Sunteți pe pagina 1din 24
INITIERE ÎN RADIOElECTRONICA pag.4-5 Disipaţia termică Amplificatoare operaţionale CQ-VO Filtre in scară pag.
INITIERE ÎN
RADIOElECTRONICA
pag.4-5
Disipaţia termică
Amplificatoare operaţionale
CQ-VO
Filtre in scară
pag. 6-7
lABORATOR
pag. 8-9
Cont:'olul vitezei de rotaţie
Indicator de nivel
Cronometru
HI-FI
Preamplificatdr pentru
casetofon
Casete 6ASF
pag. 10-11
MODEllSM
pag.12-13
A, 6,
Campion
AUTO-MOTO
pag. 14-15
Autoturismele OLTCiT:
Direcţia
FOTOTEHNICA
pag.16-17
Doză pentru developat hîrtie
Revelatoare de egalizare
CITITORII RECOMANDA
pag. 18-19
20-21
2

"Trebuie avem

permanent În

minte că făurim o societate nouă şi odată -cu ea făurim un om

nou,

şi tot ce a creat mai bun cunoaşterea umană În toate domeniile! Numai un asemenea tineret, Înarmat

cu cele mai mai departe

rii independentei şi suveranităţii ei, a viitorului său comunist!"

omul societăţii socialiste şi comuniste trebuie fie un om stăpîn pe toate cuceririle ştiinţei

noi cuceriri ale ştiinţei În toate domeniile, va fi un tineret revoluţionar, va şti să ducă

făclia libertăţii şi progresului, va reprezenta garanţia Întăririi patriei noastre, a asigură- .

NICOLAE CEAUŞESCU

patriei noastre, a asigură- . NICOLAE CEAUŞESCU Tineretul patriei, Într-un popor, aduce un fierbinte glas

Tineretul

patriei,

Într-un

popor, aduce

un fierbinte

glas cu întregul

mai

omagiu, cele

alese ginduri şi neţărmurită recunoştinţă pa- triotului înflăcărat, ctitorului societăţii socia-

liste multilateral dezvoltate, marelui prieten al tineretului, tovarăşului NICO AE

CEAUŞESCU cu prilejul aniversării zilei

sale

naştere.

al tineretului, tovarăşului NICO AE CEAUŞESCU cu prilejul aniversării zilei sale naştere. 2 TEHNIUM 1/1984
şi alte .n!:lv·!n~,,=, cele !TIai şi clarviziune comunist, care întruchipează idealuri, dăruirea, pasiunea şi
şi alte .n!:lv·!n~,,=, cele !TIai şi clarviziune comunist, care întruchipează idealuri, dăruirea, pasiunea şi
şi
alte .n!:lv·!n~,,=,
cele
!TIai
şi clarviziune
comunist, care întruchipează
idealuri, dăruirea, pasiunea şi devotamentul
fericirea şi bunăstarea ţării şi a tuturor fiilor ei. Sentimentele
adîncă şi neţărmurită gratitudine, de profundă recunoştinţă se

1ndreaptă şi spre tovarăşa academician doctor inginer ELENA CEAUŞESCU, eminent om politic şi savant de renume mondial, ale cărei viaţă şi activitate reprezintă modele nepretuite pentru formarea şi educarea tinerilor ca oameni, ca revoluţionari, ca specialişti, însu- fleţiţi constructori ai societăţii socialiste multilateral dezvoltate.

Şi cu acest prilej, tînăra generaţie aduce într-o deplină conştiinţă

a unităţii de gînd, voinţă şi acţiune În jurul partidului, al secretarului

său general, ataşamentul neţărmurit faţă de justeţea drumului ales,

a marilor opţiuni de politică internă şi externă, mobilizaţi fiind de

la identificarea """"""<:)111""'" la catastrofă !ntr'o!:ll"~
la identificarea
""""""<:)111""'"
la
catastrofă
!ntr'o!:ll"~ măsură a esenţei
a politicii

pentru .viitorul tinerei generaţii, pen-

tru drepturile acesteia de a învăţa şi a munci avînd asigurate dreptu-

externe româneşti, inalta

rile supreme

ia existenţă şi pace.

Avind În faţă exemplul luminos, modelul minunat al omului intre oameni şi al eroului intre eroi, bărbatul care din fragedă adoles- cenţă şi-a identificat viaţa şi idealurile cu lupta revoluţionară a po- porului, a partidului comunist, întregul tineret al patriei din şcoli şi şantiere, din uzine şi de pe ogoare, din institute de cercetare se aiă­ tură întregului popor pentru a ura conducătorului iubit mulţi ani de viaţă, deplină sănătate şi putere de m~ncă pentru a conduce desti- nele ţării şi partidului spre cele mai înalte culmi de civilizaţie şi pro- gres, pentru binele şi fericirea intregii naţiuni, a cauzei păcii şi so- cialismului pe planeta noastră.

a cauzei păcii şi so- cialismului pe planeta noastră. Fac parte dintr-o- generaţie care se pregăteşte

Fac parte dintr-o- generaţie care se pregăteşte intens pentru a se integra cît mai bine, cît mai competent eficient În rezolvarea marilor sarcini şi Îndatoriri ce revin tineretului În actuala etapă de dezvoltare economico-so- cială a ţării. În acest sens, În

sufletul şi conştiinţa noastră se află Întipărite cuvintele

adresate

extraordinară putere mobili- zatoare, un exemplu care în-

truchipează sinteza desăvîr­

Şită a spiritului revoluţionar,

a cunoaşterii şi implicării În

a desco-

peririi noului şi a punerii În

si uj ba acestu ia a tutu ror

energiilor creatoare, a devo- tamentului faţă de cauzele

scumpe ale poporului nos-

tru, a patriotismului revolu-

realitate şi istorie,

ţionar, a

dreptăţii,

cinstei,

omeniei, luptei neobosite Îm- pinse pînă la sacrificiu În nu- mele bunăstării şi fericirii ce-

lor mu~i.

Trăim într-o epocă În care noi, tinerii recunoaştem peste tot În viaţa social-poli-

tică, economică, spirituală

amprenta distinctă a perso-

chis-o În istoria patriei este epoca În care noi ne-am for- mat, învăţînd şi muncind; sîntem aşadar beneficiarii a

tot ceea ce această perioadă

prefaceri intense şi pro-

funde a avut ecou În conşti­

de

inţa poporului, În munca lui

creatoare, În marea sa capa-

citate de a-şi apropia viitorul.

Fiinţa noastră poartă În-

semnele acestui timp tumul- tuos aşezat sub emblema

strălucitoare a creaţiei, aspi-

revoluţionar, Însemne

ritului

pe care le sintetizează eloc-

vent şi convingător persona-

litatea tovarăşului NICOLAE

CEAUŞESCU, gîndirea şi

fapta sa făuritoare de istorie nouă şi destin comunist. Ele-

vii liceului nostru, alături de

şi

de

iubitul

nostru

conducător, tovarăşul

NICOLAE CEAUŞESCU, cu

ocazia deschiderii Forumului tineretului:

"Tinerii trebuie fie in-

demnaţl să meargă să mun-

cească acolo unde este mal greu, acolo unde se făuresc caracterele, adevăraţii revo-

tori al patriei noastre socia-

nalităţii de excepţie a preşe­

toţi elevii României, Îna~ă un

liste".

dintelui

României

socialiste.

gînd de fierbinte dragoste şi

Concepţia nouă, cu adevă­

Epoca

pe

care

gîndirea

 

recunoştinţă faţă de cel mai

rat revoluţionară, cu care

fapta

sa

creatoare

au

des-

iubit părinte al nostru, prin

grija căruia trăim şi Învăţăm ;

Într-un timp cum nu a mai fost altul, al Împlinirii visuri- lor şi idealurilor celor mai în-

drăzneţe.

La aniversarea zilei sale de

naştere, În acest sfîrşit de ia- t

nuarie, Întregul tineret pri-

veşte cu îndreptăţită mîndrie

şi Încredere spre tovarăşul

NICOLAE CeAUşESCU,

care poartă pe umen răspun­

derea prezentului Şi viitorului

nostru,

şi Îi doreşte din inimă

viaţă lungă, sănătate şi pu"

tere

însuşi urează maselor de oa-

meni ai muncii, În cuvinte calde şi apropiate, ori de cîte

iveşte prilejul, asigu-

ori

de creaţie, aşa cum el

se

rÎndu-1 de ataşamentul şi

respectul pe care i-I purtăm deplin, Întrucît inima sa bate la unison cu inima României de astăzi şi de mîine.

