Suport de Curs-Advocacy-retea de Tineri Activisti UNOPA

Parti ci parea ti neri I or I a combaterea sti gmei i di scri mi nri i - Re|ea de ti neri
acti vi ti pentru drepturi I e ti neri I or n context HI V/ SI DA" (Si nai a, 21-24. 06. 2005)

SUPORT DE CURS
pentru trainingul de advocacy din cadrul proiectului

"Participarea tineriIor Ia combaterea stigmei i
discriminrii - Re|ea de tineri activiti pentru
drepturiIe tineriIor n context HIV/SIDA"

Sinaia, 21-24.06.2005



Advocacy pentru aprarea yi promovarea drepturilor
tinerilor n context HIV/SIDA
Atelier de Iormare
Sinaia, 20 23 iunie 2004

Acest atelier este parte component a proiectului UNOPA intitulat ,Participarea tinerilor n
lupta contra stigmatizrii si discriminrii lucru n retea a tinerilor avocati pentru drepturile
copiilor n context HIV/SIDA (proiect derulat din martie pn n decembrie 2005).

Scopul atelierului
Pregtirea unui grup de tineri lideri pentru a Iorma o retea Iunctional de promovare si aprare
a drepturilor tinerilor.

Obiectivele generale ale atelierului sunt urmtoarele:
1. cunoasterea si ntelegerea unor elemente deIinitorii ale procesului de advocacy (PA)
2. cunoasterea, ntelegerea si asumarea misiunii de ,avocat al tinerilor
3. Iormarea/dezvoltarea unor abilitti Iolositoare pentru ndeplinirea cu succes a misiunii
4. cunoasterea si ntelegerea unor modalitti practice de lucru n vederea ndeplinirii misiunii
5. mai buna cunoastere si ntelegere a persoanei si a relatiilor interpersonale

Aceste obiective se regsesc operationalizate sub Iorm de obiective speciIice astIel:

Obiective
generale
Obiective specifice
1,2 IdentiIicare/Iormulare de elemente deIinitorii ale PA
1,2 Caracterizarea pasilor unui PA
2 Formularea misiunii de ,avocat al tinerilor
2 IdentiIicarea continutului misiunii
1, 2 IdentiIicarea si descrierea contextului n care actioneaz avocatul
tinerilor
1,2,3,4 IdentiIicarea de reglementri n materie cuprinse n legislatia romn

actual/documente europene
5,2 Enumerarea de drepturi si obligatii ale copiilor/persoanelor adulte
1,2 IdentiIicarea si analiza problemelor/diIiculttilor si a solutiilor
posibile
3, 4, 5 Caracterizarea unor metode de advocacy beneIicii si costuri
3, 4, 5 Utilizarea unor metode de advocacy
3, 5 Folosirea/exersarea unor abilitti necesare ndeplinirii misiunii
4,5 Analiza de rezultate/produse/activitti-teste de autocunoastere

Formarea se adreseaz unui grup de 16 tineri, reprezentnd asociatii membre UNOPA,
potrivit cu lista atasat n anex.
Participantii au Iost selectati n urma unui concurs de tip ,Debate, anul acesta. Ei au
calitti/potential de lideri n organizatiile lor si si-au exprimat liber vointa de a participa la
realizarea scopului acestui atelier.

Formarea este asigurat de o echip:
Traian Stanciu TEASER Media, Iormator, PR manager
Lcrmioara Olteanu Asociatia MASTER Forum, Iormator, coordonator Proiect PAL-TIN
(Cv-urile se gsesc n anex)

Atelierul de Iormare este organizat pe sesiuni de lucru de o or si jumtate Iiecare.

Continutul cognitiv-Iormativ este centrat pe urmtoarele probleme:
I. Cine suntem?
II. Ce misiune ne asumm?
III. Cum ne putem duce la ndeplinire misiunea asumat?

Descrierea proiectului
Acest proiect vine n continuarea celor cinci ateliere de lucru si cursuri pentru tinerii din
cadrul organizatiilor membre UNOPA, organizate n 2004 de UNOPA n parteneriat cu
UNICEF si Fundatia ,Alturi de Voi, Reuniune National Master Forum, n cadrul crora
am identiIicat nevoia de implicare a tinerilor n problemele legate de impactul HIV/SIDA
asupra calittii vietii lor.

n egal msur, UNOPA a identiIicat n planiIicarea ei strategic 2004-2006, nevoia
dezvoltrii unei axe de interventie privind implicarea tinerilor din cadrul organizatiilor sale
membre n problematica HIV/SIDA, n perspectiva atragerii la nivelul conducerii Iederatiei a
unui grup de tineri cu potential de lideri/advocates pentru probleme de interes comun ale
persoanelor inIectate/aIectate de HIV/SIDA si care s aib o viziune de ansamblu asupra
misiunii UNOPA.

Cele 22 de organizatii membre UNOPA au ca beneIiciari directi, n prezent, un numr de
1200 de copii si tineri cu vrste cuprinse ntre 13 -19 ani, aproximativ 6 din totalul cazurilor
nregistrate oIicial la aceast categorie de vrst. Conventia Drepturilor Copilului, Constitutia
Romniei, precum si alte reglementri n vigoare nteleg prin ,copil orice persoan care nu a
mplinit vrsta de 18 ani.

Din monitorizarea cazurilor de nclcare a drepturilor persoanelor care triesc cu HIV/SIDA
eIectuat de UNOPA n 2004, precum si din cea n curs de derulare, a rezultat c Drepturile
Copilului care trieste cu HIV/SIDA n Romnia nu sunt respectate n integralitatea lor,
UNOPA documentnd cazuri de
- discriminare a copiilor n scoli, spitale, comunitate, servicii medicale specializate
(stomatologie, ginecologie etc.)
- discontinuitti n privinta accesului la tratament antiretroviral si a unei
monitorizri clinice conIorme cu Ghidul terapeutic national
(CI. Rapoarte de monitorizare UNOPA publicate n www.unopa.ro).


n 2004, cu ocazia atelierelor de lucru cu si pentru adolescenti organizate de UNOPA cu
sprijin Iinanciar si tehnic UNICEF, s-a constatat o dorint de implicare a adolescentilor si
tinerilor seropozitivi n dezbaterile si deciziile relative la promovarea si aprarea drepturilor
lor. La ConIerinta National din martie 2004, ,HIV/SIDA si Drepturile Omului, organizat
de UNOPA n parteneriat cu UNICEF, o adolescent, Ancuta, a vorbit public reprezentantilor
autorittilor centrale si ai altor organisme guvernamentale si neguvernamentale, despre ce
nseamn s triesti cu HIV. n cea de-a doua zi a lucrrilor ConIerintei, n cadrul atelierului
de lucru al tinerilor, un grup de adolescenti a decis ca n plenul conIerintei s prezinte
rezultatele atelierului lor, dar si s comunice o Irm din suIerinta adolescentului discriminat
din cauza statusului sau medical. Att audienta, ct si conducerea UNOPA, au Iost
impresionate de Iorta acestor tineri si de impactul pe care ,vocea lor l-a avut n sensibilizarea
participantilor cu privire la problemele care aIecteaz copiii si tinerii care triesc cu
HIV/SIDA.

La conIerinta de pres din 2 decembrie 2004, organizat de Ministerul Snttii cu prilejul
Zilei Mondiale Anti-SIDA, un grup de copii si adolescenti ai asociatiei membre UNOPA,
,Glasul inimii (Iasi) a prezentat un spectacol de dans si peer-drama care a avut un succes
deosebit n mass-media central.

Toate aceste evenimente au consolidat argumentarea unora din obiectivele planiIicrii
strategice UNOPA 2004-2006, care Iace reIerire la cresterea gradului de implicare a tinerilor
PLWHA n actiunile Iederatiei de promovare si aprare a Drepturilor Copilului care trieste
cu HIV/SIDA din Romnia, precum si n mecanismul decizional UNOPA si al organizatiilor
sale membre.

Acest proiect este, prin facilitarea implicrii directe a copiilor yi adolescen(ilor
seropozitivi n promovarea yi aprarea drepturilor persoanelor infectate yi afectate HIV,
un rspuns concret la evolu(ia misiunii UNOPA, a procesului de emancipare a
persoanelor afectate de HIV/SIDA din Romnia, yi, n mod special, la nevoile de
implicare activ n probleme yi decizii care i afecteaz direct, nevoi exprimate de
adolescen(ii yi tinerii din cadrul federa(iei.


Scopul proiectului:
Creyterea gradului de respectare a drepturilor copiilor yi tinerilor care triesc cu
HIV/SIDA din Romnia.

n acest sens, obiectivele pe care UNOPA si le propune n cadrul acestui proiect, sunt:

1. Pn la Iinalul proiectului, 30 de tineri seropozitivi cu abilitti de leaderi vor Ii
implicati n dezbateri si Iorumuri de discutii cu privire la problematica copiilor si
tinerilor aIectati de HIV/SIDA
2. Pn la Iinalul proiectului, 15 tineri seropozitivi cu abilitti de leaderi si vor dezvolta
cunostintele si abilittile de ,advocate prin interventii n promovarea si aprarea
drepturilor persoanelor seropozitive
3. Pn la Iinalul proiectului, UNOPA va crea o retea Iunctional care va include cei 15
tineri seropozitivi cu abilitti de leaderi si care se va implica direct n monitorizarea,
promovarea si aprarea drepturilor n sectorul HIV/SIDA.

1.5. Beneficiari direc(i:

30 de tineri din 22 de organizatii membre UNOPA, precum si din cadrul altor
organizatii/centre de plasament: Health Aid, ARAS, Fundatia Alturi de Voi, Romanian
Angel Appeal, FDPSR etc pentru selectia participrii la concursul de debate
15 tineri lideri din sectorul ONG HIV/SIDA, care vor Iorma o retea de tineri activisti
pentru aprarea/promovarea drepturilor copiilor si tinerilor care triesc cu HIV/SIDA
22 de organizatii membre UNOPA


Activit(i
1. Organizarea unui concurs de dezbatere (debate contest)

2. Organizarea unui atelier de formare pentru tinerii cu poten(ial de ,avoca(i
(advocates)
Pentru nsusirea conceptului de advocacy, planiIicarea unui proces de Advocacy
(deIinirea problemei, inIormarea, stabilirea obiectivelor, identiIicarea target-ului,
identiIicarea aliatilor, resurse, stabilirea planului de lucru, implementarea
monitorizarea si evaluarea demersului de advocacy), dezvoltarea de strategii de
advocacy, dezvoltarea de abilitti (scrierea si utilizarea uni comunicat de pres,
sustinerea unui interviu, sustinerea unei prezentri, lobby-ul si ntlnirile Iace to Iace,
organizarea unei conIerinte de pres), integrarea demersurilor de advocacy n strategia
organizatiei.

3. Coordonare yi asisten( tehnic pentru implicarea re(elei de tineri n analiza
cazurilor de nclcri de drepturi monitorizate de UNOPA
3.1 Asigurarea circuitului inIormational ntre UNOPA si reteaua de tineri advocates se
va Iace prin email, telefon, poyt, ntlniri regionale. ntlnirile regionale vor Ii
organizate trimestrial si au ca scop, pe de o parte, oIerire de asistent tehnic
pentru tinerii leaderi si, pe de alta parte, monitorizarea proiectului. La aceste
ntlniri vor participa coordonatorul de proiect si membri ai Consiliului de
Administratie UNOPA si tinerii leaderi.
3.2 Sprijin tehnic pentru ntelegerea/analiza cazurilor semnalate n monitorizarea
cazurilor de nclcare de drepturi const n acordarea de rspunsuri la ntrebri si
explicatii detaliate pentru anumiti termeni, ntocmirea listei de indicatori pentru
analiza cazurilor de nclcare a drepturilor, Iurnizarea oricrui tip de inIormatie
solicitat de tineri relativ la analiza cazurilor.


4. Sprijin tehnic/recomandri, sugestii, informa(ii utile pentru initiativele de
advocacy ale tinerilor la nivel local include Iurnizarea de inIormatii si instrumente de
lucru (organizare evenimente etc.)
4.1. Cei 15 lideri identiIicati vor Ii implicati de UNOPA n analiza, si interventie n
msura posibilittilor, n cazurile de nclcare a drepturilor persoanelor care
triesc cu HIV/SIDA monitorizate de organizatiile membre UNOPA.
4.2. Lunar cei 15 lideri identiIicati vor trimite un raport de analiz privind cazuri de
nclcare a drepturilor persoanelor care triesc cu HIV/SIDA, reIerate de
UNOPA.
4.3. StaII-ul proiectului va centraliza/capitaliza rapoartele liderilor.

5. Organizarea unei conferin(e de pres a tinerilor advocates
Followup: conIerint de pres (monitorizare pres scris si audio-video) pentru a evalua
impactul att al conIerintei de pres, dar si al proiectului, n general, se va monitoriza presa
scris si audio-video timp de 3 zile dupa derularea evenimentului.

2.6. Timetable
Title of activity M1 M2 M3 M4 M5 M6 M7 M8 M9
Organizarea unui concurs
de debate
x x
Organizarea unui atelier
de Iormare pentru tinerii
cu potential de advocates
x x
Coordonare si asistent
tehnic pentru implicarea
retelei de tineri n analiza
cazurilor de nclcri de
drepturi monitorizate de
UNOPA
x x x x x
Organizarea unei
conIerinte de pres a
tinerilor advocates
x x


Uniunea Na(ional a Organiza(iilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA
(UNOPA) este singura Iederatie neguvernamental din Romnia Iormat din organizatii ale
persoanelor aIectate de HIV/SIDA, axat pe advocacy pentru promovarea si aprarea
drepturilor persoanelor inIectate si aIectate de HIV/SIDA din Romnia.

Din iunie 2000 si pn n prezent, UNOPA a aprat si promovat drepturile a mii de copii,
tineri si adulti inIectati HIV sau bolnavi de SIDA, precum si drepturile Iamiliilor lor:
Acces la tratament antiretroviral continuu, gratuit si nediscriminatoriu
Acces egal la servicii si ngrijiri medicale
Dreptul la o protectie social adecvat nevoilor persoanelor inIectate/aIectate de HIV/SIDA
si la un suport psiho-social adecvat
Dreptul la nediscriminare si incluziune social
Dreptul la educatie si integrare socio-proIesional.

UNOPA este o voce la nivel na(ional pentru:
Persoanele inIectate HIV sau bolnave SIDA (copii, tineri, adulti) din Romnia
Familiile aIectate de HIV/SIDA din Romnia

Organizatiile comunitare membre (n prezent 23) din Bucuresti si din 15 judete din Romnia
si care numr peste 1200 de beneIiciari, persoane inIectate HIV sau bolnave de SIDA.

UNOPA este o voce la nivel na(ional prin:
Activitatea de promotor si Vicepresedinte n Comisia National pentru Supravegherea,
Controlul si Prevenirea Cazurilor de InIectie HIV
Organizarea de conIerinte, seminarii si reuniuni de lucru
Organizarea/participarea la campanii publice, proteste, scrisori deschise, apeluri la
solidaritate, maniIeste, comunicate si conIerinte de pres
Organizarea de expozitii, spectacole si evenimente speciIice
Publicatii (Rapoarte de monitorizare, revista ,Pozitiv)
Reprezentare n instant


Advocacy/Lobby pentru:
promovarea si respectarea drepturilor persoanelor care triesc cu HIV/SIDA
inIluentarea politicilor publice din Romnia n sensul adaptrii lor la nevoile persoanelor
care triesc cu HIV/SIDA n Romnia
servicii publice, medicale si sociale de calitate

Principii de interven(ie
Drepturile (universale si speciIice) - instrumente de reducere a vulnerabilittii Iizice si sociale
a persoanelor la HIV/SIDA, de reducere a impactului si transmiterii virusului HIV:
Suport pentru liderii copiilor, tinerilor si adultilor inIectati HIV/SIDA, la toate nivelurile
de rspuns la HIV/SIDA
Suport pentru dezvoltarea institutional a organizatiilor membre si a Iederatiei ca retea
Suport pentru dezvoltarea serviciilor sociale oIerite de organizatiilor membre


Lista organizatiilor participante la trainingul de Advocacy din cadrul
proiectului Youth participation in fighting stigma and discrimination -
Aetworking of young advocates for Children's Rights in HIJ/AIDS context
Sinaia, Hotel Sinaia, 20-23 iunie 2005

Nr.
crt
Localitate Asocia(ie
1 Trgoviste Neghinit
2 Resita Inocent si sperant
3 Giurgiu Viat si sperant 2003
4 Giurgiu Licurici
5 Constanta Pro sntatea 2000
6 Brlad Speranta copiilor 2000
7 Galati Zmbete de copii
8 Bacu Lizuca
9 Bacu Lizuca
10 Suceava Angel`s hope
11 Suceava Angel`s hope
12 Piatra Neamt Alexiana
13 Piatra Neamt ARAS
14 Trgoviste Neghinit
15 Mangalia O raz de lumin



Identitatea personal

Obiective
Cunoasterea personal si interpersonal
Cunoasterea legislatiei pentru identiIicarea de drepturi si obligatii
Folosirea unor concepte-cheie (status, rol)
Formarea/dezvoltarea abilittilor de lucru n echip si de prezentare public

Metode
Expunere
Lucru pe echipe
Analiz de text
Test de autocunoastere
Prezentarea public

Materiale suport
Suport conceptual
Abilitti de prezentare public list de Ieed-back
Testul Belbin
Legislatie (selectie)

Rezultate
listarea rolurilor n echip (roluri Belbin) pentru toti membrii grupului de participanti
listare drepturi-obligatii/asteptri pentru diIeritele categorii de persoane

Con(inuturi


Definirea identit(ii personale prin conceptele de status yi rol/roluri

A. Status (statut) yi rol - concepte n definirea identit(ii
Statutul si rolul pot Ii deIinite n varii Ieluri. Iat mai jos dou astIel de abordri.
a. deIinirea n Iunctie de drepturi si obligatii
Statutul - ansamblul de drepturi ale unei persoane
Rolul ansamblul de obligatii ale unei persoane, corespunztoare statutului sau
b. deIinirea n Iunctie de ,asteptri
Statutul asteptrile persoanei Iat de ceilalti
Rolul asteptrile celorlalti Iat de acea persoan

Exercijiu:
Ce statut si ce rol au copiii n raport cu printii lor?

Comentariu:
Statutul si rolul unei persoane sunt strns legate, se presupun reciproc. Mai mult, ceea ce este
un drept pentru o persoan, este o obligatie pentru alt persoan/persoane. Ceea ce este o
obligatie pentru unii, este un drept pentru altii.

Exemplu:
Notele din catalog, la scoal.
- a pune note n catalog este dreptul exclusiv al proIesorului
- el are obligatia de a pune notele n catalog
- elevul are obligatia de a recunoaste dreptul proIesorului de a pune notele n catalog
- elevul are dreptul s cear proIesorului s pun nota n catalog, nu pe un carnet, Ioaie
etc

Recunoasterea statutului nseamn recunoasterea drepturilor aIerente acelui statut.
Asumarea rolului nseamn ntelegerea si acceptarea obligatiilor care sunt continute n rolul
respectiv.


ntrebri particularizate:
1. Ce nseamn copil seropozitiv?
2. Ce statut are el?
3. Ce rol corespunde acestui statut?
4. Cum i este recunoscut statutul de ctre ceilalti?
5. Cum si asum rolul de persoan seropozitiv?

Exerci(iu:
Lucru pe echipe
Listati elementele deIinitorii pentru statutul si rolul urmtoarelor categorii de persoane:
primar, parlamentar, persoan seropozitiv, elev si proIesor, cettean romn, cettean
european.

B. Ce roluri pot avea ntr-o echip?
Testul Belbin ne poate da o msur (chiar dac relativ), a diIeritelor roluri pe care le pot
avea membrii echipei. Testul ne spune si ce roluri ne asumm cu mai mult plcere si mai
mult eIicacitate.
Administrarea testului.

Cum s... analizm legisla(ia sau politica

Introducere
Primul pas n analizarea si inIluentarea legislatiei sau politicii este ntelegerea exact
a prevederilor cuprinse ntr-o lege si a Ielului n care ar putea Ii mbunttite.

Intrebri pentru anali:area prevederilor legale
Atunci cnd cititi prevederi politice si legi, le puteti analiza cu ajutorul
urmtoarelor ntrebri:
1 Cine beneIiciaz de aceste prevederi legale (dac e cazul)?
2 Cine are de suIerit (dac e cazul)?
3 Care vor Ii consecintele intrrii n vigoare a acestei legi n urmtorii 5 ani?
4 Cum sunt aIectate grupurile marginalizate de aceast lege/politic?
5 Este ceva usor de nteles de ctre oamenii obisnuiti?
6 Cine sprijin aceast lege/politic si de ce?
7 Cum a Iost adus la cunostinta Iactorilor de decizie?
8 Care sunt costurile?
9 Poate Ii impus? Dac da, de cine si cum?
10 Care sunt pedepsele pentru nclcarea acestei legi/politici?
11 Aceast lege/politic ncalc Declaratia Drepturilor Omului sau alt conventie
international semnat de tara noastr?
12 Respect Constitutia trii?

