Sarcina proiectului de licen propus spre elaborare este Proiectarea unui restaurant cu capacitatea slii de 120 de locuri din

oraul Weimar, regiunea Erfurt, Germania. Oraul Weimar este un ora din regiunea Erfurt din statul Turingia, Germania cu o populaie de 64.361 locuitori , cu o suprafa de 84,26 km, se socoate cel mai mare ora a regiunii Erfurt, este un ora mic dar cu o cultur i o istorie frumoas. Oraul a fost, de asemenea, locul de nastere al Bauhaus micarea, fondat n 1919 de Walter Gropius , cu artisti de Wassily Kandinsky , Klee Paul , Oskar Schlemmer , i Lyonel Feininger predare n Weimar Bauhaus coala lui. Anual n oraul Weimar se organizeaz Festivalul Piaa de ceap, cel mai mare i vestit festival, care dureaz peste 3 zile si aproximativ 500 de tarabe i n mai mult de 100 de spectacole pe scena sunt prezentate n ora. Gastronomia oraului Weimar, este cel mai adesea constituit din gam larg de fructe,legume,fructe de mare.Mesele sunt foarte consistente formate adesea din poriuni mari de carne, cu sosuri picante,printre specialitile acestei regiuni se numr crnaii i vnatul slbatic.n buctria acestei regiuni , de asemenea se utilizeaz conopida,napii, broccoli, varza,castraveii, ceapa,fasolele, sparanghelul, ciupercile. O list de feluri de mncare care sunt cel mai des pregtite n aceast ora sunt : Schweinebraten (carne de porc si sos, servite cu cartofi fieri si gluste);

 Goulasch (cuburi de carne de porc si vit fierte cu ceap si piper, servite cu cartofi fieri si tiei);

Kassler mit Sauerkraut (carne de porc cu cartofi si varz acr);

Leberkndel Suppe (sup cu chiftele din ficat de porc);

 Kartoffelsuppe (sup de cartofi, ceap )

Kochfisch mit Senfsauce (peste file fiert, cu sos de mustar si cartofi);

Salat berlinez

Deserturile oraului Weimar- are foarte multe tipuri de prajituri si tarte, de obicei cu fructe proaspete cum ar fi merele, prunele, capsunile si ciresele. Prajitura cu branza este foarte mult iubita si se prepara de obicei cu branza nemteasca moale din lapte batut smantanit.

Gogosile sunt de obicei bile de aluat dulce cu gem sau alte umpluturi si se numesc Berliner Pfannkuchen sau Krapfen in functie de regiune. Sunt coapte in grasime si umplutura se injecteaza dupa preparare. Se pot pudra cu zahar sau se poate pune glazura.

Unul din deserturile populare a oraului Weimar este Rote Grtze, jeleu de fructe rosii din coacaze rosii, zmeura, si uneori capsuni sau cirese. Se serveste cu smantana, dar si cu sos de vanilie, lapte sau frisca. Variatiile lui Rote Grtze sunt Rhababergrtze (jeleu de rubarba) and Grne Grtze (jeleu de agrise). Motivul alegerii buctriei germane se datoreaz istoriei tradiiilor culinare ale poporului german care se reflect n bucatele gtite . Buctriei germane i datorm snielul, salata de castravei, salata de cartofi, strudelul cu mere si cremsnitul. Mncarea german e bazat in special pe o extraordinar varietate de preparate din carne de porc, vit, peste, carne de pasre - de la salamuri, carnai sau leberwurst si pn la faimoasele sniele. Nemii consum foarte mult peste marin sau de ap dulce. Sunt printre puinele popoare care prefer mezeluri de peste, salate variate, chiftele din peste sau alte tocturi. Alte sortimente de mncare: peste afumat, brnzeturi, plcinte (faimoasele plcinte cu mere si strudele). Asta nu inseamn c nu se rsfa cu lactate, fructe si legume de cea mai bun calitate. Buctria lor foloseste multe fructe: mere, nuci, portocale. Dintre legume, consum mai cu seam cartofi, diverse tipuri de varz, morcovi, ridichi, ceap, spanac, fasole, mazre, rosii si rdcinoase - de obicei in tocane, mncruri, garnituri sau supe. Sparanghelul este foarte iubit de nemi drept fel principal sau garnitur. O caracteristic a buctriei germane este asocierea crnii cu sosuri groase, cu paste fainoase, cu multe legume si cu dulciuri.

