automobilului pentru

ASe - auto pentru tineret

Indicatoare de avertizare
PUBLICITATE ..... .
1. A.E. 1.-Titu
LP.T .E.-Alexandria
In Ij:.t !lr", r,"'" defecte 10 r
amestec pentru
Miniatelier mobil
Pentru dv.
Tn timpu!dv. liber
PENTRU TINERELE
de
pag.18-19
GOSPODINE .. " ..... pag. 2021

pentru rufe
de lucru
practic
Sfaturi
REVISTA REVISTELOR .
MAGAZIN ....
filatelistului
Aritmogrif
perfect
Podoabe de efect
pag.22
pag.23
REDACTIEI, . . . . . pag. 24
Radioservice
cititi articolul in pagina B
Q(
Ne cu in diferite domenii
de activitate, la inceputul unei perioade
pentru indeplinirea exem-
a obiectivelor cincinalului revo-
Comisiile pro-
ale comitetelor
U.T.C. din industriale
propus nu numai rezolvarea proble-
melor curente de ci apli-
carea n a elementelor pur-
de progres tehnic, cu
directe in modernizarea fluxurilor teh-
nologice, in sporirea
muncii, in economisi rea materialelor
materiilor prime, a consumurilor
energetice etc.
Imperativele unei noi in mun-
se traduc in activitatea comisiilor
prin convergen-
ta obiectivelor ce valorificarea
tinerilor,
a nivelului de pro-
parametrilor
de tehnicitate a unor fluxuri tehnolo-
gice moderne, cu ajutorul se
in prezent, produse com-
petitive pe

Consemn ind citeva aspecte ale mun-
cii tinerilor din trei mari indus-
triale: Intreprinderea de agri-
cole Electroputere
Intreprinderea de tractoare ma-
agricole Craiova, am din
spusele interlocutorilor nu nu-
mai sentimentul firesc de mindrie
de certe, dar'
mirea de neva-
lorificate deplin n amplul efort de
introducere a noului in
CALITATEA,
ATRIBUT.AL INTEGRARII
La Intreprinderea Se
unitate de prestigiu in in-
dustria de agri-
cole, cartea de a muncii
2
CAUN STANCULESCU
tinerilor se in realizarea
unor complexe produse, cum ar fi:
combinele din seria Gloria: CP-12,
C-12 M, C-14. Cunoscute apreciate
de beneficiari din cu in
agricole. aceste
produse un grad inalt de
creativitate datorat tinerilor. In ultimii
doi ani, colectivului de pro-
iectare, din 25 de ingineri sta-
giari, au adus efectiv un suflu nou
in ritmicitatea introducerii progresu-
lui in Faptul este explicat
prin necesitatea a acope-
ririi unui procent de 80 la in 1980
din intreprinderii cu pro-
duse noi, reproiectate optimizate,
pentru ca agricole realizate
aici calitativ, la
indici economici, bene-
ficiarilor .
Confruntat cu problemele strin-
gente ale ne spunea to-
inginer Constantin Miu, res-
ponsabilul comisiei
a comitetului U.T.C., colectivul
de proiectam s-a angajat n mzol-
varea a unor obiective con-
crete. Astfel, pentru Gloria C-12
s-a reproiectat adaptarea unui bun-
cir cu capacitate de la
2500 kg la 3010 kg, care a permis
reducerea cu 2D la a
rilor n cmp pentru o
mobilitate a utilaj ului, im-
plicit o productivitate mai mare.
De asemenea, prin ergono-
s-a reproiectat platforma de
in prezent cu
volan scaun reglabil. Majorita-.
tea comenzilor pentru organele ac-
tive ale combinei au fost adaptate
pentru hidraulice.
Optimizarea avertizoa-
relor, adoptarea unei structuri de
la rabotor,
sporirea sporirea va-
modulelor de transmisie.au
conferit combinei Gloria nu nu-
mai dar o mare fiabi-
litate in exploatare, sporindu-i in-
dicele 4e competitivitate interna-
tionalI.
. prin complexitate doar de
citeva produse industriale, cum ar fi
locomotiva diesel. avionul, combina
Gloria, tipul C-14. aflat in de
prototip, productivitatea,
de tipul anterior C-12, cu 25 la
avind o greutate cu numai 10 la
mai mare. Formulele actuale de rea-
lizare a agregatelor (scutura re,
re, decorticare) pentru Gloria C-14
spargerile boabelor, o
'1. in de
montaj general
al. intreprinderii
de agri-
cole
toarea se asam-
com-
plexele agrega-
te din seria Glo-
ria).
2. Tinerii din a-
telierul de pre-
mecanice
de la
toarea se
printre promoto-
rii introducerii
noului n pro-

mobilitate precum o capaci-
tate mare de ce poate fi
la toate culturile cerealiere.
tinerilor este
de scurtarea duratei de la pr:oiectare
la intrarea n de serie, pe-
de 10 luni la C'-12 M, la 8 luni
pentru C-14. Printre cei mai
buni' ingineri de ii
pe tinerii' Gheorghe '\lan, Stere
Cornel Gavaliugov. Valeriu
Huidan.
Cercul de creatie
ale colective sint stabilite m-
cu comisia inginerilor teh-
nicienilor, cuprinde nu numai specia-
Participarea tinerilor muncitori
din productive, mobilizarea
'.
de olimpiade pe meserii, a
lor au frontul obiecti-
velor ce introducerea progresu-
lui tehnic. Un obiectiv recent este in-
troducerea tehnologiilor de control le-
gate de
Utilizarea instrumentului matematic-
controlul statistic - ordinea
de control cote .
tehnologii, in de
Realizat in totalitate de acest
nou sistem con-
trolului tehnic, asigurind. in
timp, o mare operativitate.
Aici, la comisia
propus
ridice nivelul de calificare al tinerilor
muncitori prin organizarea unei poli-
tehn'ici Dar obiectivul
este subdimensionat de po-
De aceste cursuri
numai 75 de pentru o
specialitate - strungari --; in
intreprindere asemenea cursuri ar fi
putut fi organizate pentru
In
timp, in cele trei grupe se nregistrea-
un procent de de circa
75 la rolul formativ infor-
al cursurilor este_ evident.
Complexitatea produselor ntreprin-
derii impune nu numai diversificarea
1
"::.1.
I
cursurilor politehnicii dar
asigurarea tine-
rilor muncitori in alte meserii decit
aceea de strungar. De asemenea, nici
la concursurile pe meserii, cu faze
pe intreprindere,
participarea nu este
cel pentru faza de Ceva
mai mult din ute-
este antrenat la
care este, in fapt, tuturor ce-
lor 2500 de tineri din intreprindere.
Pentru o mai participare a celor
mai buni muncitori se impune
ca ministerul de resort cu
Ministerul
organizeze faze superioare de con-
fruntare a tinerilor in
afara celor trei meserii pentru. care se
faze pe (strungari,
frezori, sudori).
OBIECTIVE COMPLEXE O
MOBILIZARE PE MASURA LOR
Tinerii de la Electroputere
de calitatea muncii lor depinde men-
unui prestigiu recunoscut prin
marca intreprinderii, nu numai in
dar peste hotare. Dintr-o
a muncii celor
activitatea introducerii progre-
sului tehnic in intreprinderea craio--
nu poate lipsi obiectivul propus
de comisia -
realizarea unui de 30 de teme
cu o de 13,2 mi-
lioane lei in anul 1979.
rezolvarea unei te-
maticimai ample decit anul treCut,
tinerii de la Electroputere doresc
confirme faptul potentialul lor
de creativitate este superior, iarobiec-
tivele alese se mai bine in
cerintele vizind reducerea
importului, a consumurilor specifice.
O organizare mai a colective-
lor de lucru, eliminarea unor
intilnite in ciclul proiectare, prototip,
o planificare mai a
termenelor sint citeva dintre
rile inregistrate in activitatea membri-
lor comisiei
cteva de la
inginer G. CurcanII, res-
ponsabilul comisiei

Temele pe care ni le.;am propus
n cadrul comisiei aspecte
importante ale De re-
zolvarea lor depind procesul con-
tinuu de modernizare al acesteia,
satisfacerea unor parametrt teh-
nico-economicinalti. De aceea nu
ne-am propus aspecte
minore, colaterale, ci doar acele
obiective care. traversnd ntr-un
timp scurt ciclul
contribuie eficient la valorifica-
rea progresului tehnic.
citeva dintre aceste teme pe
care de la Electroputere le
au deja transpuse in realitate sau care,
in curind, fazele ale
vor face obiectul lor:
aplicative priYind comporta-
rea de medie ten-
siune la capacitatea de di-
vizoare de tensiune de al kV, realizarea
unor traductoare de tensiune, dispozi-
tiv pentru post-
arc la proba de minicalcu-
lator de prelucrare a oscilogra-
melor. Eficien1a a unor astfel
de teme este intre 20000 de lei
1 200 000 de lei. atestind ponderea acor-
obiectivelor abordate de
colectivele de lucru ale comisiei pro-

Alte teme aflate pe
de repere, de
tehnologii, economisirea metalului, re-
ducerea importului. Multe ale
tinerilor, printre care se mun-
citorii Alexandru Marian, Valeriu
leanu, Valeriu Adrian
tehnicienii Marius Boiangiu,
Zamfir, inginerii Decebal Alexandru,
Paul Gheorghe Curcanu. Aurel
Popa.-Constantin Eleonor Sto-
el)escu sint finalizate cu aportul pre-
al. tehnicii moderne de
calcul in_ proiectare._ siot
realizate in afara programului de lucru,
fiind un rod al ideilor novatoare
concretizate dincolo de planurile te-
matice ale intreprinderii.
de oscilograme, care a
redus efortul valutar cu 12000 de lei,
a -fost recent brevetat, avind ca avan-
taje de produse similare din im-
port: erorilor' de
reg larea o de
utilizare O realizare -
programatorul . electronic pentru co--
menzile aparatului din circuitul de
superior celor din import (autor,
ing. Alexandru Manta) - aduce un
spor de precizie, fiind dotat cu 24 de
blocuri selective. .
Colaborarea la n.ivelul
in fiecare a
intreprinderii valorificarea a
unor proiecte care in cu citva
timp ar fi avut nevoie de o
mai de realizare.
aici este loc de mai bine.
profesionale
a muncitorilor cuprinde in cursuri or-
ganizate numai o treime dintre tinerii
intreprinderii. Un deziderat mai vechi
al unui tehno--
club cu cercuri tehnico--aplicative,
Reciclarea
tinerilor este
un proiect de viitor. Este evident
aceste obiective, neindeplinite,
nu numai o mai
repartizare a fortelor organizatorice in
rindul membrilor comisiei profesional-
(numai 5 fiind
ai un aproape dublu
fiind din cercetare), dar mai mare
mobilizare la nivelul
U.T.C. din pentru ca procesul
de ridicare a profesionale
fie stimulator pentru tinerii.
POLiDESERVIREA
AGREGA TELOR - O INITIA TI-
vA A TINERILOR
Intreprinderea de tractoare
agricole din Craiova, a
un secol, a
inceput n cu ani
. utilaje de mare complexitate. Dintr-o
de produse, trac-
toarele tip TIH 445 sau A-l800 A con-
stituie o mindrie a construc-
torilor doljeni.
Implicarea tineretului n moder-
nizarea ne spunea tova-
Grigore Demetrescu, secreta-
rul comitetului U.T.C., a nceput prin
de recuperare a unor uti-
laje destinate Efectund re-
paratiile necesare pe strung uri cu
o echipe de tineri
au montat agregate
permit multiple (strunji-
re, alezaj, lamat). Astfel de
s.ln hala de
montaj bloc apa-
rate.
craioveni lucrea-
la finisarea u--
nor produse pen-
tru export.

