DUCTIE - PAG. 2.;....

a PUNTI REDRESOARE; COMPUS; TRANZISTORMETRU -

COMENZI MULTIPLE PRIN 2 FIRE-PAG.6-1 ILUMINAREA BICICLETEI;
RADIORECEPTOR REFLEXi MICROAMPERMETRU ELECTRONIC -PAS. &-9. SPE-
PLANOR TIP A-I-PAG. 12--:f3 AUTOTURISMELOR; EXPLOA-
.v.,.' .... u'.v ... VJ TRABANT; SINT DE AUTOVEHICULE -PAG. 14--45.
ELE IN DE FERATE; RELEU 16--HeINSTAlATIl DE VOBULARE CU MARKERI DE
A -PAG. 18-19. GENERATOR ELECTROSTATIC; SECRETELE UNEI BUNE TERMOSTAT ELECTRONIC -PAG.
20-21 ERATOR MORSE; SESIZAREA A STATIILOR DE EMISIE; DETERMINAREA SPIRELOR IN SCURTCIRCUIT; AMU-
ZAMENTE MATEMATICEi SEMNALIZARE; SFATURI-PAG. 22-23. RADIOSERVICE -PAG. 24
VALEnTELE

I
DISPOZITIVUL DE
educarea tinerei se mai muft decit oric100- in cel mai nobil
sens cu structurarea a viitorului este firesc: aflat azi pe este
ilI.UUU.UB, omul matur, omul muncii de miine. ,.De forta sa - cum avea ne
prof. Luim directoarea Liceului Nicolae - de c.apacitatea elevu-
lui de azi a adulfului de miine de a sensul noastre istorice, de inalta sa pre-
prin pentru ca de spiritul intreaga
sa devenire, depind -Ia a - toate acelor zile de aur care
vor fi, prin printr-o inz:idire in fapte, timpul comunist al
formarea educarea sa in spiritul umanismub.d re"ollutio'lar
umanism al muncii, al cum l-a cu secretarul general al
- tocmai din aceste considerente, o legare tot mai a de
sociale, de specifice acestui timp socialist".
pentru obiectivul principal al vizitei noastre la liceul Nicolae I constituia n
primul rind modul n care se practica a elevilor, directoarea luiza
avea ne direct in atelierele unde, poten1:ind teoretice
dobindite la diversele discipline, se mai mult gindirea a tinerilor,
de afirma.re prin capacitatea de a asocia creator conceptul teoretic de expresia lui
de a dobindi din anii de acel strict necesar de deprinderi care o aptitudine pre-
o profesie.
ELE TROSECURIT TE TIP DE-2M PENTRU
TR F M TOARE DE (TA S-300)
Proiectat de Intreprinderea Electrotehnica
realizat n de serie, n atelierele de
special amenajate, ale liceului Nico-
lae din dispozitivul de electro-
securitate DE-2IVI prin complexita-
tea performantele sale tehnice, un aparat de
profesionalitate, solicitind elevii - in perioada lor
de - la o participare
n raport direct cu unui
flux tehnologic real, la demonstrarea, pe parcursul
tuturor de montaj, a unui inalt grad de
calificare.
Dispozitivul de electrosecuritate, cum ne
realizatorii lui - elevii anului II D - are
drept scop reducerea la o valoare ne-
(24 V) a tensiunii secundare a transfor-
2
matorului de (T A SM--300) , in
dintre suduri succesive. Ca principiu, tensiunea
revine automat la valoarea (60-70 V),
cu atingerea piesei de sudat de electrodul
de (in vederea stabilirii arcului vOltaic), iar
la maximum 3 secunde intreruperea arcului,
tot automat, scade din nou la valoarea de 24 V.
- n afara avantajului imediat al
profesional, cum ne prot. maistru G.
Ungureanu, trecerea, din acest an la
perioada de de-
integral avantajele unui bun
psihoproductiv, n apropiate de cele
curente, ale elevului cu normele
reale de lucru, ale examenului permanent pe care-I
final controlul de calitate.
AUTO[ODTROl
SI
,.
Fiecare de electrosecu-
ritate este final unei
verRtabU control de
calitate. Dar acest contred - atunci
Cnd
samblat - ar
n-ar exista
mai ales, o
toate fazele ;n""" .. """"'....!), ...... '"
niez acest m()ment,
pentru - i'n cu
I
profesionale - noi
vrem la elevi respon-
sabilitatea pe care o fiecare
racord, conexiune, fiecare
o califi-
stii
de timp efort;
ai miini stingi...
de care ai nevoie;
cere
lucrind,
Dar mai important:
ore la rnd, zi de zi... de a munci cu
strict indiferent de profesia pe care
pentru ntreaga ta
Instructor maistru M. Cristinoiu
o N DUBLU SENS:
dintre lucrarea de laborator activitatea
direct ni se pare a fi - pentru o
- o n dublu
sens. Laboratorul, ca cabinetul de specialitate
nu se mai pedagogic vorbind, la demonstra-
rea sau experimentarea unor legi, a aplica-
unor principii. laboratorul - ne spune pro-
fesoara de George1a Nicolov -
elevul din prima zi, pentru transpunerea
in experiment a teoretice,
gradul prin descoperire individualizare,
Ia forma cea mai modul
de cercetare curiozitatea -in
-actul creator, productiv. La rindul
ei, practica i elevului o dis-
ponibilitate aparte intru a intelege lucrarea de' la-
borator ca un mod de a descoperi (fie a redesco-
peri) un procedeu. o o de a n-
V -am prezentat atelie-
rele de
Dar nu snt ate-
liere ale Nico-
lae de
ele
de o serie ntrea-
cu un ceo:s mai devreme-
sensul tripticului





(t



-,

,
;
L

(

;


(.

)

I
;;

r1
cum se mo-
nofazate redresarea unei
tensiuni monofazate
vederea cu ten-
siune a diferitelor
rate electronice.
Schema a unei
monofazate forma
nainte redresare snt
n 2.
Realizarea sub forma unei
""' .... II-J..:> ...... '" a ansam-
diode la I.P.RoS: ..
V.l\.L'u,H,a o serie de avan-
utilizator: economi-
Slfea unor lipituri (puntea are
doar 4 conexiuni), fiabilitate spo-
gabarit redus, simplitate n
etc.
E E
E E
.::rN
C\J N
Ing. DAN ENACHE
22 pentru cel de-al doilea, denu-
mit 3PM.
n tabel snt prezentate per-
formantele electrice ale celor
tipuri de conform
furnizorului.
electrice din tabe1 au
rea semnificatie:
= curen't mediu redresat n
= curent direct
curen t maxim direct
tertsnme medie ..
valoarea eficace a ten-
medii redresate
tensiune de alimentare
tensiune
35

Id
V
d
V
ef
v V
RM
Tip
a
VRRM.
V
RSM
I
FRM
I
FSM
Semisinusoi-
daI 10 ms
1 ,- 1.. ...


(A) (V) (V) (V)
1PM05 1,2 30 35 35
1PM 1 1,2 60 70 70
1PM2 1,2 120 140 140
lPM4 1,2 240 280 280
lPM6 1,2 360 420 420
1PM8 1,2 480 560 560
3PM05 3,2 30 35 35
3MP 1 3,2 60 70 70
3MP2 3,2 120 140 140
3PM4 3,2 240 280 280
3PM6 3,2 360 420 420
3PM8 3,2 480 560 560
Valoarea unui poate fi
prin montarea
n paralel cu acesta a unei
adecvate. desigur,
curba de a raportului de divi-
zare (raportul n de po-
cursorului) - anume cu att mai
mult cu ct valorile alese snt mai nde-
una de
Pentru a putea utiliza n mod curent
acest artificiu - adeseori salvator pentru
constructorul -
mai jos, o n rezumat a calcule-
lor implicate.
(V)
50
100
200
400
600
800
50
100
200
400
600
800
(V) (A) (A)
100 4 30
200 4 30
300 4 30
500 4 30
700 4 30
900 4 30
100 6,5 70
200 6,5 70
300 6,5 70
500 6,5 70
700 6,5 70
900 6,5 70
MARK ANDRES
A. CALCULUL REZISTENTEI N
PARALEL '
P este valoarea
R valoarea n final, re-
r, care trebuie n pa-
ralel (fig. 1), se cu
P'R
r =- (1)
P-R
din legea de
compunere a n paralel.
P, R r se vor exprima toate
n (toate n ohmi, toate
V RRM tensiune

V RSM = tensiune

monofazate ncapsula-
te, fabricate la IPR.S. care aco-
un domeniu de tensiuni de
la 50 la 800 V, pot avea o
aplicabilitate n cele mai diverse
aparate electronice .
n materialul de
unui aparat simplu
deosebit de util pentru verificarea
tranzistoarelor pnp
npn. El permite determinarea curen-
tului rezidual I
CEO
a factorului
de amplificare n curent fi (de la O
la 500) cu o precizie mai de
10%.
Schema de principiu este
n fig. l.
Pentru curentului rezi-
dual I
eEO
se astfel. Se
tranzistorul n bornele de
tipului (pnp
sau npn). Pentru nceput, ntreru-
8
1
se n deschis
S2 n nchis, iar comuta-
torul S3 n I
eEO
' n aceste
tranzistorul de verificat este
conectat cu colectorul emitorul
ntr-un circuit electric care cuprinde
instrumentul de
de Rx bateriile B2' res-
pectiv B3' Astfel se curentul
rezidual I
eEO
cu baza tranzistoru-
lui cu valoa-
rea 1,5 n paralel pe
S1> o pro-
mpotriva unei eventuale
pungeri a colector-emitor.
Bateria B
1
cu
de 1,5 kQ cu
S5 circuitul
n kiloohmi, zeci de kiloohmi etc.).
Exemplu numeric: pentru a
la 10 kQ (R) valoarea unui
tru de 25 kQ (P), valoarea n
paralel necesare este r 16,66 kQ
17 kQ.
Rezolvarea a (1) se
poate face pe cale utiliznd, de
exemplu, nomograma n re-
vista Tehnium (nr. 9/1975, pag. 18,
materialul pentru formula
lentilelor). avan-
tajul de a indica rapid, nici un fel
de calcule, toate perechile de valori P
r care, montate n paralel, conduc la
valoarea R. Utilizarea nomogra-
mei este n fig. 2. Toate punc-
tele (valorile) n care o
oarecare cele trei axe R,
P r se n de depen-
(1).
B. RAPORTUL DE DIVIZARE
Modificarea curbei de a ra-
portului de divizare este, cum am
deja, n de raportul dintre
valorile r P. Pentru a exprima canti-
tativ acest lucru,
a = !. r = aP) (2)
p
curentului de compensare care echi-
curentul rezidual la
rarea factorului /3. Cu comu-
tatorului bipolar S4 se
mul de
respectiv sau R4' se alimen-
baza cu un curent determinat;
aceasta permite curen-
tului de colector, din care se poate
calcula valoarea factorului de ampli-
ficare, conform I
C
= I
B
. fi
Prin alegerea valorilor potrivite
ale R
1
- R
4
corespun-
domeniilor 'de fac-
torul {J poate fi citit direct pe scala
instrumentulu.
nainte de a face verificarea tran-
zistoarelor, se n-
Si' este n des-
chis, instrumentul de
este conectat cu 8
2
n 1 mA, iar comutatorul S4
.este n ti-
pului de tranzistor de verificat.
aceasta se trece la verificarea tran-
zistorului respectiv. acul instru-
mentului o foarte
mare tranzistorul este
defect, deoarece colec-
tor-emitor este n cazul
n care tranzistorul este n stare
se n continuare curentul
rezidual I
CEO
factorul de ampli-
Raportul de divizare A. (raportul bra-
determinate de cursorului,
conform fig. 3) va avea, cu de
mai sus, expresia:
A. = Rt = --L. (I>C+ 1) P-X (3)
R
2
P-X aP + X
Atunci cnd P
este liniar, cursorului
n unghiuri, diviziuni sau echi-
distante din cursa este propor-
cu raportul D = X/p. Prin urma-
re, putem lua raportul D drept
n reprezentarea a
raportului de divizare A.. Cnd cursorul
parcurge de la stnga la dreapta ntreaga
X de la O la P, deci D va-
de la O la 1, liniar. Expresia ra-
porturilor de divizare n functie de fac-
torul D devine: '
A. = . (a -1- 1) - D (4)
l-D a+D
n primul rnd, ra-
portul de divizare depinde de
cursorului (prin intermediul diviziunilor
D) de raportul dintre valorile alese
pentru r P a), dar nu depinde
de valoarea a
trului folosit.
Factorul D/I-D
B
82 t5V

(npn) R1 +
S3
Eo
ficare {J.
ntregul aparat se ntr-o
cu dimensiunile de 150 x
100 x 50 mm, cablarea montarea
pieselor pe placa fron-

O
de Rx se poate
calcula cu ajutorul formulei
raportului de divizare pentru
metrul P liber atunci cnd nu are
r n paralel, sau, echivalent,
cnd r este Aspectul grafic al
acestei este prezentat n fig. 4,
cazul a = 00. Se astfel un lucru
bine cunoscut, anume raportul de
divizare al liniare va-
neliniar cu curso-
, ,
fo, TIU 1"
,
H
,
,
1
750Ko.
R _Ri
x-9'
B3 -
1.5VT+
unde Ri este a
instrumentului indicator.
Ca instrument indicator se folo-
un microampermetru de 100 pA
(sau un A VO-metru care
acest domeniu).
rului, n intervalul (O -;- 00).
Ceea ce ne aici este
modul cum se variatie
prin diferitelor r 'n
paralel cu P, tocmai
celui de al doilea factor din (4),
cnd lui a diverse valori.
(CONTINUARE N PAG. 7)
, )
".,. ,'-'_.,.., .' , ... " ..... " ..,,_.
:
I

, ...... ..... . .. , ..., "C"-"
'i'
IU': !'Ii
,
! i .. , . ,., .... _,_o .
i
,
."
.1
,

",
+, ..
- -
.. : ... _.
I.
i
i 1-
:\1
8
.. ,
"i:

'- ..... ,'
i
7 ,
....
i I
i
i .. l'
iI-
i ....