Referinte. Adaptare dup Training for Transformation, Book 4, bv Anne Hope and
Sallv Timmel, Mango Press, Zimbabwe, 2000.

NOT. Cnd Iolositi aceste ntrebri pentru a analiza legi sau politici care nu au Iost
consemnate n Iorm scris, ncepeti cu urmtoarea ntrebare:
Ce prevede aceast lege/politic/traditie "nescris"?


Cum s folositi aceast anali: pentru a influenta legislatia i hotrarile politice
Odat ce ati czut de acord asupra rspunsurilor la aceste ntrebri, trebuie s actionati prin
redactarea unei declaratii de opinie adresat Iactorilor politici, expedierea unui comunicat de
pres, organizarea unei ntlniri n care Iaceti o prezentare etc. Toate aceste Iorme de
advocacy sunt prezentate n celelalte Iise din acest set de instrumente de lucru.

Sursa: Atelier de instruire pentru advocacy - JSI R&T/Romnia


TESTUL BELBIN (partea I)

Instruc(iuni
Pentru fiecare din cele 7 sectiuni (grupuri de ntrebri) se distribuie un total de 10
puncte ntre ntrebrile care credeti c descriu cel mai bine comportarea dumneavoastr.
Aceste puncte pot Ii distribuite cum doriti: ntre cteva ntrebri sau cte un punct
pentru pentru Iiecare ntrebare sau toate cele 10 puncte pentru o singura ntrebare (din
sectiunea/grupul respectiv).

TEST
Sec(iunea 1. Cu ce cred c pot contribui la o echip:
a) Cred c pot vedea si obtine avantaje de pe urma noilor oportunitti Ioarte
rapid.
b) Pot lucra bine cu o gama variat de oameni.
c) Producerea ideilor este una din calittile mele naturale.
d) Capacitatea mea consta n a sustine oamenii oricnd vd c ei au ceva de
valoare cu care ar putea contribui la obiectivele grupului.
e) Capacitatea mea de a urmri lucrurile pn la capt este strns legat de
eIicienta mea personal.
I) Sunt pregtit s mi pierd popularitatea pentru o vreme dac stiu c asta va
duce la rezultate bune n Iinal.
g) mi dau seama rapid ce s-ar potrivi s Iacem ntr-o situatie ce mi este
Iamiliar.
h) Pot oIeri un mod rezonabil de rezolvare pentru diIerite Ieluri de actiuni Ir a
produce prejudicii si Ir a Ii prtinitor.

2. Dac am un posibil neajuns n munca de echip s-ar putea s fie
pentru c:
a) Nu m simt n largul meu dac ntlnirile (de lucru) nu sunt bine structurate si
controlate si n general bine conduse.
b) Sunt nclinat s Iiu prea generos cu cei care au un punct de vedere valid dar
care nu a Iost luat n considerare.
c) Am tendinta s vorbesc o multime de ndat ce grupul discut despre idei noi.

d) Punctele mele de vedere obiective mi creeaz probleme n a m altura
colegilor gata pregtit si entuziast.
e) Sunt uneori privit ca plin de Iort si autoritar cnd trebuie s se Iac ceva.
I) mi vine greu s conduc din Irunte poate pentru c reactionez prea tare la
atmosIera de grup.
g) Sunt capabil s m las att de prins de ideile pe care le am, ncat pierd din
vedere ce se ntmpl n jur.
h) Colegii tind s m vad ca pe o persoan care se ngrijoreaz peste msur
din cauza detaliilor sau a posibilittii ca lucrurile s nu ias cum trebuie.

3. Cnd sunt implicat ntr-un proiect cu al(ii:
a) Am aptitudinea de a inIluenta oamenii Ir a Iace presiuni asupra lor.
b) Vigilenta mea n general Iace ca greselile din lips de grij sau omisiunile s
nu aib loc.
c) Sunt pregtit s preiau controlul ca s Iiu sigur c o ntlnire nu este o
pierdere de timp sau c se ignor obiectivele principale ale ntlnirii.
d) Se poate conta pe mine cnd e nevoie de o contributie original.
e) Sunt ntotdeauna gata s sprijin o sugestie bun cnd este n interesul comun.
I) Sunt Ioarte interesat s aIlu care sunt ultimele noutti n privinta noilor idei si
desIsurarea lor.
g) Cred c cei din jur apreciaz capacitatea mea de a hotr la rece.
h) Se poate conta pe mine pentru ca toat munca esential s Iie organizat cum
trebuie.

4. Abordarea mea caracteristic fa( de grup const n faptul c:
a) Am un Iel linistit n a-mi maniIesta interesul de a-mi cunoaste colegii mai
bine.
b) Nu m opun schimbrii opiniei celorlalti sau s am un punct de vedere
singular.
c) De obicei pot gsi argumentele necesare pentru a combate o propunere lipsita
de sens.
d) Cred c am talentul de a Iace lucrurile s mearg odat ce un plan trebuie pus
n aplicare.

e) Am tendinta de a evita evidentul si de a scoate la iveal neasteptatul.
I) Aduc o nota de perIectionism n orice munc de echip pe care o Iac.
g) Sunt gata sa m Iolosesc de contactele Icute si n aIara grupului.
h) Desi sunt interesat de toate punctele de vedere prezentate nu ezit s m
hotrsc odat ce trebuie luata o decizie.

5. Ob(in satisfac(ie ntr-o munc deoarece:
a) mi place s analizez situatiile si s cntresc toate sansele posibile.
b) Sunt interesat sa gsesc solutii practice la problemele ivite.
c) mi place s simt c adopt relatii de lucru bune.
d) Pot avea o inIluenta puternic n luarea deciziilor.
e) Pot ntlni oameni care au ceva nou de oIerit.
I) Pot s-i Iac pe oameni s cada de acord n urmarea cursului necesar unei
actiunii ce trebuie ndeplinite.
g) M simt n elementul meu cnd pot acorda unei sarcini ntreaga mea atentie.
h) mi place s gsesc un subiect care s-mi stimuleze imaginatia.

6. Daca mi se d deodat o sarcin dificil ce trebuie s o rezolv ntr-o
perioad de timp limitat si cu persoane cu care nu am mai lucrat:
a) M-as simti ca si cum as vrea s m retrag ntr-un colt pentru a stabili modul
de a depsi impasul nainte de a stabili solutia.
b) As Ii gata s lucrez cu persoan care a artat cea mai pozitiv abordare
indiIerent ct de diIicil ar Ii persoana.
c) As gsi un mod de a reduce mrimea sarcinii prin a stabili cu ce poate
contribui mai bine Iiecare membru al echipei.
d) Dorinta mea de a urgenta lucrurile va ajuta la ndeplinirea sarcinilor la timp.
e) Cred ca mi-as pstra capacitatea de a gndi obiectiv si la rece.
I) Mi-as reprima nelinistea de a atinge scopul n poIida oricror presiuni.
g) As Ii pregtit s iau o atitudine conductoare pozitiv dac as simti c nu se
Iace nici un progres.
h) As deschide o discutie cu dorinta de a stimula noi idei si de a Iace lucrurile s
se miste.


7. n legtur cu problemele la care sunt predispus cnd lucrez n
echip:
a) Sunt capabil s-mi maniIest nerbdarea cu cei care obstructioneaz progresul.
b) Cei din jur m-ar putea critica pentru c sunt prea analitic si insuIicient de
intuitiv.
c) Dorinta mea de a Ii sigur c lucrurile s-au Icut bine poate tine din loc treaba.

d) Am tendinta de a m plictisi repede si m bazez pe unul sau doi membri ai
echipei care s m scoat din aceast stare.
e) mi este greu s pornesc dac scopurile actiunii nu-mi sunt clare.
I) Cteodat nu reusesc s explic si s clariIic dect cu mare greutate puncte
complexe ce se ivesc.
g) Sunt constient c trebuie s-i rog pe ceilalti s Iac lucrurile pe care eu nu le
pot Iace.
h) Ezit n a-mi prezenta punctele de vedere cnd vd c ntmpin o real
opozitie.


TESTUL BELBIN (partea a II-a: Punctaj)

punctul
sec(iunea a b c d e f g h
1
2
3
4
5
6
7

Transpuneti punctajele acordate din tabelul de mai sus n cel care urmeaz. La sIrsit, Iaceti
totalul pentru Iiecare coloan.

Sec(iune
I C M IN IR ME LE F
1 G D F C A H B E
2 A B E G C D F H
3 H A C D F G E B
4 D H B E G C A F
5 B F D H E A C G
6 F C G A H E B D
7 E G A F D B H C
total

Transcrieti caracterizarea care vi se potriveste.

Testul Belbin (partea a III-a: Rolurile in echipa)

Realizatorul ( I - Implementator)
Realizatorul este un membru esential, deoarece telurile sale coincid cu ale echipei. Adeseori, I
este directorul general, care are uneori de ndeplinit sarcini pe care ceilalti nu vor s si le
asume. I Iace o planiIicare sistematica si munceste cu eIicient pentru a transIorma aceste
planuri n activitti concrete. Stilul de lucru n cadrul echipei este organizarea operatiunilor.
Uneori aceste persoane pot Ii lipsite de Ilexibilitate si nu sunt interesate de ideile netestate.

Coordonatorul ( C - Coordonator)
Coordonatorul adesea presedintele unei companii organizeaz operatiunile si resursele
echipei n scopul ndeplinirii obiectivelor acesteia. Are idei clare despre atuurile si cusururile
echipei si se strduieste s maximizeze potentialul Iiecrui membru. Nu este neaprat sclipitor
de inteligent, dar se pricepe s lucreze cu oameni. Principala trstura a lui C este dominatia
puternic, dublat de un devotament Ierm Iat de telurile grupului. C reprezint Iateta calm,
serioas, stabil, ncurajatoare, stimulatoare a liderului de echip. Stilul comportamental n
cadrul echipei const n a ncuraja contributiile si a le evalua n Iunctie de obiectivele echipei.
Nu are capacitate intelectual sau creativitate deosebit.

Modelatorul (M - Sharper)
Reprezint o alt Iatet a liderului mai manipulativ, mai ambitioas, mai ntreprinztoare si
mai oportunist. SH Iace ca lucrurile s se desIasoare si modeleaz eIorturile echipei prin
stabilirea obiectivelor si prioritatilor. Este incredintat c a juca nseamna a cstiga. Dac este
necesar, recurge, n stil machiavelic, la tactici imorale sau ilicite. Studiul lui Belbin a indicat
c SH este stilul preIerat ntr-o echip. Actiunea de echip tipic acestui rol este provocarea,
motivarea si ndeplinirea scopurilor. Ca trsturi personale, SH poate Ii provocabil, iritabil si
nerbdtor.

Designerul/Inovatorul (IN - Plant)
Este un membru introvertit, inteligent, inventiv. PL vine cu idei si strategii noi, ncearc s le
avanseze. Este interesat de aspectele majore, generice, ceea ce poate avea ca rezultat o
diminuare a atentiei acordate detaliului. Actiunea de echipa tipica lui SH este de a contribui

de idei noi n operatiunile, activittile si telurile echipei. Obisnuieste s Iie ' cu capul n nori
si s ignore detaliile, protocolurile.

Investigatorul de resurse (IR - Resource Investigator)
Reprezint cealalt extrem, n raport ce Designerul extrovertit, dedicat obtinerii de resurse.
RI analizeaz si descrie resursele, ideile si noile evolutii din aIara echipei. Are o nzestrare
natural n privinta relatiilor cu oamenii si poate crea contacte extrem de utile pentru echipa.
De regula, RI stie cum s armonizeze oamenii care au interese comune. El stie cine poate
contribui la solutionarea unei probleme. Actiunile tipice ale unui RI sunt crearea de retele si
colectarea unor resurse utile pentru echip. Are tendinta s-si piard interesul pentru o
problem, de ndat ce a trecut Iascinatia initial.

Monitor-evaluator (ME - Monitor-Evaluator)
Este obiectiv n analiza unei probleme sau n evaluarea ideilor. Se las rareori purtat de
entuziasm. ME mpiedic echipa s cedeze unor impulsuri negndite si s ia decizii riscante.
Actiunile tipice ale lui ME n cadrul echipei sunt analiza, observatia obiectiv si evaluarea
ideilor si deciziilor acesteia. Este posibil s-i lipseasc inspiratia sau capacitatea de a-i motiva
pe ceilalti.

Lucrtorul de echip (LE - Team Worker)
Are o orientare spre relatii, este cooperant. Are o puternic popularitate si poate Ii ntlnit
adesea printre membri echipelor de conducere. TW este Ioarte sociabil si nu simte nevoia s
domine. TW stimuleaz spiritul de echip, mbuntteste comunicarea interpersonal si
reduce la minimum conIlictele din cadrul echipei. Actiunile tipice ale unui TW n cadrul
echipei sunt consacrate sprijinirii relatiilor dintre membrii echipei. Poate Ii ns indecis n
momentele de criz.

Finalizatorul (F - Completer-Finisher)
Se preocup de ducerea la bun sIrsit a proiectelor, chiar si dup ce entuziasmul si interesul
celorlati membri ai echipei se epuizeaz. CF este un bun planiIicator, realizator si Iinalizator
al sarcinilor echipei. l irit nerespectarea termenelor si se diminueaz nivelul de satisIactie
dac o lucrare rmne nederminat. Actiunile sale tipice n echip sunt exercitarea presiunilor
n vederea ducerii lucrrilor la ndeplinire, a respectrii termenelor. i este ns greu s lase o
lucrare din mn.


Identitatea organiza(ional

Obiective
Cunoasterea rolului si misiunii asociatiilor dedicate
Folosirea unor concepte-cheie (ONG, societate civil)
Formarea/dezvoltarea abilittilor de lucru n echip si de prezentare public

Metode
Expunere
Analiz de documente
Lucru n echipe
Prezentarea public

Materiale suport
ORDONANTA nr. 26 din 30 ianuarie 2000 - (*actualizat*) cu privire la asociatii si Iundatii
(actualizat pn la data de 03 Iebruarie 2003*)
Documente europene
a. Directiva CE nr. 43 din 2000 (englez)
b. Directiva CE nr. 78 din 2000 (englez)
Desen ,Societatea civil
Prezentarea de caz pe videoproiector

Con(inuturi
Prezentarea unui caz de discriminare.
Discutie dirijat pe marginea cazului prezentat

Problema:
Cum putem Iace diIerenta ntre termeni nruditi, asemntori?
Termeni n discutie:
Discriminare direct si indirect
Hrtuire
Victimizare


Asociatiile reprezentate n acest atelier sunt unite prin anumite elemente cum ar Ii: un statut
asemntor, o anumit misiune, poate programe/proiecte asemntoare.
ntrebare:
Ce misiune, ce Iel de activitti desIsoar organizatiile voastre?
- listare rspunsuri

n ce context actioneaz asociatiile prezente? Cum poate un ONG s-si promoveze imaginea
n mediu? Ce instrumente are la ndemn? Cum poate planiIica o campanie de constientizare
de ctre public a misiunii/activittilor/programelor sale?

Iat cteva elemente care pot s ne ghideze n gsirea unor rspunsuri satisIctoare.

Pozitionarea asociatiilor n mediu societatea civil


Stat
Societate
civil
Piata


A DISCRIMINA: a diIerentia sau a trata diIerit dou persoane sau dou situatii, atunci
cnd nu exist o distinctie relevant ntre acestea sau de a trata ntr-o manier identic situatii
care sunt n Iapt diIerite. Cele dou directive anti-discriminare interzic att discriminarea
direct, ct si discriminarea indirect si dau aceeasi deIinitie a discriminrii.

DISCRIMINAREA DIRECT intervine atunci cnd o persoan este tratat mai putin
Iavorabil dect o alt persoan este, a Iost sau ar Ii tratat ntr-o situatie comparabil, pe baza
oricrui criteriu pentru care discriminarea este interzis.
Problema n stabilirea corect a existentei unei Iapte de discriminare const n Iaptul c nu
este ntotdeauna usor s identiIici ,situatia comparabil. Trebuie s gsesti o persoan a crei
situatie poate Ii comparat cu situatia celui care sustine c a Iost victim a discriminrii.
Numai n conditiile n care aceste dou situatii sunt aceleasi sau similare, comparatia poate
avea loc. Uneori este imposibil s gsesti un termen de comparatie care s existe n realitate,
n aceast situatie se poate Iace reIerire la un termen de comparatie ipotetic, chiar dac exist
circumstante diIerite (ex. cineva dintr-o religie majoritar n comparatie cu o religie
minoritar).
Cu toate acestea, o dat ce s-a demonstrat c dou persoane aIlate n aceeasi situatie sau n
situatii similare au Iost tratate diIerit, este destul de greu s arti c aceast diIerentiere este
permisibil.

DISCRIMINAREA INDIRECT intervine atunci cnd o prevedere, criteriu, practic
aparent neutra pune ntr-o situatie de dezavantaj persoane apartinnd unui grup protejat Iat
de alte persoane. Sunt exceptate de la aceast regul situatiile n care prevederea, criteriul sau
practica sunt justiIicate n mod obiectiv de un scop legitim si msurile Iolosite pentru
atingerea acelui scop sunt adecvate si necesare.

Situatiile n care exceptiile datorit justiIicrilor legale sunt acceptate trebuie s se aplice cu
rigurozitate.
De exemplu, cerinta unui grad nalt de cunoastere si Iluent ntr-o limb poate Ii justiIicat n
anumite cazuri de ctre angajatori, dac slujba respectiv presupune sarcini a cror ndeplinire
presupune n mod absolut necesar aceste aptitudini, de ex. proIesor de gramatic sau de
literatur.


ns dac slujba presupune munc Iizic, o astIel de cerint este Ioarte putin probabil s Iie
justiIicat (a se vedea cerinte ocupationale determinante mai jos la 1.4).
Directivele prevd de asemenea hrtuirea ca Iorm de discriminare. Hrtuirea este deIinit ca
Iiind un comportament nedorit n legatur cu un criteriu de discriminare, care are ca scop sau
eIect violarea demnittii personale a persoanei sau crearea unui cadru intimidant, ostil,
degradant, umilitor sau oIensiv. Dup cum se poate observa, deIinitia discriminrii include o
gam larg de comportamente nedorite. Atunci cnd se analizeaz dac o hrtuire a avut loc,
nu este necesar identiIicarea unui element comparativ.
Directivele prevd de asemenea ordinul de a discrimina ca Iorm de discriminare, de
asemenea interzis.
n cele din urm, Directivele includ victimizarea ca unul din actele interzise. Statele membre
trebuie s aplice msurile necesare pentru a proteja indivizii de la orice Iorm de tratament
advers (precum concedierea) ca reactie la o plngere, actiune sau alte proceduri prin care se
urmreste respectarea principiului egalittii de tratament. Prin aceast prevedere se doreste
protectia nu numai a persoanei discriminate, ci si a celor care pot oIeri probe utile n
procedura anti-discriminare sau care sunt ntr-un Iel sau altul implicati n aceast procedur.

Criterii de discriminare
Legislatia romneasc n vigoare acoper toate criteriile de discriminare prevzute n
directivele europene, precum si alte criterii: ras, nationalitate, etnie, limb, religie, categorie
social, convingeri, sex, orientare sexual, vrst, handicap, boal cronic necontagioas,
inIectare HIV sau apartenent la o categorie deIavorizat, precum si orice alt criteriu.

Discriminarea direct
A Iost deIinit nc de la nceputurile legii anti-discriminare ca Iiind 'orice deosebire,
excludere, restrictie sau preIerint, pe baz de ras, nationalitate, etnie, limb, religie,
categorie social, convingeri, sex, orientare sexual, vrst, handicap, boal cronic
necontagioas, inIectare HIV sau apartenent la o categorie deIavorizat, care are ca scop sau
eIect restrngerea ori nlturarea recunoasterii, Iolosintei sau exercitrii, n conditii de
egalitate, a drepturilor omului si a liberttilor Iundamentale ori a drepturilor recunoscute de
lege, n domeniul politic, economic, social si cultural sau n orice alte domenii ale vietii
publice. (art.2 alin.1)


Desi diIerit Iat de textul directivei, aceasta deIinitie acoper cerintele directivei n ce
priveste deIinitia discriminrii directe, cu att mai mult cu ct pentru a realiza o transpunere
corect a directivei nu este obligatoriu s traduci literal deIinitiile din directive.