Montajul fi-
al
toarelor automa-
te o
agregate au spodt productivitatea
cu 200 la redUCnd considera-
bil efortul fizic al muncitorilor. Uti-
lizarea agregatelor permite deser-
virea mai multor de
o sing ... ajungndu-se
la o a globale
cu 97 000 000 de lei, echiva-
lind cu realizarea a 350 de tractoare
TIH 445.
Celor 14 agregate in li se
vor alte 7 aflate in faza de pro-
iectare, iar in viitor vor mai fi proiectate
a asemenea. utilaje capabile reali-
zeze 10-13 pe subansambluri.
de cu analist
Nicolae autorul unui mini-
perforator manual adaptabil pe ma-
cu
Creatia este fa-
de increderea ce ni s-a
acordat de conducerea ntre-
prinderii pentru rezolvarea unor
probleme de mare actualitate. in
prezent realizarea
unui dispozitiv pentru cu-
de plug. Acum acestea se
cernd mult efort fizic.
Rezolvarea ideii, care
este n studiu, va fi cu aju-
torul tinerilor care direct
n care nu
s-au dat inapoi de la realizarea dis-
pozitivelor necesare pentru spori-
rea muncii.
de la I.T.M.A.-Craiova
mai inscris la capitolul
schimburi de
pe teme dedicate tehno-
logiilor, aceasta nu totul
a fost pentru raportarea reali-
integrale a obiectivelor intrecerii
Tineretul - factor activ in indeplini-
rea cincinalului
Numai unul dintre patru ute-
ri colectivele de lucru
la concretizarea obiectivelor ce vi-
optimizarea reducerea
importului, reducerea consumurilor
materiale. Propunerile de
inovatii sint intr-un raport nesa-
cu existent de
creativitate (intr-un an s-au nu-
mai 7 asemenea propuneri).
Numai printr-o mobilizare corespun-
de la I.T.M.A.-Craio-
va pot confirma cartea de a caLi-
muncii lor, in dteva di-
rectii de a comisiei profesional-
dar departe a fj convin-
n ansamblu. Indeplinirea o-
biectivelor planului economic nu poate
fi o di-
pentru modernizarea
pentru sporirea
de pentru o antre-
nare a tuturor n rezolvarea
teme lor concrete propuse de comisia
de comisia
inginerilor tennicienilor.
3
r
Intr-un timp relativ scurt de la desco-
perirea lor, dispozitivele semiconduc-
toare au nlocuit n mare parte tuburile
electronice avantajelor pe care
le de acestea: greutate
dimensiuni mult reduse, eliminarea fi-
lamentului implicit a sursei de n-
a acestuia), mare de
la zeci de mii de ore), rigi-
ditate la
mecanice),
pierderilor reduse de
energie, alimentare de la surse de joa-
tensiune etc. Tn utilizarea dispozi-
tivelor semiconductoare nu trebuie
se neglijeze neajunsurile pe care
acestea le ca dezavantaje
de tuburile electronice: o mare m-
a parametrilor individuali a
caracteristicilor printre dispozitivele
de tip; o dependen-
a de mo-
dificarea parametrilor a performan-
n timp
interne reduse implicit re-
ziduali mai mari; de lucru
mai reduse; afecta rea parametrilor
n medii radioactive etc.
Curentul electric
n semi,condudoare
Semiconductoarele snt a
conductivitate este cu-
ntre cea a conductoarelor
cea a izolatorilor electrici. Materialele
curent utilizate la fabricarea lor snt
germaniul (Ge), siliciul (Si), seleniul
ItllllTI
OI CIRCUIT
Fiz. A. MARCULESCU
(Se), arseniura de galiu (GaAs) si
altele. Spre deosebire de majoritatea
conductoarelor, semiconductoarele au
un coeficient negativ de
al electrice; cu alte cuvinte,
lor scade la tem-
peraturii viceversa. In plus, rezis-
a materialelor semicon-
ductoare este puternic de'
gradul de impuritate, de lu-
minii, de cmpurilor electrice
externe, de ionizante etc.
Reamintim prin curent electric se
orice deplasare n a
unor sarcini electrice. Tn semiconduc-
toare, propagarea curentului electric
se face pe In primul rnd,
aici, ca la metale, electronii
de la
electroni se dezordonat
printre atomii cristaline, fiind
slab de nucleele atomilor. Prin
aplicarea unui cmp electric extern,
lor este n sen-
sul liniilor de ale cmpului, gene-
rnd astfel un curent electric.
n al doilea rnd, semiconductoarele
mai un tip special de conduc-
la metale, con-
prin goluri. Sub di-
feritelor forme de energie
cmp electric etc.), atomii sem icon-
ductorului pot elibera electronii care
se mai departe de nucleu. Un
atom care a pierdut unul sau mai
electroni se ion.
fiind suficient de ionii
nu pot deci nu poate
TIRIIITAT IllCTRlllC
un releu elec-
tronic pentru a
temperaturii la o valoare in
intervalul orientativ 15-35C. EI poate
fi utilizat, de exemplu. pentru ter-
mostatarea unor de lucru n teh-
nica foto. termostatarea
se aici numai la auto-
a temperaturii la valoarea
schema neavnd elemente care
asigure
De aceea se presupune tempera-
tura mediului ambiant este mai
dect temperatura de lucru do-

Traductorul de l con-
stituie un termistor (termorezis-
tor) T.R. cu valoarea de
2,7 kQ. EI se introduce n mediul ter-
mostatat (ca elementul de
zire R
t
), bine izolat din punct de ve-
dere electric de acesta.
Circuitul elementului de
alimentat de la este comandat
de contacteie normal nchise ale re-
leului. La rndul releul este co-
mandat de un tiristor Th 1 care are
poarta din punctul median
al divizorului T.R.-PI'
Pentru a
4
MARK ANDRES
presupunem de termosta-
tat este mai rece dect temperatura
Prin aranjarea cursorului lui P/I
de al tiristorului nu
va fi suficient pentru amorsarea aces-
tuia. In tiristorul este blo-
cat rei eul n repaus, iar contacte-
le KI nchise, alimentnd elementul
La atingerea temperaturii
dorite, de devine
suficient pentru amorsarea tiristoru-
lui (scade termistorului prin
acesta va duce la anclan-
releului, deci la ntreruperea
circuitului de prin deschide-
rea contactelor K l'
Tiristorul poate fi de orice tip, cu-
rentul de 'lucru fiind de ordinul
zecilor sau sutelor de miliamperi (con-
sumul releului). Releul trebuie fie
de curent alternativ, cu tensiunea de
lucru de 12 V. Transformatorul de re-
tea va debita o tensiune de
cca 12 V, astfel nct releul anclan-
ferm. Se poate utiliza un trans-
formator de sonerie la care se rebobi-
secundarul pentru 12 V/O,4 A.
Montajul a fost preluat revista
Modelist constructon>.
n continuarea ciclului de materiale introductive adresate con
structorilor vom prezenta cteva date generale referi-
toare la dioda semiconductoare. Dispozitive cu o foarte utili
zare pe n aparatura
etc., diodele de tranzistoare,
componentele active de din schemele electronice realizate
de constructorii modului de
de utilizare a diodelor este deci ca atare, dar dato-
faptului toate celelalte dispozitive semiconductoare
constructiv una sau mai multe de tip
GOL ATOMI
1 2 3 ,4 5 6
a
b@ .@
1
c@@)
d@@@) ..
e@@@
f@)@)@@
QATOM

ATOM cu
uN GOL
(ION POZITI\Q
ELECTRON
CMPULUI ELECTRIC
fi vorba de o cum
se de exempru, n
de Termenul de gol sem-
tocmai un atom care a pierdut
un electron (deci un atom cu o
sugernd faptul
un loc disponibil, gol.
Pentru a mai bine fenome-
nul de prin goluri, ur-
fig. 1, n care au fost reprezen-
tati sase atomi nvecinati ai retelei
semiconductoare, la diferite momente
C"'220V ;:JTr.
de timp. presupunem (a)
atomul din extremitatea (1) a
pierdut un electron, devenind un gol,
EI ar putea atrage un electron de la un
atom nvecinat, dar de a
ionului pozitiv este mai dect
cu care propriul atom
electronul, mai mici
dintre acestia. reteaua cris-
este' la un Cmp electric
exterior, electronii vor tinde 0-
rienteze deplasarea n sensul cmpului,
Tip Tip I.P.R.S.
BC 559 BC179
BC 582 BC 337
BC 583 BC 338
BC 584 BC 239
BCW 34 2N2222A
BCW 35 2N2907A
BCW 36 2N2222A
BCW 37 2 N 2907 A
BCW47 BC 171
BCW 48 BC 172
BCW49 BC 173
BCW 57 BC 251
BCW 58 BC 252
BCW 59 BC 253
BCW 85 2 N 2907 A
BCW 86 2N2907A
BCW90 BC337
BCW 90 A 2 N 2221
BCW 90 B 2 N 2222
BCW 91 A 2 N 2221 A
BCW 91 B 2N2222A
BCW 92 A 2 N 2906
BCW 92 B 2 N 2907
BCW 93 A 2N2906A
BCW 83 B 2 N 2907 A
BCW 94 2N2222A
I
'I"",.,
I
I
\
x
oELECTRON
o GOL
IONII POZITIVI, RESPECTIV
NEGATIVI/AI
3 x
- ---t:-.. -- - - - - - - _.- --- - -: - - - ,-r:- - - - - - -",- - - --
respectiv sarcina lor va fi
spre de pozi-
tiv' a cimpului. La unui anu-
mIt prag de intensitate, combina-
de a cmpului a ion ului
pozitiv 1 va un elec-
tron de la atomul imediat nvecinat 2.
Golul 1 se umple simultan se for-
un nou gol, la atomul 2 (mo-
mentul b). Pmcesul se n
mod atomul 2 captnd un
electron de la atomul 3 (c) mai
departe. Rezultatul este deplasarea})
golului n de la zona cu poten-
pozitiv spre zona cu ne-
gativ a cmpului extern (pe de
la stnga la dreapta). Am spus n ghi-
limele deplasarea golului, deoarece n
realitate conductia este tot de
Spre deosebire
de conductia misca-
rea electronilor 'este aici mult restrn-
limitndu-se la un transfer succesiv
de la un atom la altul nvecinat. De
remarcat electronii golurile se
pe cmpului elec-
tric extern, n sensuri opuse.
Un material semiconductor im-
se natural sau
trinsec. EI se prin con-
pe cele
tate mai sus, fiind con-
elec-
tronilor este egal cu goluri-
lor). Valoarea sale de-
pinde de de
respectiv de de pur-
pe unitatea de volum: n-con-
centratia electronilor de conductie si
golurilor (n-de ne-
gativ, p-de la pozitiv).
'intr-un semiconductor intrinsec, ce-
le concentratii snt egale (n;=pJ ..
De exemplu, germaniul pur are ni=
Pt =10
13
de pe centi-
metru cub, iar siliciul pur are n;.=p:,=
=10"jcm
3
, de circa 10
22
atomii
cm
3
. Comparativ, metalele a-
proximativ de atomi pe
unitatea de volum (N=10
22
atomi/cm
3
),
dar de sarCI-
(electroni de este cel
cu atomilor (n N).
De' aici conductivitatea de milioane
de ori mai mare a metalelor de cea
a semiconductoarelor.
n materialele semi-
conductoare nu se pure, ci
SIIIRII
'In fig. 1 se schema unui genera-
tor de realizat cu
tranzistoare pnp de' putere (s-au
indicat tranzistoare cu siliciu -SC 251,
BC 177 -, dar se pot folosi tipuri cu
germaniu, ca EFT 321, EFT 323, MTI39 ,
MTI40 etc.). Alimentarea se face de la
o baterie de 9 V, consumul
de curent fiind de cca 12-15 mA.
Valorile nu snt critice,
putndu-se modifica n limite destul
de largi pentru unui ton
cut. Condensatorul C poate fi ntre
100 500 pF.
Sunetul este redat ntr-o tele-
avnd de 40-60 Q.
Timbrul poate fi modificat conec-
tnd n paralel pe un con densa-
tor de 10-100 nF. ntre baza lui
TI plusul se
o O de tipul 1 N914 (O 223), su-
netul continuu se n impul-
suri onomatopeice, cu durata si frec-
de reglabile din valorile
R4 respectiv, R
2
(n acest caz, C va
fi de 500 p F).
. 'n fig. 2 este utilizarea mon-
taiului ca' avertizor sonor de umiditate,
M. ALEXANDRU
de exemplu pentru patul unui sugar.
Piesele introduse n plus T,l)
un comutator electronic co-
mandat n de un traductor conec-
tat la bornele AB. Cnd traductorul este
uscat, rezistenta sa este mare si tran-
zistorul T
3
este blocat, restul monta-
jului nemaiprimind tensiune de ali-
mentare. La umezirea traductorului,
tranzistorul T
3
se deschide, alimentnd
soneria. Pragul de se re-
din valoarea lui Rs (300
2 MQ), depinznd de calitatea lui T
3