. ,
5
I j""
1
,
<Ii> i
: Il
II v' ' ..
T
','
"7
lV
", .....
i,
4
i
1/ VIII
j.'
/ h
,
1'+
,
j
,
f,,
......

,
,. ...
:
! .... , .....
Ah
v/
V .......
i
I
" '., , ...
i

0
V
V
r'; ...
i"i ,
t::-L-o--

J--

1' 1 ....
1 :


PO,
." pOlG f
IIl'" ,ni,
'"
f-"-
.. I-
i
,
2
(
0.1 'i 01,2
,
1

q.4
I
(,5
t
( ,6
!
(,7 q,s, 1,9'
i i
Rl.
6
amPlIFI[ATOR
I
hcJ!:np,aIDlentul de desti-
nat in benzile de unde scurte
trebuie unor criterii tehnice
bine definite,
electrice (aceasta prin
statiilor de emisie a crescut
mult, fiind foarte pronun-
ca o s-a inceput re-
nuntarea la transmisii MA-A3, utilizin-
cu transmisiile BLU
(SSB).
n de sensibilitate foarte pronun-
receptoarelor de trafic li se impune
in mod deosebit o selectivitate
Tocmai acestor criterii le
montajul prezentat in articolul de
(fig. 1).
Frecventa de intrare este de 3,5 MHz
provine' de la convertoarele de pe fie-
care de radio-
amatorilor. ce semnalul a fost
amplificat de tranzistorul T
2
(BF 214
sau BF 200), este aplicat filtrului compus
din 3 circuite acordate apoi prin L6
se mixerului Bobinele Lb L3
cte 35 de spire f/J 0,17, iar Li>
L6 cte o f/J 0,17. Bobina L7
se bobinind 2 x 17 spire. De
F [ n
mi
bobinarea se face cu fir dublu
pentru simetrie.
Tranzistorul (DC 107) un
etaj oscilator cu pe frec-
venta de 3 kHz. Semnalul de
3 270 kHz este aplicat etajului separator
214) apoi mixerului echilibrat.
este construit cu tranzistoa-
rele T 5 T 6, de tip BF 214, iar
pereche se ca fac-
torul de amplificare egal. Practic, mon-
tajul a fost experimentat cu tranzistoare
ce aveau {J = 150.
Pe bazele tranzistoarelor T 5 T 6 se
prin bobina L7' semnalul de
3,5 MHz, iar intre emitoare semnalul de
la oscilatorul local (3270 kHz).
n colectoarele celor tranzistoa-
re, prin simetria montajului,
de 3,5 MHz 3 270 kHz snt suprimate,
numai ntre ele,
anume 230 kHz, a doua frec-
Bobina Ls are 2 x
110 spire (jJ 0,08, bobinate cu fir dublu,
iar bobina L9 are 20 de spire f/J 0,09.
Semnalul de 230 kHz este aplicat apoi
amplificatorului construit
cu tranzistoarele T 8, T 9, T 11 Tu,
V03 AC - V03 BAL
V03 - 2319
toate de tip EIT 317 sau EFT 319.
n emitoarele tranzistoarelor T S TII
snt cuplate Cte o serie de 3 circuite de
Marea calitate a montajului
tocmai n aceste circuite, care
flancuri foarte abrupte ale
curbei de selectivitate (35 dBjlO kHz).
Bobinele L ll, L12' L
13
, L
14
, LIS' L
23
,
L24' L25 au cte 220 de spire fj) 0,09, iar
bobinele LIO' Lis, L16, L17, L
19
, L20'
L
21
L
22
<iu Cte 20 de spire fj) 0,09.
Toate bobinele se pe
suporturi de la transformatoarele FI din
aparatele de industriale
echipate cu tranzistoare. Experimental
s-a constatat bobinele construite cu
de fabricatie au un
factor de superior de cele
construite pe deci con-
structorii amatori trebuie cont
de particularitate.
Circuitele rezonante din amplificat o-
ruI de 230 kHz au notate pe
de acord pentru banda de
trecere de 3 kHz. Cnd se o
de trecere mai aceasta
se poate foarte comod prin ma-
nevrarea miezurilor bobinelor.
Se ca acordarea se
cu ajutorul unui vobulator sau punct cu
punct, cu un generator de semnal
voltmetru electronic.
ntregul montaj este supus unui
control .. automat al Chiar
aceasta snt utilizate 7 tran-
zistoare, sistemul este foarte eficace. Un
semnal de 230 kHz prin CSt este
tranzistorul ui Tu (EIT 319), amplificat
detectat. Componenta
tranzistoarelor
(EFT 353). Tranzistoarele
T 16 (toate de tip EIT 353) montate
n circuitul de polari-
zate pe cu o tensiune
de la ampHficatorul de CAA
prin intermediul de
1 kO.
n acest mod, amplitudinii
semnalului de este
o deformare a caracteristicii de freo.
globale a montajului.
Diodele din cele detectoare snt
EFD 108. a fost pe
cablaj imprimat, al desen (fig. 2)
este prezentat la scara 1 : 1.
____
I 230 KHZI
T L9
47n
C,3
--------
L8
L12
470[]:
P I
C34 L13 I
Lf70[J'
d35 !
L14
470[11
I
115
116 1220 KHZ\
1245l<HII
-12\1
li]
[OmEnZI mUlTIPLE
PRID Douii FIRE
Montajul prezentat poate fi utilizat
pentru la a unui nu-
oarecare de aparate sau
/Q'prin intermediul unor relee utiliznd doar
fire de Sistemul de
rire a comenzilor este analogic.
In mod normal, pentru
unui releu este necesar un circuit de
transmisie; montajul de prin spe-
cificul reduce la minimum
conductoarelor. Principial. fiecare canal
apare ca n fig. 1.
O serie de diode emitorul
tranzistorului T la un pozitiv
de Cu 3 diode cu siliciu, cum
apare n emitorului
este de aproximativ 2,1 V. R
1
polarizare.- Pentru ca
tranzistorul baza sa trebuie
fie la un mai ridicat cu
aproximativ 0,6 V de emitor.
1 este deschis, baza, prin
R3 R4> este la cum
einitoml se la un pozitiv,
tranzistorul este blocat. Alegnd conve- I
nabil valorile R
2
1
stabilind contactele 1, baza devine pozi-
tranzistorul n
releul ReI.
Figura 2 Un montaj complet
de 5 comenzi, care tot attea
contacte, tranzistoare relee.
Cnd este butonul 1 b se atrage
releul Rs. care are emitorul direct la
-
VD3CD
butonului 1
2

de 22 kO atragerea
releelor P 4 Rs. Deci, butonul
I
s
n toate cele 5 tran-
zistoare se toate releele.
dorim comenzi separate, utili-
relee cu contacte duble le aran-
ca n fig. 3. Cnd se buto-
nul se circuitul aa'.
rea 1
2
numai
circuitul bb'.
In acest mod se cele 5 comenzi
separate. Montnd relee n plus, se poate
multiplica gama comenzilor.
Tranzistoarele folosite snt de tip
BC 107, BC 108 sau similare; se pot
monta diode IN 914, F 407 etc., diode
cu siliciu ce un curent de 0,1 A

R1
[1

,---------, EXECUTIE 5XBC107
I Il I __ __ ----4_--__
I ---____
: 22
I K
I
I
I 5,6
I K
I
: 1k
2
I
I
1680
I K
I
I
I
-
KHz
I
L _______ J
\D
R1
R2
I
R5

I
.6. I I
I I
I
t I
I

.Ll!-
II
CIC
[URMARE OIN PAG. SJ
n fig. 4 a fost reprezentat raportul
de divizare n de curso-
rului pentru ; 0,5; 1; 2 00
date lui 0:. Din analizarea
a acestor curbe se pot trage
rele concluzii de interes
a. Pentru valori sUj:>ralmil:are
(:x> 1),
raportll!ui

metrul
o deplasare a
mitatea scalei
cu cit o: este
I I

I
:t:. I
..
-a
ai
Pentru valori subunitare ale lui C!.
natura curbei se prin
.Ia cursei
00
Cititorii

SPATE
ESE
IR
FAT R
Ing. B. LDNGVVAY
in vederea unui aspect
unele piese din aluminiu, att
in practica de amator,eit n indus-
trie, se prin diferite trata-
mente chimice electrochimice.
A.-lUSTRUIREA
. Se poate aplica atit la piese
F.LADISLAU
Pentru prevenirea accidentelor rutiere, bicicle-
tele trebuie iluminate n timpul
Instalatia n mod obisnuit la
iluminat o (fig. 1). Ea se com-
pune dintr-un generator de curent alternativ
(alternator), un bec montat n far un bec mon-
tat n lanterna din spate. Conexiunile snt
asigurate prin cablu izolat. Masa bicicletei
este la nchiderea circuitului. ntreru-
general Kl este indicat n
de nu n vederea mon-
tajului. Acest sistem este deosebit de sigur n
exploatare, are dezavantajul intensitatea
luminii farului este direct cu vi-
teza de deplasare a bicicletei. Pe de
drum accidentat sau n lumina farului
este de asemenea, la oprirea
bicicletei iluminatul este oprit. La unele modele,
prod de far uri de au introdus
un pentru baterie un comutator care
permiteau comutarea a be-
cului de la generator la baterie. Acest tip de
faruri nu se mai fiind nesigure n exploa-
tare destul de costisitoare.
O pentru rezolvarea impedimentelor
este n fig. 2. Singura su-
care trebuie este un releu
cu un contact normal nchis un contact nor-
mal deschis. Releul respectiv, cele con-
tacte comutarea de la gene-
rator la baterie. tensiunea scade
sub o valoare, a re-
leului nu mai este n acest fel, becurile
snt comutate de la circuitul generatorului la
circuitul bateriei. Tensiunea la
generatoare este de 6 V. Pentru asigurarea acestei
tensiuni din baterii se vor folosi patru
tip R
20
legate n serie. Schema este foarte
releul folosit trebuie anu-
mite Bobina releului, fiind n pa-
ralel pe becuri, nu trebuie consume mult. Re-
bobinajului trebuie fie mai mare dect
filamentele becurilor n Arcurile
mobile se n nct an-
fie sigure la pragu-
rile de tensiune necesare. Releu1 trebuie montat
pentru a fi ferit de intemperii.
Problema automate a se
poate rezolva cu semiconductoare, folosind so-
din fig. 3. lipsei de contacte mo-
bile, este celei din
fig. 2. Nu snt necesare reglaje ceea ce este
cel mai important, o
n exploatare.
Semiconductoarele folosite snt diode cores-
ca putere consumului becurilor folo-
site. n acest scop se pot folosi diode I.P.R.S.care
cel un curent de 500 mA sau mai
mult. Corespund scopului diodele de putere din
seria EFR, RS n cazul folosirii unor becuri
cu un consum mic (300 + 100 mA) corespund
chiar cele din seria F.
Analiznd schema, unele particula-
interesante. Separarea concentrarea celor
circuite de ali.mentare s-au rezolvat printr-un
artificiu, folosind puntea de diode DI-Dz-D3-D4
dioda Ds. La o a
generatorul o tensiune de 6 V curent
alternativ. Puntea de diode ambele
becurile fiind alimentate n curent
continuu. Dioda Ds scurgerea curentu-
lui de la spre baterie. tensiunea
generatorului scade sub un anumit nivel, ali-
mentarea este de baterie prin dioda Ds.
n acest caz, puntea de diode (Dl...D4) prote-
bateria ca nu se descarce prin bobinele
generatorului. Bateria va avea o tensiune de
4,5 V, ntruct, se o baterie de 6 V,
consumul curentului din baterii va avea o pon-
dere mai mare dect consumul din generator.
Sursa de 4,5 V se legnd baterii
plate de (4,5 V) n paralel sau trei baterii
R20 n serie. Generatorul se va izola de
Piesele folosite n montaj vor fi introdul!e
ntr-o cutie iar bateriile ntr-o cutie se-
Bateriile uzate nu se vor n com-
partimentul lor, pentru a preveni scurgerea li-
chidului din interior, care contactele.
te, ct la piese cu dimensiuni relativ
mari (panouri frontale etc.). Pentru a
un luciu frumos
trebuie ca materialul de (alumi-
niu!) elemente de aliere
impurificare ntr-o mai
de 1%.
prin n
de praf.
- acid horlc - (H
3
B0
3
) - 81 g;
- acid fluorhidric - 60% (HF)
n vederea lustruiri;, piesele se de-
g se ca pentru
eloxare. Piesele decapate snt coro-
date chimic ntr-o
- acid fosforic (H
3
P04, - 70%;
- acid sulfuric (H
2
S0
4
) - 22%;
- acid boric (H
3
B0
3
) - 8%.
Corodarea se face prin imersarea
pieselor n solutia la 90-
95C n timp de
3-8 minute. Piesele astfel se
pot lustrui fie chimic, fie electrochimic.
A.1. lUSTRUIREA
ElECTROCHIMICA
Se face ntr-o
- acid fosforic (H
3
P0
4
) - 40%;
- acid sulfuric (H
2
S0
4
) -
-20%.
Se la 80-95C
se piesele anodic, prin
trecerea unui curent de 60-75 A pen-
tru fiecare dm
2
de
lustruirii. Timpul de este de
1-5 minute, n de efectul dorit.
Catodul (contraelectrodul) se face din
grafit sau inoxidabil. Piesele ast-
fel tratate se n mai multe
cu rece ultima baie fiind
din sau
la 90-95C, care piesele se
La lustruire avnd n
vedere foarte mari la care se
se vor dimensiona cu
sursa contactele de
A.2, UJSTRUIREA
Se face ntr-o solutie care contine:
- acid fosforic -
- acid azotic (HN0
3
) -
- azotat de nichel - "n ....nl"
0,5%.
se la cald (90-
96C). Piesele se 3-5 minute,
iar aceea se se
cum a fost descris la lustruirea

poate fi de maximum
3 ori, care se complet
(eventual se
B. - FOSFATAREA
Se la piesele cu gabarit
mare, care fie vopsite
ulterior. drept suport pentru
vopsea. Tn anumite cazuri se poate
aplica la piese mici, de