Discriminare indirect
,Sunt discriminatorii, potrivit prezentei ordonante, prevederile, criteriile sau practicile aparent
neutre care dezavantajeaz anumite persoane, pe baza criteriilor prevzute la alin. (1), Iat de
alte persoane, n aIara cazului n care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justiIicate
obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate si necesare.
(art.2 alin.2)

Hr(uirea
,Constituie hrtuire si se sanctioneaz contraventional orice comportament pe criteriu de ras,
nationalitate, etnie, limb, religie, categorie social, convingeri, gen, orientare sexual,
apartenent la o categorie deIavorizat, vrst, handicap, statut de reIugiat ori azilant sau orice
alt criteriu care duce la crearea unui cadru intimidant, ostil, degradant ori oIensiv. (art.2
alin.3 indice 1)

Victimizarea
,Constituie victimizare si se sanctioneaz contraventional conIorm prezentei ordonante orice
tratament advers, venit ca reactie la o plngere sau actiune n justitie cu privire la nclcarea
principiului tratamentului egal si al nediscriminrii. (art.2 alin.5)

Excep(iile justificate
Se regsesc att n deIinitia discriminrii indirecte (de mai sus), dar si n deIinitia msurilor
aIirmative: ,Msurile luate de autorittile publice sau de persoanele juridice de drept privat n
Iavoarea unei persoane, unui grup de persoane sau a unei comunitti, viznd asigurarea
dezvoltrii lor Iiresti si realizarea eIectiv a egalittii de sanse a acestora n raport cu celelalte
persoane, grupuri de persoane sau comunitti, precum si msurile pozitive ce vizeaz
protectia grupurilor deIavorizate nu constituie discriminare n sensul prezentei ordonante.
(art.2 alin.7) si a cerintelor ocupationale ntr-un domeniu: ,Prevederile art. 5-8 nu pot Ii
interpretate n sensul restrngerii dreptului angajatorului de a reIuza angajarea unei persoane
care nu corespunde cerintelor ocupationale n domeniul respectiv, att timp ct reIuzul nu

constituie un act de discriminare n sensul prezentei ordonante, iar aceste msuri sunt
justiIicate obiectiv de un scop legitim si metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate si
necesare. (art.9)

Ordinul de a discrimina
Este o notiune de asemenea acoperit de legislatia romneasc recent: ,Dispozitia de a
discrimina persoanele pe oricare dintre temeiurile prevzute la alin. (1) este considerat
discriminare n ntelesul prezentei ordonante. (art.2 alin.1 indice 1)

Ac(iunea pozitiv
Directivele recunosc Iaptul c pentru a obtine respectarea principiului egalittii, n practic
este nevoie de mai mult dect prevederi prohibitive; prin urmare ele prevd posibilitatea
statelor de a adopta msuri pentru prevenirea sau compensarea dezavantajelor istorice suIerite
de anumite grupuri identiIicate prin originea lor rasial sau etnic, religia sau credinta lor,
orientarea lor sexual sau vrst. Dac anumite grupuri nu au Iost niciodat angajate pentru a
realiza anumite tipuri de munc, atunci actiuni pozitive ar putea ncuraja persoane din aceste
grupuri s se pregteasc pentru acele tipuri de munci sau proIesii. Aceasta presupune de
asemenea luarea unor msuri n plus, planiIicate, concentrate pentru a ncuraja membri unor
astIel de grupuri s aplice, oIerindu-le ajutorul necesar n acest sens.

Adaptarea rezonabil pentru persoanele cu dizabilit(i
Art.5 din Directiva privind relatiile de munc (2000/78/EC) cere angajatorilor s ia msurile
adecvate si necesare n cazurile particulare, pentru a permite persoanelor cu dizabilitti s aib
acces, s participe sau s promoveze n relatiile de munc sau s aib acces la training, cu
exceptia cazului n care luarea unor astIel de msuri ar presupune ,eIorturi disproportionale
din partea angajatului.
De exemplu.
Pentru a permite unei persoane cu deIiciente de auz s aib acces la training, angajatorul
trebuie s i asigure un interpret.
Dac dup un accident de munc, un angajat care presteaz o munc Iizic este inapt pentru
postul respectiv, angajatorul trebuie s i oIere instruirea necesar si un loc de munc adecvat,
la birou.

O persoan care Ioloseste Iotoliul rulant rspunde unei oIerte de munc pentru postul de
asistent administrativ. Adresa Iirmei este la etajul 4 al unei cldiri. Dac angajatorul are
birouri si la etajul inIerior, acesta trebuie s i oIere un spatiu de lucru la acest etaj si s mute
un angajat care poate Iolosi scrile. Pe de alt parte, dac angajatorul are birouri numai la
etajul 4 si nu exist liIt, este posibil s nu existe msuri rezonabile (Ir eIorturi
disproportionate din partea angajatorului) pentru a permite accesul acestei persoane la
respectivul loc de munc.
Pentru a permite unei persoane cu deIiciente de vedere s Ioloseasc un cine nsotitor
pentru a ajunge la locul de munc mai repede, angajatorul ar putea s-i schimbe programul de
lucru n asa Iel nct s cltoreasc n orele de vrI.
Un angajator nu poate sustine c eIorturile pe care le implic adaptarea rezonabil, inclusiv
eIorturile Iinanciare, sunt ,disproportionate dac exist Iinantri sau alte ajutoare pentru a
asista angajatorii aIlati n aceste circumstante.

Dovezi ale discriminrii
Directivele se reIer la discriminare 'pe criterii precum origine rasial sau etnic, religie sau
credint, dizabilitate, orientare sexual si vrst. Jurisprudenta si legislatia national care
transpune directivele n state ca Marea Britanie a clariIicat n general ce nseamn ,pe criterii
precum n situatii n care victima prezint n mod real caracteristicile respective sau este
perceput ca detinnd acele caracteristici sau este asociat cu persoane prezentnd aceste
caracteristici.
De exemplu, dac cineva este exclus dintr-un restaurant pentru c proprietarul a decis ,Fr
romi aceasta situatie poate Ii discriminare direct pe criteriul originii rasiale sau etnice, chiar
dac persoana exclus este n realitate sau nu este rom sau dac aparenta sa sugereaz c ar Ii
rom sau dac este prieten cu romi.
n consecint, un reclamant care nu demonstreaz n instant c este rom, poate n acelasi
timp s sustin c a Iost discriminat pe temeiul presupusei sale origini etnice.
Aceast abordare este n mod special important n cazurile privind orientarea sexual, cnd
victimele nu trebuie s demonstreze n Iata instantei c au o anumit orientare sexual, ci
numai s demonstreze Iapte din care s reias c au suIerit un comportament mai putin
Iavorabil sau c au Iost hrtuiti pe motivul presupusei lor orientri sexuale sau pentru c au
Iost asociati cu persoane de o anumit orientare sexual.


Sunt mai multe mijloace procedurale n ajutorul victimei prin care s se demonstreze Iapta de
discriminare. Aceste mijloace includ testarea, Iolosirea statisticilor, a nregistrrilor audio-
video, a interogatoriului. Testarea este o modalitate Iolosit mai ales n Statele Unite pentru a
dovedi discriminarea direct la angajare sau n relatiile de munc. n Belgia, testarea este un
mijloc de prob prevzut de lege. ONG-uri din centrul si estul Europei Iolosesc de asemenea
persoane care testeaz de ex. persoane n cutarea unui loc de munc ele sunt alese pentru
a oIeri un element de comparatie similar n toate caracteristicile, mai putin una (cel mai
adesea rasa) pe baza creia se ntemeieaz discriminarea.
nregistrrile audio si video pot Ii Iolosite ca mijloace de prob n anumite tri de ex.
Republica Ceh dar nu si n altele. n Marea Britanie procedura interogatoriului permite
persoanelor n cutarea unui loc de munc s obtin un rspuns imediat de la angajator cu
privire la motivele respingerii lor. Instantele din Marea Britanie pot astIel trage concluzii cu
privire la existenta discriminrii din rspunsurile date la interogatoriu sau din lipsa
rspunsului la timp sau la toate ntrebrile.


Documentarea yi colectarea informa(iilor

Documentarea si colectarea inIormatiilor (cercetarea) sunt elemente esentiale pentru aproape
toate tipurile de activitti de advocacy. Documentarea si colectarea inIormatiilor sunt
necesare pentru a ne ajuta s ne Iormulm ideile si apoi s ne sustinem opiniile, pentru a Ii
luate n considerare de cei pe care dorim s i inIluentm.
Exist dou tipuri principale de inIormatii care pot Ii Iolosite n campania de advocacy:
primare si secundare.

Documentarea si cercetarea primar includ inIormatiile si datele colectate prin Iorte proprii.
Poate include documente narative, date (att numerice ct si narative) care au Iost deja
colectate, interviuri, norme, discutii de grup pe o tem dat, note, studii, cercetare
participativ (evaluare rapid), IotograIii etc.

Documentarea si cercetarea secundar includ inIormatiile din alte surse, colectate de altii n
scopuri nelegate de munca noastr. Acestea includ studii precum cele demograIice nationale
si de sntate, recensminte, Iapte si statistici despre HIV/SIDA, studii comportamentale (de
exemplu Iolosirea prezervativului), reIorme de sntate a reproducerii, studii sociologice cum
ar Ii: Iactori de decizie n Iamilie/gospodrie, cercetarea resurselor pe Internet, website-uri,
Iorumuri de discutii, prin e-mail etc. Cercetarea secundar poate include si cercetarea
academic, cercetarea operational, rezumate de la conIerinte.

Exist o serie de avantaje legate de Iolosirea inIormrii secundare dintr-o sursa credibil:
- obtinerea acestor inIormatii nu este scump
- sunt disponibile
- valide si solide
- actuale
- cuprinztoare
- credibile pentru cei pe care trebuie s i inIluentm.


Totusi, cercetarea primar are si ea avantaje:
- demne de mai mult ncredere, pentru c stim exact sursa de unde au Iost colectate
inIormatiile mai directe si relevante, tintite pe problema abordat
- demonstreaz experienta direct n orice problem.

Documentarea primar este vital si cere organizatiilor s dezvolte sisteme simple pentru
colectarea si pstrarea inIormatiilor. Cnd apare ocazia sau nevoia de inIormatii, acestea pot
Ii Iolosite pentru a ne sustine ideile si a aduce argumente pentru campania de advocacy, sau
pot Ii Iolosite ntr-o serie de scopuri n cadrul organizatiei.
(pentru mai multe inIormatii despre dezvoltarea sistemelor de documentare pentru
organizatii vezi Documenting and Communicating HIJ/AIDS Work - A Toolkit to Support
NGOs/CBOs, International HIV / AIDS Alliance, www.aidsalliance.org).

Atelier de instruire pentru advocacv - JSI R&T/Romania


PREZENTAREA SISTEMULUI DE MONITORIZARE A
DREPTURILOR OMULUI N CONTEXT HIV/SIDA

Din aprilie 2001 si pn n prezent, Uniunea Na(ional a Organiza(iilor Persoanelor
Afectate de HIV/SIDA (UNOPA) a elaborat si dezvoltat cu sprijinul Iinanciar si tehnic
acordat de Reprezentan(a UNICEF n Romnia si ulterior n 2003 de Ini(iativa pentru
Sntatea Familiei (ISFR) - Parteneriat coordonat yi finan(at de Institutul pentru
Cercetare yi Formare (1SI) yi finan(at de Guvernul Statelor Unite ale Americii prin
Agen(ia Statelor Unite pentru Dezvoltare Interna(ional (USAID), un sistem pilot de
monitorizare a cazurilor de violare a drepturilor persoanelor inIectate si aIectate de
HIV/SIDA.

n 2004, activitatea de monitorizare se deruleaz n cadrul proiectului UNOPA Inijiativa
pentru promovarea yi aprarea eficient a drepturilor persoanelor care triesc cu
HIJ/SIDA Iinantat de Fondul Global pentru combaterea HIV/SIDA, Malariei yi TBC.

Acest sistem a aprut din necesitatea de a corecta situatii grave de nclcare (criza
tratamentului ARV) si de a aduce o contributie important la reIorma serviciilor de sntate si
protectie social din Romnia, n sensul adaptrii lor la nevoile PLWHA.
Acest sistem a aprut n egal msura din nevoia de a promova abordarea problematicii
HIV/SIDA si din prisma Drepturilor Omului. Discriminarea si stigmatizarea PLWHA, a
grupurilor vulnerabile la HIV (homosexuali, lucrtori sexuali, detinuti, populatia roma etc),
ignorarea lor n ceea ce priveste posibilitatea implicrii lor ca actori n lupta contra SIDA, a
determinat leadershipul mondial din sectorul HIV/SIDA s promoveze o abordare Iondat pe
Drepturile Omului.

Scopul monitorizrii UNOPA este s determine cresterea responsabilittii Statului n ceea ce
priveste promovarea, respectarea si protectia drepturilor PLWHA. Nu se doreste o substituire
a acestei responsabilitti.

Prin acest sistem de monitorizare, care cuprinde colectarea, centralizarea si analiza sistematic
si standardizat a inIormatiilor privind nclcarea drepturilor persoanelor inIectate si aIectate
de HIV/SIDA, UNOPA urmreste eficientizarea promovrii yi respectrii drepturilor

persoanelor infectate yi afectate de HIV/SIDA din Romnia, schimbri la nivelul
legisla(iei yi politicilor sociale din sector, creyterea calit(ii serviciilor medicale yi de
asisten( psihosocial adresate persoanelor infectate yi afectate de HIV/SIDA.

n ce const aceast monitorizare?

Monitorizarea n domeniul respectrii drepturilor este un proces care const n a observa
ndeaproape o situatie dat ntr-o societate pe o perioad lung, pentru a vedea dac normele
relative la drepturile omului sunt respectate. Pentru a eIectua o monitorizare este nevoie de
realizarea unor anchete si de documentarea unui numr important si/sau reprezentativ de
cazuri/evenimente.

Monitorizarea implic utilizarea unor instrumente, ca de exemplu, un Iormat standard de
colectare si nregistrare a datelor care vor documenta cazul de violare. Rezultatele sunt apoi
evaluate raportat la o norm sau reIerint precis.
n cazul persoanelor seropozitive sau bolnave SIDA, de exemplu, pentru a vedea n ce msura
dreptul la ocrotirea snt(ii este respectat, se eIectueaz anchete asupra unor evenimente
care au implicat ntreruperea tratamentului antiretroviral din alte motive dect recomandarea
medicului coordonator, lipsa medicamentelor necesare tratamentului bolilor asociate,
neeIectuarea analizelor speciIice supravegherii inIectiei HIV/SIDA (CD4, viremie, teste de
rezistent), evenimente care raportate la norme na(ionale yi interna(ionale sunt analizate si
documentate pentru a demonstra cazurile de violare. Spre exempliIicare:

Articolul 33 - Constitutia Romniei (dreptul la ocrotirea snttii)
Subprogramul 1.2 al Ministerului Snttii si Familiei: ,Supravegherea si controlul
inIectiilor HIV/SIDA
Obiective:
IdentiIicarea cazurilor existente de inIectie HIV/SIDA; supravegherea
epidemiologic a cazurilor existente; (.) mentinerea sistemului imunitar
al bolnavilor inIectati la nivel protector Iat de inIectiile oportuniste, prin
terapia antiretroviral (ARV) si Iat de inIectiile asociate.


Activit(i:
(.) Asigurarea medicamentelor antiretrovirale si pentru inIectiile
asociate

Articolul 25 al Declara(iei Universale a Drepturilor Omului
,1. Orice persoan are dreptul la un nivel de viat corespunztor asigurrii
snttii sale, bunstrii proprii si a Iamiliei, cuprinznd hrana, mbrcmintea,
locuinta, ngrijirea medical, precum si serviciile sociale necesare, dreptul la
asigurare n caz de somaj, de boal, de invaliditate, vduvie, btrnete sau n
alte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistent, ca urmare a unor
mprejurri independente de vointa sa.
2. Mama si copilul au dreptul la ajutor si ocrotire speciale. (.)
n situatia persoanelor seropozitive sau bolnave de SIDA a cror viat depinde ntr-o Ioarte
mare msura de administrarea tratamentului antiretroviral, ntreruperea sau reIuzul acestui
tratament n conditii de eligibilitate clinic este echivalent cu o nclcare a DREPTULUI LA
VIAT.

METODOLOGIE

Datele privind nclcrile de drepturi sunt colectate direct de ctre persoane inIectate/aIectate
de HIV/SIDA
1
, n baza unor chestionare concepute de UNOPA si aplicate sub Iorma unor
interviuri/anchete de teren.

Echipa: 22 monitori - persoane inIectate/aIectate de HIV/SIDA, din acest punct de
vedere, sistemul de monitorizare este un instrument prin care se doreste cresterea
gradului de participare/implicare a PLWHA n promovarea si aprarea drepturilor lor,
reducnd prin aceasta vulnerabilitatea lor la HIV. Anchete de teren.

Instrumente:
Iise de monitorizare, Iormate standard de raportare lunar si trimestrial
baz de date prin care se centralizeaz si se analizeaz datele Iurnizate de
monitori relative la nclcrile de drept

1
Anul acesta echipa monitorilor este Iormat din 19 persoane inIectate/aIectate de HIV/SIDA

reIerinte normative nationale (legi, Ghidul terapeutic national, Strategia
National etc), internationale (Conv Dr Copilului etc)

Aria de acoperire geografic: Bucuresti si 15/14 judete

n prezent, sistemul este alimentat att de monitori ct si de media si alte ONG uri partenere
din sector.


ONG un grup local, national sau international, cu personalitate juridic, cu un scop clar si
actiuni vizibile, guvernat de un consiliu director care este autorizat s i reprezinte pe membri.
Este de obicei o organizatie non-proIit, Ir aIiliere cu orice entitate guvernamental sau din
sectorul privat sau cu orice partid politic. Scopurile sale sunt de obicei s promoveze
bunstarea prin implicarea n probleme sociale si politice si prin cutarea de a juca un rol egal
cu alte institutii democratice n dezvoltarea si progresul societtii.

Rolul ONG n zona combaterii discriminrii
Atunci cnd se consider rolul pe care l pot juca n combaterea discriminrii, ONG-urile ar
putea s Ioloseasc avantajele rolurilor speciale care li s-au dat prin Directivele Consiliului
European, anume, Iactori de consultare privind politicile publice.
n vederea obtinerii de ctre o tar a telurilor sale de pace, democratie, bun guvernare,
sntate, prosperitate si egalitate, ONG-urile sunt esentiale pentru o dezvoltare de succes.

Rolul unui ONG ca un instrument al societtii civile n lupta mpotriva discriminrii poate
include:
Asigurarea mijloacelor pentru exprimarea si adresarea direct a nevoilor oamenilor care sunt
discriminati
Suportul pentru victimile discriminrii n procesul de acces la justitie
Promovarea diversittii si egalittii n societate
Stabilirea mecanismelor de inIluentare a prtilor decizionale
Urmrirea nediscriminrii si a tratamentului egal n politici
Provocarea autorittilor si a corporatiilor s ia msuri mpotriva discriminrii
Monitorizarea, documentarea si denuntarea discriminrii
Mentinerea egalittii pe agenda politic si ncurajarea mobilizrii

Un ONG poate:
s lucreze n parteneriat cu alte ONG-uri pentru a obtine telurile comune;
s lucreze, cnd este cazul, n parteneriat cu autorittile pentru a obtine telurile si obiectivele
comune;
s lucreze, cnd este cazul, mpotriva autorittilor atunci cnd acestea promoveaz politici
care sunt contrare obiectivelor ONG-urilor;

s oIere servicii eIicient si eIectiv n cadrul de lucru al politicilor guvernamentale, cnd este
cazul, si s adopte strategii consultate si negociate ntre ONG-uri si Guvern;
s oIere servicii eIicient si eIectiv n cadrul de lucru al politicilor guvernamentale, cnd este
cazul, si s adopte strategii contrare politicilor guvernamentale;
s asigure coordonare propriilor servicii si s angajeze guvernul n discutii despre
coordonarea serviciilor dintre guvern si ONG-uri;
s asigure consiliere proIesional si bine documentat guvernului pe subiecte de important;
s pledeze pentru schimbare ca rspuns la o necesitate;
s ghideze si s contribuie semniIicativ la procesul legislativ si politic prin asigurarea de
consiliere bine documentat si prin inIormarea politicienilor din guvern si opozitie si a altor
persoane cu inIluent;
s Iie 'cine de paz vigilent - evidentiind acolo unde guvernul si coporatiile discrimineaz
n mod activ, sau nu reusesc s-si Iac datoria de a combate discriminarea sau acolo unde este
nevoie de o mbunttire a perIormantelor. n acest rol ONG-ul trebuie, atunci cnd este
necesar, s pledeze, s Iac lobby si s negocieze cu guvernul si mediul de aIaceri;
s atace prin mecanisme bine selectate acte, omisiuni politice sau practici administrative
care sunt contrare obiectivelor ONG-ului;
s urmreasc si s asigure c avantejele date de dezvoltrile aprute n combaterea
discriminrii sunt preluate, d.e. noi legi (nationale, EU, internationale), noi politici (nationale,
EU, internationale), noi surse de Iinantare, decizii juridice de principiu (nationale, EU,
internationale);
s Iie deschis, transparent si responsabil Iat de membrii si si Iat de public;
s creasc puterea participrii ONG-urilor n societatea civil prin Iormarea de retele si
coalitii si prin promovare de solutii si initiative originale. Aceasta poate ajuta la reducerea
prejudectilor n societate, astIel Iavoriznd egalitatea;
s lucreze deschis si n spirit de colaborare cu alte ONG-uri care opereaz n arii adiacente si
poate evita aparitia de conIlicte si dispute ntre ONG-uri;
s supun la presiuni statul pentru a ratiIica instrumente internationale care s permit
organizatiilor internationale s urmreasc practicile guvernamentale;
s trimit corpurilor nationale si internationale inIormatii vitale si sigure pe care acestea s
le Ioloseasc n examinarea istoricului discriminatoriu al unei tri.
Pe scurt, rolul unui ONG poate Ii s veriIice, monitorizeze si critice actiunile guvernelor si ale
sectorului privat, s suplimenteze si s complementeze rolul guvernului n combaterea
discriminrii si s asiste indivizii si grupurile s-si realizeze drepturile.