Traductorul poate fi
din fsii metalice mon-
tate pe un 'suport izolator. EI fi
dintr-o de tex-
tolit placat cu folie de cupru, care se
conform cablaiului din fig. 3.
Traductorul va fi nvelit ntr-o
de tifon uscat, care, se va
nlocui fiecare avertizare.
se folosesc tranzistoare cu si-
liciu, consumul montaului n gol este
foarte redus (de ordinul microamperu-
lui), nemaifiind necesar
de alimentare.
dopate cu anumite care
contribuie ele la prin elec-
troni sau prin goluri. De exemplu, im-
pentavalente (atomi de anti-
moniu, arseniu etc.) intercalate n re-
a germaniului tetra-
valent vor spori prin elec-
troni. Atomii de impuritate vor inter-
cu germaniul, implicnd numai
patru din electronii lor periferici, al
cincilea fiind trecut n banda de con-
Asemenea se nu-
mesc dOl'loare electroni)
ele fac ca n semiconductor predo-
mine prin electroni; un semi-
conductor dopat cu donoare
se zice de tip N (de la negativ).
germaniul este impurificat
cu elemente trivalente (indiu, alumi-
niu etc.), atomii de impuritate vor capta
un electron de la un atom al retelei,
acesta din devenind un gol: Im-
puritatea se zice n acest caz
loare, iar semiconductorul impurificat
n care prin go-
luri se de tip P (de la pozi-
tiv).
La temperaturi ordinare, atomii
de impuritate iau parte la
fiecare sau'
un electron;
de se zice
n neglijabile,
tile introduse n materialul semicon-
conduc-
tivitatea acestuia. De exemplu, o im-
puritate cu de 10
16
atomii
cm3, la atomilor de
germaniu (cca 1Q22 atomijcm
3
), repre-
un adaos de numai un atom la
un milion. Concenhatia a im-
va fi practic de ordinul a 10-
4
procente. Aceasta va conduce
la o crestere de cca 10
3
ori a
lui de majoritari de
la o sporire a con-
electrice.
materialelor semiconduc-
toare cu un att de
precis controlat de este un
proces foarte complex. Materialul ini-
trebuie nti purificat la un
extrem de mic de atomi
(maximum10-
s
la pentru ger-
maniu respectiv, 10-
11
la pentru
siliciu).
In fig. 2 este reprezentat sugestiv
curentul electric dat de ma-
joritari de printr-un material
semiconductor de tip N, respectiv de
9V
+
. 9V
+
2
R1
10
KQ
BG251
tip P. Golurile au fost simbolizate prin
electronii prin puncte, ionii
pozitivi ai donoare prin sem-
nul plus, iar cei negativi ai
accept,oare prin semnul minus. In am-
bele .. .cazuri, curentul prin circuitul ex-
va fi de electroni n
In semiconductorul de tip N, curentul
majoritar _va fi dat tot de deplasarea
electroni!or sub de
aplicate, pe Cnd n semicon-
ductorul de tip P curentul este un re-
zultat al golurilor (de la
polul negativ al sursei de tensiune
n semiconductor electroni care
umplu golurile deplasate n acea direc-
sub cmpului; polul pozitiv
al sursei atrage electronii n
acea regiune a semiconductorului, du-
Cnd la formarea de goluri, care la ,rn-
dui lor' vor traversa semiconductorul
nspre polul negativ).
PN
care re-
giuni semiconductoare cu tipuri dife-
rite de se nu-
PN. Ansamblul ce-
lor regiuni (denumit el pre-
scurtat PN) constituie un
corp cu
mai precis cu o comportare asi
a sale electrice.
n fig. 3 a este o jonc-
PN'n cmpului electric
extern. Semnificatia simbolurilor este
ca la fig. ' 2.
termice dezordonate, de sar-
fenomenul de difuzie din-
tr-o zonc?semiconductoare n
Ca n orice proces de difuzie,
de deplasare este de la zona cu con-
mai mare spre zona cu con-
mai Astfel, electronii
vor difuza din zona N n zona P, iar
golurile din zona P n zona N
pline din fig. 3 a). difuzie
conduce la formarea unor sarcini spa-
de diferite de o parte
de a de o
n regiunea N
din ionii donoare
din golurile difuzate din P) respectiv,
una n regiunea P (ionii im-
acceptoare electronii difu-
din N).
1
T1
BC251
RZ
1,2
kn
3
R4
470
n
5
tipul BF 199. A fost ales acest tip
pentru capacitatea sa de foarte
0,2-0,3 pF, ct pentru frec-
mare de De notat aici
curentul de colector nu trebuie de-
1 mA. Acest tranzistor se
bine la semnale mari; el are
o tensiune de saturatie foarte
(sub un voit) este a'nume construit
pentru a asigura o mare tensiune de
excursie a caracteristicei. Bobina de
a mixerului, pe frec-
de 10,7 MHz, este de tip Ma-
maia cod 6006.
cele diode varicap. De ce
diode varicap? Montajul cu una sin-
mai economic,
un inconvenient. Chiar tensiunea
de a fost astfel nCt
fie dato-
n ritmul
naltei frecvente, fenomen care se ma-
cnd te'nsiunea pa-
atinge o zecime din tensiunea
diodei, are
loc o desimetrizare a semnalului si-
nusoidal prin aplatizarea uneia dintre
alternante. la cele diode montate
(ele treb'uie fie egale ca parametri),
raportul tensiunilor inverse este mai
favorabil n plus - fapt
parazite se
(Diodele snt de tip BB 1391
CONVERTOR
n mixer, prin capacitatea de 2,2 pF,
este injectat s,!3mnalul produs de osci-
latorul de Acesta trebuie reali-
zat cu mare folosind piese de
calitate, numai astfel se
poate asigura o stabilitate n
Oscilatorul (T3)
un semnal n jurul de
44,7 MHz, care este apoi tri-
de T4. Oscilatorul are o
cu miez, pe o de 6 mm con-
10 spire cu CuEm de
I/J 0,3 mm. Capacitatea afe-
circuitului oscilant o
la T4 este oscila-
torului de cele bobine
realizate din cupru argintat 1 mm)
snt de tip aer, montate la circa 1 mm
ntre ele si au cte 6 spire pe
un diametru de 6 mm.
VICTOR CONSTANTINESCU,V03BOE
Toate piesele folosite snt de pro-

cum se vede n acest
convertor 144-10,7 MHz un
etajamplificator n (Ti),
un mixer (T2), un oscilator de
urmat de un etaj triplor (T3 T4),
precum un stabilizator (T5 D1).
Amplificatorul de un bun
circuit la intrare din care transmiterea
seninalului baza luiT1 se face
inductiv, realizndu-se astfel o
adaptare. Tranzistorul folosit ca am-
plificator este un BF 200 montat
neutrodinare. S-a ales pentru o am-
plificare un zgomot mic un
curent de colector de 3 mA. n acest
sens, rezistorul din emitor, notat cu
asterisc, nu are o valoare ea ur-
mnd prin De-
sigur, n locul lui BF 200 poate fi folosit
un BF 180, care poate oferi un
mai mare n amplificare. La o
de 200 MHz, cu un punct de
nare unde Ucb=10 V, iar Ic=2 mA,
panta lui BF 200 este de 52, pe cnd
la BF 180 ajunge la 55.
Sarcina din colectorul lui T1 este,
cum se vede, un circuit dublu,
fapt care o selectivitate.
Bobinele principale din nalta frecven-
snt din de cu-
pru argintat cu un diametru de 1 mm.
Toate au cte cinci spire snt bobi-
nate pe carcase cu diametrul de 6 mm,
care au miez de capacitatea a-
are 10 pF. Toate bobinele de
cuplaj au cte o din de
cupru cu plastic snt bobinate
ntre spirele bobinelor argintate, la
cota rece a acestora. face cir-
cuitul de intrare unde snt bo-
bine de cuplaj: cea de intrare se bobi-
la bobinei acordate.
, Mixerul un tranzistor de
AITEII
Ing. VASILE CIOBANITA
radioamatori pentru
n banda de 430 MHz antena
de radioamatorul englez G5DT,
care se compune dintr-un element vi-
brator n de cadru, plasat ntre
antene Vagi, cum se vede
n fig. 1.
Distantele dintre elementele antenei
snt AB=184 mm; BC=
121 mm; CD=127 mm; DE=127 mm;
EF=127 mm; FG=133 mm.
Reflectorul elementele directoare
3nt confectionate din conductor sau
de cupru cu diametrul de 3-5mm
au lungimi: 1 =355 mm;
2=286 mm; 3=279 mm; 4=276 mm;
5=273 mm; 6=267 mm.
Traversele pe care se ele-
mentele snt din lemn de tare
au lungimile de 850 mm.
fig, 2 se ca-
6
144MHz 144 MHz
;- -t.!-..... -..... : -----1-:.
1
--;; 1
r :; . I I II --...... --+ ....
r Jf I I II I
L -I-,1
p
O
F
10 '.:r- ---..----...
PF1o:.c--I
2,2
pF

470
pF
I
27
KQ.
drului vibrator a dispozitivului de
adaptare de tip delta. Pentru con-
lor se de
cupru cu diametrul de 5 mm.
Alimentarea se face direct cu cablu
coaxial cu de
cca 75 n, prin lipirea firului central
a trese; metalice pe IJ. Locul
exact de conectare depinde de fiecare
se pentru a avea
un factor de minim (de
exemplu, s-a o adaptare op-
pentru cablul coaxial conectat la
20 mm de punctul J).
Antena are un de cca
13 dB, deci destul de bun, tinnd cont
de dimens;'unile sale. .
O a real izat
finlandezul OH3EW pentru banda de
144 MHz. Aceasta are doar patru ele-
mente directoare, iar pentru adaptare
un dispozitiv n de V,
avnd forma dimensiunile din fig. 3
4.
Directoarele reflectorul snt reali-
zate din de aluminiu sau cupru
cu diametrul de 5 mm, iar cadrul vibra-
tor dispozitivul de adaptare din lea-
de cupru cu diametrul de 8 mm.
Dimensiunile elementelor pasive,
precum dintre ele snt:
1 =1 015 mm; 2=912 mm; 3=900 mm;
4=888 mm; 5=870 mm; AB=256 mm;
BC=256 mm; CD=512 mm; DE=
512 mm; EF=512 mm.
Alimentarea se face tot cu cablu
coaxial de 75 n, care se va cositori n
punctele M N.
antenei este cca 13 dB.
IIPIIIIII
CIIIII11181 II GIIIT
Articolul de n special
repararea cristalelor de cu
turi din strat de argint depus prin eva-
porare n vid naintat. Unele dintre
aceste tipuri de par-
ticularitatea snt conectate la bor-
nele lor prin intermediul unor
de cupru argintate, cu grosimi varia-
bile cuprinse ntre aproximativ 0,03 mm
0,2 mm.
De cele mai muite ori, contactele
dintre aceste straturile de
argint care se depuse pe cele
ale cristalului se des-
prind.
Radioamatorii lipesc cu
letconul aceste pe
de argint cu
regret lipiturile nu mai
mult, ei stratul de argint
se desprinde n jurul lipiturii, defec-
tnd astfel cristalul si inuti-
lizabil. .
n cursul am con-
statat de strat de argint
(de multe ori cu o grosime sub 1
se prin fenomenul de amal-
gamare n de cositor
pe
Pentru Iipiturii se face un
aliaj din cositor fludor) un
de argint (de la un sau
de la un ban vechi), procedndu-se
cum
Intr-o de teflon sau un
de se face o
(fig. 1) de aproximativ 8-10 mm cu
vrful letconului se tope5te aliaiul din
srma fludor cnd se arde tot
,
c. TOPOA .. VQ3.AAD
colofoniul in er; aceea
se introduce srma de argint se
mai departe
cnd (cteva zale) s-a dizol-
vat n cositor.
Se astfel un aliaj de cositor
nnobilat n argint, care
nu va mai permite dezvoltarea stratu-
lui de argint din cristalului
n de aliaj pe care noi o
pe locului de lipit.
Din de aliaj pre-
parat se taie cu lama unui bisturiu sau
cu o de ras o cantitate extrem
de 1n vederea folosirii ei mai
departe, cum vom vedea.
de lipire pe cristal se exe-
astfel: se cristalul de
pe o de sau
Se cositoresc cu capetele sr-
de argint se cu vr-
furile pe locul lipituri/or vechi.
Se cu o canti-
tatea de aliaj ca mai sus, ime-
diat sub de cupru argintat
(nu se pune nici un decapant). Ope-
este bine se execute sub o
cu un grosisment de cel 3.
Este interzis a se folosi vrful de
cupru al letconului sau (apa
tare sau colofoniul).
In scopul ct mai corecte
a lipiturii, se va construi un suport
cu mner, ca n fig. 2, la
extremitatea se va monta o
din nlchel-crom de rp O,4mm.
Cu ne apropiem la
cca 1 mm de zona care ne
Spirala electric,
380
la o tensiune de 12, V la un curent
de 2 A, va ca prin direc-
de la sursa de la punctul
de lipit aliajul pe stratul
de argint nglobeze sr-
mei de cupru argintat.
Trebuie observat lipitura nu se
face prin contact direct de la sursa
de (cum este n cazul letco-
nului electric) la punctul lipit, ci prin
ceea.ce efectul
cut al tensiunii superficiale care ar
duce la intinderea aliajului pe zone
interzise.
Aspectul lipiturii este frumos (ca o
foarte asigurnd n totali-
tate prinderea terminalelor de
turile argintate astfel ii crista-
lului de calitatea de a oscila.
Pentru verificarea eficientei lipitu-
rilor executate se va proceda cum
Se cu un ohmme-
tru continuitatea dintre stratul de ar-
gint bornele cristalului. ce
ne-am asigurat continui-
tate este se ia un grid-dip-metru
se pe activ,
n care _acesta poate genera
In locul bobine;, care
se de la grid-dip-metru, se
cristalul de se va observa
o a acului indica-
tor al instrumentului, ceea ce va de-
monstra a
Trebuie acele crista-
le de care au fost deteriorate prin
desprinderea zonelor argintate la punc-
tele de Iipire nu mai pot fi folosite decit
sint
1
FIG. 1: 1) teflon; 2) baie
pentru aliaj de lipit ;, 8-
10 mm; 3) de ar-
gint: 4) vrf de cupru; 5)
corpul letconului.
FIG. 2: 1) miner: 2) teflon:
3) Ni-eri 4)
pe cristal: 5) fir (terminal):
6) cristal de 7)
elastici; 8) greutate; 9) su-
porturi din 10) su-
port pentru fir (in timpul
lucrului); 11) suport din sti-
12) pentru
stringerea spiralei.
DITICTIR
If
de in rin-
dul radioamatorilor de U.U.S. este
Nu
snt acelea care n
ceea ce ci partea
demodulatoare a receptoarelor.
Tn cele ce un
discriminator experimentat care este
accesibil tuturor categoriilor de radio-
amatori.
De receptoarele folosite de
radioamatori au de
valoarea celei de-a doua
fiind 465 kHz sau o valoare
de aceasta.
Tn schema semnalul de FI
se culege n paralel cu dioda pentru
AM se etajului limi-
tator echipat cu tranzistorul 1,
(BF 214-215). Oiodele O
2
snt de
tipul EFO, pe ct posibil ct mai egale
n ceea ce
Condensatoarele de acord (1 nF) sint
cu izolatie stiroflex.
de pOlarizare a bazei
tranzistorului BF 215 va trebui
pentru un curent de colector de 2-
2,5 mA.
L
1
-70 de spire 0,08
L
2
-10 spire 0,08
L3 -110 spire 0,00 (pe carcasa de
la FI-465 MHz).
AAF
r----l
I li
seeundar Fi - A M
7
Amatorilor de le pre-
un dispozitiv cu aju-
torul se poate de la
pornirea, respectiv oprirea
televizorului, a aparatului de radio sau
a casetofonului, prin fluxul luminos
al unei lanterne. Montajul este ali-
mentat cu tensiunea de 9 V, de la
prin intermediul unui transfor-
mator cobortor de tensiune al unui
redresor n punte.
F li Rez R l' Rz
si fotorezistenta FR un di-
de tensiu'ne. Fotorezistenta este
un element semiconductor pasiv foto-
sensibil care are o mare
cnd nu este n momemul
ei scade brusc,
curentul prin divizorul de tensiune
tensiunii de pe re-
R2' tranzistorul TI n
stare de Astfel se polari-
n sens direct si n stare
de tranzistorul T
2
, din al
emitor se un impuls ne-
gativ prin intermediul diodelor 01
O
2
circuitului basculant bistabil (CBB),
realizat cu tranzistoarele T
3
T
t
.
cum se CBB se carac-
stabile, co-
unuia din-
ce-
luilalt. lipsa unor semnale
exterior. circuitul este
"','l'."'I,,"I,,", cu
dimenSunile de
fig. 4 5.
Transformatorul Tr este realizat din
tole de ferosiliciu E + 1, avnd
S = 2,64 se vor
bobina 4180 de spire cu CuEm
cp 0,09 mm, iar n secundar 188 de spire