IRINA MORARIU -

Oradea

marele prieten al tinerilor,

tovarăşul NICOLAE

CEAUŞESCU, a Înarmat În- văţămîntul românesc - edu- carea prin muncă şi pentru

muncă -, legătura organică

a şcolii cu cercetarea şi pro-

ducţ ia, structura şi conţinutul învă­ ţămîntului cu necesităţile fi- reşti ale dezvoltării ţării, ale

drumului ascendent pe care păşeşte Întregul nostru po- por, condus cu clarviziune

de ilustrul său conducător.

Tineretul ţării are În secre- tarul general al partidului modelul, exemplul viu de o

corelează astăzi

ţara, se împlinesc aspi-

raţiile noastre, iar împlinirile noastre

devin bogăţia ţării. Pentru străluci­ rea acestei bogăţii veghează înţelep­

ciunea

al

Odată cu

întîiului

comunist

tovarăşul NICOLAE

CEAUŞESCU.

Din această bogăţie creşte tînăra generaţie, învăţînd să cunoască,

să-şi iubească patria, să cinstească

creatorii de bunuri materiale şi spiri- tuale. Sînt elev la un liceu cu profil

de electronică, o ramură de bază a economiei naţionale, o direcţie de spectaculoasă afirmare a hărniciei şi inteligenţei poporului nostru Dărui-

României,

rea

noastră pentru învăţătură în-

seamnă muncă şi luptă, angajare în înfăptuirea înţeleptei politici a parti- dului, al cărei iniţiator este tovarăşul

NICOLAE CEAUŞESCU şi care vi- zează progresul, bunăstarea popo- rului. Angajarea noastră este recu- noştinţa pentru tot ceea ce fac parti- dul, conducătorul său iubit pentru

Recunoştinţa sînt faptele În

noi.

care ne implicăm. Investigarea nou-

cutezanţa pe care ne-o im-

lui este

primă conducătorul nostru, este ca-

lea revoluţionară pe care sîntem

chemaţi să participăm, cu toată

energia noastră creatoare. cu toată

pasiunea specifiCă vîrstei noastre. Realizînd un plan economic de peste 4 miliOane de lei, cu produse de înalt nivel tehnic,'uteciştii liceului nostru aduc un fierbinte omagiu pri- mului bărbat al României, înflăcăra­

tului patriot şi revoluţionar la sărbă­

toarea aniversării zilei sale de naş­

tere.

La mulţi ani, iubite tovarăşe

NICOLAE CEAUŞESCU, multă să­

nătate şi fericire,

luptă pentru a ne conduce pe noi spre culmile cele mai Înalte de civili-

zaţie şi progres!

putere de muncă şi

DAN NIŢĂ - Bucureşti,

cele mai Înalte de civili- zaţie şi progres! putere de muncă şi DAN NIŢĂ - Bucureşti,
cele mai Înalte de civili- zaţie şi progres! putere de muncă şi DAN NIŢĂ - Bucureşti,
Zona de aplicare a pensetei Punctul /_ Rl _ de DI51PATIA sudare RI - ,
Zona de aplicare
a pensetei
Punctul
/_ Rl
_
de
DI51PATIA
sudare
RI
-
,
rezistenţa termică terminal -
joncţiune
R2
-
rezistenţa termică joncţiune-
capsulă
RS
R3
-
rezistenţa termică ambiant-
ERmllĂ
capsulă
Rs - rezistenţa şuntului termic
Ambiant
Rs <{ R I + Rl + R3
şuntului termic Ambiant Rs <{ R I + Rl + R3 Vom încheia acest grupaj cu

Vom încheia acest grupaj cu cÎ- teva recomandări praCtice privind realizarea şi montarea radiatoarelor. Inainte de aceasta vom aminti însă noţiunea· de şunt termic, direct le- gaJă de problema disipaţiei termÎce. Incepători; au întîlnit, probabil, re- comandarea ca, în timpul cositoririi, terminalele pieselor să fie ţinute cu

o pensetă metalică, strînsă cît mai

bine pe terminal. Explicaţia este

simplă. Căldura furnizată de cioca-

nul de lipit este transmisă prin con-

ducţie îmbinării pe care urmează să

se realizeze sudura. Terminalul în

cauză preia o parte din această căl­

dură şi o transferă prin conducţie

corpului piesei, respectiv joncţiunii semiconductoare, cînd este vorba

de un tranzistor, un tiristor,

etc. Ritmul În care se produce acest transfer depinde de puterea letconu- lui, de dimensiunile terminalului şi natura materialului din care este fă­ cut etc., iar cantitatea totală de energie transmisă piesei depinde. evident, şi de timpul cît durează operaţia de lipire. Interesul nostru este să Încălzim cît mai puţin piesa, pentru a nlJ risca să-i distrugem joncţiunile. In acest scop se reco- mandă: putere redusă a letconului

(adecvată operaţiei), timp cît mai

scurt de lipire şi - atunci cînd este posibil - şunt termic pe terminal, prin strîngerea acestuia cu o pen- setă (sau cu un patent). Datorită masei sale mari, penseta are o capa- citate termică foarte mare În compa- raţie cu cea a terminalului; prin ur- mare, ea va absorbi o bună parte din energia vehiculată de terminal, evacuînd-o În mediul ambiant

printr-o rezistenţă termică foarte mică (suprafaţă mare!), de unde şi

denumirea de "şunt" termic. Situaţia este ilustrată În figura 13, unde s-au pus În evidenţă principalele rezis-

o diodă

tenţe interpuse În calea fluxului de

căldură.

RADIATOARE

MICI

Tranzistoarele

de

mică

putere

(Pdmax< 1 W) se folosesc de regulă

fără radiator, disipaţia căldurii În

mediul

termediul

ambiant făcîndu-se prin

capsulei,

mai

in-

precis prin

rezistenţa termică Rthc-a. menţionată

În catalog. Totuşi, atunci cînd con-

diţiile de lucru sînt critice şi capsula

se Încălzeşte la peste cca 70°, este

bine să ataşăm tranzistorului un mic

radiator. Pe lîngă protecţia pe care

o asigură Între anumite limite, acesta mai oferă avantajul important

de a reduce curenţii reziduali şi im-

plicit factorul de zgomot (capsula

este menţinută la o temperatură mai

coborîtă. fapt care favorizează răci­

rea joncţiunilor prin Rthj-cJ. Realizarea şi montarea radiatoare- lor mici sînt foarte simple deoarece nu se impun restricţii cu privire la natwa şi grosimea materialului folo-

sit. In plus, prinderea lor pe capsulă

se face direct prin presare, fără şu­

ruburi sau vaselină siliconică, rezis-

tenţa de contact fiind suficient de mică În comparaţie cu cea a radia- torului. Cîteva modele simple de radia- toare mici sînt prezentate În figura

14. Ele pot fi confecţionate din tablă

de aluminiu, cupru, alamă sau chiar

fier, cu grosimea sub 1 mm, pentru

o prelucrare cît mai uşoară. Supra-

faţa totală se alege de ordinul cÎ- torva centimetri pătraţi. După ce am

tăiat materialul la dimensiunile "des- făşurate" ale modelului, netezim bine muchiile cu o pilă şi şlefuim fe- tele cu şmirghel fin, atit pentru a-;

aspect plăcut, cît mai ales

da un

pentru a facilita circulaţia superfi-

cială a curenţilor de aer, pentru a

superfi- cială a curenţilor de aer, pentru a ~ I : I Sectionarea ca.psuiei * Capsulă
~ I : I
~
I
:
I

Sectionarea

ca.psuiei

de aer, pentru a ~ I : I Sectionarea ca.psuiei * Capsulă Ibdiator metalic Şaibă izo(atoare

*

Capsulă Ibdiator metalic Şaibă
Capsulă
Ibdiator
metalic
Şaibă

izo(atoare

Piulită

uşura introducerea pe capsura tran-

zistorului

termic cu aceasta. In cazul capsule-

lor cu secţiune circulară, îndoirea

radiatorului se face pe un dom (cui gros etc.) cu diametrul ceva mai mic pentru a se asigura introduce-