Ce poate face concret un ONG n combaterea discriminrii?
Lista urmtoare reprezint activittile si serviciile pe care un ONG le poate ntreprinde sau
oIeri n ajutarea combaterii discriminrii la toate nivelurile:
constientizare;
monitorizarea/inIluentarea dezvoltrii politicilor si a legii;
litigii;
metode alternative de rezolvare a disputelor incluznd medierea;
ducnd campanii, plednd pentru schimbri n practic.
Mai multe detalii despre acestea vor Ii explorate n capitolele urmtoare.

Ce nevoi are un ONG pentru a-yi ndeplini rolul?
Resurse umane
Abilitti
Cunostinte
Expertiz
Deschidere
Transparent
Responsabilitate (ONG-urile au Iost n primul val al dezbaterilor cu privire la
responsabilitate si transparent - probleme de baz ale actiunilor voluntare)
Finantare
Atitudini nediscriminatorii n cadrul propriei organizatii
Legislatie national relevant cu privire la crearea si Iunctionarea sa

De ce ONG-urile sunt mai bine plasate dect alte organiza(ii n a lucra
pentru combaterea discriminrii?
Organizatiile voluntare joac un rol crucial n interactionare cu comunittile la nivel local,
regional, national si international.
n timp ce nemultumirea Iat de politic creste, angrenarea n activitti voluntare si
comunitare reprezint o modalitate a oamenilor de a contribui la viata public, donndu-si
timpul sau banii si sustinnd cauzele care i intereseaz.
Organizatiile voluntare au devenit din ce n ce mai mult un loc unde oamenii pot participa la
dezbateri si se pot implica n probleme care i aIecteaz, si unde simt c pot pleda pentru
schimbare.

Care sunt obstacolele pentru ONG-uri yi cum pot fi depyite?
Reguli complexe legate de cerintele pe care ONG-urile trebuie s le ndeplineasc pentru a Ii
nregistrate. ONG-urile care ncearc s se nregistreze ar trebui s cunoasc detaliat aceste
reguli si s Ii Icut pasii corecti si s Ii obtinut documentele necesare.
Interzicerea unor organizatii de a Iace anumite activitti dac nu sunt nregistrate.
Organizatiile trebuie s decid importanta acestora si dac s se nregistreze sau nu.
Interzicerea unor anumite activitti chiar si dup nregistrare. ONG-urile trebuie s Iie n
conIormitate cu legile nationale sau dac acestea sunt arbitrare sau disproportionate, atacati-le
prin mecanismele cuvenite.
Lipsa reputatiei pentru a participa la dezbateri politice relevante. ONG-urile vor trebui s se
asigure c au inIormat indivizii sau organizatiile care au reputatie.
Lipsa reputatiei pentru a Iace plngeri. ONG-urile i pot sustine si ajuta pe cei care nu au
reputatie sau caut s reIormeze regulile.
Perceptia aIilierii unui guvern sau partid politic amenint acceptare ca un avocat impartial al
problemelor. Un ONG bun trebuie s Iie atent la mbrtisarea unei cauze, s nu se aIilieze
unui partid politic si trebuie s ia msuri ca lucrurile s stea astIel.
Lipsa de cunostinte si de abilitti, n particular n management organizational si Iinanciar
sau n Iolosirea IT-ului. ONG-urile trebuie s se asigure c nteleg importanta unui
management organizational si Iinanciar bun. Trebuie s obtin serviciile (pltite sau nu) ale
unor proIesionisti buni sau s se ocupe de Iormarea de rigoare (sau amndou).
Lipsa Iondurilor si resurse limitate, lipsa inIormatiei si consilierii pentru accesarea
Iondurilor nationale, EU si internationale disponibile. Comisia national de egalitate,
corpurile de coordonare ale ONG-ului, reprezentantii locali ai EU si donatori regionali sau
internationali trebuie contactati pentru a identiIica surse de Iinantare convenabile.
Impozitare sau alte legi relevante ale trii donatorului sau recipientului care ar putea s nu
Iie n Iavoarea ONG-urilor. De exemplu, un obstacol considerabil n calea ONG-urilor din
Japonia l reprezint Iaptul c Japonia nu a acordat deduceri de taxe majorittii organizatiilor
sale non-proIit. Pe de alta parte, experienta din US a artat c benIiciile din taxe pentru
organizatiile non proIit ajut la stimularea contributiilor din partea publicului si promoveaz
donatii caritabile din partea sectorului privat.
Lipsa unor parteneriate eIective ntre guvern si ONG. Guvernul, sectorul privat si ONG-urile
trebuie s se recunoasc unul pe cellalt ca Iiind parteneri integrali, de talie egal, avnd de
jucat un rol distinct si vital n cadrul dezvoltrii. Guvernul promulg si aplic reguli si norme

care deIinesc mediul politic necesar dezvoltrii activitittilor ONG-urilor. Sectorul privat
poate oIeri 'know-how, resurse si asistent tehnic, n timp ce ONG-urile oIer cunostinte
practice primare, relationri si implementarea legturilor necesare pentru obtinerea unui
produs sustenabil.
Sub-utilizarea suportului potential din partea sectorului privat. ONG-urile ar trebui s caute
s obtin ,implicarea mediului de aIaceri. Un numr n crestere de ONG-uri implic mediul
de aIaceri n 'parteneriate cu scopul de a adresa colaborativ probleme cheie.
Incapacitatea de a atinge unele segmente din comunitate datorit unei anumite lipse de
sensibilitate, impunerea din exterior a unor scopuri politice, barierele culturale sau de limb.
ONG-urile trebuie s se asigure c propriile lor organizatii prezint o diversitate a Iortei de
munc si a personalului pregtit n domeniul combaterii discriminrii, a istoriei sociale si
politice, inclusiv a istoriei excluderilor si discriminrilor mpotriva unor anumite grupuri din
comunitate si atunci cnd este necesar, competente lingvistice speciale.
Un management sau practici de angajare deIectuoase apar Irecvent n cadrul ONG-urilor si
duc la ineIicienta muncii lor (absenta unei inIrastructuri organizate, a unei ierarhii si a unui
sistem managerial adecvat). Aceste aspecte se pot datora unui concurs de Iactori precum: lipsa
Iinantrilor, a resurselor, a timpului, rezistent n relationarea cu angajatorul, continuitatea
personalului (n special n ONG-urile care lucreaz cu voluntari) si conduc la scderea
potentialului organizatiei. Ele pot Ii ndeprtate prin alocarea unor atributii manageriale,
training speciIic n probleme de management, un aparat administrativ intern competent, o
revizuire periodic a problemelor administrative si a celor privind relatiile de munc.


Creyterea gradului de conytientizare
Chiar dac exist persoane care au anumite prejudecti cu privire la anumite grupuri si
svrsesc acte de discriminare n cunostint de cauz, exist un numr mai mare de membri ai
societtii care nu sunt constienti c actele lor sunt discriminatorii. Una dintre sarcinile
principale ce trebuie ndeplinite n lupta mpotriva discriminrii const tocmai n inIormarea
si educarea societtii, ce poate Ii realizat prin mai multe mijloace.
Majoritatea victimelor discriminrii nu si cunosc drepturile si nu stiu ce s Iac si unde s
caute ajutor.

Promovarea propriei organiza(ii
n urma studiilor eIectuate de principalii Iinantatori si consortii de ONG-uri, s-a demonstrat c
pentru a lucra n mod eIicient, ONG-urile trebuie nu numai s ncerce o constientizare a
opiniei publice cu privire la temele pe care le promoveaz, dar si cu privire la propria
organizatie. Acest aspect, desi Ioarte important, este deseori neglijat.
ONG-urile care se ocup n mod special cu discriminarea trebuie s si dezvolte strategii
paralele pentru a-si promova propria organizatie, precum si obiectivele urmrite si aspectele
legate de combaterea discriminrii pe care doresc s le dezvolte n activitatea lor. Aceast
strategie ar putea include:
S devin o prezent vizibil participnd la ntlniri sau evenimente relevante, alturndu-se
unor comitete sau grupuri de lucru pe probleme importante pentru societate. AstIel de
evenimente pot Ii ocazii ideale pentru stabilirea de ntlniri individuale cu alte organizatii,
cutarea de parteneri sau donori, care pot Iinanta servicii n mod direct.
S lucreze mpreun cu alte organizatii de ex. alte ONG-uri care desIsoar activitti n
domeniul discriminrii, chiar dac nu se concentreaz asupra unui anumit criteriu. Aceasta
include organizarea de ntlniri, activitti coordonate, identiIicarea priorittilor la nivelul
comunittii.
Dobndirea de expertiz tehnic si substantial de exemplu:
- Solicitarea unui specialist n domeniul discriminrii s oIere asistent de specialitate sau s
lucreze cu ONG-ul respectiv;
- Asigurarea anumitor training-uri de specialitate angajatilor si colaboratorilor;
- Stabilirea unor parteneriate cu alte organizatii pentru implementarea unor programe
speciIice.


Prin mbunttirea imaginii publice a propriei organizatii, ONG-urile vor putea sa creasc
gradul de constientizare al opiniei publice cu privire la anumite aspecte legate de discriminare
care sunt in sIera lor de interese.

Conytientizarea publicului asupra aspectelor legate de principiul egalit(ii
Care este scopul contienti:rii?
Schimbarea atitudinilor, comportamentelor, practicilor, mobilizarea oamenilor pentru
sprijinirea unor politici noi, promovarea implementrii unei agende pentru respectarea
principiului egalittii etc.
Care sunt grupurile tinta?
Opinia publica, victimele sau potentialele victime, angajatorii din sectorul public sau privat,
prestatorii de servicii, inclusiv asigurarea unei locuite, institutiile de nvtmnt, Iortele de
politie etc.
Cum se reali:ea:?
OIerind inIormatie, organiznd campanii, prin educatie si instruire, prin cercetare si
publicarea acestor cercetri, prin stabilirea de retele si alinate, prin intermediul media.
IdentiIicnd exemple de discriminare constienta, intentionat sau neintentionat care
intervine in mod special atunci cnd are loc un comportament inuman sau degradant.
OIerind argumente pe ntelesul comunittii si acceptabile pentru un numr ct mai mare de
persoane, de ce astIel de Iapte de discriminare sunt interzise si care este semniIicatia Iaptului
ca interzicerile sunt prevzute de lege.
Aducnd mai aproape de oameni ntelegere suIerintelor pe care le implic o Iapta de
discriminare (de ex. empatia cu victimele discriminrii) si ajutnd la depsirea perceperii
victimelor discriminrii ca ,alte persoane.
OIerind inIormatie cu privire la:
- legislatia privind dreptul de a nu Ii discriminat;
- legislatia care aplica acest drept si in mod special dispozitiile reIeritoare la obligatia statului
de a disemina inIormatia cu privire la directive prin orice mijloc adecvat (articolul 12 din
Directiva Consiliului 2000/78/EC si articolul 10 din Directiva Consiliului 2000/43/EC);
- cile legale de protectie mpotriva discriminrii;
- masuri preventive;
- datele de contact ale autorittilor si organizatiilor competente in domeniul combaterii
discriminrii.

Monitorizarea/Influen(area dezvoltrii de legi si politici
ONG-urile au un rol important de jucat in monitorizarea si inIluentarea dezvoltrii de politici
si legislatie ntruct ele sunt cel mai bine plasate pentru a cunoaste problemele grupurilor tinta
si de a gndi si oIeri posibile solutii autorittilor competente. ONG-urile trebuie sa decid
daca din punct de vedere strategic aceasta este o activitate pentru care detin expertiza si au
capacitatea de a i se dedica.

Ce se monitori:ea:?
Implementarea legislatiei si a politicilor
Practicile si atitudinile in anumite sectoare (administratie publica, relatii de munca, acces la
servicii, etc.)
EIectele politicilor asupra grupurilor vulnerabile
Cum se face monitori:area?
Prin activitti de cercetare, strngere de inIormatii, dezvoltnd indicatori.
O monitorizare bine Icut va conduce la obtinerea de inIormatii relevante, credibile. O buna
monitorizare este premisa pentru un lobby eIicient.
Monitori:area folosind cercetarea si lobbv/advocacv include.
Organizarea de ntlniri si trimiterea de scrisori oIiciale ministerelor sau altor institutii
publice pentru a le convinge sa adopte aspectele propuse de voi;
Participarea la consultarile publice organizate de diIerite institutii publice;
Folosirea procesului politic;
Abordarea membrilor Parlamentului in legtura cu anumite aspecte ncercnd a-i convinge
sa si asume anumite motiuni spre dezbatere;
Lucrul alturi de Guvern (in cazurile adecvate) atunci cnd exista aceasta oportunitate (ca
membri in grupuri de lucru sau in grupuri operative etc.);
Lucrul mpreun cu alte ONG-uri active in domeniul combaterii discriminrii;
Lucrul alturi de Iorumuri anti-discriminare relevante;
Monitorizarea eIectului unor legi noi, iar daca acesta este negativ cu privire la anumite
grupuri, atentionarea Guvernului in acest sens, a altor ONG-uri etc.


Abilit(i
ONG-urile au nevoie sa si Iac un ,audit al abilittilor in cadrul organizatiei pentru a stabili
ce aptitudini trebuie sa si dezvolte pentru a atinge obiectivele principale ale organizatiei in
lupta mpotriva discriminrii.
Organizatia urmeaz sa aIle daca trebuie sa dobndeasc cunostinte sau expertiza in ce
priveste:
membrii staII-ului sau membrii asociatiei, legturile cu alte ONG-uri (nu toate dintre
abilittile prezentate mai jos sunt necesare tuturor ONG-urilor):
Personal cu abilitti juridice;
Personal cu abilitti de mediere/arbitrare;
Personal cu abilitti de consiliere;
Personal cu abilitti de predare/training;
Personal ce poate dezvolta relatii interpersonale bune;
Personal cu abilitti bune de comunicare sau care poate dezvolta relatii publice bune;
Personal Iamiliarizat cu procesul politic;
Personal cu abilitti lingvistice necesare pentru a dezvolta relatii internationale si a se
inIorma din surse internationale;
Personal cu experienta de lucru cu media;
Personal cu abilitti de marketing;
Personal cu abilitti de Iund-raiser;
Personal cu abilitti tehnice IT.
Atunci cnd identiIica lipsa unor abilitti necesare, ONG-urile trebuie sa caute si sa aplice
remediile aIerente, de ex:
Recrutarea unor noi angajati care detin abilittile necesare;
Recrutarea unor voluntari care detin abilittile necesare;
Folosirea contactelor cu celelalte ONG-uri pentru training, asistenta, schimb de experienta
etc.;
Asigurarea accesului la servicii care presupun anumite cunostinte si abilitti prin stabilirea
contactelor cu Iirme locale, proIesionisti sau traineri;
Trimiterea de cereri de Iinantare daca este necesar.


Instrumente
ONG-urile trebuie sa treac printr-un ,audit al instrumentelor in cadrul organizatiei lor
pentru a aIla ce instrumente Iolosesc sau ar putea s Ioloseasc pentru a atinge principalele
obiective identiIicate.

A. In general - Campanii
Arena politica
Organizatiile trebuie sa Ioloseasc arena politica locala si nationala pentru a pleda in Iavoarea
anumitor aspecte (de ex. pentru o noua legislatie, pentru extinderea legislatiei existente) sau
pentru a schimba practicile discriminatorii.
Campaniile ar trebui s aib in vedere politicienii, autorittile locale sau alti Iactori de decizie.
ONG-urile trebuie sa inIormeze ministerele asupra realittilor din jurul temei pentru care
pledeaz. ONG-urile trebuie sa si Iac cunoscute opiniile cu privire la proiectele de legi sau
legile in vigoare si sa solicite autorittilor si agentiilor guvernamentale sa si Iac datoria.

Opinia publica
Aceasta reprezint un instrument puternic in promovarea obiectivelor campaniei, de aceea
este important ca ea sa se desIsoare public. Aceste campanii ar trebui sa caute sa pstreze
opinia publica inIormata in legtura cu aceste aspecte. Schimbarea opiniei publice este
esentiala pentru succesul campaniei pentru ca daca publicul rmne neinteresat de subiect,
aceasta nu mai are sens. Daca publicul nu este Icut sa nteleag c dreptul de a nu Ii
discriminat este Iundamental, atunci nici politicienii care se bazeaz pe voturile publicului nu
vor Ii interesati de acest lucru.

Stabilirea de retele si construirea de aliante
Interactiunea cu grupurile tinta este importanta pentru stabilirea de retele. In acest sens,
comunicarea cu grupurile si Iorumurile relevante ajuta la Iormarea unei imagini Iidele a
realittii intr-un anumit domeniu. Pentru aceasta trebuie s existe o baza de date actualizat cu
contacte utile.
n plus, un mod ideal de a schimba cunostinte si inIormatii, de a construi relatii si a mbuntti
contacte pentru un mai mare impact al campaniei consta in stabilirea de relatii strnse cu alte
grupuri sau organizatii care mprtsesc aceleasi obiective in combaterea discriminrii sau


in alte arii de interes conexe (de ex. pentru mbunttirea standardelor in scolile din zona
rural).
ONG-urile pot invita alte organizatii care lucreaz in domenii similare la ,mese rotunde unde
se pot pune de acord asupra obiectivelor comune in realizarea unor campanii si in activitti de
lobby sau pot sa schimbe inIormatii despre proiectele in care sunt implicati.
Prin acest gen de ,lucru in echipa se evita duplicarea eIorturilor (si a costurilor) n acelasi
domeniu.
Acest aspect este important mai ales in cazul in care organizatiile sunt in competitie pentru
aceleasi Ionduri. BeneIiciile economice ale muncii in comun si ale mprtirii cheltuielilor si
cunostintelor duce de asemenea la eliberarea unor Ionduri care pot Ii Iolosite in alte scopuri,
poate tot pentru actiuni comune.
Construirea de aliante cu alte sectoare de activitate asigura un mai bun schimb de inIormatii, o
mai buna coordonare a strategiilor si Iace posibila mobilizarea unei mase mai mari de
persoane care sustin o agenda anti-discriminare.
Prin initierea unor seminarii proprii si participarea la alte evenimente sau conIerinte,
organizatia si mbuntteste propria imagine, si transmite mesajele anti-discriminare si si
mbuntteste baza de date cu contacte.
Construirea de aliante cu alte grupuri din societatea civila poate merge pana la sindicate,
universitti sau think tanks, organizatii ale consumatorilor, media etc.