Tn vederea se o
prin amestecarea intr-un bidon
de plastic a
- acid fosforic -75% (H
3
P04-)
-167 g;
- acid azotic -70% (HN0
3
) -
-322 g;
- oxid de zinc -(ZnO) - 191 g;
- 74 g;
- de sodiu (NaHF
2
)
- 77 g.
Din acest amestec, 24 de ore
de la amestecare, se
de fosfatare, care 60-65 mi
de anterior 1000 mi
de fosfatare se aduce pe
de tratat prin dispersie (pis-
tol cu aer comprimat etc.). In unele
cazuri, piesele se pot trata prin imersie.
tratate se
5-10 minute de la aplicarea
se cu jet de aer comprimat
se vopsesc cu vopseaua colorantul
dorit.
A TENTIE! In acest material au fost
prezentate c.iteva cu acizi foarje
agresivi. acestor
se vor respecta
- se n vase re-
zistente la acizilor respectivi
cu acid fluorhidric sau cu
fluoruri se obligatoriu n vase
din plastic, pvc sau teflon);
- la preparare manipulare se vor
folosi ochelari anti-
acide;
- prepararea lucrul cu aceste
se vor face n hote cu
eventual n aer liber;
- la eventuala atingere a corpului
sau a cu acizi, locul se
cu se
cu 10% Na
2
C0
3
(carbonat de sodiu),
respectiv Na
2
C0
3
la ochi, urmat
din nou de o cu

Radioreceptorul descris mai jos este de tip
2-V -4, are numai 5 tranzistoare. Aceasta se
faptului primele tranzistoare
reflex, att ca amplificatoare
de RF, ct de AF.
O este faptul
bine cu tranzistoare cu amplificare
Astfel, pentru T 2 este o amplificare
de 30, iar pentru T b T 3, T 4 snt suficiente
tranzistoare cu o amplificare de 50-60.
Drept condensator variabil se o sec-
a unui condensator 2 x 270 pF (tip Zefir,
Alfa, LI L
2
se pe o
de sau cu
o lungime de 10-15. cm. Li are 90 de spire, iar L
2
are 4-5 spire. Se va utiliza de 0,1-0,2 mm
sau de R F.
zistoare de tip sau EFT 319 F.
de volum este logaritmic, pre-
cu
se pe un miez drept de
bobinnd 500-1 000 de spire cu de 0,1 mm
diametru. Practic se bobinarea
la umplerea a carcasei
TR
2
are n primar 2 x 500 de spire cu
de 0,2 mm diametru, iar n secundar 100 de spire
cu de 0,4 mm diametru. Tolele lui TR
1
se cu ntrefier de 0,1 mm, iar tolele lui
TR
2
se
Dio'da poate fi de orice tip, cu
germaniu. Pentru Ti se vor utiliza EFT 317-319
sau TI 401-403, iar pentru T
2
se pot folosi tran
T 3-T 5 snt de AF putere: EFT 321-323,
EFT 351-353, MTI 39-42.
TR1 TR
2
se cu o de
1 cm
2
. TR
1
are n primar 1 200 de spire, iar n
secundar 2 x 300 de spire, cu de 0,1-0,2 mm
diametru.
Difuzorul este de 3 0/3 W (tip Mamaia,
Albatros etc.). La punerea n se
alege cu asterisc astfel nct cu-
rentul de colector al lui fie de 2-3 mA.
cu asteriscuri se alege
astfel nct consumul lui T 4 T 5 fie de 4-6 mA.
Consumul n gol este de circa 10 mA, iar la
de 50-60 mA.
mlER
AmPER-
mETRU
ElE[TRO
nil
M.
. S-a uscat pe Nu
griji. O de cartof crud n
care nfige va
astfel va putea fi din nou ntre-

Realiznd amplificatorul prezentat n
constructorul amator va putea
completeze de
cu un aparat util.
este deosebit de
cu piese Tranzistorul Ti poate
fi de orice tip (pnp). De remarcat
principiului in-
strumentului (respectiv sensibilitatea
montajului) depinde de coeficientul beta
al tranzistorului utilizat. Astfel, sensibili-
tatea (respectiv cap de
poate la valori cuprinse ntre
5 100pA.
Etalonarea se face un instrument
verificat. Se astfel: a) se
zero-mecanic a instru-
mentului de (M); b) se pune
montajul n scurtcircuitnd
intrarea, cu ajutorul
P
2
, se zero-electric; c) se nse-
ntr-un circuit aparatul
50
nF
INTRARE
+
cu instrumentul etalon o
(pentru limitarea cu-
rentului) n fel nCt tensiunea apli-
un curent de ordinul
microamperilor. (cap
de a microampermetrului electro-
nic se din P
1
pentru a fi cu a instrumentului
etalon; d) se din nou zero-
Cu ajutorul unui inel din cauciuc
trecut prin cordonul fierului de
cat fixat deasupra mesei de
pe peretele unde se asigura
cordonului o care l va obliga
nu mai mpiedice la nu
mai sub fier .
De felul Ct de bine este ameste-
vopseaua depinde calitatea supra-
vopsite.
Pentru a turna parfum sau
de colonie din n pulverizator,
un pai dintre cele cu care
cocteilul. Un al paiului se intro-
duce n pulverizator, iar n
cu parfum. cu buzele
gtul n ea. Mica
de dv. face ca parfu-
mul aflat sub presiune n pai
prin acesta n pulverizator.
Pentru amestecarea ei
o cum se
vede n desen, s-o n mandrina
unei de manuale.
apoi de Pentru ca vop-
seaua nu din vas, cu
un capac din carton. prin
care trecut srma.
+ M
1+5
mA mA
P1
1 k.o. lin.
ETALONARE
P2
5Kn.lin.
REGLAJ
ZERO
electric se revine la de cap de

la utilizarea naintea
torii se zero-electric, calibra-
rea verificndu-se trimestrial. Consumul
redus permite folosirea unei baterii R6.
Montajul se a fi conectat ca
adaptor la un multimetru.
'. Cnd lipim banda de magnetofon.
se o
de clei pe placa aparatului, iar aceste
dizolve masa din
care este respectiva
Pata se scoate n felul
Se cu foarte fin,
care se bine cu o moale
peste care s-a pus de n final
se din nou cu un postav
simplu.
cu prost
se n lemnul verde.
lui cu el va

9
DEVElOPAREA
Procedeul cunoscut sub de-
numire permite unor nega-
tive bine compensate in cazul foto-
grafierii unor subiecte cu un grad ridi-
cat de contrast. Reamintim
efectul compensator al unor
tori sau procedee de developare se
calitatea acestora de a reda
corect, prin distincte, toate
subiectului, astfel nct este
unui pozitiv care
atit zonele puternic luminate,
cit detaliile din zonele slab luminate.
Developarea ca develo-
parea n cum se va
vedea mai departe, cea mai
redare a detaliilor din toate zone-
le subiectului. Ea se foloseste n cazul
fotografiei de noapte, al scenelor de
teatru. al subiectelor in care se includ
surse de
Se intrerupe revelarea
primelor urme ale imaginii, respectiv
1,5-4 minute, n de reve-
latorul folosit Filmul este presat cu un
rulou de cauciuc (de tipul celui folosit
la uscarea fotografiilor) pe o supra-
rle exemplu
pe o de sticl"a. Filmul se
cu stratul de n jos, respectiv
lipit de placa de Procesul de
developare in stratul de gela-
ferit de a aerului.
Cantitatea de revelator este
de aceea ea se va epuiza cu atit mai
repede cu cit materialul fotografic a
fost mai expus. 'nacest fel, zonele
luminate se repede,
care procesul prin epuiza-
rea revelatoare. In zonele mai
luminate procesul de reve-
Iare un timp mai indelungat
la epuizarea ceea ce
duce la formarea unei imagini vizibile,
cu toate detaliile, n toate zonele su-
biectului.
Filmul se cca 20 de
minute, o mai mare nefiind
deoarece nu mai re-
velator activ. Desprinderea filmului se
face cu eventual, ntr-o
cu acesta a inceput
se usuce. Temperatura apei trebuie
fie aproximativ aceea a camerei de
lucru.
Tratamentul al filmului este
cel uzual (fixare, uscare).
negativul astfel developa1: pre-
o densitate el
poate fi n orice caz, el este bun,
deoarece toate detaliile ima-
ginii.
n revelatorul folosit se intro-
duce desensibilizator, este posibil.
spre timpului de lucru, con-
trolul la verde (filtru
ORWO 113D sau 1131). filmul
este desensibilizat anterior introduce-
rii n revelator, se poate alege cu mai
momentul scoaterii din
revelator in vederea pe placa
de la nevoie se poate reintro-
duce filmul n revelator pentru o durata
10
..
DEUElOPARI
5PE[IAl
(aproximativ 1 minut),
n care efectul compensator poatA fi
diminuat.
Abordarea acestei tehnici speciale
de developare presupune efectuarea
citorva de Revelatorul
folosit poate de tip metol-hidrochi-
sau un revelator de
de alt tip. n continuare o
ce poate fi cu bune
rezultate:
Metol - - - - - - - - - - - 5 g
Sulfit de sodiu - - - - - - -20 g
- - - - - - -10 g
Borax - - - - - - - - - - -40 g
- - - - - la 1 000 mI.
DEVELOPAREA
iN DouA SOLUTU
Este un procedeu cu bune proprie-
compensatoare. ntr-o so-
se imaginea
iar n a doua solutie se
intii re-
care duc la formarea ima-
ginii vizibile, cea de a doua fiind o
care pro-
cesul de revelare.
o
1: Metol - - - - - 5 g
Sulfit de sodiu - 100 g
- la 1 000 mI.
a II-a:
Borax - - - - - 10 g
- la 1 000 mI.
n cea de a doua revelarea
se face n de ilu-
minarea diferitelor zone ale subiectu-
lui, revelatoare
in stratul de al peliculei ac*
la epuizare. Tn acest fel,
timpul de revelare este diferit, mai
scurt pentru zonele luminate intens,
mai lung pentru cele luminate redus.
in prima filmul se
2-6 minute, n de contrastul
densitatea a negativului
ce dorim le iar in cea de a
doua 3-4 minute. Desigur, pentru
a procedeului snt
necesare cteva probe.
a dcua nu se
ea se la fiecare deve-
lopare.
Procedeul descris se pcate aplica
n mod. Ca
se un revelator uzual (de
sau extra-
Ca se poate
folosi cea anterior sau cea de
mai jos:
Carbonat de sodiu
(anhidru) - - - - - - - -10 g
- - - - - la 1000 mI.
Ca principiu, se pune de acord
a doua cu
din formula revelatorului; se
astfel ultima pentru revelatorii
ce au n carbonat de sodiu
sau potasiu.
Filmul se mentine n revelator intre
SOO/o la 000/0 din timpul normal
de lucru pentru subiecte cu
foarte mari de iluminare. din
considtrente tehnice sau artistice se
unor negative
compensate n unor con-
traste normale, se durata de
mentinere n revelator la 80-85% din
durata de lucru. n cea de a
doua nu este necesar se
5-6 minute.
Ing. V.
naintea
filmului, este necesar se o
pentru determinarea a
timpului de n prima
REVElATORU
DE GRANULATiE
FINA
UL
Aplicarea uneia din cele me-
tode descrise, developarea sau
developarea n se face
numai n cazuri speciale., cum
s-a n mod uzual se ne-
gative suficient de bine compensate,
developnd materialul fotosensibil n
revelatori de sau ultra-
revelatori despre care s-a mai
vorbit. de asemenea, o serie
de cu efecte compensatoare.
a intra n de ordin
teoretic n ceea ce structura
modul de lucru al revelatorilor ce
unei spe-
ciale, cteva dintre cele
mai uzuale.
Revelator de ORWO
14:
Metol - - - - - - - - - - -4,5 g
Sulfit de sodiu - - - - - -85 g
Carbonat de sodiu - - - - 1 9
de potasiu - - - -0,5 g
- - - - - ta 1 000 mI.
Dizolvarea se face n-
tr*un volum de de 600-700
mI. apa este se
ca 2 g de hexameta-
fosfat de sodiu sau din produsul
ORWO A901.
Timpul de developare este de 12-
15 minute pentru unu con-
trast general redus, putind merge
la 16-20 de minute, cu o
tere a contrastului (desigur, timpii snt
valabili pentru 20C).
Revelator de FINAL:
Metol - - - - - - - - -- -3,5 g
Sulfit de sodiu - - - - - -70 g
fotografia unei fintini
noaptea. Iluminarea
este relativ mare, dar J
din cauza puterii mari
de reflexie a pinzei de
in
riscul unei
imagini negative foarte
contrast, care ar
latitudinea hirtiei foto-
grafice. Printr-o deve-
lopare compensatoare
se contras-
tul se pun n
din zonele
de
(Film 24 DIN; timp de
expunere 1/4 s; diafrag-
1: 4.)
Diversitatea temelor
problemelor ivite n
practica im-
pune utilizarea unor
procedee de
re cu spe-
ciale. in ma-
terialul de citeva
acestea, indicnd
de uti ..
- - - - - - -3,5 9
Citrat de sodiu - - - - - -10 9
Borax - - - - - - - - - - 6 9
de p tasiu - - - -0,4 9
- - - - - la 1 000 mI.
revelator se poate
ca set de (ORWO F 43),
prepararea sa conform in-
structiunilor insotitoare. ntr*un litru
de revelator se pot prelucra 8-10 filme
sau rolfilme, fiecare
timpul ae developare cu un minut.
de revelare si modificarea a*
in snt
date n articolul Developarea mate-
rialelor fotosensibile.
Revelator de
ATONAL:
Oxietil-O-aminofenol - - - - 6g
- - - - - - - -10 9
- - - - - - - 4 g.
dizolvarea
a de mai sus se conti-
cu:
Sulfi! de sodiu - - - - - -100 9
Carbonat de sodiu - - - - 25 9
de potasiu - - - - 1 9
Metafosfat de sodiu - - - - 19
- - - - - la 1 000 ml
acest revelator se poate
sub denumirea ORWO A 49. Deve-
loparea se face conform schemelor
de lucru din articolul Developarea
materialelor fotosensibile. De
timpul poate fi variat ntre 9 15
minute. ntr-un litru de revelator se
pot developa 10 filme, prelungindu-se
timpul de revelare cu un minut pentru
fiecare film ncepnd cu al treilea.
Revelatorul RODINAL, produs de
firmele ORWO (ROO) , se
gata preparat sub de
Pentru mai
mari de 1:80 se pot negative
bine compensate.
concentrate, de genul Rodi-
nalului, pe avantajul
unor revelatori de
prin snt de rezerv
REVELATORn
DE REZERVA
Sint cu conservabilitate
care permit unor revela-
tori gata de lucru n minimum de timp.
Componentele revelatorului snt gata
dizolvate n separate.
Tn momentul se ames-
in anumite se
cu Vom exemplifica cele de mai
sus cu un set de patru de
care permit unei game largi
de revelatori de lucru pentru diferite