şi a îmblJnătăţi contactul

rea uşor forţată a radiatorului, cu strîngere prin arcuire. Modelele a şi b sînt de tip "stegu- leţ"; ele nu necesită comentarii. Mo- delul c se foloseşte atunci cînd do-

rim să menţinem la aceeaşi tempe-

ratură capsulele celor două tranzis-

atunci cînd do- rim să menţinem la aceeaşi tempe- ratură capsulele celor două tranzis- TEHNIUM 1/1984
obicei aflate 'in etaje dife- În punţi de măsură, În etc.). Deoarece ,f'nntrClti,mn de este
obicei aflate 'in etaje dife-
În punţi de măsură,
În
etc.).
Deoarece
,f'nntrClti,mn
de
este
mai
se 10-
lasesc
care nu au capsula f'nn,::)l~t<::!,t<i
tric
la
unul
din
dar
Modelele d, e
imîtate
fi
",nl"",\,lrr.",tii"
de scule
nare. De exemplu,
mHlimll",
d se
din "stegu!eţele" a sau
pe suprafaţa ov,''''~'''''',.'''
multe
aripioare
plasate
radial
echidistant.
Modelul
e
se
di~tr-o. fîşie
bla subţire,
formă de "acordeon"
pe corpul capsulei, nrin7iinrl

extremităţile.

.

Modelul

frecvent

În formă de

este

pentru tra nzistoarele

U.

de mică şi medie capsula se acest caz radiator se face ţire mică
de
mică şi medie
capsula
se
acest caz
radiator se face
ţire
mică
capsula se acest caz radiator se face ţire mică defecte   EFT 250 etc.) prin capsulei.

defecte

 

EFT

250 etc.)

prin

capsulei.

se

face

cu

un

bomfaier,

prinzînd

capsula

În

menghină. Se taie de

preferinţă "capacul" capsulei cît mai

aproape

de

marginea super,ioară

(fig.

15).

MONTAREA

PE

TRANZISTOARELOR

RADIATOR

Tranzistoarele de putere se fi- Jadiator prin strîngere În

xează
xează

Inainte de a practicagău­

necesare (pentru şu ruburi şi ter- minale), locurile respective trebuie

marcate atent, pentru

, neplăcute. În acest scop me-

a nu avea sur-

ne confecţionăm un şablon

după capsula tranzistorului, de exemplu ca În figura 16. PlimbÎn'd şablonul pe radiator, alegem poziţia

optimă (poziţia centrală, În cazul

unui singur tranzistor) şi înţepăm ,cu un vîrf ascuţit locurile pentru găuri. Apoi adîncim aceste semne, de exemplu cu un burghiu de 1 mm ro- tit cu mîna, şi numai după aceasta

trecem la găurirea' propriu-zisă cu bormaşina ("reţeta" se poate Înlocui

prin oricare alta care preîntîmpină

riscul de alunecare a burghiului faţă de poziţiile marcate).

terminale se exe':'

cută la un diametru mai mare, pen- tru a se evita atingerea accidentală

a terminalelor de capsulă, datorată

"jocului" În şuruburi. Un diametru mai mare permite totodată introdu-

cerea pe terminale a unor mici izo- latoare tubulare (preferabil nu din

plastic,

Găurile pentru

care se deformează la căl­

dură, ci din fibră de: sticlă sau alt

material texturat impregnat).

tranzistorul

Dacă

se montează

fără izolaţie faţă de radiator, diame-

trul găurilor pentru şuruburi se

alege cu cîteva zecimi de milimetru mai mare decît cel al şuruburilor (se

asigură montarea uşoară, fără a ri- sipi suprafaţa disponibilă de contact capsulă-radiator). Găurile vor fi per-

de contact capsulă-radiator). Găurile vor fi per- Fiz. A. MARCULESCU cei mai dintre noi, mu~i de

Fiz. A. MARCULESCU

Găurile vor fi per- Fiz. A. MARCULESCU cei mai dintre noi, mu~i de amplificator operaţional AO,
Găurile vor fi per- Fiz. A. MARCULESCU cei mai dintre noi, mu~i de amplificator operaţional AO,
Găurile vor fi per- Fiz. A. MARCULESCU cei mai dintre noi, mu~i de amplificator operaţional AO,

cei

mai

dintre

noi,

mu~i

de amplificator operaţional

AO,

sau

OA,

dintre noi, mu~i de amplificator operaţional AO, sau OA, amp,-de la denumirea 1/1984 lui faţă de

amp,-de la denumirea

1/1984amplificator operaţional AO, sau OA, amp,-de la denumirea lui faţă de radiator (atunci cînd ra- diatorul

operaţional AO, sau OA, amp,-de la denumirea 1/1984 lui faţă de radiator (atunci cînd ra- diatorul
lui faţă de radiator (atunci cînd ra- diatorul este comun pentru mai multe tranzistoare, cînd
lui
faţă de radiator
(atunci cînd ra-
diatorul
este
comun
pentru
mai
multe tranzistoare, cînd el este mon-
tat

etc.):

-carcasa aparatul ui cazuri, o atenţie deo-

pendicularepe suprafaţa radiatoru- lui, cu muchiile rotunjite cu ajutorul unui burghiu mai mare (orice umflă­ tură sau asperitate a materialului în- răutăţeşte contactul termic, deci re-

duce eficienţa răcirii). După exe~

cutarea tuturor găurilor şi rotunjirea lor, suprafaţa din zona de contact se '

şlefuieşte cu şmirghel fin.

Înainte de montare, atît tranzisto- rul cit şi radiatorul (zona de con- tact) se ung cu o peliculă subţire de

vaselină siiiconică. Nu faceţi risipă,

punînd stratul mai gros; nu numai

nu ajută (oricum este expulzată

\ la strîngerea şuruburilor), dar poate să vă şi Încurce la realizarea contac-

tului electric capsuIă-şurub-radia­

tor-papuc. In unele situaţii se impune izola- rea electrică a capsulei tranzistoru-

sebită trebuie acordată izolării faţă

de radiator a şuruburilor de prin-

Se pot folosi şaibe tubulare

dere.

special confecţionate În acest scop

sau

bucăţele de tub izolator din fi-

bră de sticlă (varnişul obişnuit din

plastic nu se recomandă, el putînd

ceda la căldură). Diametrul găurilor pentru şuruburi se stabileşte după

~Iegerea sau procurareaizolatorului. In figura 17 este reprezentată În secţiune una dintre variantele posi- bile !iOde montare cu izolaţie. Reţineţi:

şuruburile (cel puţin unul) nu se izolează faţă de capsulă, pentru a se

putea prelua contactul pe spate, prin intermediul unui papuc metalic, De asemenea, după montarea şi

strîngerea corespunzătoare a şuru­ burilor, nu uitaţi să verificaţi cu un ohmmetru izolaţia capsulă-radiator.

!ent continuu cu cîştig foarte mare

In tensiune, a cărui caracteristică de

tran'sfer este practic determin;:1tă de componentele externe. Prin caracteristică de transfer se înţelege modul În care tensiunea in- stantanee de ieşire, Eo, variază În funcţie de tensiunea instantanee de

intrare,

Ej.

Ea poate fi exprimată

pFin relaţia matematică

printr-un grafic, În planul axelor Ej

-E o , sau

(aproximativă) care descrie cantita-

tiv dependenta Eo=f(E j).