Cercetare
Opiniile ONG-urilor exprimate prin campanii, prin media etc. trebuie sa se sprijine pe
cercetri temeinice de un nalt grad proIesionalism. Aceste cercetri prezint un rol
semniIicativ in inIluentarea deciziilor politice la cel mai nalt nivel din Guvern.
Unele din cele mai bune si eIiciente cercetri sunt cele ntocmite de ONG-uri cu expertiza,
abilitti si resurse pentru a realiza o munca la un nalt standard proIesional, motiv pentru care
sunt Ioarte respectate. Multe ONG-uri nu detin aceste abilitti si prin urmare nu ar trebui sa se
angajeze in astIel de proiecte in aceste conditii. Cercetri de o calitate discutabila pot dauna
att ONG-ului, cat si cauzei respective. In schimb, ONG-urile respective pot contribui cu
inIormatii utile cercetrilor unor experti.
In consecint, organizatia trebuie sa aprecieze daca are abilittile necesare pentru a promova
propria cercetare sau, daca resursele ii permit, sa subcontracteze cercetarea unor experti pe
probleme de discriminare. ONG-urile mai mari pot avea interes sa subcontracteze astIel de

experti externi pentru a realiza proiecte de cercetare si o data Iinalizate sa pregteasc
rapoarte mai ample. Modalitti utile de colectare de inIormatii reprezint de asemenea
promovarea de investigatii asupra constientizrii si analizele statistice prin Iolosirea
chestionarelor.
Pe baza acestor cercetri, ONG-urile pot compila si produce rapoarte de cercetare ample,
lucrri de cercetare sau scurte investigatii pe cazuri, studii de caz, publicatii cu politici
publice, newsletter-uri periodice, rezumate statistice, rezumate de Iapte, Iise de cazuri pe care
sa le Iac accesibile prin publicarea lor prin diIerite mijloace (de ex. biblioteci, website etc.).
De asemenea, ONG-urile pot realiza si trimite inIormri periodice prin posta electronica sau
traditional celor din baza de date, prin care se Iac publice propriile cercetri si activitti
statistice.
InIormatiile dobndite prin intermediul cercetrii vor Iolosi ONG-urilor pentru a dezvolta
proiecte pilot prin care sa-si pun in practica in cadrul comunittii propriile teorii cu privire la
anumite aspecte.

Media
In societatea de azi, mass-media reprezint cel mai puternic mijloc de inIluentare a opiniei
publice si de crestere a gradului de constientizare generala. Prin urmare, colaborarea cu mass-
media este esential, iar ONG-urile trebuie sa-si creeze contacte printre jurnalisti (radio, TV,
stiri prin internet, mass-media scrisa), sa si dedice suIicient timp si energie pentru a da
comunicate de presa si campanii de presa pe teme legate de principiul egalitti si drepturile
omului.
Media poate servi de asemenea pentru diseminarea inIormatiei relevante. In acest sens, ONG-
urile trebuie sa Ioloseasc mass-media pentru a transmite grupurilor tinta inIormatiile si
educatia necesara, prin urmrirea urmtorilor pasi:
Comunicate de presa atunci cnd sunt lansate noi politici de ctre autorittile locale sau
nationale;
Comunicate de presa atunci cnd sunt luate de ctre instantele judectoresti hotrri de
principiu sau hotrri-stire;
Organizarea de conIerinte de presa;
Invitatii adresate regulat membrilor media s participe la cursuri de pregtire organizate de
ONG-uri;
Trimiterea de scrisori ctre ziare cu scopul de a Ii publicate;

IdentiIicarea jurnalistilor care se ocupa de probleme legate de discriminare si adugarea lor
la baza de date;
InIormarea regulat a acestor jurnalisti asupra aspectelor relevante din domeniu;
EIectuarea de monitorizri media pentru a detecta inIormatii incorecte, imagini
discriminatorii sau stereotipuri, urmata de colaborarea cu mass-media pentru eliminarea
acestora.

Training
Acesta vizeaz un numr mare de grupuri tint. In Iunctie de grupul tint urmeaz sa Iie
adaptat si continutul training-ului (organe de politie, jurnalisti, scoli etc.).
O data ce organizatia si-a construit propria imagine si a dobndit expertiza necesara pentru
training, va Ii in postura de a oIeri training-uri pentru promovarea principiului egalittii.
Organizatia ar trebui sa aib in vedere realizarea de training-uri, seminarii sau workshop-uri
bine promovate public, in special pentru avocati, judectori, oIiciali din autorittile publice
locale, sectorul privat al angajatorilor si al prestatorilor de servicii, prin intermediul
asociatiilor lor. Este posibil sa se doreasc de exemplu concentrarea asupra unui grup tinta
particular procurorii in legtura cu ncurajarea pedepsirii inIractiunilor de incitare la ura
rasiala.
Un aspect important dintre abilittile proIesionale necesare pentru organizarea de training-uri
este crearea si producerea unor materiale de training si seturi de inIormatii ca modalitti
suplimentare de inseminare a inIormatiilor. Binenteles, tipul de training va depinde de
proIilul, obiectivele, abilittile ONG-ului.

B. In legtura cu tehnica I1
Crearea de pagini web
Fiecare ONG trebuie sa aib propria pagina web. In acest sens, se va avea in vedere scopul
cruia va servi aceasta pagina web si se vor cntri costurile si beneIiciile.

Management-ul cunotintelor
Una dintre problemele ONG-urilor aglomerate consta in Iaptul ca desi detin cantitti vaste de
inIormatie Ioarte importanta, de multe ori aceasta este posedata de angajatii cheie care se
declara prea ocupati lucrnd ca activisti sau Icnd lobby pentru schimbarea legislatiei si a
politicilor, in loc sa si rezerve putin timp pentru a nregistra ceea ce stiu, ce Iac, cum si de ce.

Atunci cnd sunt plecati, organizatie nu este capabila sa ii nlocuiasc, iar dac prsesc
organizatia rmne o imensa gaura inIormationala.
ONG-urile trebuie sa Iie mult mai riguroase in stabilirea unor sisteme de nregistrare a
inIormatiei.
astIel nct Iiecare din organizatie sa aib acces la ea, Iie prin inIormrile in cadrul ntlnirilor
sptmnale in care prezenta este obligatorie, Iie printr-un sistem aditional de nregistrri,
rapoarte cu privire la rezultatele ntlnirilor cheie etc.
Functionarea eIicienta a organizatiei depinde de aplicarea unui sistem de management al
cunostintelor. Institutia va Ii organizata si tinut la curent cu ultimele evolutii dac se
pstreaz contactele, precedentele judiciare, alte baze de date relevante, precum cercetrile
realizate sau in curs de realizare a diIeritilor indivizi care lucreaz in organizatie. De
asemenea este importanta capacitatea de a schimba si mprtsi contacte sau alte inIormatii cu
alte prti.



Identitatea de grup

Obiective
Constientizarea misiunii grupului si asumarea ei
Cunoasterea si utilizarea unor termeni cheie: scop, viziune, misiune, strategie, legitimare,
reprezentativitate

Metode
Prezentare
Grupul nominativ
Lucru pe perechi
Prezentare publica

Materiale suport
Schema de interventie in mediu: realitate - problema organizatie proiect modiIicarea
realittii

Rezultate ayteptate: Iormularea viziunii si misiunii grupului

Con(inuturi
Identitatea grupului

Constituirea grupului rspunde nevoii de implicare a tinerilor in promovarea si aprarea
drepturilor lor.
Implicarea tinerilor este permisa att de legea romana Iundamentala Constitutia, cat si de
documente internationale pe care Romnia le-a semnat, de pilda Conventia cu privire la
drepturile copilului, Declaratia Universala a Drepturilor Omului, Charta Europeana a
participrii tinerilor la viata locala si regionala etc.


Autorittile romane, centrale si locale, sunt tinute sa respecte aceste prevederi si sa creeze
conditiile pentru ca tinerii sa-si poat exercita drepturile prevzute.
La rndul lor, ONG-urile dezvolta programe care permit tinerilor sa se pun in valoare ca
resursa pentru rezolvarea unora dintre problemele speciIice vrstei lor.

Charta participrii tinerilor document adoptat n 1992 de ConIerinta Puterilor Locale si
Regionale din Europa si modiIicata in 2003 ncurajeaz si alte Iorme de implicare a
tinerilor, inclusiv constituirea de grupuri de initiativa pe diIerite probleme/teme de interes.
- ca grup de initiativa, urmeaz sa-si deIineasc, in mare msura autonom, ntinderea actiunii
sale si limitele acesteia.
- este parte a societtii civile si se aseamn unui ONG.

Ca orice ONG, ar urma sa intervin in mediu, potrivit unei minime strategii si sa-si deIineasc
misiunea.
Ca atare, o minima circumscriere a contextului conceptual pare aici necesara.
DeIinirea unei asociatii prin misiune si strategie.


PLANIFICAREA
STRATEGICA
(Elemente)

SCOPUL
(rezultatul
final pe care
il urmareste
organizatia)

VIZIUNEA
(visul realizabil care
trebuie sa devina
realitate)

REZULTATE DORITE
(rezultate concrete ale activitatii
pe care le doriti atinse intr-un viitor
scurt si mediu)

STRATEGII SI ACTIUNI
(cum se ajunge de la realitatea curenta
la rezultatele dorite)

REALITATEA CURENTA
(aspecte cheie ale realitatii privind organizatia
si mediul in care isi desfasoara activitatea)


EIemente de pIanificare strategic

Treptele 'piramidei de pe prima pagina reprezint pasii ce trebuie stabiliti in procesul de
planiIicare. Prin determinarea acestor pasi, organizatia nu va mai risipi timp si energie pe
activitti ce nu se integreaz in strategia atingerii scopului propus.

Scopul
Reprezint nivelul cel mai nalt de deIinire a telului unei organizatii.
Scopul ar trebui sa deIineasc rezultatul extern Iinal pe care l urmreste organizatia si
trebuie s cuprind
- tipul de servicii ce vor Ii realizat
- grupul tint
- limitele geograIice
- modiIicarea care se doreste a Ii adusa in mediu.

Cel mai adesea, scopul izvorste dintr-o problema existenta la nivelul unei comunitti sau
chiar al societtii, problema pe care organizatia in cauza si propune sa o rezolve. Rezolvarea
problemei, deci implicit scopul organizatiei, devine ratiunea de a exista a acesteia.

DeIinirea scopului este necesara pentru a crea membrilor, utilizatorilor, Iinantatorilor si altor
prti interesate:
- o identitate comuna;
- o perceptie asupra telului organizatiei;
- o idee privind rezultatele urmrite de proiect;
- o directionare pe termen lung.

Scopul trebuie sa Iie suIicient de succint Iormulat incit sa fie cunoscut de ctre to(i
membrii organiza(iei pe dinafar.


Viziunea

Viziunea reprezint un 'popas intre realitatea curenta si scop. In viziune, viitorul dorit
ncepe sa capete calitatea a ceea ce este realizabil. Viziunea deci, reprezint un vis realizabil,
un vis ce cere a Ii Icut real. Viziunea nu se concentreaz, in primul rnd, pe Iixarea a ceea
ce exista. Ea indica in totalitate ceea ce ncearc sa creeze organizatia si modul in care
aceasta diIer de ceea ce este adevrat, in mod curent.

Viziunea include imagini, oameni, emotii, povesti si rezultate palpabile. Fiecare membru al
organizatiei ar trebui s poat vedea si relata o parte din acea viziune. Viziunile scrise, care
sunt eIiciente, nu contin mai mult de 1-2 pagini.

Strategii yi ac(iuni

Pentru obtinerea 'rezultatelor cheie, ceea ce in Iinal duce la atingerea scopului, organizatia
trebuie sa si propun o anumit strategie. Strategia trebuie sa tina seama, in primul rnd, de
rezultatele care se doresc a Ii obtinute, iar in al doilea rnd, de realitatea curenta de la care se
pleac. A stabili strategia nseamn a stabili, in linii mari, 'cum obtinem rezultatele cheie.

Rezultatele

Reprezint telurile speciIice pe care organizatia se oblig s le realizeze, intr-o anumit
perioada de timp, de obicei nu mai lunga de 3 ani. Ele reprezint masurile cheie ale
progresului pe calea realizrii viziunii, deci in directia atingerii scopului.
Organizatiile care au succes deIinesc nu mai mult de 6-8 astIel de 'rezultate cheie
pe care le comunica, apoi, intens in ntreaga organizatie, atentia concentrndu-se asupra lor.
In acest Iel, se doreste, si de multe ori se reuseste uniIicarea si regruparea organizatiei in
jurul telurilor speciIice, msurabile. Este Ioarte important ca membrii organizatiei s aib
sentimentul ca muncesc pentru realizarea a ceva cit mai concret, cit mai 'palpabil, iar
urmrirea si atingerea 'rezultatelor cheie le tine treaz acest sentiment. Rezultatele dorite
semnaleaz progresul in mai multe categorii: calitatea serviciului, dezvoltarea (Iinanciara si
altIel), eIicienta (cantitatea si viteza Iata de resursele ntrebuintate) si impactul asupra
clientilor sau al comunittii.

Extinznd cmpul n(elegerii, putem observa ca interven(ia in mediu a unei asocia(ii
non-profit se poate nf(iya astfel:

a. elemente de planificare strategic
b. modelul logic al interventiei CLT in mediu

viziune
misiune
rezultate dorite/obiective-cheie
scop
valori
strategii si actiuni
Situa(ie
ini(ial/realitate
Situa(ie avut n
vedere/realitate
modificat
Probleme
Reorganizarea/reconstruc|ia
reaIit|ii

MODELUL LOGIC AL INTERVENTIEI UNUI GRUP N
COMUNITATE - Kellog Foundation, Logic Model Development Guide, 2001 (anexa)

In ce scop s-a constituit acest grup?
Care este viziunea lui?
Ce misiune si asum?
Ce obiective si propune?
Cum si va ndeplini misiunea?
Statutul si rolul grupului
Ce legitimitate are?
Este reprezentativ?

Exerci(iu practic (lucru in echipe)
Cum ar putea Ii Iormulate viziunea, misiunea si obiectivele-cheie ale grupului vostru?

Prezentarea rapoartelor de echipa si comentarea lor.
Concluzii

Elemente de planiIicare strategic

Reprezentativitatea (legitimitatea)

Implicarea persoanelor afectate direct de problema pentru care se face advocacy
Campania de advocacy poate Ii sustinut de persoanele aIectate de o problem, de alte
persoane care le reprezint, sau de ambele grupuri care actioneaz mpreun. Activitatea de
advocacy este in general mult mai puternica daca sunt implicati cei aIectati de problema
pentru care se pledeaz.
Daca pledam cauza altora, trebuie sa Iim siguri ca reprezentam corect opiniile si interesele
lor. Aceasta presupune sa Iim in strns legtura cu cei aIectati, s ntelegem exact problema,
si s avem permisiunea de a-i reprezenta. Permisiunea sau "dreptul" de a pleda pentru alte
persoane este cunoscuta ca "legitimitate".
Este de asemenea important s ne asiguram ca activitatea de advocacy este sustinut de
misiunea si scopurile organizatiei, de superiori, si de Iinantatori.
De ce este important sa ii implicm pe cei direct afecta(i, nc de la nceput in procesul
de planificare?
Cunosc cel mai bine problema
Pot sugera solutii Iunctionale, bazate pe experienta directa, personal
Pot avea o perspectiva diIerita asupra problemei abordate
Sunt extrem de motivati, pentru ca sunt direct aIectati
Persoanele aIectate/inIectate de HIV/SIDA au Iost implicate direct in cele mai
importante progrese care s-au Icut in domeniul HIV /SIDA
Persoanele sau grupurile aIectate vor cstiga mai multe abilitti si ncredere
Este o ocazie Ioarte buna de a reduce stigmatizarea persoanelor aIectate de
HIV/SIDA.

Probleme generate de lipsa legitimit(ii
Implicarea tardiva, superIiciala a celor aIectati sau neimplicarea lor poate duce la:
IdentiIicarea unor probleme nerelevante
Propunerea unor solutii care nu vor rezolva problema, sau o vor agrava
Dezacord public
Pierderea credibilittii organizatiei si persoanelor implicate in advocacy

Cresterea stigmatizrii, excluderea "legitima" si neimplicarea celor aIectati
Lipsa de mputernicire a celor aIectati, deci a posibilittii lor de a controla situatia.

Metode de a-i implica pe cei afecta(i
Gsirea unei modalitti reale de a-i implica in advocacy pe cei direct aIectati va spori eIectul
pe termen lung. Dar pe termen scurt implicarea celor aIectati va necesita mai mult timp, mai
ales daca ei sunt Ioarte ocupati, bolnavi, greu de identiIicat si contactat, sau provoac o
schimbare a stilului de lucru al organizatiei.
Persoanele aIectate de problema pentru care se pledeaz pot Ii implicate in toate stadiile
campaniei de advocacy: deIinirea problemei sau temei campaniei, planiIicare, implementare
si evaluare - ca si consultanti, implementatori sau manageri.

"Este important pentru orice organiza(ie care lucreaz n domeniul HIV/SIDA s
includ persoane aIectate de virus, pentru ca ei au Iost primii care au trit problema creia ne
adresam. " Emily Chigidwe, Chairperson, Zimbabwe National Network oI People Living with
HIV/AIDS
Atelier de instruire pentru advocacy - JSI R&T/Romnia


Procesul de advocacy ca parte a misiunii grupului de participan(i

Obiective
Formularea unei deIinitii de lucru pentru advocacy
Caracterizarea generala a procesului de advocacy (PA), a pasilor intr-un proces de advocacy
Dezvoltarea unei comunicri eIiciente
Cunoasterea de sine

Metode
Brainstorming
Analiza comparativa de termeni/situatii
Lucru pe echipe

Materiale suport
DeIinitii ale termenului ,advocacy
Ce nu este advocacy? Fisa ,Conceptul de advocacy si alte concepte nrudite
Pasii in advocacy Fisa ,Schema procesului de advocacy
Carduri 1 - 10
Testul de autocunoastere ,Cat de responsabil m simt?

Con(inuturi
Dezvoltarea unui proces de advocacy poate Ii parte componenta a misiunii grupului de lucru
in retea.

Ce nseamn advocacy?
Brainstorming

Advocacy vizeaz schimbarea de politici, de programe, se desIsoar in spatiul public, iar
constientizarea conduce la presiuni din partea publicului pe un decident anume.

Ce nu este advocacy?
O comparatie cu alte concepte poate Ii util.


Care sunt posibilii pasi intr-un proces de advocacy?

Exerci(iu
Folosind cardurile primite, aranjati in ordinea pe care o gsiti potrivita etapele/pasii unui PA.
JustiIicati ordinea pasilor.

Fiecare echipa va prezenta produsul si vor Ii Icute comentarii.
Trainerii vor invita participantii sa Ioloseasc mesaje ncurajatoare sau, dimpotriv,
mesaje negative sau ostile, pentru a putea Iace diIerenta.
La Iinal vor Ii comparate produsele activittii de echipa cu schema standard a pasilor n
procesul de advocacy.


ADVOCACY
Un act sau un proces de sprijinire a unei cauze/situatii/probleme. O campanie de advocacy
este un set de actiuni directionate spre sprijinirea unei cauze/situatii/probleme si aceasta
deoarece dorim sa cream sprijin pentru o cauza/situatie/problema, s i inIluentm pe altii s o
sprijine; ori ncercm sa inIluentm ori sa schimbm legislatia care o aIecteaz (Ghidul pentru
Advocacy IPPF)

CAMPANIA DE ADVOCACY
Reali:atori/organi:atori. ONG-uri, retele de ONG-uri, grupuri de interes speciIic, asociatii
proIesionale etc.
Public ]int. politicienii, liderii de opinie (directori de companii etc.), toti cei care iau decizii
si care au autoritatea de a inIluenta obiectivul/ele campaniei
Obiectiv. schimbarea politicilor, programelor sau alocrii resurselor publice
Strategii. concentrarea asupra politicienilor/persoanelor care au puterea de a inIluenta scopul
advocacy; ntlniri la nivel nalt; evenimente publice (dezbateri, proteste etc.)
Msurarea succesului. indicatori ai progresului. Adoptarea de politici noi sau mai Iavorabile;
schimbarea procentuala in alocarea resurselor; o noua component a bugetului sectorului
public; monitorizarea presei; sondaje de opinie etc.

Cei 4P pentru un advocacy eIicient:
1. Planificare ct mai amnuntit si exact, si bine evaluat ca timp si resurse
2. Posibil trebuie urmrit ca att ceea ce se doreste s se schimbe prin aceasta
campanie, ct si mijloacele prin care se realizeaz campania sa Iie posibile (nu trebuie
nteles ca daca un este diIicil de realizat este si imposibil)
3. Persuasiv / Insistent (unele lucruri nu pot Ii realizate imediat, dar e important s Iii
insistent pentru a-ti atinge obiectivele stabilite)
4. Politicos insistent nu nseamn nepoliticos! Fr respect nu se poate impune respect.


Cei 7 payi ai planiIicrii unei campanii de advocacy:
1. Care este situatia care este situatia care necesita sa Iie schimbata?
2. Pentru ce luptam? Care este scopul? Care sunt obiectivele pe care le urmrim? Care
este rezultatul pe care l dorim realizat?
3. Cine sunt actorii implicati? Toate persoanele implicate, att persoanele care lupta
pentru schimbare cat si persoanele care detin puterea de produce schimbarea. Nu uitati
Iactorii de inIluenta: mass media de exemplu.
4. Cnd se vor desIsura activittile si cat vor dura ele? Care este ntinderea in timp si
orarul activittilor pe care ni le propunem?
5. Unde se vor desIsura activittile campaniei? Localizarea in spatiu a acestor activitti.
Unde trebuie actionat?
6. Ce actiuni trebuie ntreprinse? Continutul planului.
7. Cum se implementeaz actiunile planului? Metode de actiune. De exemplu prin
monitorizri, legislatie etc.