1:
Metol - - - - - - - - - - 20 9
Metabisulfit de potasiu - - 1 9
- - - - - - la 500 mL
a II-a:
_ _ _ _ _ __ 20 9
Metabisulfit de potasiu - - 1 9
- - - - - - la 500 mL
a III-a:
Carbonat de sodiu - - - - 50 9
Sulfit de sodiu - - - - - - 50 9
de potasiu - - - 1 9
- - - - - - la 500 ml
a IV-a:
Sulfit de sodiu - - - - - -6,5 9
Borax 7,5 9
- - - - - - la 500 mI.
Reamintim cititorilor n
toate formulele unde nu se
este vorba de in stare

Reamintim
se acolo unde nu se
altfel intr-un volum de de
2/3-3/4 din volumul final.
se pot prepara pentru
alte nomina.le, in de
volumul de lucru din laboratorul nos-
tru pentru un interval de timp de ordi-
nul a 2-6 conservabili-
tatea neamestecate
3 luni.
se ferite de lu-
intr-un loc Cu ajutorul
celor patru se pot realiza
torii revelatori de lucru:
1:
Metol - - - - - - - - - -2,5 9
Sulfit de sodiu - - - - - -15 9
- - - - - - 5 9
- - - - - - la 500 mI.
a II-a:
Carbonat de sodiu - - - -42,5 9
- - - - - - la 500 mI.
Filmul se cte un minut
n fiecare pentru o tempera-
de 20-21C. Contrastul filmului
developat este normal.
Revelator. rapid ORWO 36:
Se din ameste-
cu timp inaintea
in raportul 4 A la 1 parte B.
A:
A901 - - - - - - - - - - -1 9
Metol - - - - - - - - - -2,5 9
Sulfit de sodiu - - - - - -20 9
- - - - - -3 9
de potasiu - - -0,75 9
- - - - - - la 500 mI_
B:
A901 - - - - - - - - - -0,5 9
Hidroxid de sodiu - - - -8 9
(rece) - - - - la 100 mi.
Produsul de dedurizare A 901 poate
lipsi apa este ca duri-
tate, 1n general.
Timpul de lucru este de 25-45 de
secunde; revelatorul normal.
Revelator rapid ORWO 18:
A901 2 9
Metol - - - - - - - - - -15 9
Sulfit de sodiu - - - - -75 9
Carbonat de potasiu - - -50 9
de potasiu - - - 1 9
- - - - - la 1 000 mI.
Timpul de lucru este de 1 minut;
revelatorul moale.
Revelator rapid ORWO 70:
Se din ameste-
cate cu timp inaintea
in egale.
A:
Bisulfit de potasiu - - - -12,5 9
- - - - - -12,5 9
de potasiu - - -12,5 9
- - - - - - la 500 mI
B:
A 901 - - - - - - - - - - 1,5 9
Hidroxid de potasiu - - - 25 9
(rece) - - - -: la 500 mI
.. ---------------------------------------
I
Revelator de lucru
1. Re velator de granu-

-
!. Re velator de granu-

velator contrast L Re
Re velator foarte
contrast
t. Re velator normal
pentru hirtie
i. Re velator moale
pentru hirtie
--
Volum
final
(1)
0,5
0,5
0,5
t
1-._---
1
1
------------"'-----
Primul revelator se pentru
filmul perforat Cnd este potrivit
de filmul
lat neperforat. nr. 2 este
folosit pentru curente pe film
lat sau planfilme.
n cazul unor reproduceri de desene
liniare este recomandat revelatoru! nr.
3, in timp ce revelatoru! nr. 4 este
potrivit la prelucrarea hrtiei a dia-
pozitivelor sau a pozitivelor pe film
pozitiv.
REVELATORi
RAPIZI
n caIe timpul de de-
fie redus la
mum. aceste cazuri se
la revelator!i rapizi.
n continuare.
Revelator rapid cu
de iA W
pa
Tim pul
ucru
ina'
a20C
de I
I .. III IV (mI) nom
(mi) (mi) (mI) (min.) I
50
- -
380 150 11 -13
35
-
50
-
415 6 -8
--
G> 75 150
-
212 6 -8
40 150.
450
-
360 2 -3
1-----
50 100 250
-
600 2
100
-
200
-
700 2
Revelatorul normal pentru
un timp de lucru de 30-40 de secunde
contrast se timpul.
a se 3 minute
DEVELOpARI
lA TEMPERATURI
RIDICATE
n timpul verii, pe timp
fotoamatorul poate fi pus n
a lucra la temperaturi peste 24C.
aceste revelatorii obisnuiti
corespund. se
toane mult de revelare.
prinCIpIU, un pentru tem-
ridicate trebuie Impiedice
gelatinai, lucru realizat prin
"",",rin,..!,,,,,..,,,,, n sa a unor
cu efect Revelatorii
pentru ridicate
spre deose-
bire de revelatorii care, la
temperaturi mari, duc la
materialului fotosensibil de-
velopat. De asemenea, cantitatea de
este ceva mai mare pentru a
frna mai de for-
mare a voatului.
in continuare o
de revelator:
Metol - - - - - - - - - -5,7 9
Sulfit de sodiu - - - - - -90 9
Borax - - - - - - - - - -23 9
de potasiu - - - 2 9
Sulfat de sodiu - - - - -45 9
- - - - - la 1 000 mL
Timpul de lucru este de 6 minute
la 24C, de 4,5 minute la 27C, de 3,5
minute la 29C, de 2,5 minute la 32C.
SuIfatuI de sodiu se
nat, in mici.
este pentru revelatorii ce
sulfat de sodiu.
Revelator tropical de
ORWO 16:
A 901 ---------- 2 9
Metol - - - - - - - - - - 6 9
Sulfit de sodiu - - - - - -100 9
Carbonat de sodiu - - - - 12 g
de potasiu - - - 3 9
Sulfat de sodiu - - - - - 40 9
- - - - - - la 1 000 mi
Timpul de lucru este de 6 minute
la 24C, de 3 minute la 280(: de
8-10 minute se la
20C.
Revelator tropical ORWO 55:
A 901----------2 9
Metol - - - - - - - - - -15 9
Sulfit de sodiu - - - - - -75 9
de potasiu - - - 2 9
Sulfat de sodiu - - - - -50 9
- - - - - - la 1 000 mL
Revelatorul contrast la
30C, timpul de lucru fiind de 10-12
minute sau normal la 25C, in care caz
timpul de imersie este de 20 minute.
Revelatorul poate fi utilizat la 2OC,
timpul la 30 minute.
Se pot folosi revelatori,
glndu-se la gata 50-
60 9 sulfat de sodiu; timpul de lucru
se printr-o
este sulfatul de
sodiu, dar efectul ei numai
in timpul imersiei. interme-
ce este bine fie n-
cu baie de ntre-
rupere (ORWO 203):
Sulfat de sodiu - - - - -100 9
Acid acetic concentrat - - 20 mI
- - - - - - la 1 000 ml
baie efectul ta-
nant al revelatorului. n
mai rece pericolul
gelatinei, n mai
(25--30C) pericolul desprin-
derii gelatinei; intr-un caz,
altul, solide din apa de
pot cu zgirie gela-
tina.
Fixatorul folosit trebuie fie ta-
nant. se un revelator
acid se va trata filmul ulte-
rior ntr-o baie de tanare. Reamintim
reteta fixatorului tanant ORWO 305:
. Tiosulfat de sodiu
(anhidru) - - - - - - - 125 9
Sulfit de sodiu - - - - - 20 9
Acid acetic concentrat - 15 mi
Sulfat dublu de aluminiu
potasiu (12 H.,O) - - 10 9
- - - - - - la 1 000 mI ..
uscarea decurg normal.
n cazul unor tem-
peraturi intre 30-40C, developarea
este n prealabil fil-
mul ntr-o baie de cu formol.
Filmul se 3-4 minute,
care se
REVELATOR
se face
de 15---16C,

de so-
se
evite developarea la temperaturi joase,
din cauza unei multitudini de deza-
vantaje, dintre care timpii mai
lungi de prelucrare solubilitatea
a chimicalelor din gelatina
filmului, ceea ce duce la formarea de
sedimente pe spatele filmului ...
Vom reda in continuare o
n extreme:
Metol - -' - - - - - - - - - - 1 9
Sulfit de sodiu - - - - - - - - 26 9
- - - - - - - 5 9
Hidroxid de
potasiu - - - - 5 9 (pentru 15C)
10 9 (pentru 10C)

de potasiu - - - - - - - - - 1 9
- - - - - - - la 1 000 mI.
Hidroxidul se separat, in pu-
rece. Timpul de lucru se de-
experimental, in limitele de
3--10 minute.
DEVELOPAREA
NEGATtVELOR
SUBEXPUSE
DeveJoparea negativelor subexpuse
se poate face in mai multe feluri. Pre-
lungirea timpului de revelare este ca-
lea cea mai mai
Procedeul rezultate
pentru subexpuneri mici. Este reco-
mandat se revelatori
de mai (de-
exemplu FINAl-ul), revelatorii nor-
mali ducind la unor negative
cu mare detalii su-
ficiente. Ilo
O posibilitate in a supra-
developa prin utilizarea revelatorului
la o mai (24--
25C), timpul de lucru fiind cel nomi-
nal sau cu s--:lOO/o mai mic. Rezultatele
sint pentru subexpu-
neri mici, contrastul este
iar redarea detaliilor poate fi incom-
.
O in utilizarea
unui revelator compensator, eventual
timpul de revelare.
Negativele mult subexpuse se deve-
in revelatori cu un puternic
efect compensator care frineze
formarea imaginii in zonele luminate
intens o accelereze n zonele slab
luminate. Desigur, expunerea trebuie
se fi incadrat in latitudinea de expu-
nere a materialului fotosensibil, pentru
altfel acesta nu' a inregistrat nimic
pentru zonele slab luminate deci
nu se va putea forma o imagine com-

O care bune rezultate este

Metol - - - - - - - - - - - 14 9
Sulfit de sodiu - - - - - - - 52,5 9
- - - - - - - 14 9
Hidroxid de sodiu - - - - - 8,8 g
de potasiu - - - - 8,8 g
Alcool metilic - - - - - - - 48 mi
- - - - - - la 1 000 mI.
Timpul de lucru este de 4-6 minute.
Revelatorul nu o
.
DEVELOPAREA
NEGATIVELOR
SUPRAEXPUSE
Un negativ supraexpus poate fi de-
velopat cu mai asigu-
rindu-se redarea a tuturor por-
imaginii.
relativ mici nu
imaginii, se folo-
revelator sau
un revelator de
Micsorarea de developare
rezultate deoarece se
pierd de
FEDERA IA ROM NA DE fv100ELISM e PLAN TEHNIC R

I
AEROMODEL PLANOR TIP

/ i
1. ARI pA
VOPSEA DE (
AL DOILEA S TRA r DE
PRII1UL STRAT DE
HRTIE DIZ CONDENSATOR
SUPRAFA TA 10 = 17,99 dm.
2
SUPRAFA
6
TA AR/PEI = 15,35 amfl
SUPRAFA fA ANPENAJ =2,64 am.
2
qRt;!!TA.Tt; = 225 9r.
INCARCATURA =12,59r.
A-A
i
A
5. ERVURA AR/PE!
780
\
2. FU
3.AMP
4. DE
()
(\')

6. ERVURA AMPENAJULU/
o 50 100 150 200
ZAT DE GEORGE CRAIOVEANU, ANTRENOR EMERIT e 1977
1 I NI
3
2.5 2
\\ \
\ B.BOT
FUSELAJ
DIN DouA
I BUG.PLACAJ
GR.5
\ \
I

e LUNGIMEA CABLULUI DE REMORCAJ
REGULAMENTAR ESTE DE 50 METRI
INAINTE DE LANSARE SE APRINDE
FI TILUL DE DETERMALIZARE
UNGHIULUI DIEDRU
A-
B C
CENTRAJUL STATIC (SUS) $1 DINAMIC (JOS)
A=CENTRAT CORECT, ZBOR PLANAT LUNG
DE BOT, ZBOR N TANGAJE
C=GREU DE ZBOR PICAT EXAGERAT
[OnSTRUrTIA