Ca grsime, folosesc predilect untul, margarina si untura de porc. Condimentarea preparatelor culinare se face din belsug cu ardei, ptrunjel, elin, mrar, chimen, cimbru, foi de dafin, anason, ceap, usturoi si boabe de piper. Germania se laud cu cel puin 300 de feluri diferite de pine, de la pinea alb la pinea gri (Graubrot) si pinea neagr de secar (Schwarzbrot). O mas de prnz nemeasc se compune din: supe de carne cu adaos de finoase, diferite gluste de gris sau de ficat, supe de legume proaspete, supe de fructe; diferite gustri de mezeluri si brnzeturi; fripturi cu diferite adaosuri de finoase, cu sosuri din legume si in special cu cartofi sau cu salate, adeseori indulcite cu zahar. Mesele de prnz se termin cu prjituri, compoturi sau fructe crude. La desert, germanii mnnc mai ales ingheat si fructe, dar si deserturi tradiionale - Rote Grutze (compot de fructe si crem), budinc, orez cu lapte si Eis und Heiss (ingheat de vanilie cu compot cald de cirese). Dup al 2-lea rzboi mondial, odata cu nceperea imigrrii a lucrtorilor strini, diverse feluri de mncare necaracteristice gastronomiei germane au devenit ceva comun, sper exemplu: spaghettele i pizza italian sunt ntlnite mai la toate restaurantele din germania. O influen mare au avut-o i o au imigranii turci introducnd n gastronomia germana Dner kebabul, un sandwich cu carne inventat de imigranii turci din Berlin, devenind gustarea preferat de tip fast food, vnzrile cruia fiind duble fa de suma tuturor burgerurilor vndute din toate reelele fast food din Germania Bucataria germana este diferita pentru fiecare regiune in parte ca si in Franta. In sud, Bavaria si Suebia specifice sunt berea, carnea si produse lactate. Aici se gatesc Spannferkel (purcelusi la rotisor), Handkaes (o brinza aromata combinata cu smintina) si Schwaebische Kasespaetzle (bulete de faina cu unt si brinza). In vest, se simt influentele franceze, in est cele est-europene, iar pe coastele de nord cele scandinave. In Hamburg, Berlin, datorita accesului la Marea Nordului si Marea Baltica sunt des intalnite fructele de mare, supa din fructe de mare numita Rote Gruetze, carne in aspic, cu gelatina din peste numita Sauerfluisch, salata de creveti Helgolander Krablensalat

Alimentele ce stau la baza preparatelor culinare nationale Carnea Principalele tipuri de carne consumate in Germania sunt carnea de porc, vita si pasare.Carnea de porc fiind de departe cea mai populara.Dintre pasari, puiul este cel mai frecvent folosit, dar nici rata, gasca sau curcanul nu sunt neglijate. Vanatul, in special iepurele, mistretul si caprioara se gasesc cu usurinta de bucatari si bucatarese. Carnea de miel si de capra nu sunt foarte populare. Carnea de cal este considerata drept o specialitate in unele regiuni, dar in general consumarea ei nu este agreata din considerente morale. Carnea se prepara de obicei fripta in oala. Se poate prepara si in tigaie dar in special in zonele sub influenta culinara franceza. In Germania, carnea se mananca foarte frecvent sub forma de carnati, de aceea exista peste 1500 de feluri diferite din acest tip de mancare. Weiwurst (carnat alb) este o varietate traditionala bavareza preparata din carne de vitel tocata foarte fin si sunca proaspata de porc. Se condimenteaza de obicei cu patrunjel, lamaie, ceapa, nucsoara si ghimbir. Amestecul se pune in mate curate si proaspete de porc si separata in carnati individuali subtiri. Se consuma fierti cu mustar dulce. Leberkse este o mancare traditionala asemanatoare cu placinta de carne din sudul Germaniei, Austria si unele regiuni din Elvetia. Este facuta din carne sarata de vita, sunca si ceapa,tocate foarte fin,si coapte ca painea,pana are o crusta crocanta maro.

Pestele n meniurile germane cel mai frecvent peste de apa dulce este pastravul, alaturi de crap, stiuca si biban, de obicei preparati la gratar. Pestele era in trecut consumat in special in regiunile nordice de coasta, cu exceptia scrumbiei murate care se gasea peste tot. Insa in ziua de azi, germanii din intreaga tara mananca multi pesti marini, cum ar fi scrumbia proaspata (de asemenea sub forma de rulou de scrumbie murata rollmops), sardinele, tonul, macroul si somonul.