Tema

Selectati o
tema/problema care
necesit o actiune
politic

Scopul

Obiectivele
Scopul: Iormulati un
rezultat general pe
care doriti s-l
obtineti

Obiectivele exprim
etapele de parcurs
pentru atingerea
scopului; aceste
etape se Iormuleaz
ca obiective SMART


IdentiIicarea publicului
- tint
Decidentii pe care
doriti sa-i inIluentati,
sa le obtineti sprijinul
de ex. parlamentari,
consilieri, directori,
Iunctionari din
ministere etc.

Formularea mesajului Declaratii Iormulate
potrivit cu Iiecare
grup-tint;
trebuie s cuprind:
- deIinirea
problemei/temei
- speciIicarea
solutiilor
- msurile de luat


IdentiIicarea cilor de
comunicare
Ce ci sunt mai potrivite
cu publicul si mesajul de
transmis: conI. pres,
reuniune, emisiune
tv/radio.

Construirea de suport Formarea de
aliante/parteneriate cu
alte organizatii,
institutii, grupuri sau
persoane care se
angajeaz sa va sustin
cauza.


Colectare de Ionduri

IdentiIicarea si
atragerea de resurse
materiale si Iinanciare
bani, spatii,
echipamente etc.

Implementare
Punerea in practic
a unui set de actiuni
menite sa ating
scopul campaniei de
advocacy


colectare de inIormatii

Ele permit Iundamentarea
Iiecrui pas din campanie

monitorizare, evaluare
Monitorizarea:
procesul de strngere de
inIormatii si analiza
reIeritoare la
parcurgerea Iiecrui pas,
in scopul de a identiIica
progresul spre atingerea
scopului

Evaluarea: strngere de
inIormatii si analiza lor
pentru a stabili daca
scopul a Iost atins


TEST DE AUTOCUNOA$TERE - CAT DE RESPONSABIL M SIMT?

Testul pe care vi-l propunem v poate ajuta s aIlati ct de responsabili sunteti in
ceea ce ntreprindeti n viata de zi cu zi. Rspundeti, asadar, sincer, alegnd una
din urmtoarele variante:
sunt absolut de acord (7);
de obicei sunt de acord, desi uneori se ntmpla si altIel (6);
sunt nedecis(), dar nclin spre a Ii de acord (5);
nu m pot decide (4);
sunt nedecis(), dar nclin spre a nu Ii de acord (3);
de obicei nu sunt de acord, desi uneori se ntmpl si asa (2);
nu sunt in nici un caz de acord (1).

Alegeti varianta de rspuns care corespunde cel mai exact modului dumnea-
voastr de a gndi, de a Ii si de a actiona (plasati un X in coloana corespunztoare).

Enun(uri Varianta de rspuns
7 6 5 4 3 2 1
1. Fiecare om este dator sa consacre o parte din timpul
sau liber binelui public.

2. Resimt disconfort psihic cnd nu duc lucrul la bun
sfryit.

3. Am destule probleme personale ca s nu-mi fac griji
pentru binele public.

4. Este imposibil sa faci tuturor oamenilor numai bine.
5. Datoria fiecrui om este de a munci eficient.
6. Este de dorit sa duci lucrul nceput la bun sfryit.
7. Prefer sa nu-mi spun prerea, lsndu-i pe al(ii s
rezolve problemele.

8. Adesea ntrzii la ntlnirile fixate.
9. Prefer s ac(ionez ca marea majoritate a oamenilor,
pentru ca singur nu pot schimba lucrurile.

10. Cred c cei care mi sunt apropia(i pot conta pe
ajutorul meu.

11. Uneori mi se reproyeaz ca nu respect normele de
convie(uire social.

12. Chiar yi cel mai nensemnat lucru l fac foarte bine.

Cotarea si interpretarea rezultatelor
Pentru enunturile 1, 2, 5, 6, 10, 12, obtineti attea puncte cte indic varianta de
rspuns aleas de dumneavoastr. Spre exemplu, dac la enuntul nr. 1 ati optat
pentru varianta "Sunt absolut de acord", aveti 7 puncte; daca ati ales varianta "Nu
m pot decide", atunci primiti 4 puncte, s.a.m.d.

La enunturile 3, 4, 7, 8, 9, 11, punctajul este dat de ordinea inversa a sirului lor.
De exemplu, dac la enuntul 3 ati considerat ca varianta de rspuns "De obicei sunt
de acord, desi uneori se ntmpla si altIel" corespunde cel mai bine situatiei dum-
neavoastr, primiti 2 puncte. Daca la acelasi enunt v-ati decis pentru varianta "Nu
sunt in nici un caz de acord", atunci obtineti 7 puncte.
Pentru calcularea scorului, Iaceti suma punctajului obtinut la toate enunturile.

Punctajul maxim la acest test este 84. Cu cat ati acumulat mai multe puncte, cu
att mai probabil sunteti o persoan responsabila cu adevrat: respectati normele de
convietuire social, va intereseaz situatia celorlalti, v implicati personal pentru bi-
nele colectiv, v Iaceti datoria, duceti lucrurile la bun sIrsit. Felicitri!



Teme/probleme yi obiective pentru o campanie de advocacy; ,harta
puterii

Obiective
Cunoasterea si Iolosirea notiunilor de tema, scop si obiectiv de campanie de advocacy
Evidentierea legturii dintre misiune si procesul de advocacy
Cunoasterea modului in care pot Ii identiIicate Iortele pro si contra
Formarea/dezvoltarea abilitatilor de lucru in echip si de prezentare public

Metode
Lucru n echipe
Prezentarea public
Evaluarea produselor activittii

Materiale suport
Schema pasilor n procesul de gestionare de advocacy
Documentul ,Lista de control a obiectivelor de campanie
Documentul ,Harta puterilor

Con(inuturi
Orice campanie de advocacy va segmenta publicul. Se vor constitui Iorte pro si contra intr-un
evantai de nuante multiple. AstIel se va distribui puterea de decizie si de inIluentare a deciziei
nspre mai multe centre/grupuri/persoane/institutii.
Harta puterilor ne poate sugera tocmai acest Ienomen de care trebuie s tinem cont.
Distribuirea documentului.

Lucru pe echipe - Cum realizam o campanie de advocacy? Primii payi.

Partea I
Participantii organizati in echipe vor lista cte 5 teme potrivite cu o campanie de advocacy
dedicat promovrii si aprrii drepturilor copiilor/tinerilor care triesc cu HIV/SIDA
Apoi ei vor selecta o singura tema pentru care vor stabili scopul si obiectivele de campanie.

Partea a II-a
Echipele vor Iace schimb de Ioi si pe baza doc. Lista de control a obiectivelor, vor avea de
evaluat obiectivele unei alte echipe.
Dup evaluare, Ioile se returneaz echipelor initiale.

Partea a III-a
Raportare in plen. Comentarii si analiza de mesaj.

Finalul
Finalul activittii const n completarea, sub Iorma de joc, a hrtii puterii pentru Iiecare grup
n parte. Aliatii, indecisii si opozantii vor Ii identiIicati si nscrisi pe post-ituri si aranjati n
csutele corespunztoare de pe harta puterilor. Plansele vor Ii aIisate la sIrsitul atelierului.

Formular de analiza a publicului-(int

Publicul-tint

Tema care Iace obiectul procesului de advocacy

Evaluarea publicului-(int

1 mic
5 mare

Gradul de Iamiliarizare cu reteaua/ organizatia
dvstra
1 2 3 4 5
Gradul de cunoastere a temei dvstra de advocacy
Msura n care este de acord cu pozitia dvs. Iata
de tema

Gradul de sustinere a unei asemenea teme in
trecut

Identifica(i-v publicul - (int:

Interesele si beneIiciile potentiale legate de
tema in discutie
InIluente (grupuri secundare care ar putea
inIluenta publicul-tint)


Lista de control pentru selectarea unei campanii de advocacy

Aceasta lista de control este extrasa si adaptata din SARA/AED Advocacy Training Guide
Midwest Academy`s Organizing for Social Change. Ea este destinata a servi grupurile de
advocacy in activitatea lor de dezvoltare si alegere a obiectivelor pentru schimbare sociala.

Criteriul

Obiectivul 1 Obiectivul 2
Exista date calitative sau cantitative care s
arate ca obiectivul va mbuntti situatia?

Obiectivul este realizabil? n ciuda
opozitiei?

Va cstiga obiectivul propus suportul
multora?

Le pasa oamenilor de acest obiectiv intr-
att nct s treac la actiune?

Veti Ii n stare s strngeti bani si alte
resurse pentru a sustine acel obiectiv?

Puteti identiIica n mod clar decidentii
tinta? Cum se numesc ei si ce pozitie au?

Este obiectivul usor de nteles?
ncadrarea n timp a obiectivului este
realist?

Aveti aliantele necesare cu persoane sau
organizatii cheie pentru atingerea
obiectivului? Cum va ajuta atingerea
obiectivului la construirea unor aliante cu
alte ONG-uri, lideri sau actori publici?

Lucrul pe acel obiectiv va Iurniza
oamenilor oportunitti de a nvta si de a se
implica n procesul de luare a deciziilor?


Harta distribu(iei puterilor
Orice obiectiv de campanie de advocacy va segmenta publicul. Se vor constitui Iorte pro si
contra ntr-un evantai de nuante multiple.
Completati n echip urmtoarea hart.

Obiectiv al campaniei de advocacy.........................................................
Publicul-(int...........................................................................................

SPRIJIN
OPOZITIE
NEUTRALITATE/
INDECI$I/
INDIFERENTI


Comunicare strategica; analiza publicului-(int

Obiective
Constientizarea misiunii grupului si asumarea ei
Cunoasterea si utilizarea unor termeni: misiune, strategie, grup-tint, persuasiune, comunicare
verbal si non-verbal

Metode
Prezentare
Lucru n echip
Analiz de produs (harta puterii)
Analiz de mesaj
Prezentare public

Materiale suport
Harta puterii
Statut si rol
Misiunea organizatiei

Con(inuturi

Comunicarea strategic se caracterizeaz prin receptorul pe care l are, n raport cu care
sunt mobilizate anumite tipuri de resurse. Acest receptor este chiar publicul-tint al procesului
de advocacy.

Structura comunicrii strategice (care vizeaz astIel atingerea de obiective/rezultate
Iundamentale pentru organizatie) poate Ii urmtoarea:
1. inIormare
2. motivare (Iundamentare)
3. persuasiune
4. incitare la actiune


Este esential transmiterea unui mesaj corent, tintit, clar, persuasiv.

De aceea, o analiz a publicului-tint este vital. Este nevoie de:
ntelegere clar a publicului-tint si
de abilitatea de a privi problema din perspectiva acestuia.

Analiza publicului-tint duce la identiIicarea avantajelor potentiale pe care le poate avea
acesta n urma sprijinirii obiectivului/cauzei urmrite de campanie. Asadar, cum va beneIicia
Iiecare individ din public proIesional, politic, personal ca urmare a sprijinirii problemei
(sau invers, ce risca Iiecare)? Rspunsurile la aceste ntrebri trebuie luate in considerare si
incluse in mesajele directionate ctre Iiecare membru al publicului-tint.

Pentru a elabora un mesaj eIicient trebuie mai nti s rspundem la urmtoarele ntrebri:
1. CINE din audienta este publicul tint pentru o schimbare in atitudine sau de
comportament de exemplu cei ce vad diIerit dect mine, cei ce au o atitudine neutr
sau cei ce deja simt ca si mine legat de acest subiect?
2. CE vreau s Iac publicul-tint dup auzirea mesajului s scrie Parlamentului, s
contribuie cu bani, s-si schimbe atitudinea Iat de subiect, s-si schimbe
comportamentul, s Iie motivati s-si schimbe comportamentul?
3. CAND vreau ca audienta s treac la actiune imediat, ntr-o sptmn, de-acum
nainte, pentru restul vietii?
4. UNDE poate cuta publicul-tint mai multe inIormatii, dac are nevoie de acestea?
5. CUM pot s-mi structurez mesajul astIel nct publicul-tint s treac la actiunea
dorit prin includerea de povesti, exemple sau statistici? Cum m Iac nteles?

Nu ntmpltor prima ntrebare este 'CINE este publicul tint?. De rspunsul la aceast
depinde toat campania noastr. Categoriile majore de public sunt:
presa nationala, local si specializat;
editorialisti, analisti, comentatori de pres;
autoritti publice centrale si locale;
consumatori/beneIiciari;
sindicate/angajati nesindicalizati;
politicieni;
comisii parlamentare si parlamentari;
organizatii neguvernamentale, mai ales organizatii comunitare;
manageri ai companiilor comerciale;
liderii de opinie.
n Iunctie de caracteristicile acestor categorii (stil de viata, nevoi, cunostinte, obisnuinte de
comunicare, resurse de care dispun etc.) va trebui sa adaptam stilul si continutul mesajelor,
modul de transmitere, Irecvent, perioad etc.


Analiza publicului - (int se poate Iace Iolosind urmtoarea Iis:

Formular de analiza a publicului-(int

Publicul-tint

Tema care Iace obiectul procesului de advocacy

Evaluarea publicului-(int

1 mic
5 mare

Gradul de Iamiliarizare cu reteaua/ organizatia
dvs.
1 2 3 4 5
Gradul de cunoastere a temei dvs. de advocacy
Msura n care este de acord cu pozitia dvs. Iat
de tema

Gradul de sustinere a unei asemenea teme n
trecut

Identifica(i-v publicul - (int:

Interesele si beneIiciile potentiale legate de
tema in discutie
InIluente (grupuri secundare care ar putea
inIluenta publicul-tint)


Exerci(iu

Lucru pe echipe
Analiza(i publicul-(int potrivit cu tema yi obiectivele propuse n exerci(iul anterior,
folosind fiya de mai sus.

Analiza rapoartelor de grup.
Comentarea abilittilor de prezentare public.


Elaborarea si difuzarea mesajului; conferinta de presa

Obiective
Dezvolarea abilittilor de comunicare cu presa

Metode
Joc de roluri
Analiz de mesaj
Joc

Materiale suport
Documentul ,ONG-urile si presa
Documentul ,Comunicare verbal si non-verbal

Rezultate ayteptate:
Organizarea si derularea unei conIerinte de pres

Con(inuturi
Cum elaborm un mesaj pentru publicul-tint
Mesajul de pres
Canalele de comunicare alegerea lor

Exercitiu: scrierea unui comunicat de pres
Exercitiu: organizarea unei conIerinte de pres


COMUNICAREA

I. Ce este comunicarea?
n comunicare exist regul celor 6 ini(iale ~c: clar, concis, curtenitor, constructiv,
corect, complet.

II. Forme de comunicare:
vorbit;
scris;
ascultarea;
comunicarea non-verbala:
aspect;
gestic;
distanta ntre interlocutori;
intonatiile vocii;
aspect scris.

III. Comunicarea verbal
Conditii:
bun timbru vocal;
Iolosirea atent a vocabularului;
tinuta potrivit n timp ce gndesti;
limpezimea gndirii;
aptitudini importante pentru conversatie.
O voce cultivat trebuie:
1. s nu aib un puternic accent regional;
2. s Ioloseasc numai Iorme corecte gramatical;
3. s se evidentieze prin lipsa limbajului trivial ('rahat, njurturi etc.);


4. s nu Ioloseasc porecle peiorative niciodat cnd se reIer la oameni de
alt nationalitate sau religie ('daga - termen de dispret pentru locuitorii din
sudul Europei, 'coon - negru de rea credint, 'tigani- pentru rromi);
5. s pronunte toate cuvintele corect;
6. s nu Ioloseasc Iraze ca: Nu este asa c..., 'stii ?;
7. s nu Ioloseasc argoul: s nceap Iiecare propozitie cu 'asa, 'M-am pus
pe gtit., s nu numeasc banii 'parale ori 'bistari sau lichiorul 'snaps;
8. s nu Ioloseasc exprimri ca: h, aha, na, iuhu; s nu termine Iraza cu OK.

Sustinerea unui discurs
Succesul depinde de:
credibilitate;
cunostinte despre subiect;
pregtirea discursului;
mod de comportare n timpul discursului
putere de atragere a auditorului.
Mijloace de realizare:
Ioloseste corpul, vocea, chiar creierul;
Iii natural: nu citi sau memoriza;
nu Iace pe actorul: arat entuziasm Iat de subiect si Iat de
ceea ce vorbesti;
zmbeste tot timpul (oamenilor le plac persoanele vesele);
n timp ce vorbesti urmreste reactiile auditorului la ceea ce
spui tu;
atrage audienta prin limbajul corpului.
Pregtire : Trebuie rspuns la ntrebrile: de ce, cine, ce, unde, cnd, cum.
Subiectul discursului: Buna pregtire a succesului este asigurata n proportie
de 70 munca si 30 abilitti.
n pregtirea discursului se rspunde la:
ce stiu despre subiect?
unde pot gsi inIormatii?
ct timp mi trebuie s le pregtesc?
ce stie auditoriul despre mine?


care este opinia lor despre mine?
vorbesc limba auditoriului?
exista vre-un scop al discursului meu?

Despre subiect:
este un subiect de interes comun?
are un titlu atrgtor?
cum pot vizualiza continutul (exemple, aIise, diapozitive)?

Despre mediul nconjurtor:
data discursului;
veriIicarea conditiilor tehnice ale aparaturii utilizate
(microIon, proiector etc.);
aranjarea pozitiei scaunelor (mas rotund, n Iorma de
U, de stel) n Iata auditorului.


RELATIILE ONG - MASS MEDIA

I. De ce este bine ca organizajiile neguvernamentale s dezvolte relajii cu mass media?
Organizatiile neguvernamentale au un public speciIic Iormat din beneIiciarii programelor
pe care le desIsoar. Accesul ctre publicul larg nu se poate Iace dect prin intermediul
presei. O campanie ecologic, spre exemplu, are rezultate mult mai bune dac este
sprijinita de pres, mai precis de institutia de pres potrivit. Dac campania si propune
ca obiectiv curtarea vii rului ce trece printr-un mic orsel, sprijinul ziarului din
localitate ori a postului de radio local este suIicient.
Prin intermediul presei ONG-urile pot educa indirect publicul si obtine suport pentru
programele pe care le desIsoar.
Pentru a avea acces la pres organizatiile neguvernamentale trebuie s nvete s nteleag
necesittile acesteia, s-si nsuseasc tehnicile de prezentare a inIormatiilor ctre pres.
Pentru c sunt destule de Icut pe aceasta tem este bine ca organizatia s desemneze o
persoan care s se ocupe sistematic de aceast relatie. Aceast persoan care asigur
legtura cu exteriorul a organizatiei, relationistul, ori PR-istul trebuie s stie Ioarte exact
ce vrea ziaristul si ce asteapt publicul lui si s Iurnizeze inIormatia astIel nct aceasta s
Iie util, interesant i de actualitate.

II. Cu ce fel de subiecte poate fi captat interesul presei?
Editorii de ziare, emisiuni radio si TV ncearc s capteze interesul unei audiente ct mai
largi. Un celebru editor american si instruia echipa: 'Nu scrieti despre bnci pentru
bancheri. Scrieti despre bnci pentru clientii acestora. Sunt mult mai multi deponenti la
bnci dect bancheri.
Atunci cnd aveti o inIormatie pe care vreti s-o mprtsiti presei gnditi-v dac ea este
important. Ceea ce din punctul vostru de vedere este important, nu este neaprat
important si din punctul de vedere al oamenilor de pres care gndesc prin intermediul
audientei lor mult mai larg dect lumea ONG.
Nu trebuie s 'asasinati presa toat ziua cu inIormatii. Nu-i sciti! Nu v asteptati ca un
reporter s scrie, spre exemplu, despre ntlnirea sptmnala a organizatiei voastre! V-ati
putea trezi n situatia ca reporterul respectiv s nu mai Iie n redactie niciodat pentru voi
si atunci poate chiar veti avea cu adevrat nevoie s apreti n pres.


O tire pentru pres este o informatie despre ceva ce a intrerupt cursul firesc al
evenimentelor. Este orice interesea: o mare parte a comunittii si nu a mai fost adus in
atentia acesteia pan acum.
O butad celebr n lumea jurnalistilor spune: 'Cand un caine muc un om nu este o
tire, pentru c se intampl tot timpul. Dar dac un om muc un caine este o tire.`

Cum determin un :iarist dac informatiile care ii parvin sunt necesare pentru publicul
sau?
In general reporterii caut subiecte care ntrunesc ct mai multe dintre urmtoarele
caracteristici (cu ct mai multe cu att mai bine):

Informatie de actualitate: Fiti sigur c inIormatia este de interes la momentul respectiv
pentru public. Cotidienele si scriu stirile la timpul prezent. Nu conteaz ct de important
este subiectul, ct de importante sunt persoanele implicate, valoarea stirilor este
diminuat cu timpul.
Andre Gide deIinea jurnalismul ca 'Tot ceea ce va fi mai putin interesant maine decat
ast:i`

Informatia este de interes local. Asigurati-v c inIormatia pe care o aveti intereseaz
audienta ziarului, radioului sau postului de televiziune cruia v adresati. Localizarea
"povestii" pe care o aveti de spus n imediata apropiere a celui ce o ascult va creste
importanta pe care acesta i-o acord.