51 FUnrTIODAREI
,.. .
AUTOUEHIIUlElOR
Continuind seria de articole anul trecut, ne propunem
oferim In acest an mecanicilor amatori - cu atit mai mult celor
posesori de autovehicule - cicluri de articole menite contribuie
la principiilor de ale acestora,
pdncipii care aspecte din domenii foarte largi ale tehnicii.
In de a a-eoperi unele goluri din literatura de spe-
cialitate, vom aborda, de asemenea, teme cu privire la
unor tipuri de autovehicule intilnite in in scopul unei
atente calificate de exploatare reglare
a acestora.
MOTOARE
IN DOI TIMPI
ntr-un anterior au fost pre-
zentate modul de a mo-
torului in doi timpi principalele ele-
mente constructive ale sale. Au fost,
de asemenea, prezentate avantajele
dezavantajele acestui tip de motor
in cu motoarele in patru
timpi.
Principalul avantaj al motoarelor in
doi timpi - simplitatea
de - poate fi contra-
carat sau chiar anulat de principalele
dezavantaje (combustie
consum mai mare de combustibil),
nu snt atent studiate in de
proiectare citeva elemente functionale
respectate in de exploatare
impuse de uzina construc-
toare.
Unul dintre elementele fundamen-
tale ale acestor motoare
este procesul de baleiaj al camerei de
ardere, modul in care se fac
acesteia de gazele arse
umplerea ei cu amestec
De obicei., constructive care
se iau pentru realizarea unui bun
baleiaj fac de neevitat pierderea unei
de amestec prin
ferestrele de evacuare. Aceasta este
una din principalele cauze ale con-
sumului ceva mai ridicat al acestor
motoare ale gradului lor ridicat de
poluare.
In motoarelor in doi timpi
sint folosite mai mul1e procedee de
baleiaj. toate scop:
pierderea de amestec proas-
Cel mai utilizat este baleiajul
in cu intoarcerea curentu-
mai dect la motoarele
in patru timpi. Depunerile n motor
pe traseul de evacuare snt masive,
iar bujiile in foarte
grele. De fapt, o mare parte din necazu-
rile de exploatare ale acestor motoare
sint cauzate de defectu-
a bujiilor.
Aspec;;tul bujiilor poate furniza date
cu privire la motorului,
aceas1a. fiind o de
fixare a unui diagnostic in
improvizate.
Aspectul normal al bujiilor (fig. 4 a)
lipsa calaminei un colorit
al izolatorului electrodului central

" In cazul in care izolatorul electrodu-
lui central la alimentarea bu-
jiei de pe motor o culoare sau gri,
iar electrozii sint (fig. 4 b), acesta
amestec prea
mare intre electrozi, de montaj
al bujiilor.
Mult mai des, la motoarele n doi
timpi, bujiile au electrozii
cu reziduuri de culoare sau
bujia este de ulei (fig. 4 c).
Aceasta unei
de ulei in carburant mai mare dect
cea sau utilizarea unui ulei
De asemenea, dis-
dintre electrozi poate fi mai
mare dect cea sau amestecul
carburant prea bogat.
lui de gaz cunoscut a-
a
(URMARE DIN PAG. 111
n orice caz, chiar negativul
deveiopat este puternic supraexpus,
el este. ca spunem un ret>ut
deoarece toate
necesare unei com-
plete. Recuperarea se face printr-o
de
de hl"t .. rnllr::'
(sau de
14
b
t
corecte n cazul supraexpunerilor.
Vom da o care bune
rezultate n conditiile la
So-
lutia se inainte citeva ore
de utilizare. de se deter-
practic. bine se ds'sensi-
bilizeze filmul inainte de reveiare,
tru a se putea
Sulfit de sodiu -
Carbonat de sodiu - - -
de potasiu
- - - - - -
cesta in mai multe variante.
Baleiajul n (fig. 1)
este realizat de unul sau curente
de amestec care in
cilindru prin ferestrele de admisie,
spre camera de ardere, se lovesc
de partea sa revenind apoi
ferestrele de evacuare situate
de parte a cilindru lui cu cele
de admisie realiznd astfel evacua-
rea gazelor arse in afara acestuia.
Baleiajul in cu trei
de gaz (fig. 2) evacuarea
gazelor arse din cilindru prin ames-
tecul care in ci-
lindru prin trei ferestre de admisie
pe circ.umferin1a cilindrului.
cazul bal,eia.jului cu in-
3), ferestrele de admisie
de evacuare 2, plasate
permit realizarea unor
care se n mij-
cmndlrUllJi. fiind apoi
n""N.',,,,,'I'o, ale camere!i de
deflexie,
MOTOCICLISTII SI MOTORISTII
SNT SI EI o AI
o' se
intr-un obstacol extrem de
poate provoca un acc:id4snt extrem
de grav.
"
de ce drumului cu
n timpul
EHI ULEt
constituie pentru
vehiculelor cu
deosebit de
nainte
auto:-
o
Motocicleta si motoreta snt
folosite de un mare
de tineri. Este incontestabil aceste
autovehicule cu o
serie de avantaje importante in com-
cu autoturismele. Este vorba,
n primul rind, de mobilitatea mare a
autovehiculelor de acest gen. Reali-
tatea ne zi de zi am-
buteiajele, a-
capcane pentru automobile,
dar nu pentru motociclete moto-
rete care ies cu din n-
cercuire, gabaritul redus fiind un atu
de invidiat.
Autovehiculele cu snt
avantajate atunci cind
una dintre manevrele de mare
pundere: lor
ajutindu-Ie dubleze cu
vehiculele lente.
Parcarea unei motociclete sau moto-
rete nu de nici o di-
ficultate lor, ceea ce
nu-i deloc un lucru de neglijat
mai alescentrae ale
lor mari.
ConsumurHe mici de carburant! si
a aces-
tor autmletllclLlle fac utilizarea lor de-
osebit de
nu
aceasta ar reprezenta deza-
motocidetelor si al motorete-
lor. aici stabilitate'
ales cind solu! este pOitrivnic
tiei
fi
COl1C1llcere deosebit de
ales in de timp
pentru a asigura auto-
vehiculelor cu roti stabilitatea
sint foarte . motoci-
clistul sau motoristui
seama de o serie de care
pentru un de autoturism au im-
dar nu atit de mare. De
EHPLOATAREA
AUTOTURISmELOR
"TRABAnT"
Autoturismele Trabanb> sint echi-
pate cu motoare cu aer, n doi
timpi, cu doi cilindri verticali, a
putere ntre 18 26 CP, in
de cilindree, etc.
CARBURATORUl
Carburatorul BVF-284 B de pe auto-
turismele Trabant este de tip ori-
zontal, cu dispozitiv de pornire la rece
cu sertar. In de tipul motorului
diferite variante ale carburatoru-
lui, care de fapt, foarte
deosebiri intre ele.
a carburatoru-
lui se ce s-a inchis
1]
robinetul de combustibil,
1 portjiclor ale jiclorului prin-
Ing.I.NEMETE
cipal, ale jiclorului de mers n gol
(relanti) ale dispOZitivului de por-
nire (reperele 3 respectiv, 4, fig. 1).
suflnd cu aer comprimat
respective din carburator. Jiclorul prin-
cipal se amplasat la partea in-
a camerei de nivei constant
(fig. 3).
Un carburator murdar presupune
o mbicsire a separatoru-
lui de deci este
acestuia din
Pentru a putea sita separa-
torului trebuie demontat mai intii ca-
pacul acestuia, care
o cheie de tip special, cu meta-
sau de cheie care se utili-
de obicei pentru montarea filtre-
lor de la unele tipuri de auto-
turisme. lipsa cheii speciale se poate
utiliza (cu pentru a nu de-
teriora capacul separatorului) o cheie
de tevi. Se sita si capacul sepa-
ratorului n de ase-
menea se suportu-
lui sitei (fig. 2).
la montaj se nu s-au
umezit de imbinare ale
pieselor, caz in care trebuie strinse
mai bine sau nlocuite gar-
niturile
Reglarea carburatoruliJi cuprinde
principale: reglarea doza-
jului la regimul de mers in gol (relanti)
reglarea nivelului de combustibil
in camera de nivel constant.
Reglarea regimului de mers in gol
se ca la majoritatea car-
traversarea de tramvai cere
motociclistului sau motoristului o tac-
Nu
de aufovehicule cu roti si chiar
au fost n' capcana
a acestor linii la
evenimentele de acest gen
in cel mai bun caz cu cteva
contuzii, dar nu o cu grave
sau chiar cu moartea respec-
tivi.
din cele mai imlPolrtalnte
pentru
este
norme au
de au"to\lvehicl!Jlme.
pentru cei care
vehiculele cu
lucru pentru sint
destui"
unele norme de circulatie
diverse motive: autmfeh,iclileile
nu ating viteze mari, nu snt de
fapt autovehicule, ci ceva intre biciclete
ele drum un
redus etc. im- la fel de circumspect trebuie abor-
trecerea peste luciul marcajelor
rutiere sau traversarea sectoarelor de
drum unde frunzele s-au trans-
format ntr-o extrem de

pentru un automobilist o
portanta normelor rutiere, multi moto-
le cunosc doar
foarte vag. unii pierd din
vedere respectarea acestor reguli,
pe faptul . dovada
unei atitudini civilizate in societate,
drum de un sofer in-
ce i-a servit drept
constituie esential de
a lor
pentru automobilul respectiv,
poate provoca cel mult spargerea
de ulei sau o avarie la (ceea
ce, desigur, nu-i un lucru simplu),
pentru un motociclist sau motorist
...... ,rl-i ....,i ... ".nn
buratoarelor, prin 2 de pozi-
a clapetei obturatoare (fig. 1)
prin 1 de reglare a amestecu-
lui. a acestui (n
jurul se reglajul)
este, pentru variantele de carburator
BVF-484 B, 2---4 la 2-6,1,5 ture
de strns complet,
iar pentru varianta de carburator BVF--
284 B ce motorul de
26 CP 2,5 ture de
strins complet.
Un reglaj corect al amestecului poate
fi apreciat aspectul bujiilor,
cum s-a
Pentru verificarea nivelului com-
bustibilului n camera de nivel con-
stant trebuie realizat un dispozitiv
foarte simplu, anume un tub de
(f 8 mm) cu cot, care, introdus prin-
tr-un dop de cauciuc in jicloru-
lui principal (fig. '3), un sis-
tem de vase comunicante cu camera
de nivel constant.
In acest fel, nivelul n tubul de
va indica nivelul n carburator. Acesta
trebuie fie cu 22 + 1,5 mm sub
marginea de imbinare- a camerei de
nivel constant cu capacul ei.
Nivelul se prin de
diferite grosimi, sub sediul
supapei ac (poanton).
Una din anomaliile specifice acestui
tip de carburator este
aerului fals pe capacul camerei
de nivel constant, n interiorul acesteia.
Deoarece camera de nivel
cu galeria de pe
combustibilului din va domni
o oarecare depresiune n timpul func-
motorului. la
aerului fals. presiunea din se
va de n care a fost
calculat de presiuni din carbura-
tor, fapt care duce la o supli-
a presiunii aerului asupra
combustibilului la debitu-
lui de combustibil prin jicloare, deci
la consumului.
De aceea se periodic
de mbinare
a camerei de nivel constant
eventual, se la ajustarea
cu o sau la inlocui-
rea garniturii de
Cal. VICTOR SEDA
1
t. Rezervor de mbinare
cu Racord cu furiun.4. Ro-
binet. 5. de alimentare a
carburatorului. 6.. de
cauciuc.7. de
a Capacul
separatorului de 10. Su-
port U. Orificiu frece re
12. filetat_
1
+52V
PRINCIPIUL
DE FUNCTIONARE
,
Trebuie de la
nceput sistemul propus mai jos
presupune realizarea n prealabil a
montajului si-
multane a (vezi
nr. 12/1976).
de la care ne
vom referi n continuare este cea
din fig. 1. cum se
pe cele 4 linii 4
(A, R, C D), n sensurile indicate
de
Macazurile la care se va referi
comanda snt A, R
G (ncercuite), iar sectoarele de con-
tact (care vor asigura diferitele co-
implicate) snt MI' Ql, H2'
R3' S3 K
4
n a fost de
asemenea figurat cantonul Z, n
aval de macazul R, conform sensu-
lui de circulatie.
n fig. 2 este schema sinop-
a sistemului realizat,
trei relee (Re 1, Re 2, Re 3). Snt
indicate conexiunile celor- cinci sec-
toare de contact, precum bobinele
de ale macazurilor A, B
G, cu (li-
niilor) (indicele re-
linia pe care este pus maca-
zul). De exemplu, bobina A
2
co-
macazul A pe linia 2.
Pentru procesului de
se trimite la un moment
dat (arbitrar) un impuls n circuit
MONTAJELOR
LOR DOMENIUL FERATE (VEZI NR.11 $112/1976)
PRIN PREZENTAREA UNUI NOU CIRCUIT ELECTRONIC: SCHIMBAREA
A TRENURILOR DE PE O UNlE PE ALTA.
prin comutatorului
COM. 1; este
prin intermediul releu-
lui Re 1, care se va n