Componentele externe ataş ate unui circuit AO creează o buclă În-

o bu-

clă de reactie (feedback) Între ie? ire şi intrare. Prin alegerea adecvată a elementelor din bucla de reacţie, ca- racteristica de transfer a AO poate modela suficient de pr~cis nume- roase operaţii matematice, Ca adu- narea: scăderea, multiplicarea cu o constantă, logaritmarea, trecerea la valoarea absolută (modul), deriva- rea, integrarea etc. - motiv pentru care, dealtfel, aceste amplificatoare au fost supranumite operaţionale (în~ial, ele au fost folosite pentru efectuarea analogică a operaţiilor matematice Ellementare). Pentru a ura descrierea funcţ io- nării AO, manualele de specialitate folosesc adeseori noţiunea de am- plificator operaţional ideal (sau per-

chisă (closed loop - Cl) sau

fect), caracterizat prin

finită de intrare, cîştig infinit În ten-

impedanţă in-

siune, impedanţă nulă de ieşire, ca-

racteristică de transfer absolut li-

niară şi simetrică, bandă de frec-, venţă infinită, tensiune de ieşire

nulă pentru tensiune nulă de intrare, revenire instantanee din saturaţie, factor de zgomot, defazaj şi derivă termică nule. Evident, acesta este doar un model teoretic, menit simplifice analiza, performanţele

menţionate neputînd fi niciodată ob-

ţinute în practică (de fapt, ele sînt şi contradictorii principial, căci un cîş­ tig infinit În tensiune ar exclude

orice posibilitate de liniaritate a ras- punsului). Primul atribut - impedanţa înfi- nită de intrare - ne arată că AO "prelucrează" semnalele (tensiunile)

nici un cu-

de intrare fără a absorbi

:ent din ele. Pr~ctic, impedanţele de

mtrare alet.O SI nt fO,prte mari, de la

suţe de ~iloohmi pînă la 10 12 n (sau

chiar mal mult). astfel Încît curenţii

absorbiţi la

mici,

nul

ordinul

sutelor

intrare sînt extrem de

practic neglijabili (de la ordi-

de

nanoamperi

pînă la

"

picoamperilor).

I mpedanţa nulă de ieşire semni-

f~că faptul amplificatorul opera-

ţional Ideal furnizează la ieşire o

tensiune independentă de curentul absorbit de sarcină (vezi legea lui Ohm generalizată). respectiv inde-

pendentă de impedanţa sarcinii. În

practică, impedanţa de ies ire AO

este foarte mică, de ordinu'l zecilor sau al sutelor de ohmi (orientativ 40-500 n, tipic 150 il). Lir:iaritatea,' a~solută presupune o

proporţio-

ten~lUne de le? Ire perfect

nala cu semnalul aplicat la intrare adică o funcţie de transfer de forma

E.o=Gv·Ei'

Siune,

cu

unde

G

de

G v

la gain)

(cîştigul În

ten-

este o con-

stantă dată prin-construcţie.

CÎş~igu.1 infin}t. În tensiune (Gv=oc) trebUie şiei PFlVlt, de fapt, ca foarte mare, practic de la ordinul zecilor de mii pînă la ordinursutelor de mii. EI este indicat orientativ În cata- I~age pentru amplificatoarele opera-

ţionale ca atare, adică fără bucle de reacţie externe (în "buclă deschisă"

sau

cataloage

amplificarea În buclă des-

~t1~s~: Valoarea foarte mare a ampli- ficarii este cea care permite aplica-

rea

Adeseori el este

cu AoL

Ol).

open

loop

-

unor reacţii negative puternice,

îmbunătăţind liniaritatea răspunsului

(extinderea

trare

tea amplificării.

răspunsului (extinderea trare tea amplificării. tensiunilor de in- liniar) şi stabilita- ÎN NR. VIITOR)

tensiunilor de in- liniar) şi stabilita-

ÎN

NR.

VIITOR)

răspunsului (extinderea trare tea amplificării. tensiunilor de in- liniar) şi stabilita- ÎN NR. VIITOR)
1. MĂSURAREA ŞI SORTAREA RE?ONATOARELOR C U C U A R Ţ IN CONDIŢII DE
1. MĂSURAREA ŞI SORTAREA RE?ONATOARELOR C U C U A R Ţ IN CONDIŢII DE
1. MĂSURAREA ŞI SORTAREA RE?ONATOARELOR C U C U A R Ţ IN CONDIŢII DE

1. MĂSURAREA ŞI SORTAREA

RE?ONATOARELOR CU CUARŢ

IN CONDIŢII DE AMATOR

Q.ispunÎnd de relaţii exacte de calcul, pentru a putea proiecta filtre este necesar se cunoască para- metrii rezonatoarelor, şi anume ele- mentele componente ale schemei ec.hivalente din figura 1. In formulele de proiectare nu se folosesc direct decît ClI: şi Cu, iar in- direct şi LA prin frecvenţa de rezo-

nanţă .serie t definită de relaţia (1). Cît despre rezistenţa echivalentă

de pierderi Rs,

suficient de mică pentru a nu afecta

Cazurile În

performanţele filtrului.

care această condiţie nu este Înde- plinită vor fi analizate la momentul potrivit.

compo-

nente

care

echivalent,

fi

fi

de

toate

măsură

CA,

ea este considerată

şi

ClI:

sînt

circuit

nici

cum

nu

pot

poate

metode

LA'

şi

Deoarece

ale

nu

LA

unui

există fizic,

multe

pentru

măsurate direct,

măsurat Cu.

Există foarte

indirecte

bazate

pe măsurarea unor

frecvenţe de rezonanţă serie sau

paralel fie ale rezonatorului pro- priu-zis, fie ale rezonatorului deza- cordat cu un condensator de capa-

citate cunoscută.

rii

în toate cazurile precizia măsură­

este dată În primul

rînd de preci-

zia cu care se stabileş te rezonanţa

sistemului, deoarece la măsurarea

frecvenţei se pot obţine uşor preci-

zii foarte bune.

precise aparate profe-

sionale

toarelor utilizează drept criteriu al rezonanţei condiţ ia ca defazajul În-

tre tensiune şi curent

fie zero.

măsurarea rezona-

Cele

mai

pentru

Aceasta este foarte corect, dar

. complică şi deci scumpeş te apara-

tura. O trecere În revistă a cîtorva me- tode folosite de amatori, Î nsoţ ită de comentarii competente, se poate consulta În [27]. Pentru a nu com- plica expunerea, ne vom mărgini la prezentarea a două metode, cele mai precise dintre cele mai aborda- bile de către radioamatori şi care dealtfel derivă una dintr-alta. Deş i

ele permit şi măsurarea rezistenţei

complica

de

pierderi

Rs.

nu

vom

şi rămînînd ca amatorii interesaţi să

cq,nsulte bibliografia (27,40].

prezentarea

cu

acest

aspect,

In esenţă, cele

metode

două bazează pe măsurarea frecvenţelor

de rezonanţă serie a rezonatorului propriu-zis şi a rezonatorului cu un dezacord capacitiv serie cu un con- densator de capacitate cunoscută (metoda simplului dezacord), sau

cazul În care este dezacordat pe

rind cu două condensatoare de ca- pacitate cunoşcută (metoda dublu- lui dezacord). In primul caz este ne- cesar se măsoare separat capa- citatea parazită a rezonatorului Cu,

la o frecvenţă mult mai mică decît

se

în

frecvenţa de

rezonanţă serie

f s

(poate fi chiar În domeniu! audio).

Op~raţia este pretenţioasă pentru

radloamator, doarece aparate care

Q A~B serie la f s la la >
Q
A~B
serie la
f s
la
la
>

6

să măsoare destu I

cităţi de ordinul

nesc destul de rar. Se cunosc totus i

$ i construcţii de

cise

care îndepli-

foarte pre-

precis

pF

se

foarte

şi

nesc; co~diţiile

menţionate [39J.

Cînd

rezonatoarele

se

măsoară

prin metoda dublului dezacord, nu mai este necesară măsurarea sepa- rată a lui C", deoarece valoarea sa rezultă din calcule si de aceea reco-

mandăm această 'metodă prezen-

tată sugestiv în figura 6. Două condensatoare

tate cunoscută, CI i şi

6. Două condensatoare tate cunoscută, CI i şi pierderi Ş inductanţe parazite cît mai mici

pierderi Ş inductanţe parazite cît mai mici (dielectric mică sau sticlă), sînt utilizate pe fîndpentru a pro- duce dezacorduri capacitive serie rezonatorului măsurat, Q.

Cele

trei

frecvenţe de

m ă s u r a t , Q . Cele trei frecvenţe de serie, f

serie, fs, fii, tic, Cafe corespund lor trei situaţii din figura 6, pot măsurate fie Într-un montaj pasiv (ca În această figură), fie Într-un montaj (oscilator),conform fi- gurii 7. ambele cazuri,

foarte precisă a frecvenţelor

pune

utilizarea frecvenţmetrului di-

gital.