Ex: Sunteti o organi:atie ce lupt impotriva drogurilor i v adresati postului de radio
local. Jeti sensibili:a comunitatea local dac relatati povestea unui tanr adolescent
care invat in liceul din localitate. (Nu dati numele subiectului)

Informatia este umani:at. Scoateti n evident elementul emotional n "povestea"
voastr. AstIel va ajunge mult mai usor la public.


Ex: "Povestea` voastr este despre deversarea re:iduurilor in raul ce traversea:
localitatea de ctre o fabric. Mrturia unor pescari, spre exemplu, care obinuiau s
mearg la pescuit cu 2 km mai fos de locul deversrii care acum mai prind arareori
vreun peste v poate fi de folos.
Dac aveti i po:e este foarte bine.

Conflictul. Ziaristii sunt Ioarte interesati s relateze "povesti" n care exist o conIruntare
ntre oameni sau institutii. Ochiul unui jurnalist este antrenat s caute un conIlict. Decizia
unei oIicialitti de a amplasa o cale Ierat pe lng casele a 20 de Iamilii, protestul unor
printi care contest lista de lecturi suplimentare pentru copiii lor din clasa I, reprezint,
din aceasta cauz, subiecte pentru un jurnalist.

Celebritti. Publicul are o anumit Iascinatie pentru oameni sau lucruri celebri. Nu
subestimati niciodat puterea acestora de "a v vinde" povestea. Daca puteti da un NUME
implicat n actiunea despre care relatati care pentru comunitatea creia i se adreseaz
reprezint ceva, atunci "povestea" voastr este vndut.

Unicitatea. subliniati orice trstura care Iace ca "povestea" voastr sa Iie neobisnuit.

7. Credibilitatea. Reporterii sunt n special preocupati de credibilitatea sursei. Asigurati-v c
inIormatia este corect si c surse independente pot s-o conIirme.
ntelegnd aceste calitti pe care presa le caut va Ii mai mai usor s v mbrcati mesajul
astIel nct acesta s devin interesant.

AU UI1AJI!
Subiectele 'bune pentru pres sunt cele pe care editorii le gsesc utile, interesante si de
actualitate. "A vinde" un subiect unor oameni de pres nseamn a-l prezenta astIel nct s
ntruneasc aceste trei caracteristici.


III. Fiji o surs bun pentru ziariyti!

Cnd aveti un subiect care credeti c va interesa presa Iiti pregtiti s i spuneti ziaristului
trei lucruri:
1. Care este "povestea",
2. De ce este aceasta important,
3. Cum poate fi aceasta verificat (nu v ateptati ca presa s v cread pe cuvant).
Dac un ziarist v contacteaz pentru a aIla opinia organizatiei voastre despre o anumit
problema si nu sunteti n msura s i dati un rspuns exact Iiti onesti, declinati-v
competenta si trimiteti acel ziarist la cei ce l-ar putea ajuta. Nu v gnditi c Iaceti astIel
un serviciu concurentei! Gnditi-v c v cstigati astIel un prieten: i-ati economisit
timpul si va tine minte ca l-ati ajutat. Si ati mai realizat ceva: voi si organizatia voastr
veti Ii cunoscuti ca o surs demn de ncredere la care se va apela si alta dat cnd poate
veti avea ceva de spus si in numele organizatiei voastre.

IJ. Creeaz, dezvolt yi menjine relajia cu presa!

Cnd vrei s ncepi s lucrezi cu presa primul lucru pe care l ai de Icut este s alctuiesti
o list de pres. Aceasta este o list cu publicatiile, posturile de radio si TV si persoanele
de contact ce sunt interesate de subiecte pe domeniul vostru de activitate.

LISTA DE PRES contine:
numele, adresa, numrul de teleIon al publicatiei;
periodicitate, tiraj;
ziua, ora limit pentru transmiterea inIormatiei;
orientarea politic;
zona acoperit;
numele redactorului seI, al redactorilor de rubric;
numele, prenumele, pseudonimul ziaristului specializat n domeniul vostru;
titlul, Iunctia, adresa, numr de teleIon si Iax direct (eventual si personale).
nu uitati s includeti si nume de Iotoreporteri.


IMPOR1AA1: Fluctuatiile de personal n mass media sunt Ioarte mari. Actualizati lista
de pres de cel putin dou ori pe an!

Un alt mod de a actualiza lista de pres este de a aduga la aceasta ziaristii care semneaz
articole pe subiecte apropiate celui de care se ocup organizatia voastr. nvtati s cititi
ziarele altIel dect o Iceati pn acum! Notati numele ziaristului si publicatia n care a
aprut un articol pe o astIel de tem. Dac nu v este prea greu decupati-l pentru a v Iace
o idee despre modul n care respectivul ziarist obisnuieste s prezinte inIormatia.

Este important s dezvoltati o list de pres dar nu este de ajuns! Strduiti-v s cunoasteti
reporterii cheie personal. ntlniti-i la o caIea, spre exemplu. Dar nu uitati s Iiti
proIesionisti! Nu uitati c ziaristii sunt ntotdeauna n cutare de subiecte si cele auzite la
"un pahar de vorb" ar putea aprea n pres.

Iat cteva reguli generale de lucru cu presa:
Nu mintiti presa. Niciodat.
Rspundeti mesajelor teleIonice cu toat promptitudinea.
ReIormulati Ioarte utilizatul "Ir comentarii"; Iolositi n schimb "Din pcate nu v
pot rspunde la acestea acum, dar v pot spune c" sau " Ceea ce este cu adevrat
important este c..."
Folositi ciIre si statistici pentru a v sustine punctele de vedere ori de cte ori aveti
ocazia.
Evitati jargonul si termenii tehnici.
Nu deviati de la subiect.
Nu le mncati timpul cu inIormatii minore. Altdat nu v vor mai asculta.

Presa nu este ntotdeauna politicoas cu ceilalti. Aproape orice ONG poate relata despre
ocazii n care au existat citate gresite ori scoase din context, erori, exagerri sau chiar
neadevruri.
Ce Iacem n asemenea situatii? Nu pierdeti nici un moment pentru a ndrepta greseala
dnd un teleIon sau trimitnd un Iax. Dar nti asigurati-v ca a Iost greseala reporterului.


Este adevrat c stirea a aprut deja si cu exceptia cazului n care o corectie este tiprita
sau data pe post (ceea ce nu s-a ntmplat nc) adevrul nu va Ii spus. O scurt convorbire
politicoas reIeritoare la eroare v va asigura c reporterul va Ii mai atent pe viitor.


Identificarea nevoii de conytientizare:
- vizibilitate pentru un ONG / o institutie;
- vizibilitate pentru un proiect al unei ONG / o institutie (care se va Iace sau care s-a
Icut rezultate);
- vizibilitate pentru o anumit situatie (ex: copiii romi nu sunt primiti n scoli,
marginalizarea tot mai accentuat a copiilor/tinerilor inIectati cu HIV etc.).

Stabilirea unui mesaj unitar pentru ntreaga campanie de conytientizare
Sloganul campaniei va aprea pe toate documentele, de la cele oIiciale, la corespondent si
binenteles la toate materialele care se vor Iolosi n procesul de constientizare (pliante,
brosuri, aIise, rapoarte, spot radio, spot TV, web-site etc.). Acest mesaj DiIerite campanii ale
aceleiasi ONG/institutii vor avea slogane diIerite:
- ex: Romani CRISS: ,copiii romi vor s nvete, ,rasismul nu are inim.

Stabilirea grupului (int yi a media necesare:
n Iunctie de grupul tint cruia dorim s ne adresm, se pot identiIica anumite canale de
comunicare mai potrivite. Ex: radio comercial pentru tineri (,Radio ProFM, Radio KissFM,
Radio Guerrilla / radio de stat pentru persoane de vrsta a treia (,Radio Romnia
Actualitti, ,Radio Cultural), website-uri si trimiterea de email-uri (,spamming, ,chain
mailing) pentru oameni de aIaceri sau amestecarea acestora, dup un plan bine pus la punct,
n cazul unei campanii care vizeaz o categorie general (ex: ntreaga societate trebuie s aIle
c lipsa accesibilittilor pentru persoanele cu dizabilitti reprezint o discriminare).

Sfaturi:
- Lucrati cu profesionalism. pregtiti sau angajati una sau mai multe persoane cu
specializare n comunicare si PR, realizati un parteneriat cu o alt ONG care are si
acest obiect de activitate sau angajati o Iirm de specialitate. Rezultatele nu vor
ntrzia s apar!
- Spuneti NU mediocrittii. n limitele posibilului, ncercati s puneti ca prim conditie
CALITATEA materialelor dvs. si nu CANTITATEA. Dac grupul tint este bine
stabilit, cantitatea devine o problem n minus.


- Cat mai vi:ibil. exist si materiale care nu vor reprezenta un eIort Iinanciar
extraordinar (ex: Iluturasii, pliantele). Cu un design plcut, cu IotograIii de bun
calitate si n special, cu un mesaj interesant, acestea nu ar trebui s lipseasc indiIerent
de grupul tint vizat.
- Cercetea:. ncercati pe ct posibil s aIlati ce s-a mai Icut n domeniul n care doriti
s Iaceti campania. Prin intermediul altor organizatii sau al institutiilor, pe internet,
aceste inIormatii nu vor Ii greu de gsit.
- Evenimentele. in cadrul unei campanii de constientizare, pe lng promovarea pe care
o veti realiza, cel mai important ajutor v va veni/trebuie s v vina din partea presei.
Participati sau organizati evenimente (ex: lansare de carte sau de web-site, marsuri,
expozitii, piese de teatru etc.) si invitati presa.
- Conferinta de pres. nelipsita conIerint de pres! mpreun cu alte ci de a ajunge n
atentia media (comunicate de pres, campania propriu-zis, participarea la
evenimente), conIerinta de pres este indicat la startul, la Iinalul sau n ambele puncte
ale campaniei. NU UITA]I. alctuiti un dosar de pres cu toate materialele Iolosite n
campanie, adugati altele (prezentarea ONG-ului si a proiectelor) special pentru pres
si desemnati o persoan de contact n relatia cu presa!

AC1IJI1A1E:
Construiti o campanie de constientizare, astIel:
- stabiliti situatia de constientizat
- delimitati un grup tint
- identiIicati media cele mai potrivite
- identiIicati principalele activitti pe care le veti organiza sau la care veti participa
- construiti sloganul campaniei
- construiti un scenariu (text) pentru un spot radio sau TV al campaniei dvs.


Comunicatul de presa
- Este destinat inIormrii mass media despre actiuni care au loc sau care vor avea loc
sau se detaliaz actiuni care s-au ncheiat.
- Un comunicat de pres va rspunde la ntrebrile CINE? CE? UNDE/CAND?
CUM? DE CE? (n aceast ordine)
- Este recomandat ca un comunicat s nu depseasc o pagin A4
- Un comunicat trebuie s contin: antetul organizatiei (coordonatele organizatiei), data
(nr. de nregistrare), persoana de contact, semntura si stampila.

TITLUL
Primul lucru care se va citi la un comunicat de pres este titlul. Acesta nu trebuie s lipseasc
si trebuie s aib urmtoarele caracteristici:
- s Iie incitant, interesant (va Ii citit de un jurnalist!)
- s Iie scurt, simplu si explicit
- s vizeze/descrie o actiune nou chiar dac descrie una ce s-a ncheiat (ex: raportarea
unei campanii)

CONTINUTUL
- s Iie concis, n paragraIe de maximum 30 de cuvinte
- s nu Ioloseasc pe ct posibil termeni de specialitate. Dac acest lucru este imposibil,
termenii vor trebui explicati ntre paranteze

ASEZAREA N PAGIN
- spatiere larg (2 rnduri) pentru a permite celor care l primesc s Iac nsemnri
- 2.5 cm margine stnga-dreapta a paginii pentru adnotri
- nu se Iolosesc culori, sublinieri si alte alternative graIice dect n cazuri Ioarte
ntemeiate (un senzational, o Ioto urgent care s dovedeasc un Iapt...)

TIPURI DE COMUNICAT
- de informare, transmite inIormatii sau invitatii
- de tip persuasiv, transmite o opinie sau o pozitie


CONFERINTA DE PRESA
Se organizeaz:
- cnd se doreste transmiterea unor inIormatii pe mai multe mijloace de inIormare n
mas
- pentru a evita acuzatia c preIerati anumiti jurnalisti sau c v conduceti interviurile
- pentru a transmite un mesaj unitar pe toate canalele, prentmpinnd o multitudine de
interviuri individuale din care s-ar putea s nu reias acelasi lucru.

ORGANIZARE
Alegeti o sal ncptoare, cu mese si scaune att pentru ziaristi cat si pentru cei care
sustin conIerinta
Aveti grij la dotrile de genul surse de energie sau sistem de ampliIicare
n general, alegeti ora de desIsurare n intervalul 10:00 14:00
Stabiliti participanti la conIerinta si cereti conIirmarea participrii. Anuntati-i despre
subiectul care va Ii abordat.
Pregtiti un dosar de pres si pregtiti un scurt material prin care s-i introduceti pe
jurnalisti n subiectul propus
Pregtiti o lista de ntrebri si rspunsuri posibile
Desemnati:
un membru al Biroului de Pres care s nregistreze jurnalistii
prezenti si care s le dea dosarele de pres
un moderator care s aib grij de timp, de cte ntrebri pun
jurnalistii si in ce ordine.

ETAPE
- salutarea ziaristilor
- anuntarea temei si a duratei
- prezentarea invitatiilor
- nceperea propriu-zis (anunt)
- ntrebri-rspunsuri
- anuntarea cu X minute apropierea de Iinal
- adresarea de multumiri pentru participare.


Planul de ac(iune - punerea n func(iune a re(elei

Obiective
Cunoasterea unor metode de advocacy
Dezvoltarea abilittilor de lider
Scrierea unui plan de actiune
Cunoasterea unor principii de lucru n retea
Cunoasterea de sine

Metode
Studiu de documente
Testarea

Materiale suport
Documentul ,Cum s alegem o metod potrivit de advocacy?
Documentul ,Ghid de monitorizare
Documentul ,Prezentare proiect monitorizare UNOPA
Documentul ,Principii de lucru n retea
Test de autocunoastere ,Sunteti o persoan autoritar?

Rezultate ayteptate:
Elaborarea, n linii mari, a unui plan comun de actiune, utilizabil n retea

Con(inuturi
Cum se poate organiza o retea Iunctional?
Principii de lucru n retea; organizarea retelei

Un exemplu practic: prezentarea experientei UNOPA de monitorizare a respectrii
drepturilor persoanelor care triesc cu HIV/SIDA
Exerci(iu:
Scrieti mpreun un plan de actiune comun de advocacy, care s implice organizatiile
prezente si s se desIsoare n intervalul august octombrie 2005.

NETWORKING (Lucrul n re(ea)

Re(eaua asociativ: unirea eIorturilor pentru multiplicarea rezultatelor

Lucrul n retea nseamn o modalitate de lucru att n interiorul unei organizatii ct mai ales
relationarea si cooperarea ntre dou sau mai multe organizatii. Aceasta se bazeaz pe
urmtoarele principii:

Orizontalitate:
Relatia ntre grupuri si organizatiile care lucreaz n retea este una de ,egalitate, sunt relatii
pe orizontal, nu pe vertical de subordonare.

Sinergie, lucru de/in echip:
ntr-o retea, Iiecare persoan sau organizatie este o resurs. Un principiu Iundamental al
lucrului n echipa este complementaritatea. Fiecare persoan sau organizatie au abilitti
diIerite care le sunt utile si celorlalti, completndu-i.

Autonomie / independen(:
Organizatiile implicate ntr-o retea au ntreaga responsabilitate asupra a ceea ce au de Icut,
un proces de consultare cu celelalte, ar angrena si ntrzia Ioarte mult activittile retelei. Cu
toate acestea, Iiecare grup din retea este permanent conectat si mentine o comunicare eIicient
cu celelalte.

Participare activ:
Activitatea ntr-o retea poate Ii privit ca un proces de reprezentare sau ca si contributie /
resurse. Acestea sunt dou aspecte importante cu toate acestea, participarea activ
presupune o implicare a celor care Iormeaz grupurile, pentru a implementa si dezvolta
proiectele retelei.

Responsabilitate:
Responsabilitatea nseamn asumarea sarcinilor/ndatoririlor personale n cadrul retelei,
respect si solidaritate Iat de membrii coalitiei si asumarea riscurilor si a consecintelor.

Obiective comune
ntr-o retea, obiectivele individuale Iiecrei organizatii nu trebuie s intre n conIlict cu
obiectivele retelei. Din contr, este indicat ca ele s Iie asimilate iar toti participantii s le
considere obiective comune.

Comunicare
Una din cele mai importante chei ale lucrului n retea este comunicarea, dialogul constant si
mprtsirea de idei si experiente. Toate actiunile/activittile care se ntmpl n cadrul unei
retele trebuie s Iie comunicate ntregului grup pentru a se cunoaste si pentru a vorbi o limb
comun.

Managementul cunoytin(elor colective
n societatea de astzi, lipsa sau cantitatea de inIormatie nu mai este o problem. Ceea ce
poate ns reprezenta o barier n procesul nostru de inIormare sau n cel de diseminare a
inIormatiei este gsirea inIormatiei necesare n Iunctie de rolul su interesul Iiecrei persoane
Iat de o inIormatie anume. Pentru acest lucru este necesar o bun cunoastere a echipei
implicate n lucrul n retea.

Ac(iune comun
Lucrul n retea nseamn comunicare si cooperare pentru a produce o schimbare, nseamn a
lucra mpreuna pentru o cauz comun. Aceast actiune comun nseamn att schimbul de
idei ct, cel mai important, sustinerea unei cauze/idei ca un grup unitar, un grup care s-a
Iormat n primul rnd pentru c a identiIicat o problem comun.

Simplitate yi flexibilitate organiza(ional
Un principiu de baz al unei retele este eliminarea pe ct posibil a procedurilor Iormale (a
birocratiei) si eIicientizarea tuturor actiunilor. Organizarea unei retele nu trebuie s Iie o
barier n desIsurarea actiunilor ci o metod ct mai Ilexibil pentru a putea Iace ajustri si
interventii pentru o eIicient ct mai mare.


(Tehnici de) conducere
O retea nu poate exista Ir o conducere bine pus la punct, Ir o initiativ condusa de o
persoan sau un grup de persoane cu un statut n acest sens. Conducerea se poate Iace prin
rotatie sau prin orice alt sistem democratic, s Iie o responsabilitate mprtit de membrii
grupului pentru ca toti participantii s contribuie la acest proces si s-si aduc aportul prin
cunostinte si experient.

Evaluare yi nv(are continu
Un alt principiu al lucrului n retea este de a nvta din experienta si expertiza celorlalti. Si de
a nu te opri din acest proces de nvtare!
O evaluare permanent, riguroas si obiectiv va contribui Ioarte mult la a identiIica si
mbuntti unele situatii/momente mai putin Iavorabile n viata retelei.

CE TREBUIE LUAT IN CONSIDERARE CAND FORMM O RETEA?
A. MISIUNEA, OBIECTIVELE COMUNE SI METODELE/ACTIUNILE DE
NDEPLINIRE A ACESTORA
B. COMUNICAREA, RELATIILE INTRE MEMBRII RETELEI
C. ORGANIZAREA SI SUSTINEREA ACTIVITTILOR SI METODELOR DE
LUCRU
D. COMUNICAREA EXTERNALIZAT, PROMOVAREA RETELEI

Concluzii:
O organizatie poate s Iac parte din mai multe coalitii, dar o coalitie Iunctioneaz cel mai
bine atunci cnd este Iondat pentru atingerea unui scop precis, bine identiIicat.
- IdentiIicarea la nivel de organizatie:
a. resurselor
b. compatibilitatea scopului coalitiei cu misiunea organizatiei, cu valorile acesteia
- care sunt persoanele din Iiecare organizatie care pot ajuta si care este credibilitatea
acestora
- Care sunt motivele pentru care se altur Iiecare coalitiei?