Ca un amanunt interesant, inainte de revolutia industriala care a cauzat poluarea raurilor, somonul era atat de comun in Rin, Elba si Oder, incat servitorii se plangeau cand aveau somon la masa prea des.Alte tipuri de fructe de mare nu sunt foarte intalnite, cu exceptia midiilor si a crevetilor din Marea de Nord, care sunt foarte scumpi in comparatie cu crevetii importati.

Legumele Cartofii si varza sunt cele mai folosite; germanii folosesc mult ceapa prajita in prepararea mancarurilor(nu se foloseste in bucataria bavareza), mazarea si fasolea sunt folosite mult in prepararea felurilor pe baza de carne la cuptor;

Pinea n ceea ce priveste pinea, buctaria german se aseaman mai mult cu bucataria estica decat cu cea din Europa de Vest. Exista cel putin 300 de feluri diferite de paine, de la painea alba la painea gri (Graubrot) si painea "neagra" de secara (Schwarzbrot). Cele mai multe varietati de paine se fac atat cu faina de grau cat si de secara (Mischbrot, paine mixta) si deseori cu seminte de in, de floarea soarelui si de dovleac. Painea neagra din Westfalia, Pumpernickel, nu se coace la cuptor ci se prepara la aburi si are un gust dulceag unic. Chiflele, numite Brtchen, Semmel sau Weckle/Weckli in functie de regiune, se servesc taiate in doua si unse cu unt, margarina sau maioneza. Intre cele doua felii sau pe fiecare felie se pune apoi branza, carne sau peste. Painea se consuma de obicei la micul dejun si sub forma de sandwichuri seara, nu ca acompaniament la masa principala. Importanta painii (Brot) in bucataria germana este ilustrata de cuvinte cum ar fi Abendbrot (cina - painea de seara) si Brotzeit (gustare - pauza de paine).

Garnituri-Taieteii sunt de obicei mai grosi decat pastele italiene, si de multe ori sunt preparati cu galbenus de ou. In special in sudul Germaniei, taieteii Sptzle contin foarte mult galbenus. In ultimii ani insa, pastele in stil italian au inlocuit acesti taitei traditionali, si chiar Sptzle au inceput sa se pregateasca cu faina din grau dur si fara galbenus. Pe langa taitei, germanilor le mai plac cartofii si galustele (Kle sau Kndel facute din cartofi piure sau rasi, sau paine uscata, cu lapte si galbenus de ou). Cartofii au inceput sa fie folositi in bucataria germana la sfarsitul secolului XVIII, devenind foarte populari, dar in ultima vreme au pierdut teren in fata taiteilor si a orezului. Metoda de preparare cea mai frecventa este fierberea in apa sarata, urmata de piure si prajirea in ulei. Bauturi- Berea se consuma pe tot teritoriul Germaniei, multe berarii locale producandu-si varietatea lor. Cel mai popular tip de bere este Pils, iar in sud (in special in Bavaria) se prefera Lagerul (berea de grau). Unele regiuni au tipuri speciale de bere locala, cum ar fi berea neagra Altbier, in partea de jos a Rinului, berea Klsch in Cologne, care este o bere slaba si este fabricata dupa un procedeu mai traditional decat Pils. La Berlin, se serveste o bere foarte slaba numita Berliner Weie, deseori amestecata cu siropuri de fructe. Berea mai poate fi amestecata si cu alte bauturi, cum ar fi Pils cu limonada, cunoscut drept Alsterwasser sau Radler. Vinul se produce in special in zonele Rinului superior si mijlociu si a afluentilor sai. Nordul este mult prea rece pentru a sustine vita de vie. Cele mai cunoscute varietati de vin sunt Riesling si Silvaner. Vinul alb este mai popular decat cel rosu si ros, ca si vinul dulce fata de cel sec. Cafeaua se serveste la micul dejun si dupa-amiaza cu o prajitura. Ceaiul este preferat in special in nord-vest. Locuitorii Friziei de est beau ceaiul cu frisca si caramele Kluntje. Apfelsaftschorle este suc de mere amestecat cu apa minerala.