Metoda pasivă (figura 6) necesită

un

stabilitate de frecvenţă foarte

generator

de

semnal,

G,

cu

o

j

cu

posibilitatea

de

reglaj

fin

al

frecvenţei, astfel ÎnCÎt

se

poată obţine relativ comod o modi-

cu 10-15 Hz. Astfel de

aparate

poate con-

strui relativ uşor un VFO de calitate

care să înlocuiască generatorul. Vo!tmetrului electronic VE nu i se

cu

rare,

de

ficare a sa

industriale

sînt

destul

dar

radioamatorul

 

condiţii de

el fiind

simplu

nivel,

dar

fie

desensi-

bil pentru a indica niveluri mult mai

mici de 1 V.

Un bun Înlocuitor trelor poate fi o r"f'"Innl-,in""t tor de bornă de este acela de
Un
bun
Înlocuitor
trelor
poate fi
o
r"f'"Innl-,in""t
tor de
bornă de
este acela de
tar rezonatorul
amortiza
timpul
În
9:cest fel condiţiile de
tate
mai
Impuse generatorului
pentru
factorul
al
- .montaj de măsură.
a măsura
rezonator se

procedează astfel.

zonatorul direct la bornele

reglează cu atenţie

astfel. zonatorul direct la bornele reglează cu atenţie ratorului pentru maximum c~ţ i~ ~ la voltmetru

ratorului pentru maximum c~ţ i~ ~ la voltmetru I electron ic. gasIta această situaţie, se cites te la frecvenţmetru (nereprezentat in· fi- gura 6) frecvenţa generatorului, care se va nota tI.

'.' ,. (22'-1) nerator
'.' ,. (22'-1)
nerator
in· fi- gura 6) frecvenţa generatorului, care se va nota tI. '.' ,. (22'-1) nerator TEHN~UM
in· fi- gura 6) frecvenţa generatorului, care se va nota tI. '.' ,. (22'-1) nerator TEHN~UM

TEHN~UM 1/1984

24,273 23,483 19,139 19,296 vedere, căci În toate calcul figurează numai şj valorile lui toare
24,273
23,483
19,139
19,296
vedere, căci În toate
calcul figurează numai
şj valorile lui
toare ales
i
nu
lui f.1),
cu
figurează nicăieri l".
cazul ideal.
situaţie nu
căci a
fost
reflectă Însă
creată de noi
Din
a da
relaţiilor de calcu I o
simplă şi comodă ia proiec-
literatura de amatori,
[27J a exprimat
vedere. EI reco·
n realitate, atît În FBLI cît şi În
re-
se utilizează cel puţin două
nu
capacitive, din care cel
1'10,,,,,,,""1"\1',1"1,
mai
de
unul
este
de
tip
serie,
care
~~.""''''i~~ deci CI\ al
rezonatorului
lor medie.
sortăm din rezo-
echivalent rezultat În ambele ca-
zuri, cauza primară a dezacorduri-
lor serie o constituie condensatoa-
cu tole-
după cum
reiese
şi
din
tabelul 8,
caz În
care
rele cuplaj CI,:, C.:,.1 etc., care de-
comportamentul de filtru
am
reţinut pentru
filtru
numai pri-
mele patru rezonatoare,'
polinominal
şi În primul rînd banda
putut
deş
să-I reţinem şi pe cel cu
am
fi
de trecere. Efectul acestor deza-
corduri asupra riplului În bandă
este corijat printr-un al doilea deza-
cord capacitiv, care nu afectează
cuplajul între rezonatoare (ş i deci
banda de trecere).
Acest' al doilea dezacord care ur-
numărul 5.
În calculul filtrului se vor folosi va-o
lori medii pentru fsşi CI"
9 15~,055 kHz; CI\ = 26,865
şi
f s
x
pF.
Pentru
C"
s-au
folosit
valorile
găsite prin metoda celor două dez-
acorduri,
cu
măreş te reducerea riplului a fost
denumit sugestiv "acordare" pe
ochiuri la FBLI sau pe noduri la
FBlS, pentru că În primul caz banda
nr.
4,
la
27,07 x
valori din
excepţia rezonatorului
s-a considerat Cr; =
ca medie a celor trei
pentru a corija eroa-
rea de
aş a cum s-a arătat
de
este axată pe rezonanţa
anterior.
a rezonatorului echivalent
rezultă În urma dezacorduri-
de-al doilea caz pe re-
Referitor
la
Cu,
recomandăm ca
pentru
calcule
se
păstreze valo-
rile
individuale,
dacă Între cea mai
mică şi cea
mai mare dintre ele dife-
prin
renţa este mai mare de 20 c /i
din va-
componen- loarea lor medie.
care
produc
aceste
În acest caz pe locurile 2 În filtru,
dezacorduri
capacitive
controlate,
numărînd de la
cu
toate
că-1 conţin pe C",
sînt fun-
damentate pe faptul că l" este ace-
vor monta
cel mai mic,
iar
terminal, se
care au Cu
valoare va fi
i
la toate
rezonatoarele.
Dealtfel
folosită
aş teptat
dezacordurile
criteriu de realizabili-
cum se va arăta
ca!)ac:!tI\i1e nu
pot
afecta
pe
l"
În
aici
concluzia
foarte
rezUltate
la măsu­
SORTAREA
REZO-
cum este ca-
PENTRU
FilTRU
8,
cea
VA ACORDA PRIORITATE VA-
mai mare
va fi reţinută
lUl
pentru
acest
caz
cea
că valorile
şi
măsurată
la rezonatorul nr. 3,-
dar
Aceasta nu Înseamnă
pot să fie oricum,
trebuie
trecută
adică Cu
Cu
aceasta
pe
doilea
se
există date
pentru proiec-
(dacă nu
(,('Hl'lnl/:\tr
cît sînt mai apropiate
tarea filtru 1u i.
(CONTINUARE
NR.
VIITOR)
portul -C. diferit,
căci el
1\
de unii factori constructivi, cum
de exemplu aria şi grosimea
nerilor metalice care
desprindem (; concluzie sortarea rezonatoarelor care uimi citire: frecvenţa lucrurile par
desprindem
(;
concluzie
sortarea
rezonatoarelor
care
uimi
citire: frecvenţa
lucrurile
par

TEHNIUM

Colectivul .redacţional mu1tu-

meşte tuturor colorat Uor şi pi

lit

ilor care au avut amabilitatea

să-i trimită feliciţări cu

Anului

nou

1984~

prUej,ul

să-i trimită feliciţări cu Anului nou 1984~ prUej,ul contr lui vitez i rii tensiunii sursei de

contr lui vitez i

rii tensiunii sursei de alimentare asupra acestei părţi de circuit şl, tinde să ţină factorul de umplere ~I frecvenţa independente de sursa de alimentare. Tensiunea medie apli-

cată motorului este funcţie directă

de tensiunea de alimentare. Trebuie luate deci măsuri pentru compensa- rea acestui fapt, folosindu-se divizo- ruJ de tensiune constînd din Rs, Rs,

de ali-

tensiunea

un

timp mai scurt, reducînd factorul de

umplere al ciclului tensiunii aplicate motorului, deci ţinînd tensiunea me-

die văzută de motor constantă. Deşi

acest circuit poate îmbunătăţi sem- n ifi cativ caracteristi ci le viteză-cupl u ale motorului (vezi spre comparaţie figurile 3 şi 4), există un mic deza- vantaj. Rezistenţa R 1S trebuie selec- tată pentru un anumit motor, ca şi

căderea de tensiune bază-emitor a

tranzistorului de putere T s. Aceasta

se

bază-emitor a tranzistorului de putere T s. Aceasta se rot' ti t R g şi R

rot' ti

t

a tranzistorului de putere T s. Aceasta se rot' ti t R g şi R l

R g şi R l1 , conectat ia sursa

mentare

de

12

creşte, T 2 va

V.

Dacă

conduce

poate

realiza,

la

tensiunea

d.c.

FLORIN

DUMITRIU

pentru

aplicată motorului fără sarcină, re-

glînd viteza la jumătate faţă de cea

Viteza unltJi motor de curent conti- nuu este proporţională cu tensiunea medie ce i se aplică. In cazul reglării unui motor de curent continuu de la

o

o

sursă de alimentare continuă apar

serie de inconveniente, fie se

foloseşte un montaj cu o rezistenţă

serie de reglaj. fie o sursă derivaţie.