Trebuie s existe un acord cu privire la:
- scopul si obiectivele coalitiei
- cine vorbeste n numele coalitiei
- care sunt limitele mandatului celor care vorbesc n numele coalitiei
- structura coalitiei
- Atributii n interiorul coalitiei cine Iace ce? care este modul n care sunt mprtite
atributiile?
Parti ci parea ti neri I or I a combaterea sti gmei i di scri mi nri i - Re|ea de ti neri acti vi ti pentru drepturi I e ti neri I or n context
HI V/ SI DA" (Si nai a, 21-24. 06. 2005)

PLANIFICAREA STRATEGIC

Planificarea activit(ii re(elei pe un an

Nr. Anul Data Ocazia Ce proiect Iacem noi? Responsabil de proiect data nceperii
pregtirii
proiectului
1.
2.
3.

Planificarea strategic a activit(ii re(elei pe un an

Nr. Anul Data Ocazia Ce proiect
Iacem noi
Responsabil
de proiect
Data nceperii
pregtirii
proiectului
Resurse
umane
necesare
Resurse
materiale
necesare
Buget
aproximativ
Obser-
vatii

Planificarea strategic a unui proiect

Nr. ce? cine? pn cnd? de ce resurse are nevoie? observatii

Cele de mai sus v sunt mult mai de folos dac se afla scrise pe foi mari, lipite pe perete, n sediu!


Sloganul:
Sloganul este de obicei o aIirmatie (,Noi suntem cei mai buni!) care vizeaz s-l Iac pe cel
ce l recepteaz s si Iac o imagine primar despre cel ce comunic (credinta, viziune,
misiune, scop, ndemn etc.).
Sloganul are 3 caracteristici importante:
- Memorabilitate. un slogan trebuie s Iie n primul rnd memorabil. Succesul unei
campanii poate Ii dat chiar si numai de acest lucru. Ex: ,Casa de copii nu e acas
Salvati copiii.
- Recognoscibilitate. un slogan care (cel putin) pentru nceput nu este retinut, trebuie s
poat Ii recunoscut. ncepnd cu aIirmatia sloganului si pn la Iorma si culoarea
tipului de scris, persoana care l recepteaz, trebuie s-l poat recunoaste. Ex:
,Nepsarea. Cel mai mare...... (handicap).
- Asocierea cu campania. este vorba tot de recunoastere. Stim sau ne putem aminti un
slogan dar mai stim din ce campanie a Icut parte? Mai stim cine a Iost initiatorul
campaniei? Ex: ,Intoleranta e mai crud dect SIDA (SIDA Helpline, ARAS).

Nu constituie o regul (cu att mai mult n cazul campaniilor sociale) dar n privinta
sloganului se mai dau urmtoarele sIaturi:
- Iolositi maximum 6-7 cuvinte
- Iolositi verbe de actiune sau substantive/adjective/constructii care s exprime de ce
sunteti unici
- nu Iolositi negatii sau comparatii (ex: ,Noi nu gresim niciodat, ,Noi suntem mai
buni dect concurenta)
- ncercati sa nu v ndeprtati Ioarte mult de la adevrul logic (ex: ,Vom stopa tierea
copacilor cu orice pret).


Sunte(i o persoan autoritar?

La nivelul limbajului cotidian si nu numai persoana autoritar este cea care
maniIest un anumit grad de agresivitate, de duritate n relatiile cu ceilalti. Nu are important
aici cum s-a constituit aceast caracteristic atitudinal interpersonal; cert este ca ea se
maniIesta n situatiile noastre sociale, uneori cu rezultate neplcute.
Cunoasteti ns toate eIectele posibile mai ales pe termen lung ale acestui mod de
interactiune cu ceilalti? Si o ntrebare mai special pentru cei interesati de o anumit
problematic psihosocial: credeti ca o persoan autoritar este sau devine ntotdeauna lider?
Aplicati-v testul de mai jos si reIlectati putin la semniIicatia interpretrii. Multe din
reusitele si/sau insuccesele dumneavoastr, n special, vor putea Ii astIel explicate si prin
prisma parametrului pus n discutie. Decideti apoi dac trebuie s schimbati ceva n Ielul
dumneavoastr de a Ii.

Rspunde(i cu DA sau NU la fiecare din ntrebrile de mai jos.
1. Va este greu s reIuzati atunci cnd vi se cere s Iaceti ceva?
da
nu

2. Evitati conIruntarea chiar si atunci cnd considerati c aveti dreptate?
da
nu

3. In general vorbind, v supuneti cu usurinta regulilor si regulamentelor?
da
nu

4. V gsiti deseori n situatia de a va cere scuze?
da
nu


5. V Irmnt mult o opinie negativ la adresa dv.?
da
nu

6. Cereti prerea cuiva atunci cnd v cumprati ceva de mbrcat?
da
nu

7. Aveti tendinta de a ridica tonul atunci cnd nu v convine ceva?
da
nu

8. Vi se ntmpla relativ Irecvent s apostroIati in public o persoan?
da
nu

9. V pierdeti rbdarea cu persoanele mai lente?
da
nu

10. Folositi din cnd n cnd un limbaj mai colorat?
da
nu

11. Credeti ca exist multe persoane care nu merit atentie pentru c sunt insigniIiante?
da
nu

12. Acordati mult important opiniilor exprimate prin televiziune?
da
nu


13. Dac un subaltern execut necorespunztor o lucrare, aveti curajul s-i spuneti imediat c nu
sunteti multumit?
da
nu

14. Aveti tendinta de a spune ceea ce gnditi, Ir a v preocupa de consecinte?
da
nu

15. Credeti c sunteti o persoan intolerant?
da
nu

16. V enervati atunci cnd nu v puteti impune punctul de vedere ntr-o discutie?
da
nu

17. Consultati pe cineva n deciziile care v privesc?
da
nu

18. Credeti ca este mai avantajos s tineti banii la banc dect s-i investiti ntr-o aIacere?
da
nu

19. Credeti c trebuie s Iolositi orice ocazie pentru a v remarca?
da
nu

20. V simtiti in largul dv. atunci cnd sunteti unul dintre cei multi?
da
nu


Cotarea rspunsurilor
Acordati cte un punct Iiecrei ntrebri la care ati rspuns conIorm grilei: 1. DA; 2.
DA; 3. DA; 4. DA; 5. DA; 6. DA; 7. DA; 8. NU; 9. NU; 10. NU; 11. NU; 12. NU; 13. NU;
14. NU; 15. NU; 16. NU; 17. DA; 18. DA; 19. NU; 20. DA.

Interpretarea rezultatelor
Dac ati obtinut:
14 20 puncte. n mod sigur nu sunteti o persoan agresiv ceea ce nu e ru
dar v lipsesc mijloacele alternative de a v impune (mai ales daca ati obtinut
puncte la ntrebrile 2, 6, 13, 17, 19, 20), ceea ce nu e prea bine din perspectiva
unei viitoare Iunctii de conducere. V simtiti bine numai in situatiile n care
sunteti condus, dirijat, sItuit. n momentele de criz preIerati s-si asume
altcineva responsabilitatea, desi sunteti Ioarte plin de solicitudine si dispus s
Iaceti ceea ce vi se cere.
n Iunctie de aspiratiile dv. proIesionale trebuie s luati o decizie: cum agresivitatea v
este structural strina, iar un stil de conducere bazat pe aceasta atitudine complex este
ineIicient pe termen lung, pentru un post de conducere v trebuie neaprat un program de
Iormare psihosocial.
Sunteti bine integrat si apreciat n grupul de egali.

7 13 puncte. Aveti predispozitii si atitudini multiple. Faceti o analiz a
ntrebrilor la care ati obtinut puncte.
Oricum, sunteti n msura sa v asumati responsabilitatea conducerii si v place
acest lucru , dar nu recurgeti la agresivitate ca mijloc si stil dect Ioarte rar, si anume atunci
cnd v lipsesc alte mijloace.
Aveti premise pentru a deveni un conductor eIicient pe termen lung; prin cooperare,
dirijare, ntrajutorare, consiliere puteti obtine de la ceilalti ce doriti.

0 6 puncte. Aveti o personalitate puternic si nu v simtiti n largul dv. dect
atunci cnd dati ordine, conduceti. Din pcate, mijlocul principal prin care
credeti c se obtine sau se mentine autoritatea este agresivitatea. ns, asa cum
artam mai sus, un stil bazat pe agresivitate este eIicient pe termen scurt si in
situatii destul de putin Irecvente (situatii emergente, de criz etc.). n situatii

relativ obisnuite si cu subalterni maturi, responsabili si competenti, stilul
autoritar d gres: naste, dup caz, ostilitate, reIuz, izolare, revolt.
Dac v este negat sau reIuzat puterea, probabil v transIormati ntr-un rebel,
Ienomen cu consecinte la Iel de negative.
Plecati de la premisa c si altii sunt la Iel de buni, ncercati-v rbdarea, nvtati s si
ajutati, s construiti, nu numai s negati. Evident, Iinalizarea acestor proceduri cere timp, dar
merit: ati putea deveni un conductor Ioarte bun.

ProI. univ. dr. Filaret Sintion



Planificarea strategic a lucrului n re(ea

Obiective
ntelegerea importantei parteneriatelor pentru succesul activittii retelei
Realizarea unei planiIicri strategice pentru perioada august 2005 iulie 2006

Metode
Lucru pe echipe si n plen
Brainstorming
Grupul nominativ

Materiale suport - documente
Charta europeana a participrii tinerilor editia revizuit
Fisa de proiect
Documentul ,Colectare de Ionduri

Rezultate
PlaniIicarea strategic a retelei de tineri activisti

Con(inuturi
Prezentarea documentelor pentru a crea cadrul necesar elaborrii unui plan strategic
Lucru pe echipe:
Pe baza Iisei de planiIicare, realizati o planiIicare a activittii retelei voastre pentru un an de
zile.
Rapoarte de grup
Analiza lor, sugestii
Concluzii la activitatea grupului n timpul atelierului de Iormare.


DREPTURILE VOLUNTARULUI`

Joluntarul are dreptul.

1. de a Ii tratat ca un coleg cu drepturi egale;

2. de a-i Ii luate n calcul preIerintele personale, temperamentul, deprinderile, studiile si
experienta proIesional n acordarea de sarcini;

3. de a participa la sesiuni de Iormare n domeniul n care presteaz activitatea, att la
nceputul perioadei, ct si pe parcurs, pentru a beneIicia tot timpul de cele mai noi
inIormatii n domeniu;

4. de a sti ct de multe despre AID-ONG si despre organizatia la care este plasat;

5. la supervizare - orientare din partea unei persoane cu experient, bine inIormat, cu
rbdare, atent si care dispune de suIicient timp pentru a rspunde nevoilor de inIormare
ale voluntarului;

6. la un spatiu unde s si desIsoare activitatea ce si-a asumat-o;

7. de a Ii promovat si de a-i Ii acordate responsabilitti, n conIormitate cu propria capacitate
de actiune si rezultatele obtinute;

8. de a Ii implicat n planiIicarea activittilor, de a Iace sugestii si de a-i Ii respectate
opiniile;

9. la recunoasterea meritelor, sub Iorma unor promovri, premii, exprimarea public a
aprecierii etc.

Joluntarul care beneficiaz de drepturile prevzute n Carta drepturilor voluntarului
trebuie s accepte responsabilitjile yi obligajiile care decurg din acestea

SFATURI PENTRU VOLUNTARI:

1. FII CONVINS! Cerceteaz-ti sentimentele si asigur-te ca vrei s ajuti alti oameni
2. FII SIGUR! Nu-ti oIeri serviciile pn nu esti convins de valoarea a ceea ce Iaci
3. FII LOIAL!
OIer sugestiile, dar accept regulile; nu critica ceea ce nu ntelegi (s-ar
putea s existe un bun motiv ca lucrurile s Iie asa cum sunt)
4. SPUNE CE
GANDE$TI!
ntreab ceea ce nu ntelegi; nu-ti pstra pentru tine ntrebrile si
Irustrrile pn cnd acestea te ndeprteaz sau creeaz probleme
organizatiei
5. FII DISPUS
S NVETI!
Instruirea este esentiala pentru a-ti putea desIsura activitatea n bune
conditii
6. NVAT
TOT CE POTI!
AIl tot ceea ce poti despre organizatie si despre munca ta
7. ACCEPT
SUPERVIZAREA!
Vei Iii mai util si iti vei ndeplini sarcinile mai eIicient dac vorbesti cu
cineva despre activitatea ta si dac accepti ndrumare
8. FII DE
NCREDERE!
F ceea ce te-ai angajat sa Iaci; nu promite ceea ce nu esti sigur c poti s
Iaci
10. FII UN BUN
COECHIPIER!
Gseste-ti un loc n echip. Munca e mult mai plcuta si mai plin de
satisIactii atunci cnd nu esti singur

*text adaptat de ctre Pro Jobis si AID-ONG dup Carta drepturilor
voluntarului elaborat de Centre National du Volontariat, Paris


COLECTARE DE FONDURI

Etapa pregtitoare
A . Pregtirea materiale
Crti de vizit : - reclam de buzunar
Brosuri:
Coperta
Ce este proiectul
Asociatii partenere
Consiliul local al copiilor
Actiuni viitoare
Ce putem s oIerim noi
Buget estimativ
Scrisori de recomandare
Brosuri proiect (sub Iorm de pliant sau brosura)
Coperta
Ce este proiectul
Asociatii partenere
Consiliul local al copiilor
Prezentare proiect
Buget pentru proiect
Program proiect
Invitati
Brosuri pentru strini (despre Romnia, despre localitatea respectiv)
Foaie de antet
Materiale mk (tricouri, pixuri, esarIe)
Dosarul (Iisele sponsorilor Iiecare Iis contine date despre Iiecare sponsor)


B .Colectare informa(ii
InIormatii ce pot Ii colectate 'de-a gata: statistici, jurnale, procese verbale, reclame TV
Colectare de inIormatii noi: chestionare, interviuri

Criterii de reusit:
Interesati-v sincer de altii (vezi 'colectare inIormatii ')
Dovediti ntotdeauna cine sunteti (vezi 'pregtire materiale)
Programati-v dinainte, dac este posibil (teleIon, scrisoare sau direct)
Pregteste-ti discursul (gndeste-te dinainte ce vei spune si I o recapitulare nainte
de a intra)
Ai grija de tinuta (mod de a te mbrca n diIerite ocazii)
Arata-te sigur pe tine (priveste interlocutorul de la egal la egal)
Convinge-l pe cel cruia i oIeri minile sau creierul tu c va avea un mare proIit
avndu-te alturi
Fii sincer: oamenii puternici nu ai nevoie s triseze
Comunicarea (vezi training comunicare)
Zmbit: zmbetul nu cost bani, dar v poate aduce. Am nteles de mult c esti
binevenit oriunde dac ai un zmbet deschis pe Iat. Asa c, nainte de a ptrunde
la un client, am ntotdeauna grija s m opresc n Iata usii si s m gndesc la un
lucru care m Iace Iericit ,Gndul aceste mi aduce sursul pe buze, asa c, atunci
cnd se deschide usa, eu am obrazul luminat de bucurie
Fii atent la limbajul corpului (cum si cnd te asezi pe scaun, cum sa tii minile,
picioarele)
Spuneti mereu oamenilor pe nume : amintiti-v ca numele unui om este, pentru el,
cuvntul cel mai dulce si mai important din tot vocabularul
nvtati s ascultati atent interlocutorul; ncurajati-l s vorbeasc despre el si
problemele lui
Faceti astIel nct interlocutorul s-si simt importanta, Ir ca s puteti Ii acuzat
de Ilatare interesat
Nu Ii descurajat de un rspuns negativ (ncearc s pstrezi legtura pentru alt
ocazie)

Regula celor trei de 20 - primele impresii
'Primul 20 este cel al chipului: cei aproximativ 20 cm ptrati ai obrazului sunt
cartea de vizit a omului. La ei priveste mai nti cel din Iata ta. La expresia
ochilor. La Iarmecul zmbetului. La Iranchetea privirii. Cu chipul tu - dac se
poate ct mai atrgtor, dar asta nu nseamn neaprat perIectiunea trsturilor,
trebuie s seduci. S inspiri ncredere, s trezesti simpatie. Ca s reusesti n aIaceri
trebuie s-ti cuceresti partenerii, asa cum cuceresti Iemeile .
Al doilea 20 sunt primele 20 de secunde n care cunosti omul: atunci se hotrste
soarta viitoarei colaborri. Atunci se simte dac treaba va merge sau nu.
Al treilea 20 sunt cele 20 de cuvinte pe care le spui n cele 20 de secunde dup ce
spui 'm bucur s v cunosc.
Aten(ie: ~20 de vorbe v pot pierde, 20 de vorbe v pot nl(a, Bernard Tapie


Proiectul___________________

(Fiya de proiect)

Promotorul proiectului: este organizatia care a avut initiativa proiectului (n general,
chiar Consiliul Local al Copiilor si/sau Tinerilor) sau un grup de organizatii/ institutii.

Coordonatorul proiectului: este persoana care este responsabila de buna desIsurare a
ntregului proiect.

Echipa de pilotaj: este grupul persoanelor celor mai implicate n proiect, care au
responsabilitatea de a duce proiectul la capt.

Parteneri: sunt organizatiile sau institutiile care iau parte la organizarea proiectului.
Partenerii sunt diIeriti de sponsori sau Iinantatori! Ei sunt egali ntre ei.

Descrierea proiectului: aici, n cteva propozitii, este nevoie de o poveste a proiectului:
ce va Iace, cu cine, pentru cine, astIel nct cineva care nu stie absolut nimic s nteleag
despre ce este vorba.

Locul de desfyurare:

Data/Perioada:

Grupul - (int: este grupul cruia i se adreseaz proiectul, pentru care lucrurile se vor
schimba dup acest proiect. De exemplu, la un spectacol pentru btranii dintr-un a:il, grupul-
tint sunt btranii din acel a:il.

Participan(i: grupul celor care vor Ii aIectati de proiect . De exemplu, la spectacol de mai
sus sunt spectatorii, consilierii si voluntarii care au organi:at si spectatorii propriu-:ii.


Etapele proiectului:
1. pregtire
2. desIsurare
3. evaluare

Obiectivele proiectului: obiective SMART!

Activit(ile proiectului
(povestiti la Iiecare etap ce se va ntmpla (cum a Iost identiIicat nevoia pentru un astIel de
proiect, cnd sunt cutati sponsori, cnd e anuntata presa etc.)
Etapa de
proiect
Activitatea Perioada/data Responsabil Resursele
necesare
Indicatorii
de succes
pregtire Constituirea
grupului de
pilotaj si
organizarea lui

Resursele umane: oamenii de care e nevoie.

Resurse materiale: materialele de care e nevoie, echipamente, sli, pentru transport, etc.

Mediatizare: cum va Ii Icut public evenimentul. De la implicarea presei, pn la
distribuirea de Iluturasi n oras.

Evaluarea proiectului: cum veti msur dac proiectul a Iost un succes sau nu?
Dup indicatorii de succes

Multiplicarea lui: este un capitol optional. Puteti spune n ce msura, daca este un succes,
acest proiect poate a Iie organizat si la anul, sau de un alt consiliu.


Bugetul proiectului

Nr. Capitol de Cheltuieli
(de ce ai nevoie)
suma
(cat costa acest
lucru)
Venituri proprii
(cati bani aveti defa
i de unde)
Bani solicitati altora
Iinantatori, sponsori

Total

1. Raport financiar - sintez

Tipurile de cheltuieli Fonduri primite prin
contract
Fonduri
raportate

2. Raportul financiar - detalierea cheltuielilor fcute

Nr. Data Document
justiIicativ
Emis de Explicarea
cheltuielii
Suma

3. Raportul financiar - explica(ii pentru unele cheltuieli
(dac este cazul)

1.......
2........

3. Raportul financiar - Copii ale documentelor justificative

Documentele vor Ii Iotocopiate n ordinea din Raportul Iinanciar - detalierea cheltuielilor
Icute si vor Ii numerotate la Iel
Originalele se pstreaz la sediu, pentru control.

Obiective SMART

Un obiectiv este un rezultat scontat, rezultat ce trebuie obtinut n eIortul de atingere a
scopului.
Obiectivele sunt pasii ce trebuie Icuti pentru a ne apropia de scop. Pe msur ce organizatia
atinge obiectivele proiectului, lacuna dintre stadiul actual si scop se ngusteaz.
Obiectivele pot Ii clasiIicate diIerit.

O categorie important de obiective o constituie obiectivele 'operationale; ele se mai numesc
si obiective ~SMART.

S - specific (specific);
M - measurable (msurabil);
A - achievable (realizabil);
R - realistic (realist);
T - time bounded (limitat/determinat n timp)


Suport de Curs-Advocacy-retea de Tineri Activisti UNOPA

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport de Curs-Advocacy-retea de Tineri Activisti UNOPA

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Parti ci parea ti neri I or I a combaterea sti gmei i di scri mi nri i - Re|ea de ti neri

S-ar putea să vă placă și