Cind trenul D pe linia
1 prin sectorului
de contact Q b el dirijarea
macazurilor A B, respectiv in pozi-
A
2
B
2
La trecere prin sec-
torul Mi> el nchiderea
releului Re 2, ceea ce
ntrerupe alimentarea de tractiune
din cantonul Z (vezi fig. 1, cantonul
delimitat prin transversale).
Trenul D se va opri apoi n zona
cantonului comandat, pe linia 1
(spate).
Atunci cnd trenul C n
cantonul cu alimentarea
se
Trenul B, trecnd prin sectorul de
contact K4' macazul G
n G
2
Acest tren
succesiv macazurile L, G, C, A
pe linia 2 Trecnd prin
sectorul H
z
, el macazu-
rile B A n B
z
, respectiv
A3' releul Re 3
n Acesta va resta-
bili astfel alimentarea cantonului Z,
n care se oprit trenul C.
Trenul C din nou,
pe rnd macazurile B, A, H
trece pe linia 3 La
sectorului R3' el ma-
cazurile A, B G n A
z
, B
t
respectiv, G
3
; apoi el trece prin
sectorul de control S3' care
readucerea la zero a celor trei relee.
Cu aceasta procesul automat se
ncheie.
SCHEMA ELECTRIC;(
n fig. 3 este schema com-
a montajului propus. Cele
bobine (din partea -
jos) - B
t
, E 'h G
2
, G
3
, Az A3 -
corespund macazurlor implicate B,
G respectiv, A. Diodele D
7
- D
11
407 sau orice alt tip care
minimum A) bobinele la
alimentare. Condensatoarele Cl? C
3
,
C
4
C
s
fac parte din sistemele de
prin impulsuri a macazu-
filor (vezi precedent).
Diferitele fire de conexiune ale
(40-50 V) a fost de
natura releelor utilizate. Astfel, Re 1
Re 3 (identice) snt relee cu o
tensIune de lucru de 30 V, cu rezis-
bobinei de 3 200 Q au Cte
4 inversoare. Releu! Re 2, cu 6
invers oare, are 0- tensiune de lucru
de 46 V o a bobinei
de 3 000 Q. R7' Rs
R9 contactele de auto-
ale acestor relee.
Desigur, se pot utiliza alte
tipuri de relee mai sensibile
(de exemplu, avnd bobinele de
200 -1 000 Q). n acest caz, redre-
sorul cu dublare de tensiune va fi
redus la redresor simplu cu filtru C
(se condensatorul C
2

dioda Dz), astfel nct de la tensiunea
de 15 V se
M
TRENUL B--.
l
Q1 CD
LiNiA 4 (SPATE) c:::::J
LINiA 3 (SPATE)
SPATE)
LiNIA 1 (SPATE)
\ CANTONUL COMANDAT
Mi Q1
B E3 LiNiA
LINIA 2 (FA AU
o c:::::l TRENUL C
H2 -+- liNiA 3
HFig. 1: Schema
sensurile de circulatie ale
.
SPRE CANTO NUL Z
-o r -_,-"--________ ..... _A ..... liM.TRAGTiUNE
R AX AZ AW
211<SJ. r- SPRE"BANALiZARE" t t ALBASTRU
A2 U U B2 l' , GANTONUl Z
'0"1) I H20 .-, S3
RG COM 1 AV
.. I
r I I ZERO SA
..Jo--lO-:. I I I A AN M-
L+J' I 82 A3, R3 BLUlUi

COM.1 r Ref I I R 2 I.!S!. J I -;;5:ono
l __ J \V
UG2 G3 81
16
C4
04+ 3300J..lF
30V
+2BV
05
+25V
A3
A2
WAROSU
WE
Fig. 2: Schema a A2
sistemului de unei tensiuni continue de
ansamblului au fost notate prin gru-
puri de cte litere (AX, W A
etc.), culoarea izo-
latorului pentru a
a
Circuitul din diodele
Dt D
2
condensatoarele C
z
- C
6
un redresor cu dublare
tensiune; el permite se
tensiunea (mini-
mum 40 V)
schemei, plecnd de la o tensiune
de cca 15 V (valoare
eficace).
O tensiune att de ridi-
cca 20 V. Valorile R7'
Rs R9 se vor
tor, tipul releelor.
Conexiunile AT A V (<<banali-
zare) nu sint strict necesare. Ele
au fost deoarece,
prin racordarea lor la montajul Co-
pentru tre-
(vezi fig. 2, llf. 11/1976),
firului n punctul
indicat acolo, prioritatea n
a trenului B; aceasta re-
duce timpii din succesiunea
procesului.
Fig. 3: Schema
de principiu.
WDWA WP
Wl WK WE

AW
AX AlBASTRU
'----c)-----_ VERDE
GALBEN
K4
:;) J2'
ffi ffi a; __
> a:: C) > - M1 - Q1
I---..... "'!"""" ......
LINIA 1
H2
S3f\
GALBEN
WJ WH
VEROE ALBASTRU
Fig. 4: Schema
de conectare a macazuri-
lor a sectoarelor de con-
tact.
RELEU
mU'lTIF'UnlTIOnAl
Montajul recomandat n
special constructorilor amatori nce-
un releu electronic
cu multiple de utilizare,
dintre care avertizare
de contact, semti.alizare de umidi-
tate, iluminare,
rea a unui . consumator
(radioreceptor etc.) la diverse sem-
prin folosirea unor traductori
adecvati. Rezistenta traductorului
poate ntr-ui. domeniu larg,
cuprins aproximativ ntre O 200 kQ
(n de calitatea tranzistoare-
lor), prin manevrarea
trului P.
Schema de principiu este n
fig. 1. n ea cuprinde un
amplificator cu etaje n montaj
Dadington, realizat cu tranzistoa-
rele T 1 (pnp, de putere, orice
tip, cu fi > 50) T 2 (pnp, de medie
putere, orice tip, cu fi > 50).
Tranzistorul T 2 are ca n
circuitul de colector releul Re. Re-
Rt poate lipsi atunCi dnd
releu} folosit are tensiunea de andan-
de 6-8 V (20-30 mA) se
alege ntre 10 100 Q pentru relee
cu tensiuni mai mici de lucru. Pentru
un releu de 50 Q/50 mA (2,5 V)
se va lua R! = 100 n.
Dioda D- n sens invers,
n paralel pe grupul Re - R!, pro-
,
Fiz. A.
tranzistorul t 2 mpotriva
tensiunilor inverse de
generate prin releului.
Polarizarea bazei tranzistorului T 1
este ntre punctele A B,
fiind la nchiderea acestui
contact (AB) printr-un traductor ex-
terior.
Becul indicator de functionare arde
continuu atunci dnd reieul este n
repaus, atunci cnd contactul
AB este deschis. La nchiderea con-
tactului AB, becul indicator se stinge
prin releului; simultan
n functiune avertizorul de
contact, care poate fi un simplu bec
(de exemplu, colorat n o
fllatoare (de exemplu, cea
din fig. 2), un buzer de curent
continuu etc. n locul averti-
dorim comanda unui consu-
mator oarecare (radioreceptor pen-
tru 9 V etc.), acesta se va conecta
la indicate n cu
polaritatea
Releul nu este cu tempo-
rizare. El are moduri distincte
de ntre-
1
2
, Pentru 1
(deschis) a lui 1
2
, avertizarea (con-
sumatorul) numai atta
timp ct se contactul AB
nchis; pentru 2 (nchis) a
lui 1
2
, avertizarea (consumatorul),
iNCEPiND CU NR. 1/1977, RUBRICA AUTO-MOTO
VA TRATA PROBLEME REFERITOARE LA AUTO-
TURISMELE CU MOTOARE iN 2 4 TIMPI.
Fig. 5: Modificarea canto-
nului Z.
INDICATII CONSTRUCTIVE
,
Ansamblul electronic diri fig. 3
va fi realizat pe o de textolit
cu dimensiunile de 30 x 5,5 cm. Pen-
tru economie de condensa-
toarele CI - C
6
pot fi unul
peste . altuL n toate avnd
minusul la conectat n
punct al schemei (pe intra-
rea XD). Se va acorda o
pornite, n
la posesorului (de
exemplu, ntrerupnd alimentarea
prin deschiderea lui Il)' Acest lucru
este asigurat prin
releului,
sale direct de la
deci indiferent de starea de conduc-
tie a tranzistoarelor. Dealtfel, n
T 2 se
imediat releului,
colectorul fiind pus la plusul
alimen
Contactul AB poate fi realizat
prin diferite semnale exterioare, folo-
sind traductori adecvati. Curentul
care traducton.il este foarte
redus (cteva zeci de microamperi).
Domeniile de utilizare fiind foarte
numeroase, ele la alegerea
constructorului. Vom mentiona aici
doar Cteva sugestii mai
a. Contactele AB se pot nchide
printr-un ceas la ora
blocnd prghia de
a soneriei efectund
electrice n acest
caz se nchis
pentru iar consumatorul poate
un radioreceptor tranzistorizat, o
sonerie etc. (a se vedea
Tehnium).
becul indicator de functio-
nare se n verde, iar Pen-
tru avertizare se o
filatoare cu becul dispozitivul
poate fi folosit pentru semnalizarea
2 .
la marcarea
terea conexiunilor (culori,
prin litere), altfel existnd un risc
apreciabil de eroare, care ar putea
compromite realizarea.
Schema de conectare a
macazurilor A, B G, ca a sec-
toarelor de contact (con tactoare de
linie) MI, QI' H2' S3' R3 K4 este
n fig. 4. Fiecare macaz are
trei borne corespunznd punctului
comun (central) bo-
binelor; cifrele linia pe care
macazul. prin alimenta-
rea bobinei respective.
Portiunea de linie din cantonul Z,
prin transversale,
va fi n con-
formitate cu fig. 5.
n ncheiere, o recoman-
dare din timp n timp,
locomotivelor (bo-
ghiul de alimentare) vor fi
cu o cu alcool, pentru
prafului degresare.
ncheierii unui interval de timp dat
(de exemplu, timpul limitat pentru
expunerea unei la o
sesiune etc.).
b. Contactele AB se pot nchide
printr-un traductor de umiditate
fire sau meta-
lice implantate n mediul
Adaptarea la sensibilitatea
releului se va face prin manevrarea
lui P. Se pot folosi tipurile de traduc-
toare de umiditate publicate n re-
vista Tehnium.
c. Contactele AB se pot nchide
printr-o (sau
de tranzistor de la care s-a
tat capsula etc.).
Alimentarea montajului se va face
de la o de 9 V,
care curentul releului plus
curentul becului indicator si al aver-
tizorului (consumatorului):

9-12V/O,2f.:
BEC AVERfI.:.
lOR iN-
T,,.ERMITENT
CIND CONWiTUl
AS ESTE fNCHiS)
T2 AUTOMENTlNfRE
RELEU .
}
SffiE ALTE MiJLOACE
(-) DE AVERTZARE(8UlER.
C+> AlARMM SAU CONSV-
MATORl ALIMENT ATI
R2 AC180k
10kU (Tr201)
lA 9V: .
__ ____________________________
17
..
IEHnl[A mODERnA
InSTAlATIE
II'
DE VOBUlARE
[U _RHERI
...
DE FRE[UEnTA
.,
Ing .. ANDRIAN NICOLAE
Una din principalele operapi in con-
echipamentelor de emisie-recep-
este acordarea circuitelor selective.
Or, acest lucru se face foarte greu fir!
o
Pentru acestei operapi
punem spre realizare constructori1or cu
o n ciJrcuite electro-
nice o de vobulare care s-atisface
.cele mai exigente putindu-se adap-
ta la orice osciloscop (chiar de con-
De asemenea" sem-
nalul dat de avind o amplitu-
dine mare, poate lucra chiar cu un osa
loscop insensibil la semnale mia.
Cu se pot testa cir-
cuite care au de lucru la
3 MHz. Pentru circuite cu frecventele de
sau benzile de trecere (oprire)
mai mari se poate folosi instala-
dar ntre circuitul de analizat punc-
tul B din schema se
un translator de cum se
va mai departe.
Schema a fost numai cu
piese de
markeKi care pot
fi pe ecran (pe in
de necesitate. Alegindu-se 26 de
markeri, cursa spotului a fost
n 25 de egale. Intre doi markeri,
din domeniul ales
25
pentru vobulare.
n cazul n care domeniul are 25 kHz
(de exemplu, intre 450 415 kHz), intre
doi markeri de va fi
de 1 kHz.
Markerul Dr. 1 din stnga va indica
de 450 kHz. al doilea 451
al treilea 452 etc... ultimul 415
f (MHz) 3,5 7
CI 520 2.
(pF)
1800
-
4,.5 2,2
Conductol'
Cu-E.m (B 0,.4
Fixarea domeniilor de baleiere este
foarte fi.cindu-se cu ajutorul unui
comutator.
Pe: ecran apare o de forma
celei. din 1.
Curba caract.eristica cir-
c1iJlituhri caract.eristica b) mar-
tem de Ambele fi depla-
sate pe ecran in s;us sau in do-
Daei ecranul: va fii in dB (se
va . mai se poate citi
banda la 3 dB sau l.m alt mveI prin
s.uprapunerea suportului. (b)
peste cu nivelul " ... ,c:"'..... , li'
Pe cele
inceput
pentru
ase date de markeri.
DESCRIEREA SCHEMEI BLOC. Ur-
fig. 2.- se poate -vedea schema
contine. mai multe blocuri
care pot fi realizate cu circuite discrete
sau integrate. S-a adopt.at variant.a cu cir-
cuite discrete.
Schema sincron cu un
semnal de forma celui din fig.. 3 a. Pe-
rioada este de 30 ms (33,J Hz). Acest
semnal generarea markeriIor in
de 26 (fig. 3 b). Deeii. domeniul
baleiat este in 25 de intervale.
Primul marker va delimita. cum am
mai frecventa. a. domeniu-
lui unui marker est.e de 0,1 ms.
Aceasta corespunde unei gJrosimi de 1 mm
cind ecranul are un diametru de 10 cm.
Marke:rn se etil OI
de 33.3 ori pe pe semiperioada cu
. niwel O a semnalului de sincronizare.
semnal. transformat din mono-
pojar in bipolar negat, est.e int.egrat pe
rezultind baza de timp
14
138
450
TABELUL 6.1.
0,73 0.55
IOA TELE 11301131 NELOR