.....,. rio,n,,.,,rlo de co-
rectitudinea vitezei de
avem aie vitezei benzjj mag-
netice, vom realiza de-
8
numesc Veress Attila, lucrez n cadrul Combinatului pentru
azbociment din avnd de Cu
asentimentul dv., dori devin colaborator ai revistei Teh-
nium, ntruct putea pun la celor unele
montaje scheme realizate practic.
flTOAGTII ARI
,
1
o
o o
o o 1\)
2
o
o
o
.,
o o
o o 1\) 1\) 00
cu CuEm f/J 0,3 mm. Circuitul
al redresorului este fixat prin
de strngere a
pe transfor-
retea. Cele
formate cu distorsiuni acustice
nuntate,
cauze
si
de lucru dar dife-
de valorile normale. Acest lu-
1\)
CI
o
o
o 1\) o o
cu circuit
formatorul vor pe un
confectionat din de
0,5 . avnd dimensiunile de 60x
60 mm. este ncasetat
fi si
cap ia cap in redare}), La
cu viteza de 4,76 emIs,
cutie cu dimensiunile
161 x70x61 mm. Releul RL ab
un curent de 35 mA la 9 V. Secu
cu neon este de 220 V/2 mA.
Fotorezistenta se va monta
tub avnd diametrul de 15 mm I
gimea de 55 mm, vopsit n interior
vopsea duco de culoare
cutia se va amplasa astfel n
nct fie de actiunea
naturale a zilei. n locul' tranzi
lor AC 128 se pot utiliza 2 SS 1
n locul lui 2 N 2905 se poate
AC 180. Oiodele cu germaniu OA
se pot nlocui cu cu d
o
O
c c
., .,
O' CI o o o
o o o o o
o
netice.
RADIIRECEPTOR
SIMPLU
numesc Dragomir snt elev la liceul industrial
nr. 26 din Pasiunea mea este electronica Realiznd
multe aparate publicate n consultnd alte de
am ajuns construiesc montaje proprii.
Prin intermediul revistei Tehnium propun constructorilor
amatori un montaj interesant de radioreceptor simplu cu patru tran-
zistoare.
De obicei montajul n contratimp
5e mai mult n amplificatoa-
rele de aud dar se
poate folosi n
Avantajele acestui mod de
a tranzistoarelor din etajul de radio-
snt sensibilitatea
amplificarea mare.
cum se vede din
semnalul de captat din
se bazelor celor
tranzistoare TI T
2
. ce sem-
nalul este amplificat, detec-
tarea lui cu ajutorul diodei OI' Cu-
plajul dintre etajul de
detector se face cu ajutorul unui
transformator cu miez de
Semnalul astfel detectat se
etaiului de
Bobinele LI L
2
se
pe o de cu diametrul de
8-10 mm lungimea de 100-130 mm.
LI 80 de !'mire din RF sau
RADIIiRECEPTDR
numesc Vlcea leonard Daniel, am 16 ani snt elev In
clasa a IX-a C la liceul de Mircea cel
din Iubesc mult electronica, snt radioamator de recep-
Y04-2619. Snt abonat la Tehnium am realizat multe
dintre schemele prezentate. In timpul liber arn conceput n laboraft
torul propriu un radioreceptor cu amplificare cu 3 tran-
zistoare, pe care l propun spre publicare.
Circuitul de acord este din
condensatorul C de 500 pF bobi-
na LI' Bobina Llvare 70 de spire din
de CuEm cu grosimea ntre 0,1
0,3 mm. Bobina L
2
are aproximativ
10 spire din conductor. Nu-
precis de spire se
prin tatonare. Cele bobine LI
L
2
se construiesc pe carcase
separate, n care se introduce o
de cu diametrul de 10 mm si
lungimea de minimum 60 mm. Ulte-
rior, se prin
lipire cu
Valoarea RI se
n de tranzistorul TI folosit.
Este bine ca TI factor de
amplificare /3 ct mai mare.
INDICATIR
Maioritatea aparatelor electronice a-
limentate de la au ncorporate
prin o pen-
tru n caz de scurtcircuit
un de alimentare.
nchis a integri-
tatea pot fi controlate vi-
zual folosind beculete cu neon.
cum se vede n fig. 1. Becul nr. 1
este stins cnd este
cnd se arde (pen-
tru nchis a
1) . Becul nI'. 2 cnd ntreru-
este nchis (contact).
Schema din fiq. 2 ace-
utilizind un singur becu-
cu neon. Gind este
deschis, becul este stins. neprimind
alimentare. Cnd se n-
chide, becul continuu. fiind
alimentat prin R
2
dioda
A. MARIN
D3' Cnd este tensiu-
nea n punctele A, B C este aproxi-
mativ astfel elementele R
1
DI' CI D
2
snt scoase practic din
circuit. Cnd se arde.
ntre punctele A- B apare tensiunea
Elementele RI' DI' CI' O
2

Ne astfel un osci/ator cu re-
laxare becul Ne cu o frec-
ce depinde de valorile R
2
CI'
la experimentare: becul cli-
numai atunci cnd consumato-
rul este conectat la iesire.!
Oiodele D
I
- 0
3
pot fi de tipul 1 N4007.
F 407, etc.
Fiind vorba de tensiunea retelei, care
pericolljl de la
experimentarea montajelor de mai sus
se va ntrerupe alimentarea naintea
de lipire.
conductor CuEm 0,1-0,3 mm, Iar L)
are 2 x 7 spire din conductor
Bobinele L3 L
4
se pe
un miez de nchis (tor,
L3=2 x 150 de spire din conductor
CuEm cu diametrul 0,1 mm; L
4
=100 de
spire din conductor.
Transformatorul de iesire Tr. se
pe un miez din tole de fero-
siliciu cu sectiunea S = 1 cm
2
Pri-
marul '1 500 de spire din con-
ductor CuEm cu diametrul 0,1 mm. Se-
cundarul SI (pentru difuzor)
150 dA spire din conductor CuEm cu
diametrul de 0,3 mm Secundarul S2
200 de spire CuEm cu diame-
trul de 0,18 mm. Transformatorul are
un ntrefier de 0,1 mm.
Tranzistorul final T
4
este
"
II
II
T1
Piese utilizate
DI=EFO 107-108; 02=OA 70; Ti'
T
2
=EFT 317, EFT 319,1 401; T
3
=EF.T
351, EFT 353; T
4
=AC 180, AC 184.
EFT 323.
cu un mic radiator de tip din
alummiu.
Etajul final o putere audio
de 80-100 mW, pentru o
auditie
Aparatul este apt a emi-
siunile din gama undelor medii.
Pentru emisiunilor
din gama undelor lungi se
de spire al bobinelor LI Lz
astfel: LI =170 de spire RF; Lz=
=2 x 10 spire RF.
>
I
Ion
I
"<1-'
ORZ
21<.0.
TZ-
T
3=

EFT317- 319
I
I
Bobinele L3 L
4
u'n
transformator de L3
are 150 de spire, iar L
4
are 300 de spire
din de CuEm cu diametrul de
0,1 mm. Aceste bobine se constru-
iesc pe o cu miez de
cu diametrul de 5 mm. Este bine ca
transformatorul se ecraneze. Dio-
+
da O poate fi de orice tip.
R2 se introduce n montaj numai n
cazul n care T
2
T
3
au factor de
amplificare mic. Casca are o
de cel 30 n. Moritajul
mult timp cu o Baterie
de 4,5 V. n este pu-


1
%

2
1
2
>
a
N
C\J

Ul
J--
UJ
oc
A Sig.

Ne2
Ne
C1
O,5t.
F
35 V
B C
2:>
=>0
U')C\.I
Ze-v
o
c;.,:)
a::.