Disipaţia pe rezistenţa serie poate fi evitată dacă se foloseşte montajul

electric din figura 1, care realizează forma de undă de alimentare a mo-

torului

Pentru a

constanta viteza motorului, este ge- nerată sesizînd tensiunea bază-emi­ tor a lui T s şi determinîndu-I pe T 6 să conducă un curent mai mare pe

măsură ce creşte cuplul sarcinii. Tensiunea În punctul A va creşte şi T 1 va conduce o perioadă de timp

mai scurtă. Aceasta înseamnă ca

factorul

T 2 'Ia T s va

creşte, iar motorului îi va fi aplicată

o

com-

pensînd astfel

Dioda 0 1 este

creşterea sarcinii. folosită pentru a fur··

niza o tensiune regulată potenţio­

metrului de ajustare a vitezei şi ce- lor două etaje din trigerul Schmitt. Aceasta minimizează efectele varie-

10" - "1.)11 ~ lOji ."" ~ - 000 ---- '0 --- ~ ---- -
10"
-
"1.)11
~
lOji
.""
~
-
000
----
'0
---
~
----
-
-tU. \1 Ati 11 fNTA-IlE- f +2~
~
r--
--
400
~
111-
~
"
040
15'
20

de um piere al

medie

mai

lui

tensiune

mare,

arătată În figura

2.

evita căderea curbei viteză-cuplu a

unui

motor,

trebuie fie folosită

reacţia derivată de la armăturile mo-

torului şi dependentă de viteză, ce acompaniază variaţia sarcinii moto-

Forma de undă modulată În

ruluL

<;!urată este dată de trigerul Schmitt

format

din

T 1 şi

T 2 , etajul

de inver-

sie de

fază realizat cu T 3 şi reacţia

Întîrziată prin R3 şi C 1 . Ieşirea din

T3 este un puls de frecvenţă varia- bilă, avînd factorul de umplere şi frecvenţa variabile În funcţie de in- trarea d.c. Intrarea d.c. este suma-

rea curentului prin R 21 care este co- nectat la potenţiometrul de ajustare

a .,vitezei, R 1 ,

şi a curentului

prin Rf

rezistenţa de reacţie globală. Ieşirea'

modulatorului este trimisă către un Darlington conectat ca etaj amplifi- cator de putere, realizat cu T 4 şi T s , care comandă motorul. Dioda O 2

protejează joncţiunea bază-emitor a

lui T s împotriva străpungerii inverse datorate tensiunii ,c tranzitorii gene- rate de motor. Reacţia globală de tensiune, folosită pentru a menţine

CUPLU (~)

Caracteristica În buclă deschisă a motorului c.c. F~ONrul ZOh1S At.4TERIOf{ MĂRIT Unda de tensiune În
Caracteristica
În
buclă deschisă a motorului c.c.
F~ONrul
ZOh1S
At.4TERIOf{
MĂRIT
Unda
de
tensiune
În
(8)

Controlul

vitezei

motorului c.c.

prin

sesizarea

VBE

folosind

reacţie de curent

dorită. Motorul este Încărcat apoi cu

întreaga sarcină şi R 1S este selectată

continuu bazată pe aceeaşi metodă, În care se foloseşte reacţie optică

Dioda

-

0 3 trebuie

SD

135, T s -

fie

rapidă

curenţi ma

a.2v
a.2v

E:TAJ

COMANDA

RE.ACTI E.

si.

lHi

.

1E.~I'RE

CU R.E.Ni

~--------~~----------r-----~--~~--~~--~~r-~-----'~~--------~~~'-------,-----~+ .(?,V' 1
~--------~~----------r-----~--~~--~~--~~r-~-----'~~--------~~~'-------,-----~+
.(?,V'
1
'---------------'----t'---------+--.I

8

astfel Încît se restabilească viteza ce exista Înainte de Încărcare.

O altă posibilitate de reglare mai fină a turaţiei unui motor de curent

direct de ,Ia axul motorului, este in- dicată În lucrarea (1).

Am folosit tranzistoare T 1 , T 21 T 6 ,

de tipul SC 256,

T 3

BD 238, avînd un mic radiator, T 4 -

BO 138 şi un mGtor de 1A la 12 V.

pentru a tăia unda negativă,'tranzi-

torie. Un montaj pentru mari este indicat În (2).

BIBLIOGRAFIE

(1) AN-445 MOTOROLA "PULSE WITH MODULATION FOR DC-MOTOR SPEED CONTROL", de G.V. Fay;

(2) lnt. J. Electronics 1980, nr. 6, "CIRCUIT INVERTOR MONOFAZIC

CU CONTROLUL

DURATEI IM-

PULSULUI",

de

S.M.

Sriraghavan

colaboratorii.

TEHNIUM

1/1984

I

I Ing. STEL9AN LOZNEANU PPM, cu un timp de creş tere de 100 ms pentru OdB

Ing. STEL9AN

LOZNEANU

PPM, cu un timp de creştere de 100 ms pentru OdB şi un timp de cădere de 1s/8,7 dB pînă la nivelul zero, fiind de asemenea un indicator ai valorii de vÎti a semnalului. Indicatoarele DIN sînt folosite pentru situaţiile CÎnd vîrfurile rapide pot duce uşor la suprasarcini, fiind utile la intrările canalelor de mixare şi la înregistrările magnetice. I ndica- toarele PPM sînt folosite la echipa- de redare. I ndicatoarele VU

sînt utile pentru monitorizarea am- plificatoarelor de mare putere şi a etajelor unde valoarea medie este suficientă ca indicaţie, iar distorsiu-

nile nu sînt o problemă majoră.

Montajul propus permite indica-

rea,

ni-

velului În 12 trepte, de la + 10 dB la -30dB, adică pentru o gamă a ten- siunii de intrare de la 315% la 3,2%,

În

sisteme, alegînd cores-

punzător valorile Rc şi Rd (DIN: Rc-

101 kO, Rd - 220 kfl; VU: Re - 30 kn,

. ZOcm~ de tensiune. leşIrea compara- . toarelor se aplică unor buffere reali- zate cu circuite inversoare, la care sînt conectate LED-urile indicatoare. Cu ajutorul unui generator sinu-

la leşire, se re-

glează indicatorul· de nivel pentru poziţia OdB. Se folosesc L-ED-uri verzi pentru zona sub limită, g'alben pentru OdB şi roş ii pentru suprasar-

cină. Intrarea de 600n se recomandă

pentru conectare la ieşiri le "linie" de

la echipamentele standard de impe-

danţă coborîtă, pentru ieşirlle de n i-

mixere şi magneto-

foane. Intrarea de 10 kn se reco-

conectare la ieşirile

soidal fixat pe OdB

cu

o

eroare de ± 0,35 dB,

a

Indicatoarele de nivel realizate pe baza unor riguroase studii psihoa- custice şi optice fac obiectul unor standarde internaţionale. ASA reco- mandă VU-metrul, care indică valo- rile medii ale semnaleior. DIN reco- mandă sistemul cu un timp de creş­ tere de 10 ms pentru -1 dB şi un timp de cădere de Î,5 s pentru fie- care 20 dB pînă la nivelul zero, fiind un indicator al valorii de vîrf a sem- nalului. BS recomandă sistemtll

cele trei

-

30

Rd

kO; PPM:

Rr; -

10

este

k!!.