Bloc de seIeaare
a domeniilor
de
HultmbratDr
mmandat: in
tensiune
Ba1eaj
onzon
(X)
Sintetizor de
sinusoidl
Circuit cu
reglaj all1Dlmlt
al
Circuit
de
analizat
'"
d) Bm de timp
liniar

liniar care oscilatorul
(fig. 3 d).
Baza de timp nu s-a luat cu
pentru a evita saltul tranzitoriu
ce ar putea avea loc. In acest caz. circui-
tul testat ar avea un alt total
diferit de cel pe panta
a bazei de timp. Pe ecran ar
curbe ale circuit, ceea ce ar
incomoda pe operator.
De asemenea, frecventa de ba- t
leiere este mare, spotul nu
caracteristica n totalitate. ci sare
peste anumite vrfuri sau minime ascu-
tocmai din motivul mai sus.
Prin aceasta se justitiei de
33 Hz pentru baleiere. Aceasta nu
este prea mare - pentru a feno-
menul descris mai sus, nici prea
pe':ltru .. fenomenul de pilpire
a ImagIDlI, lucru remarcat n cazul ba-
leierii cu o
Baza de timp este la
baJeiajul pe al spotului Tot
din ea se semnalul de
a osci1atorului ce semnalul de
baleiat.
Domeniul de baleiere este de la 7 kHz
la 3 MHz. cu game de 25 kHz 1 MHz.
Domeniul de la 7 kHz la 3 este
folosit pentru
teristicu, iar cu ajutorul domeniilor
de 25 kHz se detalii ale ca.
racteristicii.
Gamele de 25 k Hz
200-225 kHz;
485 1 600 -1 625 kHz; 2
2225 2400-2425 kHz; 2
2465 kHz.
-Acestea snt alese
cuitele de
de nevoile curente ale ra,diclarna1tmih:,r.
fi foarte modificate
la (sau mai

racteristici globale ale receptoarelor de
trafic sau ale
Deoarece este foarte greu de realizat
un oscilator care furnizeze un semnal
sinusoidal n continuI. de la 7 kHz
la 3 MHz. s-a recurs la un multivibrator
comandat care are o
a de tensiune (lucru ireali-
zabil cu un osruator Le).
Semnalul este integrat trans-
format n semnal triunghiular. Deoarece
amplitudinea semnalului integrat scade
cu se prevede un cir-
cuit cu reglare a in
banda.
Mai cu ajutorul unui sinteti-
zor de se obtine un semnal
sinusoidal cu o de
tOi'siune ce se foarte
unui oscilator
Semnalul se de ana-
iar la se caracte-
acestuia cu ajutorul unui detector
un amplificator
+20V
A
+40V'
____ J b __________________________________


1-_ ....... __ -tOV

c
-20V
11124
11>1.
Rt25
lOkU

2.111'.
(cu la O \T'l, :5 VI:50 mA, -t 4.0 VI
50 mA.
Oscilatorul de al bazei de
timp ai marl,eruor trei
G
2
, G
3
) dintr-o
CDB
Cu ajutorul lui se circui-
tul de generare a marke.rilor.
Acesta cuprinde un oscilator pe 2,5 kD'!
(G4 , Gs, G
6
, G
7
) un circuit de derivare
(G8, G9 ) care impulsuri de
0,1 ms.
Oscilatorul este de tipul celui descris
n articolul despre oscilatoare.
uncircuitt de amplificare rea-
lizat cu T 1 un circuit de adunare 'cu o
Cu ,ajutorul
P 1 se amplitudin'ea markeriior,
iar cu P
2
sint pe

n baza lui T 2 se o
de ea se va repeta in emitor.
Pe dioda D
2
totdeauna
tensiune, numai ci ea va ocupa un do-
meniu din plaj.a (- 20 v .... + 20 i'n
de tensiunea din baza lui.
Astfel, cu P 2 se componenta con-
peste care se suprapun markerii.
semnal de a marke-
rilor se in baza lui Ta. Circuitul for-
mat din Pa, P4' Rll' R12' D2 D3 trans-
semnalul monopolar (O ... + 5 V)
ntr-unul bipolar ( 3 V), se
poate vedea n fig. 3 c.
Acest semnal este integrat cu ajutorul
unui integrator MiTIer. Semnalul
(fig. 3 d) se culege din cursorul lui P 6
el baleiajul pe Cu
ajutorul P7 se transmite
mai departe blocului de a dome-
niilor de
P
7
este un semireglabil cu
ruia se amplitudinea rampei ast-
fel nct varieze de la 7 kHz
la 3 MHz (cazul baleiajului maxim - po-
O).
Blocul de schimbare a domeniilor de
baleiere un cO.mutator de 4 x 10
se poate sau
nevoie.
Acest etaj mai un sumator cu
o ca aC.ela descris la blocul de
generare a markerilor.
Folosirea tensiunii duble ( 20 V)
la realizarea unwcuplaj galvanic
ntre etaje. Reglajul acestui bloc se face
in felul descris mal JOs.
Se comutatorul pe O. Se
desface P, de la integratorului
se la -20 V. Se P
7
ast-
fel indt pe cursorul lui si de
o tensiune de -15 V. Se
intre emitorii tranzistoarelor T 10
Tu un de O V. nu, se
semirC?glabil P 4
6
la tensiunii de' O V. Prm
contactele comutatorului, va
pe baza tranzistorului T 12 se
va repeta n emitor. In acest caz,
va fi cea (7 kHz sau n jurul
acestei valori). In orice caz, la o de
3 MHz, de 1 kHz este .negli-
jabili.
Tot in a,cest moment se egali-
tatea celor semiperioade ale semna-
lului cu ajutorul unui osciloscop (se vizua-
semnalul n colectorul tranzistoru-
lui T 18)'
o inegalitate ntre duratele
celor doul se mi perioade, se vor regla re-
zistente1e R
2
? sau R
32
-
Montajuf multivibratorului comandat
are un aranjament special pentru
rea unei comenzi in tensiune a
depinde de curentul de n-
al celor doul condensatoare C
5
C
6
Acesta este reglat cu ajutorul a
generatoare de curent formate cu
tr.anzistoarele T 15 T 16'
Curentul dat de ele depinde de
rea de tensiune pe R
29
R30' Montajul
e:ste stabilizat termic cu ajutorul diodei
de 5,6 V.
s-a constatat buna
n cazul de mai sus se poten-
tiometrul la + 20 V. Acum cursorul va
fi lao tensiune de + 15 V. n baza lui
T 12, ded n emitorii lui T 11> va fi
un de + 30 V. acest caz,
va trebui fie de 3 MHz. n
caz contrar se simultan R
29

R3'O' la acestei
De remarcat faptul D8 trebuie
tensiunea Zener ct mai
de 15 V.
Astfel, este
cu 100 kHzjvolt.
Se trece apoi comutatorul pe 1.
Presupunem domeniul dorit este de la
200 ah la 225 k Hz.
(Continuare n nr. viitor)
19
Tuburi tpansparente din plastic
PENTRU
ELEVI
propunem realizarea unei electrostatice
simple, o a primei electrostatice
de Lord Kelvin. De fapt, moderne,
cum ar fi generatorui Van de Graaff, au la exact
principiu ca al celei pe care o vom prezenta:
transformarea energiei mecanice n energie
prin folosirea mecanice, pentru a separa
sarcinile electrice de semn a le concentra
Cu alte cuvinte, problema este de a birui
de repulsie a sarcinilor de fel. n genera-
torul de tip Van de Graaff, un tip de sarcini zicem
cele pozitive) snt transportate de cureaua de
transmisie.
Fiz. V.RADU
izolator. De fiecare cutie se sau se
o de de fier, care la rindul ei
(tot lipit sau sudat) cite un cilindru sau inel
de (se poate din cutii de con-
serve), cu un diametru de circa 7-8 cm.
de fier de asemenea, drept
intre inelul respectiv cutia colectoare.
n apropierea locului unde cele sirme de fier
se (dar se de una din
ele se unul din capetele unui fir conductor
ce vine de la un mic bec cu neon (de genul celor care
se la mira aparatelor de radio). fir
este liber.
Rezervorul poate fi un bidon mare de n el
este introdus un al tubului de cauciuc care este
cu o atit pentru a-i da greutate, cit
pentru faptul din momentul sifon ului
(se trage cu gura apoi se
nu se curgerea apei. Debitul apei poate fi
reglat cu ajutorul unui dispozitiv format dintr-o
fluture un cirlig de rufe. Tubul de in
de T cu cele trebuie
fie n fel ncit exact
pe celor inele de metal a vaselor
colectoare. Orificiile tuburilor trebuie fie foarte
mici (in jur de 1,5 mm diametru). De asemenea,
tu bul in de T poate fi din cauciuc,
cum este indicat n figura
Cu pe care v-a propunem se exact
rezultat de separare condensare a sarcini-
lor. Dispozitivul este de o extrem de
Dintr-un rezervor cu printr-un tub de
cauciuc la cu un tub de de forma
celui care se vede in se scurg perechi de
de Acestea cad n vase colectoare
(cutii sau bidoane de mari de 2-3 litri).
a asigura o izolare a sistemului, ele trebuie
pe blocuri de sau alt material
Voltajul maxim - pentru ca becul cu neon se
- este de liber dintre
conductorul nelegat ce vine de la bec conductorul
de fier ce inelul de
este mica, apar
observate sub forma unor scintei foarte dese,
de o aprindere mai a becului, dar de intensitate
Contrar opiniilor destul de
este unor re-
produceri sonore de foarte calitate
chiar a fi utilizarea unor insta-
de sonorizare HI-fl.
Aceasta presupune, desigur, utilizarea
unor piese de calitate foarte dar
- nu mai
a unor reguli
criterii teoretice din domeniul acusticii.
trebuie
concrete din majoritatea des-
tinate colective snt departe de
a putea fi considerate ideale din punct
de vedere acustic. Este astfel necesar
COnt de parametri, ca zgo-
motul ambiant,acustica efectul Lar-
sen etc. 1n cele ce vom prezenta
pe scurt Cteva. date practice referitoare
la microfoane, cabluri de pream-
plificatoare,. mixere, amplificatoare de pu-
tere inc:inte acustice, date pe care le
utile n optimizarea
acustice din cluburile caselor de
etc.
MICROFOANELE
cum se microfonul este un
dispozitiv care energia
n energie EI se
prin parametri mai
curba de n
20
(fidelitatea); diagrama (direc-
tivitatea); nivelul tensiunii de ex-
primat n mV/jJ bar (sensibilitatea); im-
de care carac-
teristicile necesare conexiunilor pream-
plificatorului.
Microfoanele cele mai frecvent utilizate
n sonorizare snt de tip electrodinamic,
sau cardioide di-
rectivitate). Un microfon
este sensibil la presiunii aerului
provenind din orice Utilizarea
lui este mai deoarece el
simte a difuzoarelor
vecine, produCndu-se cunoscutul fenomen
Larsen, att de redutabil.
n astfel de cazuri o autooscila-
o intrare n a ceea
ce se traduce printr-un fluierat puternic
ce n ntregime
Un microfon sau cardioid
este sensibil doar la presiunilor
aerului din cele ale membrane;
sale. Sensibilitatea se
in partea din ea scade spre
laterale, iar pe partea din spate a mem-
branei sensibilitatea se reduce cu 10--20
dB. Astfel, aceste microfoane snt mult
mai avantajoase n sonorizarea
efectul Larsen este mult redus, iar rapor-
tul dintre semnalul util zgomotele am-
biante este mare.
Unele tipuri de microfoane snt sens;-
bile la efectul de apropiere; mai exact,
apropiind mult gura (instrumentul) de
ele, se o a randamentului
n domeniul joase
ceea ce o de intimitate
n anumite piese muzicale. n-
sursa tonalitatea re-
vine la normal.
Din punct de vedere al de
(de obicei, pentru frec-
de 1 000 Hz), microfoanele se cla-
n tipuri de (50-500
a) de mare (500.0-150 kQ).
Un microfon cu poate
fi racordat la preamplificator printr-un
cablu foarte lung, pe vreme unul cu
mare lungimea ca-
blului (Ia circa 5-8 m maximum), din
cauza pierderilor prin capacitatea cablu-
lui a parazite.
De exemplu, semnalele transmise de un
microfon cu de 25 kQ, racor-
dat printr-un cablu de 7 m, cu o capacitate
de 80 pflm o atenuare
de 3 dB (Ia 10 kHz) la intrarea n pream-
plificator. tip de cablu racordat la
un microfon de numai 200.0.
nu va produce atenuarea deCt
pentru o lungime de cca 1 000 m! Dedu-
cem limpede un microfon cu impe-
mare nu poate fi utilizat deCt n
a preamplificatoru-
lui. Din acest motiv, n sonorizare se pre-
utilizarea modelelor cu

Pe de parte, trebuie
sensibilitatea microfoanelor depinde e-
de lor de Mode-
lele cu ntre
0,05 mV/)1bar 0,15 mV/Jibar, pe Cnd
cele cu mare pot da cea 2 mV/p
bar. Concluzia este o impe-
a microfonului impune o sen-
sibilitate foarte mare a preamplificatoru-
lui.
mai aici microfoanele
destinate n aer liber (platouri
sau terase de dans etc.), ca acelea uti-
lizate n efectul de apropiere snt pre-
cu o antivnt (se pro-
unor litere, ca p, produce
un suflu apreciabi!l de aer, care ar putea
conduce la zgomote n difu-
zoare).
CABLUL PENTRU
MICROFOANE
Microfoanele preamplificatoarele co-
merciale snt echipate n momentul de
cu prize mufe cu trei
borne, de tipuri standardizate. in figura
snt prezentate principalele ti-
puri de conexiune.
Pentru microfoanele cu
se poate adopta sistemul de conectare
simetric, prin cablu bifilar ecranat (a) -
cazul cel mai frecvent ntlnit - sau sis-
temul de racordare asimetric, prin cablu
ecranat coaxial (b). Sistemul (c) se folo-
la racordarea microfoanelor de im-
iar sistemul (d) la ra-
cordarea microfoanelor de mare