>

:::::>C\J

OI
c...:>
9
"
CUIIEIURPRIZA
n arta ncadrarea su-
biectului de fotografiat are un rol de-
terminant n acestuia. n
continuare un dispozitiv cu
ajutorul putem realiza
ale obiectului, peisajului etc. n alte
formate decit cele clasice. Acesta nu
este a.ltceva decit o cutie care la un
are o decupare
obiectivului aparatului de fotografiat,
iar la este o
decupare conform conturului dorit
(fig. 1).
Cutia se din placaj
(grosime de 3-5 mm). Astfel, n ve-
derea acesteia, ne
pe rnd, placa de cu dimensiunea
de 150 x 100 mm (fig. 2), laterale
de 150x1oo mm (fig. 3) capacul de
140x 100 mm (fig. 4). ce am finisat
muchiile cu hrtie trecem la
montarea cutiei. Pe placa de
laterale. mbinarea se
face cu ajutorul unor cuie mici prin
ncleiere. aplicarea capacu-
lui care se fi ntre laterale.
Acum ne tot din placaj,
o cu dimensiunea de 90x 100 mm
(fig. 5). Aceasta se n for-
ma unui arc, iar diametrul acestuia
de la caz la caz, de
diametrul obiectivului aparatulu de
fotografiat. De asemenea,
masca ce are dimensunea de
110 x 90 mm (fig. 6). De remarcat este
faptul avem nevoie de attea
cte modele de ncadrare dorim. Ur-
n monta-
rea n care se va fixa obiectivul.
Pentru o. cit mai perfec-
pentru evitarea luminii
n cutie, interiorul acesteia
al cu sau satin negru.
In locul unde se va introduce masca,
Placa
{
debalJ
I

2
L l5IJ
I
se unei de
pe contururi. In exterior, cutia se
cuieste cu lac incolor.
executarea a cutiei,
aceasta se introduce pe obiectiv sau
intre obiectivul propriu-zis filtru.
Pentru o consolidare fixare mai
bune ale cutiei de aparat putem ne
PRElUCRAREA
IA
HIRIIEI flllClllR
Ing. V. CALINESCU
Hrtia FOMACOLOR se n FOMA, dar rezultatele snt inferioare
sortimente, pentru co- n setul original AGfA.
pieri filme - FOMA- Pentru tratamentul la 30C, revela-
COLOR PN pentru copieri torul se cu 2 reve-
filme cu - FOMACO- lator+1 parte
LOR PM. Cea mai la ora ac- 1 ... 3 se fac la ntuneric
este hrtia FOMACOLOR PM 20 sau n de iluminare asigu-
(20 este tipul hrtiei), care o rate de lanterna de laborator
redare a culorilor de cu un filtru adecvat.
FOMACOLOR PN. Timpul de revelare poate fi aiustat
PROCES PENTRU HRTIA FOMACOLOR PN
Nr.
crt.

Revelare

Codul Temperatura
(OC)
FL 101 2O0,5
16-20
Durata
(minute)
5
0,5
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
Stop-fixare FL 131 19-22 4
5
5
16-20
Albire-fixare FL 150 19-22

Stabilizare
Uscare
Toate se fac energic n
Se va asigura agitarea
lor cu o periodicitate de 15-20 .s.
Desigur, aceste au o vala-
bilitate aceasta nu numai
pentru hirtiile FOMACOLOR.
Hrtia FOMACOLOR PM se poate
developa la 20C, 25C, 30C ,_ att n
firmei, ct setul de chimicale
AGFACOLOR Pa - Satz 60 cu ace-
bune rezultate. Reciproc, hirtiile
AGFA se pot developa cu
10
16-20 15
FL 181 19-22 5
max. 80
0
C
n limitele 200/c pentru modificarea
contrastulUl.
Hrtia FOMACOLOR PN se poate
developa cu pentru FOMA-
COLOR PM.
FOMA
1. Revelator cromogen Fl 101
(pH 10,6 ... 10,8)
A
. . . . . . . . . . . . 400 mi

laterale
dreapta
Stnga
un inel de cauciuc un
altul din (de aluminiu). Acestea,
la rindul lor, se introduc pe obiectiv
se strng cu ajutorul unui cu
(fig. 5). Masca se introduce n
ce am fixat cutia de aparat,
o ori de cte ori dorim
modificarea ..
n continuare cteva modele de inca-
drare, pe dv. ale-
altele (fig. 7).
Fotografierea se prin a-
cutie.
Jugend und Technik) .
PROCES PENTRU HRTIA FOMACOLOR PM
Tempera-
Nr.

Codul tura
crt. (OC)
1. Revelare
FL 104 20O,25
2. 14-20
3.- Stop-fixare FL 133 18
4. Albire-
fixare FL 153 18-20
5. 14-20
6. Sta
7.
sulfat 2 9

sulfat ., ...... 4,5 9
B
............ 400 mi
Hexametafosfat de sodiu .. 2 9
Carhonat de potasiu anhidru 75 9
Sulfit de sodiu anhidru . 0,5 g
de potasiu 0,5 9
Preparate separat, ele au o
conservabilitate. Se nainte
de utilizare, turnnd B n solu-
A. Se volumul la
1 000 mI. Se poate prepara cu
Du- Tempe- Du- Tempe
rata ratura rata ratura
(min) (<lC) (min) (OC)
5 25O,25 3 300,25
2,5 14-20 1,75 14-25
3 18-25 1,75 29-31
5 23-25 3,5 29-31 3
10 14-20 6 20-25
2,5 18-25 1,75 29-31
o
revelatorul FL 101 este
similar cu C112 ORWOCOLOR.
2. Revelator cromogen FL 104
(pH 10,8 ... 11,0)
......... .
sulfat . .

sulfat . . . . . . . . 3 9
Carbonat de potasiu . . 75 9
Sulfit de sodiu anhidru . 4 9
de potasiu .. 1 9
. . . . . . . . la 1000 mi
LA PROCESUL NEGATIV N CAMERA
Remediere
1--------------+-----------------1-----------
Negativul prea
ntunecat
Negativul prea
deschis (alb)
Developarea prea nde-
prea

Developarea prea de
prea rece developare, termo-
metrul
1--------------+---------------------1----------
Pete albe pe film Pe film au fost bule de developarea filmelor se
aer n timp'ul face n cutia de developare.
aceasta trebuie uni-
form, iar filmul trebuie
n repetate rnduri.
-------------1-------_._--------------..,..
5
1 !
6
3. stop-fixare FL 131
(pH 4,4 ... 4,8)
............ 700 mi
Tiosulfat de sodiu cristalizat 200 9
Sulfit de sodiu anhidru 10 9
Acid acetic glacial . 9 mi
T etraborat de sodiu 20 9
Alaun de potasiu. . . . .. 15 9
. . . . . . . . la 1 000 mi
4. stop-fixare FL 133
(pH 5,0 ... 5,5)
............ 700 mi
Tiosulfat de sodiu cristalizat 200 9
Sulfit de sodiu anhidru . ., 10 9
Metabisulfit de potasiu . .. 15 9
. . . . . . . . la 1 000 mi
este cu cea reco-
pentru hirtia FORTECOlOR.
5. de albira-fixare FL 150
(pH 6,6 ... 6,8)
........... , .. 500 mi
Acid etilendiaminotetracetic... .35 9
(Chelaton 2)
Amoniac .. se la
nerea unei slabe alca-

feri . . . . . . '" 23 g
Amoniac. . se la neu-
tralizare (pH 7)
Tiosulfat de sodiu cristalizat 150 9
suim de sodiu anhidru .. 15 9
g,
Apa . . . . . la mi
....
1I(J
7
Tinopal 28 . . . . . . .. .) 9
Acetat de sodiu cristalizat. 15 9
4()O/o 30 mi
. . . . . . . . pinii la 1 000 mi
se inain1e de uth
lizare.
IIIllITllll
IIWII112
la cererea mai multor cititori, publi-
citeva date despre revetatorul
E 102 aflat in
ORvVO E 102 este un revelator uni-
versal sub de concen-
Este recomandat fie utilizat
pentru developarea hirtiei
fotografice.
Pentru hirtie se face cu 4
la 7 de Durata va-
de la 1.18 2 mnute la 2OC, in
de felul hirtiei. Ima-
ginea se prin
tonuri negre profunde lumi-
nate clare.
Pentru filme negative se face
cu 10 la 12 de La 2OC.
revelare este de 4-5 minute.
Deoarece revelatorul E 102
umflarea geiatineL se
se de'veloplBze
1
CAliTI
PIIIIU
IAIiAZlIll

o de a
magaziilor cu diapozitive o constituie
casetele de tip carte, care se
n cum
fig. 1. O sau o numero:-
tare vor ajuta la identificarea
a diapozitivelor dorite la un
moment dat, pe baza unui
catalog.
Realizarea casetei poate fi ncredin-
unei fiind o lucrare spe-
dar ea poate fi cu pu-
indemnare de oricine.
Structura casetei este n
in fig. 2. Reperul'1 este co-
perta casetei se face din carton
gros de 2-3 mm, cu un material
textil sau folie de material plastic care
205
205 69 I 205
I I
I I
I I
I
I
I
I
I
Q)
I I R
I I
IN
I I
I I
I I
( 479)
( J2g2\
3ll..L 262
I
liil
i

i
I
I
casetel. zone-
a reperelor 2 se va face
,."''''''''''",.r'''''' copertei, cota 67 mo-
difidodu-se Spor la
11
CU l TU I
Z. CRANTEA, corn. DrsgaUna
n trecut al revistei am
prezentat modul de al unei
avnd ca mijloc de propulsie
ramele.
Vom prezenta
cu un mijloc de propulsie deosebit,
anume zbaturile, prin pe-
dalare.
Pentru se exe-
componente:
de propulsie;
de guvernare;
-canapeaua cu
-panourile.
DE PROPUlSIE
Se piesele necesare, pOZ.
1-15, conform desenelor din fig. 3
4, din materialele specificate n

La coasta 4+350 pe
de 195 mm de la linia (L.B.),
cte n ambele
22. aceste se
8 9 prin intermediul
asamblare 10, 11 12.
se trece o
bfliCl9Ie-laOJ3.f 17 se crma
maneta 21 pe mar-
canapelei,
Crma cu se
poz. O, n planul diametral
se lungimea
20 se
sarea 1
amator l,tili7"'''''''':; pen-
tru excursii pescuit peda.!nd, ca pe
o
maneta 21 spre stinga sau dreapta.
CLona
fiG. 3-
AX SECUNDAR
!
"&
1
""'T"
._.
,
I
/85
1 130 130
i
700
I
ZBATURI
I I
Panou
>-' - -'1(- -- - - --W ---

"f
1----, ---- - - --- -l- - --
20
1
50
I
90
edolift
Denumirea
2.
3.
4.
5.
6. I
7. cu cap. hex.
M 6x10 6
8. 2
9.
10.
8
11. MNG
12.
13. necat
14. :2
15. Ax principal 2





1
-f;
-- () 12
SUPORT
6 Gros 2 I S
'.t) i /
.
2

brad
3
13
3
FIG. 4 - DETALII
ZBAT
315
12x220
150
- fJ 40x25
2 0L50-Dc- 24
10.2 1666-66
STAS 922-66
CANAPEAUA CU
brad
brad 9roS.
0,2 kg otel
- 25x25
-15x250
- ;, 2,5x40
6
13
2
15
PlIUIIII'A
IITlllllIlll1
PIITII
1,IIIlii TIHllCi AIIAIA
Pentru a nu avea surprize
te la revizie, este o verificare prea-

A. Pe teren drept, la un automobil
uscat se pot verifica: 1) Sta-
rea a caro seriei (urme de
accidente, vopsea 2)
Starea numerelor de inmatriculare.
3) cromate (barele. ornamen-
tele nu fie strimbe. ruginite). 4)
Pneurile tie uzate un.iform pe
mea benzii, iar adincimea profilului
fie cel 2 mm n zona cea mai
Pneurile cele mai bune fie
n Pe punte fie pneuri
identice ca
unul (sau din pneurile din
este mai uzat pe o parte, trebuie
geometria uzura
pe nu este
se poate presupune s-a circulat cu
neechilibrate, amortizoare defec-
te sau apar la frnare (discuri
sau tamburi care 5) Fiecare
bec trebuie iar faza
sub conform indi-
Se geamurile
pilor de semnalizare se cu
Geamurile din plas-
tic se pot lipi cu sau,
mai bine, cu stirocol. Oglinzile
pilor se se lustruiesc sau even-
tual se pot vopsi cu bronz argintiu.
Se starea contactelor (care
pot fi ruginite, imperfecte ia fasung uri,
se ntrerup n timpul mersului).
Reamintim normele de circula-
nu permit dect albe
In n spate (galben sau
portocaliu pentru semnalizare).
Farurile suplimentare sau de
14
Ing. PAUL ORZEA
snt admise numai perechi reglate
corespu
albe n spate snt admise nu-
mai comandate de mers napoi
a levierului cutiei de viteze
prin 6) Emisia de pro-
in limitele stabilite att
la ralanti cit la accelerare. Se iri
terziceevact.iarea gazelor din carter n
deci racordul gazelor de la
carburatOf:'"trebuie fie 7)
de parbriz fie eficace (cu
lamelee bune)i iar mecanismul lu-
creze prompt de parbriz
lichidul necesar func-
9) Jocul la volan maxim admis
este la 16, La autoturismele cu
pe t.injoc mic n-
de de deplasarea axului
volanului rulmentul pi-
nionului este defect uzura
rapid. Deci trebuie rulmen-
(60a.? Q 3-SNR la Dacia-1100
620 1 GP7 eventual DL 18 x12 Na-
delia la Dacia-1300). 10)
lichid ului de (circa 1 cm sub
marginea paharului). 12) de
la se ferm, pentru a
asigura pasagerii mai ales la viraj.
13) Dotarea cu
ghiuri reflectorizante centuri de si-