R d -

360 k!l).

dintr-un

circuit de

derare, un

obţine un

constituit

un

reţea de pon- irea căruia se curent conti- unor compara-

divi-

vei

mare de

la

pentru

de intrare,

mandă

mic şi impedanţă mare,

de nivel

cum ar ·fi ieşirite auxiliare ale echi-

pamentelor de larg consum.

nuu,

toare ce au

care se

o

pamentelor de larg consum. nuu, toare ce au care se o 470 +5V? I I ,O-Ţ<'>Ţ-l=r--t+--------
470 +5V? I I ,O-Ţ<'>Ţ-l=r--t+-------- -~ +SV t'I-y J V +c~ 14 13 12 11
470
+5V?
I I ,O-Ţ<'>Ţ-l=r--t+--------
-~
+SV
t'I-y
J
V
+c~
14
13
12
11
lI)
9
8
-
-1-
,'01<0
10Kn.
~
ROSU
-.
P
~M3900
I 1 I \. ~f------'
~
-
l
<!d
R
+
1
2
:3
7654321
It
·5
6
7
'"--'
~M 339
C
Jt
oi1i
R
~
9
10
11
12
13
14
R
~
11
:::J--
+
J
U
~i_
"-1-
1
14
f-o+ 5 V
""'1\1"
t---I-
J
a-'llllu-GAlBEN
2
13
r--
--.
""'1\1
I
4X10Kn Q
1--
3
12
Y"':VERDE
0lIl
COB
-
'--
4
"'Iil
"--'
11~
417
Q
V
5
10
_
f-
1-
-c:r-
'"'I!;
Ţ
'---
6
'n
I
I
• V
,
:::::1--
-
1- 7
I
7654321
II
V
a
d
,
-c:r-
-
~M 339
C
y
8
9
10
11
12
13
14
-c::::r--
f"'III4
"-'-~--4ll
jI--l11
v
1 llP--
--.
~
-
""Il
'---'
1
U
1
14 I-o+SV
.-1-
4X10l<n O
V
-.
2
131--
OO +sv
I 12X l&Oa
12lE o
3
12
4 COB
11
'--
1
1--
+----I
417
5
10
9n
'--- 6
1-7
7654321
I
12~
B
2.
~M339
C
8
9
10
11
12
13
14
12 X 101<.0.
L---+---+----'l' 1 ~r
R_'
~m~
,
~
~
101<A[
10K.n.

+10dB

6 dB

+4dB

2 dB

o dB

2 dB

4 dB

6 dB

8 dB

-14dB

ZOdB

_ 30dB

dB +4dB 2 dB o dB 2 dB 4 dB 6 dB 8 dB -14dB ZOdB

RU

nea

de pe condensator variază după le-

gea

u

= 2Uptl(CR), unde UD

t

0,7

timpul considerat în secunde).

= 0,6

sează caderile de tensiune pe joncţiunile bază-emitor ale celor trei tranzistoare. Ea

V,

iar

se poate înlo<;.ui cu 3-4 diode cu siliciu

Pentru C se

va avea În vedere un curent

de fugă cît mai mic, eventual se la cu

tanta!. Re,?ultate foarte bune s-au obţinut

un condensator electrolitic

TranZistoarele T~ - Tii realizează o am-

însă şi

cu

În conducţie. inchizind comutatorul K, se începe o nouă cronometrare.

Tranzistorul T 4 se va prevedea cu un

obişnuit, EG 5113.

mic radiator (20 cm 2 ). O aplicaţie imediată este în laboratorul

foto. unde În întuneric se poate obţine o

plificare foarte mare În curent şi o impe-

indicaţie permanentă a timpului scurs, de

exemplu

la revelare, cu menţiunea că lu-

mina rezultată este inactinică şi În proce-

sul color.

precizie,

Pentru

se

de

poate ataşa un detector de

a· se obţine un

plus

danţă mare de intrare pentru a nu se in- fluenţa încărcarea condensatorului. Pe

măsură ce tensiunea de pe condensator

creşte, se aprind LED-urile la diferenţă de

cca

1

V.

În ordinea

1,

2,

5. Toate dio-

prag

care

dea

un semnal

acustic sau

deie sînt cu siliciu. Dioda DZ compen-

optic

la

un

anumit moment.

21<

Dl

'lv7

8C177
8C177

9

[

Student AUREL. GONTEAN

Mantajul a fost conceput pentru diver- tisment, dar cu anumite adăugiri se poate transforma într-un
Mantajul a fost conceput pentru diver-
tisment, dar cu anumite adăugiri se poate
transforma într-un instrument deosebit de
util În diverse aplicaţii.
Tranzistorul T 1 lucrează ca generator
de curent constant compensat în tempe-
ratură. Valorile s-au ales astfel încît să se
obţină o creştere de 1 V/minut (tensiu-
f
f5V
iAA
42,V -
,
·W
44V
~
~
1'5'1'
4~\I
'00
44V
1fOO
200
O
O
15
40
15
~
.2.5"
Efectul
schimbării tensiunii de
alimentare este
foarte
slab
cÎnd
motorului i
se
aplică reacţia
TEHNIUM
1/1984
Hzşi kHz Pentru a obţine o calitate înaltă a făcută în conexiunea Ee, avînd redării
Hzşi kHz Pentru a obţine o calitate înaltă a făcută în conexiunea Ee, avînd redării
Hzşi kHz Pentru a obţine o calitate înaltă a făcută în conexiunea Ee, avînd redării
Hzşi kHz Pentru a obţine o calitate înaltă a făcută în conexiunea Ee, avînd redării
Hzşi kHz Pentru a obţine o calitate înaltă a făcută în conexiunea Ee, avînd redării
Hzşi kHz Pentru a obţine o calitate înaltă a făcută în conexiunea Ee, avînd redării
Hzşi kHz Pentru a obţine o calitate înaltă a făcută în conexiunea Ee, avînd redării

Hzşi

kHz

Pentru a obţine o calitate înaltă a făcută în conexiunea Ee, avînd redării înregistrărilor de
Pentru a obţine o calitate înaltă a
făcută în
conexiunea Ee, avînd
redării înregistrărilor de pe casetă
este
necesar
un
preampiificator
reacţie globală de curent continuu,
care asigură o stabilizare a punctu-
foarte bun.
lui static de
DREAPTA
Din
cauza
vitezei
relativ
de temperatură
În funcţie
o impedanţă de
benzii (4,76 cm/s) şi din cauza
fierului mic al capului magnetic
(1,75 ţJm), tensiunea produsă de
intrare de 10 kfl.
Circuitul integrat este de tipul J.l.A
739 sau 749. Pot fj folosite şi circui-
cap
este. foarte mică, aproximativ
0,8
mV11 kHz.
tele LM 1303 sau circuitul româ-
nesc ROB 8135. EI are un zqomot
Deci, În
primul rînd,
n"c'<>I"Yu'\lI,t.,
",_
torul
trebuie
aibă o
mare de semnal, cca 45
nivel
mic,
devine
r·rl"H,;.,r",,,.,-.o
casete
Schema
tul propriu
amplificarea
grate.
Pe
SC 413.
trare este
rezultă
intrare de
degradat de
7n(,,\m(,,\ti
zistenţelor şi
zgomotul
al circuitului întegrat.
Polarizarea
tranzistorului
a
fost
de francezi au efectuat o noilor de măsurători aspura noile casete casete BASF. În cele
de francezi au efectuat o noilor de măsurători aspura noile casete casete BASF. În cele
de
de

francezi au efectuat o

noilor

de

măsurători aspura

noile casete

casete

BASF. În cele ce

zentate

efectuate

de diverse tipuri

rezultatele

pe

BASF
BASF

ansamblul

amatorilor

în efectua··

",,,~~,., ~,+i,, cu cele

amatorilor în efectua·· ",,,~~,., ~,+i,, cu cele Rezultatele torilor efectuate depind atît de cali-