Se masa Jeste, n toate cazu-
rile, la borna 2, iar ecranul
cablului la a prizei. Astfel
nu nici o ntrerupere a
de,ci nici un risc de
In cazul conexiunilor simetrice pentru
bornele 2 3, trebuie ne
toate microfoanele snt legate n la
preamplificator. un dubiu n
se va face verificarea
se micro-
foane la intrarea preamplificatorului, pla-
sndu-se la 10 cm unul de altul, n unui
operator. Operatorul n unui
microfon, apoi se lent spre ce-
O va asculta n
sunetul reprodus de difuzoare. Acesta tre-
buie fie regulat. se
o a volumu-
lui - sau chiar o - cnd
operatorul se intre cele micro-
foane, acestea au fost co-
nectate n de la intrarea pre-
amplificatoruiui. Se va repara
Controlul unei
a unui
se poate realiza electronic cu
tat
Elementul traductor este ter-mistorul cu
valoarea de 5 kQ la +25C, iar elementul de
cel care
comanda
oprirea ventilator, n
tura dintr-un birou sau de locuit
ratura de prag la care montajul trece
stare n alta se din P.
Cnd temperatura este mai dect valoarea
termistorul are o valoare mai mare,
tranzistorul T1 este n stare de conductie si
la baza tranzistorului T
2
este sufi'cient
de negativ ca tranzistorul T
2
(de tip pnp)
intre n respectiv, se
ze releul Rl. Prin contactele sale de lucru, re-
1. MIMAm
leul alimentarea elementului de
zire, sau este vorba de des-
facerea contactelor de
narea ventilatorului.
,,"',.,,<>.,.;;. valoarea
un moment
Baza tranzisto-
torului
tind
tranzistorul se blo-
releului se
felul acesta aiimentarea radia-
contactele de repaus alimen-
Tranzistorul este de BCY 58, iar
tranzistorul T 2 de 78. trebuie
la tensiunea de 24 V. Temperatura
de se n de necesi-

Termistorul se va fixa n locul n care
a fi temperatura de
tavan, etc.) va fi conectat la instalatia
prin fire. '
+24V
mai n cazul unei mai mari, atit des-
cit aprinderile becului snt mai rare, dar
cu intensitate mare.
gol este mai mare ca 8-9 mm,
vor modifica traiectoria n
In loc vertical, ele vor fi deviate spre vasul
colector opus. Acest lucru trebuie evitat, deoarece
se produce udarea banchetei de lucru se va stropi
care este foarte la scurgerile de
curent.
se va repeta verificare pentru
toate microfoanele a
simultan pe preamplificator.
Cablurile de racord trebuie
ele fiind supuse unor re-
petate etc. Deseori se
se deterioreze blindajul me-
talic, sau chiar
prezentind riscul unUi scurtCircuit mtre
firele conductoare. Pentru a aprecia con-
tinuitatea ecranului, se poate apela la un
ohmmetru. Un blindajlntegru nu are mai
mult de ohmi (sau chiar sub un ohm)
pentru o lungime de 20 m. ins;,
blindaiul este ntrerupt n mai multe locuri,
sa poate atinge mai multe sute
sau chiar mii de ohmi; n plus,
va varia prin flexarea cablu-
lui. Un asemenea cablu va fi inlocuit.
CAPTAREA
SUNETULUI
Dispunerea microfoanelor este foarte
pentru unei bune
. ca folosirea lor dealtfel.
De exemplu, un solist mi-
crofonul n la o prea mare
de atunci cnd se n orches-
trei, el nu va putea fi auzit pe prim plan;
vocea sa va fi mai mult sau mai aco-
de instrumentele orchestrei. Prin
manevrarea (de la sta-
solistului, nu
se va ameliora prea mult; n schimb va
riscul de atingere a nivelului de
De aceea, un solist trebuie
microfonul la circa 5-10 cm de n
astfel de
Solistul poate ei controleze
efectele Astfel, n melodiile cu
un ton mai intim el va apropia micro-
fonul de iar n pasajele mai puter-
nice I va la 10--20 cm.
evitnd preamplificatoru-
lui. el simte la un moment dat ten-
unei accentuate
de ritmul melodiei), va cobor
50 la SOO Q soia 500 Q
500.n la 5 Hl
sau 25 k.Q la 1 SO kn
so lasoo Q
25 i<.n Ia 150 kQ

microfonul la nivelul ei, astfel
nct suflul nu n microfon .
Atunci cnd sala de nu este prea
mare, de nu snt necesare micro-
foane separate pentru
fac cazurile n care anumite pasaje al.e me-
lodiilor executate de snt acompa-
nlate de instrumente cu volum sonor re-
dus. Astfel, se poate instala un microfon
separat n apropierea unui pian, a unei viori,
harpe etc. - care nu dect n
pasajele solo. Uneori, n cazul pianului,
microfonul este plasat chiar n interior,
n apropierea corzi lor, pentru evitarea
efectului Larsen.
PREAMPLIFICATORUL
- MIXER
n de dorite ale
se pot alege preamplificatoa-
re cu una, la 12 fiecare'
intrare corespunzind unui microfon. De
fapt, nu este nici conecta-
rea a sau mai multe microfoane pe
intrare. Oricum, trebuie se
cont de de intrare a pre-
amplificatorului - care trebuie fie
la sensibilitatea microfoanelor (sau
viceversa), de valoarea tensiunii maxime
admise la intrare distorsiuni.
Mai concret, nu se va folosi un microfon
cu la un preamplificator
cu mare de intrare, altfel fiind
banda de trecere a ansam-
blului.
este se va intercala un transfor-
mator pentru adaptarea de
La fel de este
nivelului maxim admisibil la intrarea pre-
amplificatorului ca acesta fie supra-
in cazul unor melodii moderne
de rock etc., volumul sonor al solistului
poate frecvent acest nivel maxim,
ceea ce impune intercalarea (ntre micro-
fon preamplificator) a unui atenuator.
Reglajele de volum de tonalitate (tim-
bru) ale ca ale volumu-
lui general, snt efectuate de opera-
11n
tor, ureche. volumul la
este reglat prea jos volumul general al
prea mare, se un nivel ri-
dicat al zgomotului de fond. n
etajele preamplificatorului pot de-
veni ceea ce conduce la
distorsiuni apreciabile la o limitare a '
semnalului care n amplificatorul de
putere.
Unele tipuri de preamplificatoare snt
cu filtre cu front rapid prin
care permit atenuarea unei
benzi de cu 3 la 10 dB.
Se pot astfel compensa anumite vrfuri
din acustic al datorate,
de exemplu, acusticii imperfecte a
(care unele
nndu-se o egalizare a spectrului de frec-

Suprimnd a
se reduce riscul de intrare
n prin efectul Larsen. re-
glaiul acestor filtre constituie o
destul de efectuat neco-
el poate chiar accentueze
neajunsurile pe care dorim le
Un reglaj corect se face mai nti
volumul amplificatorului la
Apoi se prin
a atenuare se efectul Larsen;
de aceasta va fi o relativ
filtru lui va fi de a reduce
amplificatorului n jurul frec-
joase Pentru a compensa
pierdere, se va apoi asupra
controlului de tonalitate, nivelul
general al lor, la unei
a reproducerii n
ansamblu.
aceasta se va cerceta nu mai
o de
sau medie). Se va proceda la fel pen-
tru eliminare, la adaptarea a
ansamblului de sonorizare la acustica
lii respective.
Desigur, se va modifica ulterior am-
plasarea difuzoarelor a microfoanelor,
reglajul filtrelor va trebui cores-
noii
21
de curent fiind redus, alimentarea
. in perioada de activitate a
pentru radioamatorii n
banda 144-146 MHz se pierde mult
timp pentru a
Pentru a usura rezolvarea acestei
probleme folosesc. diferite dispo-
zitive automatizate. In figura
schema unuia dintre ele.
Montajul este folosit n convertorul
144/28 MHz, la care hete-
rodinei este cu
(38.667 in cazul auto-
mate. in locul cristalului se conec-
din care
a frec-
heter-odinei osdlatorului-pi-
lot la 38.3 la 39 1'1Hz-
22
Varierea frecventei se face cu
ajutorul diodei D
1
- Ten-
siunea de se cu
ajutorul circuitului de integrare
R
S
C
4
C
S
' Durata unui ciclu al
automate este de cca 20 s.
Pentru a trece de la manua-
la cea este nevoie doar
se cornute alimentarea oscilatoa-
relor. Bobina li are 11 spire la
spira a treia), conductor de cupru
f> 1 mm. Diametrul bobinajului
este de 6 mm, iar lungimea de 20
mm.
(<<Radio REf-
ERml
5PIRELO
Spirele scurteircuitate din bo-
binele unui transformator se pot
descoperi cu aparatul din figura

Tranzistorul Ti cu bo-
bina li condensatoarele C
1
C
2
un osclaior cu

Cuplind la intrare o n
stare acestuia,
practic, nu se
bobina are spire scurtcircuitate,
factorul de calitate al circuitului
oscilator scade de asemenea,
vor aparatului.
I
nainte de a fi pus n
cursorul va fi fixat n
conform sche-
mei. Apoi se nchide alimentarea.
Valoarea curentului de colectol
trebuie fie de ordinul a 0,1 mA.
Deplasnd n sus cursorul
metrului R2' se intrarea in
a generatorului; curentul
de colector al tranzistorului
la acest impuls la aproxima-
tiv 0,4 mA.
(<<RADIO ELECTRONICS-
S.U.A.)
U Am n m I
Printre problemele elementare care au pre-
ocupat Pe matematicienii secolelor trecute se
deducerea unor de pentru exprima-
rea a diferitelor infinite de numere
intregL Devenite simple la capitolul
aceste probleme mai
valoarea de divertisment, de stimulare
a a n special pentru citi-
torul mai avizat.
M. ALEXANDRU
determina de (expresia termenului
general) de a stabili al termen.
Ca o pentru acei care nu au
rezolvarea problemei, vom preciza acest a
fost descoperit de matematicianul leonhard
Euler drept la intrebarea: in cite moduri
putem n triunghiun un poligon convex dat
(cu n laturi) prin diagonale ale sale care nu se
intersecteze intre ele?
pe un cerc oarecare 2n puncte distincte,
de moduri n care acestea pot fi unite cte doua,
prin coarde ce nu se conform
Catalan (cind n natural de la 118
In fig. 2 este pentru n = (2
n = 2 (4 puncte) n = 3 (6 puncte).
Cititorilor le propunem
echivalenta celor
Un exemplu clasic n il constituie
numerelor Catalan, din a
mai jos primii zece termeni: .
n fig. 1 se pentru n = 3 (triunghi), n = 4
(patrulater) n = 5 (pentagon).
{1, 2, 5, 14, 42, 132, 429, 1 430, 4862, 16796, ... }
pe care l propunem cititorilor OP- a
Desigur, de Euler
nu este singura reprezentare a Catalan.
O versiune mai pretinde fiind plasate
Utilizarea a
ntr-o
sau sufragerie dintr-un
apartament este mereu
n
O solutie con-
n dotarea cu mobilier
specific,
n se
nscrie si mobilierul din
fotografia care
de fapt. o ma-
un dulap
pentru taCmuri.
Efectul decorativ este
un supliment.
(<<SElBST - R.F.G.)
5 mnA I R
o de cu
ce poate
fi pentru avertizarea
unui loc periculos, ca
sau la autoturisme,este
n figura
Alimentarea montajului se
face de la un acumulator de
12 V, dar montajul
si cu tensiune 6 V.
Cele iran zistoare for-
un circuit basculant,
becul de semnalizare fiind
montat n colectorul tranzis-
tul de
mare
de 25 W.
Perioada de
cu .... ,.,,11'0.., .,.1 ....
22
rului EFT 323.
Este ca tran-
zistorul ASZ 15 fie montat
pe un radiator de
2
I
trebuie repede firele unui
unei baterii cu lamele (cele de 4,5 V
mai simplu realiza acest lucru
de birou. Este o solutie la ndemna oricui si
o mai decit n cazul firelor pe
bornele bateriei.
.. termometrul n care
mercurul apare segmentat. la temperatu-
ra la care mercurul se la superior al
salei, termometrul va putea din nou.
Nu-I n acest caz, el se va sparge.
Chiar cea mai carne poate fi cu
de sita acesteia este
Pentru aceasta, cu un
burghiu cu diametrul de 5,5 mm asupra tuturor
pe o parte a sitei,avnd o
a lor cu o grosime de 0,5--1 mm. Partea sitei care
nu a fost burghiului se va la
montarea
23
iescu Ovidiu -
ipozitivul Vibrato se ali
la 9 V semnalul pentru
se poate culege de la pentru
Mufa la care este
numai pentru introducerea semnalului.
Aparatul nu este lucreze
cu difuzor suplimentar, supra
circuitul integrat.
Schema la care referiti este un
oscilator audio ca bobine
transformator audio,
Alexandru - Su-
dura D. - jud. Bihor
Numai cooperativa prin centrele ei
specializate poate depana aparatul dv.
Traian - jud. Hunedoara
Din scrisoarea dv. nu reiese clar
ce doriti la stabilizator
si nici . ce cana! am-
, TV.
Tranzistoarele P 422
fi nlocuite cu EFT
sau EFT 319, iar cele 40
pot fi nlocuite cu
EFT 353.
ntruct pentru reface-
rea bobinelor de radio-
dimensiunea sr-
mei este de la
vechile bobine,
numai de spire.
Astfel: Ll = 93 de spi-
re; L
2
= 240 ;tL3 = 150;
L
4
= 5 + 7; Ls = 339;
L6 = 8 + 6; L7 = 60;
L8 = 60; L9 = 10 + 50;
LlO = 60; Ll1 = 75 de
spire.
lucrare o consulta la
biblioteca .
florin - jud.
cu de aero-
modelism din cadrul clubului
Ing. Colovaschi R. - jud. Sibiu
pentru sugestii.
Munteanu Paul Eugen -jud.
n curnd se VOI' n magazinele
de specialitate.
Simion Ion - Ceacu,
pentru bunele rezultate
n realizarea schemelor publi-
cate in revista Tehnium,
La receptorul de UUS, ca recep-
gama de tre-
buie
mai multe bobine.
n lu-
colectia Foto-film. Pros-
pectele unor aparate se de la
constructor.
Katf h-dian -

Velea Ion - Sibiu
Materialul trimis nu
de publicare.
Boaru Ion -
Nu schema
Himau Niki - Bicaz
Pierderea postului este
de instabilitatea oscilatorului
local. Remedierea acestui inconve-
nient se face prin stabilizarea tensiunii
de utilizarea unor conden-
satoare de calitate, ecranarea
bobinei din oscilator etc.
le elimina
filtrul din amplificatorul de
are o' de trecere
SUas Nicolae -
informa la comitetul
al
sport.
Toma 5JnleOfarie
o
comentate.
TiPtmd executat . Ia
Combinatul poligraflC4Casa