B. Pe se poate vedea: 1) Sta-
rea caroseriei. O caroserie la
ncheieturi
n caz de accident fiind un pericol
real pentru pasageri. 2) nu tre-
buie prezinte fisuri sau coroziuni
mai ales in-zoha de.f.xa.I!S:.a
mecanismelo.r ...
a cutiei de vitezeli.a spate.,
Se poate testa: apisnd> eu o ..
grad'ul de avansare al, ruginit;
3). Amortizoarele nu trebuiee
urme de lichid scurs, Iar tampoanele:
de cap. de (poz. 12, ffg. 1)
la locul lor. 4) Arcurile nu fie fisu-
rate, corodate' sau prea deformate.
Nu este introducerea de
de cauciuc sub arcuri (arcurile pot
flamba); lor
tinuta de drum a iar la unele
autoturisme, cum este Dacia-1300,
arcurile din spate trans-
mit date false repartitorului de
5)
mentul (inclusiv toba) nu ne-
sau fisuri fie
n inel de cauciuc. 6) Racordu-
riie flexibile conductele de
nu sau prezinte urme
de lichid de scurs. 7) Articula-
se de
persoane. O ener-
gic volanul stinga-dreapta per-:
eventualele n
(axul volanului, poz. 10,
fig. 1), capul cremalierei capetele
de (poz. 6, fig. 1). Se vor strnge
8) din
se o
n roata de
partea ei apoi o
nainte n acest timp, cea-
(poz. 5,
{poz.
n
ru!mentii
Amortizoareie se
cte
de la centrul pivo-
tuluiinferiorla un punct fix al caro-
seriei. Cele nu trebuie
difere cu mai mult de 3 mm.
se fac n specificate
la fiecare autoturism. De exemplu,
pentru autoturismele Dacia ncer-
carea se face cu de
Cu un fir cu plumb se poate veri-
fica unghiul de ca (fig. 3)
astfel nct tangenta la se
de n partea de
jos cu circa 2 mm si, mai ales, fie
cu cele Paralelismul
sau
se poate verifica el sumar, cu vo-
lanul pus exact pe drept nainte, vi-
rnd tangent CU flancurile din
observnd roata din spate, La Da-
cia-1300, unde ecartamentul
te este egal (1 312 mm) din
snt divergente, privirP
pe exteriorul vom vedea o por-
din roata din spate la ju-
benzii de rulare) egal n am-
bele La DaCa-1100, care are
ecartamentul (1 256 mm) ecar-
tamentul spate (1 226), planurile ro-
ti lor snt decalate cu d = 1 256-1 226 =
. 2
= 30 = 15 mm, iar sint paralele.
2
Vom privi pe interiorul flancurilor ro-
din vom vedea circa 15 mm
din roata din spate, eventual mai pu-
tin 15 mm sau mai mult 30 mm.
. Trebuie precizat
este pur ea nu poate in-
locui in nici un caz verificarea geo-
metriei n atelierele de soecialitate.
Metoda poate releva
grave ale
In mers, pe o
se 1) Echi-
librarea a sint
bine echilibrate nu apar la
nici un regim de 2)
se minile pe volan,
automobilul nu trebuie devieze de
la drept nainte, iar viraj,
volanul singur la
drept. 3) Frnele; automobilul
se de la sine, punem
mna pe fiecare tambur sau disc de
pentru a sesiza o n-
Pornim din nou
punem n timpul
rii, automobilul nu trebuie devieze
de la linia sau de
volan; pedala de trebuie prin-
la prima la mai de
cursei, cursa fiind
de circa 5-10 mm. La o de circa
40 kgf, fie aproape blocate,
de la 60 km/h urma de frnare pe asfalt
fie de circa 23-30 m, urmele celor
patru fiind aproximativ egale (de
asemenea, este em-
ea nu ne dect o valoare
4) Frina de prin-
pe primii 3 ....... 4 iar eficacitatea
ei fie aproximativ din Ct:la
a frinei de serviciu la o de
maximum 40 kgf. 5) Amortizoarele se
pot verifica trecnd in peste o
denivelare, eventual in Auto-
mobilul nu trebuie tra-
iectoria de
AIC
AUTO PflTRU IIIIRIT
AIBREIIJUi
Energia de motor se cule-
ge de la arborele acestuia prin inter-
mediul ambreiajului, cutiei de viteze,
se A-
ceasta n cazul automobilelor cu mo-
tor in n spate.
unele ale transmisiei, cum
este cazul n care motorul se
in spate se face pe
din spate sau motorul in trac-
se face pe din cind
pot unele piese de
dar, indifer'ent de ambreiajul
cutia de viteze
Ambreiajul, cum face
ntre motor cutia de viteze,
realiznd cuplarea lor A-
se temporar
cnd se face schimbarea de viteze.
Este cunoscut faptul motorul
cuplul maxim numai la o anu-
a sa, iar plecarea de pe loc
impune mers incet pentru invingerea
i T n
intre motorul cu
mare arborele cutiei de viteze cu tu-
zero s-ar face direct, s-ar produce
grave mecanice.
In ambreiajul o cu-
plare o decuplare a sis-
temului de transmisii un
cuplu bun.
Se deosebesc grupe de am-
breiaje: mecanice hidraulice. In au-
tomobile se folosesc ambreiaje meca-
nice, anume cel cu un singur disc
(figura Acesta se compune
din volantul 1 placa de
presiune 2, discul condus 3, discul
ambreiaj ului, prghiile de debreiere 4
(se mai numesc carcasa 5
arcurile de presiune 6.
Placa de presiune 2 este
din iar pirghiile de debreiere
snt construite din otel.
Prghiile se pe axele 8
fac cu placa de presiune prin
intermediul 7.
Carcasa are forma unei farfurii
fund) este de volant.
Discul ambreiaj ului 3 este acoperit
I ID 2 7
pe ambele cu terodou. Discul este
intre volantul motorului pla-
ca de presiune.
Cnd ambreiajul este cuplat, discul
se simultan cu volantul placa
de presiune.
pe pedala 12, se
tija 13, se impinge rulmentul de pre-
siune 15, care pe prghiile de
debreiere. Prghiile trag placa 2, com-
primind arcurile ambreiajului ob-
decuplarea motorului (debre-
iere). Revenirea n o
face arcul 19.
RUIII
INDICATOIIE
DE AVERnZllE
Foarte multe accidente de circu-
latie se comit din unii piloti
de autoturisme, de autovehicule grele
si chiar de motociclete ori motorete
indicatoarelor care
la trafic se
apropie de o In este vorba
despre indicatoarele la dreap-
ta (Ia stnga)>>, prima la
dreapta (Ia stnga)>>, Curbe pericu-
loase ori despre indicatorul de for-
cu fond alb, pe
care snt desenate cinci para-
lele de culoare avrnd virful spre
stnga. Observnd aceste mijloace de
semnalizare, de auto-
vehicul trebuie viteza n ra-
port de raza curbei respective
autovehiculul pe partea

In multe cazuri, din pricina vitezei
n cu raza curbei
ori suitei de curbe, unii nu reu-
se pe avnd
de a rula pe stinga sau chiar
pe partea a drumu-
lui. ncercnd in unele cazuri re-
dreseze autovehiculele, respec-
tivi volanul ori ghidonul,
intrnd in derapaje periculoase, mai
"lles n conditiile drumurilor umede.
alisante ain cauza etC'
De multe ori
derii pe sensul opus constituie urma-
rea pierderii controlului sol-
dat cu intrarea n decor, n pomii de
pe marginea drumului, n etc.
Deosebit de grave snt cazurile cind
asemenea autovehicule pe
sensul contrar de mers n coli-
ziune cu alte vehicule - nu rareori
grele -, accidentelor
fiind nu n pierderea
unor sau
a persoanelor angajate in evenimen-
tele rutiere respective.
Pentru a preveni la tra-
fic asupra unor curbe deosebit de pe-
riculoase, n punctele respective se
(chiar in locul de schim-
bare a indicatoarele la care
m-Am referit mai sus.
Formatul lor mare, simbolul deose-
bit de semnificativ le face vizibile de
la Fiind vorba de curbe foar-
te strnse, viteza trebuie sub-
pentru ca trecerea prin punc-
tul respectiv nu afecteze
autovehiculului respectiv ori a altor
la trafic.
In multe cazuri, chiar pe panoul
triunqhiular de avertizare despre apro-
Colonel VICTOR SeOA
plerea curbelor, se Instalate
indicatoare de prin care
se viteza n raport cu pericu-
lozitatea curbei respective. La ntl-
nirea unor asemenea panouri,
au viteza sub va-
loc:rea pe indicator.
In cazul indicatoarelor du-
... ori Curbe periculoase, sub
panou riie respective pot fi ntlnite
cu fondul alb simbo-
lul negru, avnd rolul de a preciza lun-
gimea sectorului pe care drumul pre-
respective.
Indicatoarele de avertizare la care
m-am referit constituie un ajutor de-
osebit de mai ales atunci cnd
curbele sectoare lungi
de aliniament pe care
de a se rula cu viteze mari.
Indicatoarele care asu-
pra drumului tre-
buie determine deci
de autovehicul la sporirea
atentiei si la reducerea vitezei. Tre-
buie: de' asemenea, in
curbe trebuie frinarea,
fiind a fi na-
inte de nscrierea n viraje. Mai ales n
unor drumuri umede, gli-
sante, frnarea n interiorul curbelor
poate determina
tate deosebit de periculoase ale
de mers, cu toate consecin-
previzibile.
In gradului de
aglomerare a drumurilor pe-
ricolul unor mijloace de
semnalizare. Pentru a veni n ajuto-
rul auto se
inCiicatoare de format mai mare, unele
panouri fiind montate pe ambele
ale drumurilor n Ast-
fel, n cazul cnd indicatorul Curbe
periculoase, de pe dreapta,
este obturat de un autovehicul greu,
poate observa indicatorul si-
milar aflat pe partea a drumu-
lui. acest sistem se prac-
pe drumurile avind doar
benzi.
auto, fie pilo-
autovehicule cu patru sau
trebuie cu de-
semnalizarea
aceasta reprezentnd unul dintre fac-
torii de care depinde in
toare respective.
Pierderea din vedere doar a unui
singur indicator poate atrage conse-
cinte dintre cele mai
15
t

.'. .. /.r
o MARCi II PRISTIGIU
Patron 3
Patron O
de tensiune
NTRIPRINDERIA
OI APARATAd IllCTRIC Of
Suport 601
Suport 160
INSTAlATII TIIU
,
CUAoscuta unitate de di!
ramura electrotehnicii, Intreprinder
de aparataj electric de Tit
n domeniul aparatajul
electric de tensiune cu aplica
industriale casnice un
peste 200 de produse de teh,'
citate n mai bine de 400 de varia
constructive.
Aparatajul industrial cuprinde
grup important de produse, destina
n special, Dintre ace
tea, n intreprinderii se i
scriu butoane de de diferi.
tipuri, ntr-o de dimensiu:
de semnalizare cu tra ,;
fo'rmator pentru panou riie autom!
tizare ale diferitelor ins;;
utilaje din cele mai variate r
y
muri industriale, cleme de racorda.'
a cabluri lor n pupitrele panour
de ale indu:'
triale. Tn acest an, la renumita
prindere din Titu, cu
al colectivelor de cerq
tare, s-a o
modernizare a produselor in so
mentele planificate . .Tn urma aces
s-a introdus n ,:1
serie de produse cu parametri tehnic,'
economici superiori. A
fel s-a trecut la modernizarea butoa,,:'
lor de a
semnalizare cu transformat,
precum a rnalllf,luiatoarelor, produ
cu o pondere de peste 40 la 0
acestui an, necesare panq
rilor de automatizare, panourilor p,
tru nave Tot in u(
acestei s-a procedat la int
ducerea n a priielor
lor cu 5 contacte de 16, 32 63 .
produse ce inlocuiesc pe cele simil
cu consum foarte ridicat de ma"
Astfel de produse nou asimilate s
priza cu 5 contacte 32
utilizate in electrice ind"
triate de tensiune la racorda(-
diferitelor electrice. Produs'
sint caracterizate prin moder:,
tehnice ridicate, aVi,
tensiunea de aro V c.a .
curentul nominal 32 A. Printre procl.
se le realizate la cunoscuta
dere din Titu se mai
bipolare cu contacte de
tablouri de contor distrib
pentru interioare, sod
pentru
De asemenea, de aprecieri unani
din partea constructorilor a a\t
beneficiari se produse ca: ....
blourile de contor pent.
interioare tablourile
pentru interioa
cu automate monop"
Iare, destinate contra scu
circuitelor, circuitelor electrice ale ap
ratelor de uz casnic iilstalatiil'
interioare de
,
IIIRIPRIIIIRIA
DI PANOURI
I TA 1 URI
111 TRI I
AlllANIRI
Marca ntreprinderii este peste hotare, produsele fiind apreciate n
cu traditie n acest domeniu: U.R.S.S., R.S. S.U.A., R.F.G., Polonia, Canada,
precum' n Sudan, Siria, Egipt, Australia altele.
Panouri tablouri electrice de
tensiune pentru n
pentru industria con;-
de industria texti-
lemnului, etc.
Panouri electrice pentru de
transport ridicat (poduri rulante ma-
carale).
Panouri de de tensiune
sub 1 kV, de automatizare, de semnalizare
electrice, pentru industria con-
de industria in-
dustria panouri de de
de pentru industria ener-