Rezultatele torilor efectuate depind atît de cali-

măsură­

tatea benzii casetei, cît şi de aparat. Casetofonul utilizat pentru analiza casetelor BASF este de tip japonez cu 3 capete. Alpage A 1 300, dotat cu un sistem de reglaj al premagne- tizării şi al nivelui de înregistrare, fapt ce permite compensarea variaţi­ ilor de sensibilitate a benzii magne- tice. Distorsiunea. Metoda utilizată la măsurarea nivelului de distorsiune

nu este identică cu cea folosită pen-

2 " ~f I 3 O - II J 11 11 ,1 I I 1
2
"
~f
I
3
O
-
II
J
11 11
,1
I
I
1
8
.
- HrQ2 Super (90 nou
p;;;;;;
,,1-
!-
6
/
J'I
Il
1
1
I
i7
1
F---4.
1--[\
4
01 !IU
i
I
1.
\
2
1--- I-~
1--
Cr 02 Super ( 90 vechi
I-o
2
0/
1-
f-R+l+-l
6
-
,
III1
!
I
6
r
(r02 (60 nou
\
4
/ h
t 111
i-
L-
2l:J
III
\
~.
IIII
1
I
(r02 (CQ vechi-
/ 1--
I
6
4::"
r--
\
2
.\-7
O
.JJ
I
-~---
6 8
4
8
2
4
6
8
2
4-
15~
1000
Hz
10K
20K
Super C90 vechi-CrOZ (60 nou - CrOz
i,O ----- 35 ----.---1--- ,--- ---.+---- .---------+----------1--.----1 Oda L-----~---.-.--.L J L ~~~~L-.~
i,O
-----
35 ----.---1---
,---
---.+----
.---------+----------1--.----1
Oda L-----~---.-.--.L
J
L
~~~~L-.~

10Hz

lKHz

1770Hz 10KHZ.

ElI tensiunii electromotoare produsă de capul mag- J u.J 2: z10~--------------~~----_I_-------------~~----~_+_4~--41
ElI tensiunii
electromotoare produsă de capul mag-
J
u.J
2:
z10~--------------~~----_I_-------------~~----~_+_4~--41
egalizare NAS (National Audio Broadcasters)
c:
>
710+------------.~-----··---··+_--~------~~.-.~----~_+------~---
1KHz
10KHz
100KHz
vitezei benzii asupra răspunsului in frecvenţa
100KHz vitezei benzii asupra răspunsului in frecvenţa tru măsurarea distorsiunii unui am- plificator.
100KHz vitezei benzii asupra răspunsului in frecvenţa tru măsurarea distorsiunii unui am- plificator.

tru măsurarea distorsiunii unui am- plificator. Distorsiunea acestuia se măsoară prin armonicele nedorite. " Armonica unei benzi magnetice

este, În principal, armonica de ran- gul 3. Măsurătorile efectuate la ca-

setele BASF au cuprins amplitudi- nea fundamentalei debarasată de ar- monica 3, precum şi comparaţia cu armonica 3 extrasă prin filtraj. Filtrul utilizat este cu bandă îngustă, frec-

venţa de măsură este de 333 Hz, iar a treia armonică este la 1 kHz. Sis-

temul utilizat cuprinde un distorsio-

metru automat ce afişează direct ni- velul dist'orsiunii, indiferent de nive-

lul intrării semnalului. Comparaţia

cu măsurarea nivelului distorsiunii armonice globale arată diferenţe re- lativ mici.

Supramo.dularea. Supramodularea analizată permite atingerea unui ni- vel de distorsiune de 3%. Măsurarea se face la 33'3 Hz, Măsurarea nivelu- lui dedistorsÎ.one prin armonica 3 se face la indicaţia OdB a aparatului, ceea ce nu corespunde totdeauna

cu o referinţă precisă.

Zgomotul de fond. S-au efectuat

două măsurători, una fără ponde-

rare şi fără reductor de. zgomot,

banda fiind între 20 Hz

a doua cu zgomotul de fond ponde- rat şi cu reductor de zgomot Dolby.

şi 20 kHz,

şi

Dinamica.

Dinamica reprezintă

ecartul (diferenţa) ce separă zgomo-

" tul

de nivelul maxim de În-

registrare permis, nedepăşind o dis-

de fond

(CONTINUARE

ÎN

PAG.

15)

---- J - f-r-- _ 1 2 ! , 7~.";;;-'+-I-I~- j.+--,,-+-_----I- f--,-+-f--+f'-!-'e'4-'c+-4rr
----
J
-
f-r--
_
1
2 !
,
7~.";;;-'+-I-I~- j.+--,,-+-_----I-
f--,-+-f--+f'-!-'e'4-'c+-4rr
1~-I-9-0·4Je-C+hl-i-=-::~"'I\:,li""~~~I=::I\-\--:\
20~·-~~~~~~~~-~~4~~~·~r-+-~++H+~~
f---",~
I---I--'-.J,.T-I-II-1-!-T-I--
!-_l"'--L1-.
~
~
f-.
[:;l"--~-.l--l-
l-4
J
I----I-'+--_I_erb
l
~JJI (160~OU--Hitt~~
8
z
,lL1-- t-_l-~
j-:t-.:j
IJI-H-r-_-+r----
~i
I!; ~ ~.~
~-~+-~4+.J,.~--~~,--~1-~I~IH411l+-4r-+-!~~~H+r-~
1---+--+-1--1--1-+++---1--1--
(r 02 Su per C60 ve chi
17 b ~j;_Fţ:t--.mt--t-t_-r=t4=R#t=:t:t:::t:ţ:t~:ţţj~:::-t1M
4v--+-.-~+-H.~--~-+-4-~+H~_+-~_r4_~+H~\rl-1
2!--~~-~·~~~~~+4'~+H--+_~·+_~~+H~~

OL-~4~6ww!~-L~2~-4~~6~B~-L~2--~44!~6~8~~1S~'

ma 20 ~ IDK WK feCr C 90 nou FeCr C90 vechi-Cr02 Super C60nou-Cr02 Super
ma
20
~
IDK
WK
feCr C 90 nou
FeCr C90 vechi-Cr02
Super C60nou-Cr02
Super
C60 vechi
dB
2
I
I
30
! 1HT(60';oU
B
6
/~
II
r-.
~
4
[7
.,
\
,
2
LHI C60' vechi
O
1111
-
1
1'---
--
r-
/
'"
"""-
"
-';-'.\C'J;
,J
,
4
•.
~
rHI C90 nou
, I I
I
L-
f.--i-
r--
li
\
/
i
-
;.1---
'\
10
7
8
LHI (90vechi
6
~
k
4
1-
~r
~
[7
.
\
2
1
4,
S
2
4
6
8
2
4-
6
8
15
20
100
moo
IDK
WK
LHI
C60
no u
-
1(60 vechi -
LHI C90nou-LHI
C90vechi

Il

,
,
= -=--=--=-----=------
=
-=--=--=-----=------

Sursă de

curent

1/1984

Modelele recomandate începătorI­ lor au întotdeauna un grad de difi- cultate redus în ceea ce priveşte

execuţia. Nu acelaşi lucru îl putem

spune despre performanţele acestor modele.

Prezentăm În cele ce urmează un

navomodel accesibil chiar şi celor ce nu au construit niciodată o navă

şi care, într-o variantă uşor îmbună­

mon-

dial.

Elena Petrache de la

tăţită, a cîştigat campionatul

Sportiva

ICEMENERG-Bucureşti a cîştigat de

cinci

ori titlul de campioană naţio­

nală cu

ce

nu

acest model şi nu vedem de

o ase-

aţi putea realiza

şi dv.

menea performanţă.

Deşi foarte simplu, modelul, este special proiectat pentru navigaţia de linie dreaptă. Avînd o formă de

pană, cu

lungimea de

el

1,8 m şi lăţi­

mea

de

0.2 m,

reprezintă ceea ce

specialiştii numesc un

"profil auto-

stabilizant În jet", orice deviaţie late- rală provocînd o reacţie de revenire la drumul drept. începem deci construcţia. Vom

achiziţiona din comerţ placaj de 4

mm sau chiar de 12 mm (planşetă)

din care decupăm coastele. Acestea

sînt În acest caz nişte dreptunghiuri

numerotate de la 1 la 8 şi sînt repre-

zentate pe desen la scara de con- strucţie. Ele vor fi desenate pe pla- caj Jmpreună cu axa de simetrie si apoi_ vor fi decupate cu traforajul dupa contur. Vom procura o şipcă rectilinie de 20x20 mm sau ceva ap:~piat, pe care o vom folosi drept

chIla.

figura

coaste

vom

de

Vom

ca

În

decupa

panourile

1

şi

le

asambla echidistant pe chilă. Prin- derea o vom face prin încastrare şi

lipire

!;>rice alt clei avem la Îndemînă. Inainte de lipire vom verifica corec-

emailită, ago, aracet sau

cu

titudinea c~astelor şi le vom ajusta corespunzator. Pentru rigidizarea

construcţiei vom monta 4 curenţi la-

de 10x10 mm, pentru care vom

terali

face decupaje În .coaste ca În figura

2. Stabilitatea pe direcţie va fi asigu-

rată atît de forma de

cîrmele .direcţie care, conform regu- lamentului, nu trebuie să depă­ şească 150 mm in lungime şi 80 mm

pană, cît şi de

î~ înălţime:. ~uplimentar, un d