Panouri de distributie n bare
trafo (partea de
panouri de distributie din
Tablouri distribloc.
ntreprinderea produse la
competitive; comenzile cu
de operativitate; produselor o cali-
tate produce
electrice cu n
proiectele beneficiarilor; trimite
pentru
menzilor si
prin
acllvii:atEl service), reproiectarea
17
"
ITllTllllllllClllll1
!. ... ,

DlflCIEllR
IIIERIEI
lE AIIIIEC
PEIIRU DU8
,
Majoritatea defectelor bateriei amestec pentru
pot fi cu pricepere un mi-
nimum de scule chiar de locatari. cteva
dintre cele mai frecvente defecte: 1) deteriorarea
tubului flexibil metalic sau a furtunului de cauciuc;
2) curgerea apei la mbinarea 'cu bateria de amestec;
3) curgerea apei la imbinarea cu mnerul
4) curgerea apei pe ambele la pe
robinetelor; 5) curgerea apei cu robinetul nchis;
6) curgerea apei pe 7) blocarea robi ne-
tu lui 8) curgerea apei pe robinete
sau robinetelor.
Pentru re a etapelor de lucru, s-a
evitat se prezinte cititorului desene de ansamblu
complicate, apelindu-se la fotografii.
Folosindu-ne de din fig. 1 n
principiu, ntre toate elementele demontabile ale
bateriei de amestec garnituri de
incepem analiza defectelor mai sus
Sculele principale necesare snt: o de
mijlocie o cheie (sau, n
o cheie mops). Garniturile ce vor fi inlocuite se vor
de la magazinele cu articole sanitare.
Bateria de amestec pentru cuprinde trei ro-
binete (pentru rece La mo-
delele vechi, robinetul pentru era identic cu
celelalte. Ne vom referi la o baterie de amestec
robinetul fiind de spe-
un corp cu deplasare realiznd comu-
tarea circuitului apei.
Reperele notate n 1 sint: 1) corpul bate-
riei; 2) robinetele pentru rece 3)
robinetelor; 4) robinetul 5) corpul robina-'
tului 6) de mbinare a
tubului flexibil la corpul robinetului; 7) flexibil;
8) mnerul
DEFECTUL 1
mari care apar i'n tubul flexi-
bil n zona de mbinare cu corpul robinetului
lui, se ca spirele metalice se
uneori tubul de cauciuc se sau sa se
fisureze (fig. 2). Tn ambele cazuri se impune schim-
barea tubului flexibil. Schimbarea numai a tubului
de cauciuc sau scurtarea tUDului metalic cu
este dar o

Tnlocuirea tubului flexibil se face demontind piu-
olandeze de la capete (fig. 3, 4). La montarea
noului tub se va acorda ca garniturile de la
capete fie n stare (fig. 5).
DEFECTUL 2
Curgerea apei la imbinarea tubului flexibil cu
corpul bateriei de amestec se poate datora fie lip-
sei sau proastei a garniturii din fig. 5, fie fap-
tului a tubului nu este bine

DEFECTUL 3
Situatia este cu cea de la darec-
, h:'limblnarea cu mInerul
18
TUB flEXisil DiN CAUciuc
TUB FlEXiSil METALic
TUBULUI FlEXi8il

OLANDEZA

G2 CORP 6
CENTRAL
litei olandeze a tubului de la Se desface ele-
mentul de al robinetului prin
de (fig. 7) apoi a unui
ce se n central. Se piesa inter-
cum se vede in fig. 8, se
corpul robinatului (fig. 9).
extras corpul robinetului (fig. 10), se poate scoate
corpul central (fig. 11).
DEFECTUL 5
Curgerea apei cu robinetele inchise se
n principal, garniturii centrale. Desfa-
cerea robinetelor se face rozeta de
nare la fel ca in cazul figurilor 9 10, in
ultima cQrpul robinetului (obertailul). Se nlo-
garnitura (fi;;). 12).
DEFECTUL 6
Curgerea apei la pe se
tot unei insuficiente sau strngeri a
bului central. Se garnitura se stringe
corect central (fig. 13).
DeFECTUL 7
Blocarea robinetului se
derii unor solide din n zonele de
mbinare a componentelor n ale robine-
tului.
Un aH: caz esie cel n care
excentric
fOI:HrH?tU!Ul. Acest se
cele utilizate, dnd,
robi-
IIIIAIEIIEI
10111
Pentru a transporta mai uneltele de lucru,
fie un pasionat auto sau un
constructor amator, propunem un m1niatelier
mobil, dintr-o foaie
pentru fixarea suporturilor necesare uneltelor.
Pe capacul superioare cutii cu
lac, vopsele, avnd loc pentru miner,
care va fi fixat in 4
PIITRU
OV.
Pentru a realiza un frumos suport
de flori, putem apela la un vechi izo-
lator electric. Acesta este fixat intr-o
de lemn dintr-un
disc, pe care se patru picioare
curbate. Acestea sint echi-
distant se pe disc cu aju-
torul unor Izolatorul electric
se introduce perpendicular pe disc
apoi se picioarele curbate in
filetat. Din cauza dimensiunilor
variabile pe care le au izolatoarele
electrice, cote le auxiliare
din lemn snt aproximative.
un izolator de dimensiuni mai mari,
n a aparta-
mentului, un rol deosebit l fun-
dalul. Devenind prin utili-
zarea unor de panel furniruit,
fixat pe intinderea unui perete
din sufragerie sau in camera de lucru,
acest fundal o de
discul de lemn poate fi astfel
ca extremitatea a izolatoru-
lui fie cu picioarele de lemn.
Pentru a fixarea acestora, se
poate utiliza clei de

unui suport pentru lu-
este tot att de cu con-
A
de aranjare a o-
biectelor decorative, radioului, tele-
vizorului sau magnetofonului.
Flexibilitatea
. interioare va solicita fantezia
spiritul estetic. Utilizarea suporturilor
pentru etajere trebuie fie corespun
SUPORT
PINTRU

un izolator electric vechi.
Aceasta se cu ajutorul a
discuri de lemn cu diametrul
ales in de izolatoru-
lui. Discul din partea a su-
portului este. fixat de cu aju-
torul unor de lemn de
cilindrica ce se n 8
(; mal' - 7 mm) practicate cu un bur-
ghiu. Tn timp, n discul pe care
cu greutatea obiec-
telor pe care le Rafturile
pot fi din lemn
rindeluit vopsit ntr-o culoare simi-
cu cea a de pane!.

II
se izolatorul se n po-
similare pentru fixarea su-
porturilor cilindrice de lemn.
Pentru o fixare mai acestea
se Discul superior se poate
construi din semicirculare din
lemn, care se suprapun pentru a se
grosimea n mod
se poate realiza discul inferior.
ce terminat o
vopsi n. culoarea Succes
la lucru!

19
GIITI
, MUlTIfUICTIDI11E
modul n care se pot
realiza care pot avea mul-
tiple Acestea pot fi fo-
losite cu mult succes, n timpul con-
cediilor, n cabane sau n cbrturi ca

1. Prima (fig. 1) se poate
realiza dintr-un material textil (etami-
sau din din material plastic.
n vederea acesteia, se con-
n primul rnd piesa de
Pentru aceasta este o
de material de 242 cm
de 70 cm. Ea se croieste conform
tiparului din fig. 1/A. aceea se
ndoaie si se materialul (se
vor liniile punctate), realizn-
du-se astfel primul compartiment (bu-
zunar). celor-
lalte trei buzunare ce, n preala-
bil, ne,am realizat tiparele
fig. 1/B, 1/C 1/0. Marginile se festo-
sau se cos, la cu o
de culoare Aceste trei bu-
zunare se pe de iar
repartizarea lor se face sea-
ma de pliem n
jurul primului buzunar, gean-
ta, iar o n ea putem
depozita legume, fructe, diferite sticle
etc.
2. Cea de-a doua pe care o
poate fi mod
ea fiind pentru ro-
USCATDR
PIIIII
RUfE
Dispozitivele pe care le
pentru uscarea n apartament a
riei pentru realizarea
lor materiale i.eftine, de procurat.
Ele snt extrem de simple.
'. amplasat deasupra
zii se cu aiutorul
lor. EI se din
dm bare de lemn si citiva metri de
care este
peste permite ridi-
carea sau coborrea Ca-
petele sforii se prin orice 'mij-
loace care ne stau la
reprezentnd
tare unite ntre ele. se
din bare de material sintetic. lemn sau
metal, n acest din caz el fiind
acoperit bine cu lac protector.
tarele se ntre ele printr-un tub
din care
rolul de Cele
se de peretele neted al camerei
20
,
chiilor, hainelor etc. Geanta se reali-
din material plastic, fiind nece-
sari cca 5 m de material (se pot folosi
fete de din material plastic).
In vederea acesteia, ne
croim, n primul rnd, tipare din hrtie,
de baie cu ajutorUl a patru ventuze de
cauciuc sau prin orice alte mijloace
de care se dispune. dintre
perechile de ven,tuze (pe linie verti-
trebuie reprezinte cca '2/3 din
lungimea a celor
Uri alt tip de poate fi
zat pe calorifer. Se din
de otel cu diametrul de 3,-4 mm.
'inainte de'a obtine forma a
srma va fi prin tub
de n felul acesta, ea
nu va rugini.
46
care se croiesc piesele compo-
nente. Se mai nti pie-
sele de fig. 2/A 2/B.
n fig. 2/B' este prezentat modul n
care se coase mnerul,
tiparul din fig. 2/F. late de
tip se compune,
ca n cazul precedent,
din unite ntre ele prin-
tr-un sistem de articulatie (un tub din
Capetele se
de Pentru o stabi-
litate mai mare, se prind de capetele
elemente de care
se vor ndoi cu forma
dimensiunile chiuvetei. Materialul din
care vor fi se alege n de
materialul
este din lemn, la ca-
petele barelor se prin
metalice; la din metal,
barele metalice se iar la cel
din se lipesc.
Mai JOs este reprezentat un
tar de perete mobil.
1
32 cm, ale piesei 2/8 constItuie
laterale ale con-
acestor piese se
diferite buzunare, care, la rndui lor,
se cos pe 2/ A. Ele se
figurile 2/C, 2/0 2/E, fiind
ulterior folosite pentru depozitarea di
feritelor lucruri. Ultima
este care, la rndul lui, se
-,1
IIIA
DElICIU

o de lucru care serveste la
efectuarea de'
elevi, n de locuit restrnse, sau
pentru executarea unor de de-
sen, picturi etc., se cu
(din materiale ieftine),
cum reiese din desenele
Masa de lucru este ceea ce
permite ei n orice loc re-
strns, chiar n sertarul biroului.
Pentru realizarea mesei snt nece-
sare o din lemn
cu dimensiunile 400x700x12 mm, do-
de lemn avnd dimensiunile
de 40x41Ox12 mm, alte cu di-
mensiunile de 150x580x10 mm
50x580x10 mm; o din lemn de
pin pentru suport, cu dimensiunile
22x22x580 mm,
cuie.
Modul de confectionare a suban-
samblurilor si asamblarea acestora se
fac n ordinea .
2

61
I
@
38
-.t
-..::t
1
n material textil sau plastic,
ca n fig. 2/G. se introduce
n de mbinare a celor
de 2/A 2/8. Liniile punctate
de pe tipare ne locurile unde se
Pentru o rezisten-
mai mare, piesele componente pot
fi dublate cu un material textil sau
plastic, iar marginile se
cu o de material textil. lnainte de
a se coase in locurile unde
se vor executa de
talc. .
SELBST)
Vasele de din aluminiu
luciul se fierb din
timp in timp n cu frunze coji
de revent.
Pentru a evita nnegrirea vaselor
de aluminiu, este bine ca n ele se
nainte de a se folosi, lapte.
dintr-o nu
putem scoate dopul la prima ncercare,
-este bine ca gtui sticlei se
cteva secunde ntr-o baie de
fierbinte.
de ou neutilizat este
de pe o zi pe alta acoperit cu
lapte sau rece.
ce spuma de pe
ea limpede
culoarea frunze de
uscate.
devine mai
o supunem unui jet de fierbinte.
rezultat o pre-
nainte de a o
Cojile de fructe citrice uscate a-
la burlanelor de funin-
gine acestea snt aruncate n
foc; de asemenea, la aprinderea
focului.
de ceai slab bine
covorul. EI se peste supra-
acestuia n prealabil sau
din care s-a scos praful cu ajutorul
aspiratorelui), care este adunat
cu o perie Pentru nviorarea
culorilor, covorul va fi cu o
n otet diluat.
Obiectele' din nichel care s-au n-
negrit s-au
snt frecate cu o
din de amo-
niac de
Petele de de pe parchet
se cu un detergent. Ele
se cu detergentul amestecat cu
se
peste noapte. pasta se
P ACTIC
iar locul se
cu
Petele de de pe parchet
se cu n
care se cteva so-
de amoniac.
Pentru cititorii revistei Tehnium,
dornici realizeze ct mai multe lu-
practice
modul de confectionare a unui
pior pentru depozitarea di-
feritelor alimente.
n vederea acestuia este
necesar construim n primul rnd
cadrul de pentru care snt nece-
sare patru de placaj cu dimen-
siunile 30x40 cm sfori lungi
de 180 cm. Fiecare de placaj se
n cele patru se fini-
prin pilire sau cu hirtie
se sau se cu lac
incolor. Diametrul orificiilor se alege
in de grosimea sforii folosite.
Introducem cele sfori prin
rile unei care va deveni partea
de jos a Celelalte
viitoarele rafturi, se introduc pe sfoa-
se prin innodarea aces-
teia. Pentru o mai in-
tre nod se introduce o
sau se cte sfori. Dis-
tanta dintre rafturi ct modul de
realizare a cadrului sint date n fig. 2
dintre rafturi pot fi alese
de
A doua n realizarea
care se confec-
din material plastic, textil (e-
sau din din material
plastic. Pentru aceasta
un tipar din hrtie (n
fig. 1, sau ne cu
direct pe material, dimensiu:-
nile. se pot realiza
din sau din din material
plastic. De laturile libere (a
b) se fermoa.rvl.
Cu dinainte
cadrul de - rafturile.
practic util, poate fi
folosit fn timpul concediilor n cabane
sau corturi, iar n timpul transportului
el se deci pe care-I
este deosebit de mic.
de fierbinte constituie
un mijloc la fel de bun, slujind ace-
scop.
ce pata se pe parchet
de obicei, mai deschise.
Ele se pot nchide la culoare, dndu-le
cu de parchet.
Petele de de pe covor se
cu ajutorul unei paste, n
a
amidon de cartofi sau de porumb. Se
ntinde pasta peste pata
iar cnd benzina s-a evaporat, se nde-
amidonul cu o perie
Obiectele de fildes care s-au n-
... -I sau' snt cu
se ntr-o de
bicarbonat de sodiu alimen-
tar (1 la 5 litri de se
de mai multe ori. petele

nu s-au se cu o
de (trei la se
n mai multe ape.
umbrela s-a se
n felul Pe
a umbrelei se o
din Deval (1 lingu-
la 1 litru de se
cu un burete.
ce a fost ntr-o
petele nu s-au locurile a-
cestea se cu un tampon de
inmuiat n
care se cu
In urma acestor umbrela
pierde din impermeabilitate; se. reca-
o de burov
ntr-un litru de Cu o apli-
pe
ce s-a uscat, se (de
2-3 ori).
21
AITIIAT
II PARBRIZ
Reglarea ritmului de a par-
brizului este foarte n de
intensitatea ploii sau
Desigur, pentru mici de
pe parbriz, este recomandabil ca
ritmul de deplasare a
fie mic, altfel se sticla
cauciucul
Montajul electronic
o a
rui se din po-
tentiometrul de 500 kn. Releul trebuie
se la 12 V.
EZERMESTER - R.P. UNGARA
1
K.n

LA MOTOR
L--___
IICIIITIR
n montajele moderne de radioco-
folosite de radioamatori, in-
diferent snt destinate transmi-
'siilor CW sau SSB, se folosesc osci-
latoare de mare stabilitate.
Un astfel de montaj pen-
tru stabilitatea frecventei un cristal de
pe 500 kHz, a
este n modu-
latorul echilibrat sau n detectorul de
produs. Cu ajutorul a circuite in-
tegrate se poate
de 100 kHz (sau armonicele supe-
rioare).
RADIOTECHNICA-
R.P. UNGARA
..... -0+
3,6 lOO.n 12V
nF
1-_-..-..
470pf KHz
1/2 CDB400
+5V
11
SN 7490 Nt...-_ .....
7
KHz
PIITIIICIIIIATIR
acumulatorului unui au-
tomobil impune supravegherea curen-
tulUi debitat de redresor. Se stie
un curent de prea ma're dis-
truge.acumulatorul, iar un curent prea
mic timpul de
montaje Hlectronice care re-
automat curentul de
a unui acumulator,
22
Montajul. pentru
acumulatoarHlor de 12 V.
Tiristorul trebuie reziste la un
curent de lucru de 10 A. Dioda este
F 407. Transformatorul se di-
corespu
HORYZONTY TECHNIKb-
R.P.
Cu circu_itul integrat p.A 741 se poate
construi un montaj care distorsionea-
semnalul audio, realiznd n felul
acesta efectul fuz. Circuitul integrat
se de la un redresor ce
+ -9 V.
efect se poate cu
+
IflCTE
ICIITICE
circuitul p.A 709.
Profunzimea distorsiunilor se re-
din de 100 n.
RADIO TELEVIZIA
ELECTRONICA
- R.P. BULGARIA
600pF
liRIii
Montajul n
circuite multivibratoare. de
a primului (TI' T
2
) multivi-
brator, prin elementele ce le
este foarte AI doilea multivibra-
tor (T
4
, T
s
) are
de primul multivibrator, generind in-
tre 600 1 200 Hz.
Transformatorul din colectorul tran-
zistorului T
6
este de la etajul final al
220V
12V
5A.
receptorului Mama ia. Se
difuzor de 6-8 a cu puterea de 200 mW.
Toate tranzistoarele snt BC 107, iar
diodele EFO 108. Utiliznd n etajul
final audio un tranzistor de putere mai
mare, semnalul debitat de va

RADIO AND ELECTRONICS
CONSTRUCTOR - S.U.A.
+
I:ltlll
flllllliilitii
PENSETA FILATELICA
Minuirea timbrelor se face numai cu aju-
torul penseTei filatelice. Timbrelor atinse cu
mna li se stratul adeziv. Marginile
pen sete lor . filatelice aflate in snt
astfel concepute ncit nu urme pe timbre.
Penseta trebuie intr-un etui pentru a
fi mereu

Snt mici de hirtie sau
de ndoite la aproxi-
mativ 2/3 din lungime. Ele au pe o parte un
strat adeziv special pentru filatelie. Nu este
utilizarea benzii de
scotch. timbrele pe foile
de album sau catalog.
Pentru aceasta partea cea
mai care se pe marginea tim-
brului' la aproximativ 2 mm de marginea su-
in partea extre-
mitate va fi pe foaia albumului, avnd
ca partea fie de
timbru (nu se decit treimea
a Astfel veti avea posi-
bilitatea vignetei atit pe o parte,
ct pe
. IllIlllillf
1) Condensator. 2) Cu ecran (pl.)
3) O la cercu-
rile tehnico-aplicative. 4) Poate
sparge timpane. 5) Cere ndem-
nare si minutie. 6) Verb necesar
const;uctorului amator. 7) Instru-
ment pentru 8)
tori, ai lui Icar. 9) Aparat
electronic miniaturizat. 10) Indis-
pensabil radio. 111 UL.
UM, US, UUS.
De la A la S, un constructor pa-
sionat de montaie electronice.
plllllli
Pllfll:I
2'1
35







.





























Primul n care
patru matematicieni ali
nscris alte 69 de
mai mici. a fost realizat
n 1938 si este cunoscut
sub numele de
perfect de ordinul 69
De atunci au fost rea-
lizate alte alte
De curnd.
rul A.J.W. Duijevestijin
de la Universitatea pen-
tru tehnologie Twente.
din Olanda. a realizat.
cu aiutorul unui compu-
te.r, cel mai perfect
trat de ordinul 21. La-
tura este de
112. iar n interiorul a-
au fost nscrise
alte 21 de



A



.








: (




1



T'!













,/' ....,>












"",


J i.


e


B
n figura de mal JOS un
trat format din patru grupe de cifre (pe
n care sumele
cifrelor pe diago-
nale snt egale.
21 lO 31-
'1-1 62 ltz b3
16 5Z 19 51t 1f3 50 %
58
1f5 53 30 l3 3'i 31
lJlf 57 55 33 3S 27 2E.
Sg
1f8 't9 36 35 Zif-
2'
60 'JO 56 Z5 28 39 32
22 18 17 &1 51 6'1- 1f7
PIIOABI
Illfll:I
Pentru cititorii revistei Tehnium
un alt fel de a modela
podoabe simple, dar cu un efect deo-
sebit. Materia pentru
este hirtia.
Astfel, din reviste cu pagini colorate
se taie triunghiuri isoscele cu baza de
4 cm laturile de 10 cm .
Pe a triunghiu-
lui un strat de clei de
oase (aracet, de lipit)
hrtia pe 6 andrea sau un
ac mai gros. Piesa se scoate de pe ac,
imediat cu se pune la uscat,
care poate fi cu lac inco-
lor. pieselor cores-
cu lungimea pe care
dorim la alegere
piese n
parte, putndu-se triun-
ghiuri cu baza mai mici.
Deci cu cu fantezie
realiza podoabe la .
23
ALEXANDRU MIHAI - Galati
Uzina construdoare nu da-
tele bobinelor. Ele se pot construi
de acord.
CONSTANTIN - Con-
stanta
Aprinderea trebuie
faciliteze n primul rnd pornirea.
alte ale dv. experimen-
tate.
MIRCEA - Ocna
Circuitul integrat la care
NICULESCU GHEORGHE-Calafat '
Radibreceptorul
de poate
mai gama undelor medii 530-
1 605 kHz. Se cu 4,5 V,
consumnd n gol 9 mA la puterea
de 100 mW un curent de 50 mA.
Tranzistoarele 2 SA 150 2 SA 155
se pot nlocui cu EFT 317 sau EFT 319.
Dioda din detector este EFO 108. Tran-
zistorul2SB117 are echivalent EFT353,
iar 2S8112 are echivalent EFT323.
IONESCU GElU -
DUREANU C. -
mai multe materiale cu ace-
alte materiale.
DUlCEANU MIHAI -
cu C.F.R.-
KAROlY - jud. Arad
Nu poate fi folosit un microfon te-
lefonic.
MOlDOVAN BON NELU - ll1pen!
Motorasul sau becul vine coman-
dat prin releu lui montat
,",,,llo,..tnr'I!1 tranzistorului T
2

MiHAI -
La o nregistrare stereo "r .. ,...w,,,,i-5
nivelul pe, canale
Ridicarea sau coborrea
conduce la
Utilizarea
tru aparatura se face
prin intermediul unor adec-
vate cu
VASILE -
Se desface CI de la -20 V se
introduce pe el semnal AF' (canal 1).
La fel se C
z
C
3
pe
care se canale-
lor 2 3.
intre CI Pv respec-
tiv Pt P2 (unde notat cu semne de
intrebare), se desfac.
SOfRONEA GH. - Cluj-Napoca
Pentru LI 240 de iar
pentru L
2
17 spire.
MEASU - Slobozia
Microfonul telefonic (carbon) se
n unui trans-
formator nseriat cu o baterie de 4,5 V.
n secundarul transformatorului se
semnalul de
Transformatorul raportul de
sau
- Dej
cu secti u nea de cel
bobinati n 1 800 de
0,1, iar n ' 80 de spi-
SELVIDIN -Tulcea
Tubul PY 88,lucrnd ca recu-
pet;;atoare n televizor, este de con-
nu poate fi nlo-
cuit cu o
STOICULESCU ADRIAN - jud.
Olt
T de la baterii
de 1,5 V. nu
fire pe ele cuplat! o baterie
de 3 V. pentru aprecieri.
ANDREI -
editurii care a publicat
cartea.
fLORIN - Oradea
primul rnd nu se pot face for&'
a banda. t
acestor mare. ,
- jud. Su-"
dv.
-
Uzina constructoare nu a indicat
CUI II CI II UI constructive.
MIHAI -
Se o cvasisinusoi-
un
de
DC)SECIUC Suceava