Spezi este o bautura racoritoare preparata din cola si limonada. In Germania de sud si in Austria, numele de Spezi se foloseste pentru amestecuri din cola si fanta (sau o alta bautura de portocale). In alte regiuni (Emsland), Spezi este un amestec de cola si schnapps. Germanii sunt unici printre vecinii lor, deoarece prefera apa minerala tare celei slabe si plate. Condimente-Mustarul german este foarte iute si se consuma cu carnati. In sud, exista o varietate de mustar dulce, care se serveste cu specialitatile bavareze Weiwurst si Leberkse. Usturoiul n-a fost utilizat frecvent mult vreme in bucataria germana din cauza mirosului, dar popularitatea lui a crescut datorita influentelor franceze, italiene si turcesti. In general, cu exceptia mustarului pentru carnati, felurile de mancare nemtesti sunt rareori iuti si condimentate. Cele mai folosite plante sunt patrunjelul, cimbrul, hreanul, dafinul si arpagicul, cele mai folosite condimente sunt piperul alb in cantitati mici, boabele de ienupar si chimenul. Alte condimente si plante cum ar fi oregano, busuiocul, salvia si ardeii iuti chilli au devenit mai populare in ultima vreme.

Traditii in servirea mesei in Germania Cand vorbim de obiceiurile germane, in materie de mancare primele cuvinte care vin in minte sunt carnati, "spalati" cu cantitati imense de bere. Nu e de mirare ca in Germania se cunosc aproximativ 1500 de tipuri de carnati, ca , de exemplu, carnatii de Frankfurt, de Nurnberg, sau bavarezi (albi). Dar bucataria nemteasca ofera si alte posibilitati, ca de exemplu pestele afumat, branza de Mainz, placinte (fiind foarte cunoscut si apreciat strudelul, faimoasa placinta cu mere) si combinatii de mancare frantuzeasca, in special in regiunea Saarland.

Mancarea din Germania este caracterizata de un continut caloric bogat, fiind foarte frecvente mesele cu friptura de porc, varza cu carne si carne tocata- "Frikadellen". Oricum, gusturile difera in regiunile Germaniei. In Berlin, de exemplu, se mananca foarte mult peste combinat cu ciolan de porc si salate de

cartofi cu chiftele. In Frankfurt, lumea prefera clar carnatii si carnea afumata, cu ceapa cruda si otet, precum si prajiturele numite "Frankfurter kranz".

Asezarea corecta a unei mese e de-a dreptul o arta si de ea depinde, de multe ori, atmosfera pe care o cream atunci cand organizam o masa festiva, o sarbatoare sau pur si simplu o cina mai speciala in familie. In primul rand, trebuie sa stii ca tacamurile se organizeaza dupa o regula foarte stricta. Astfel, servetul de panza (care trebuie sa fie nelipsit la orice masa) se pune intotdeauna in partea stanga, iar paharele (niciodata unul singur) trebuie puse in partea dreapta, sus. Daca servim atat vin rosu, precum si vin alb, trebuie sa stim ca paharul de vin rosu este, de obicei, mai mare decat cel pentru vin alb, in vreme ce paharul pentru apa este fara picior si de aceeasi marime ca cel pentru vin rosu.

Lingura pentru ciorba sau supa sta in partea dreapta, alaturi de cutit, iar furculita, in stanga. Tacamurile pentru desert stau in partea de sus a farfuriei, in sens invers unul fata de celalalt. De asemenea, daca servim mai multe feluri de mancare ce necesita cutit si furculita, tacamurile vor fi asezate in stanga si dreapta farfuriei, in ordinea inversa servirii lor (primele, din exterior, vor fi tacamurile pentru aperitive, apoi cele pentru felul urmator si asa mai departe ultimele tacamuri, cele de langa farfurie, vor fi folosite la ultimul fel de mancare). Atentie! Daca servim peste, acesta necesita o furculita speciala, cu trei dinti, si un cutit specific, curbat la unul dintre capete.

In ceea ce priveste farfuriile, farfuria din care se va servi cel dintai fel va sta deasupra unei farfurii intinse. In fata farfuriei, sus, vor fi asezate paharele cel putin trei tipuri. Fiecaer bautura necesita paharul special, asa ca nu serviti vin in paharul de apa! La fel ca si in Austria, in momentul in care ciocnesc paharele, mesenii trebuie sa se priveasca in ochi.

Regulile impun urmatoarea asezare a tacamurilor si a veselei:

- la dreapta farfuriei: lingura de supa, cutitul de peste, cutitul de carne; - la stnga farfuriei: furculita de peste si cea de carne; - n fata paharelor: furculita, cutitul si lingurita de desert. - lamele cutitelor vor fi ntotdeauna ndreptate spre farfurie. - paharele se aseaza in fata farfuriei, de preferat unul pentru bauturi racoritoare si unul pentru vin; daca se servesc si bauturi tari (whisky, vodca etc) este necesar un pahar special pentru acestea; la fel si in cazul sampaniei. Daca servim peste, acesta necesita o furculita speciala, cu trei dinti, si un cutit specific, curbat la unul dintre capete.

Mesele zilei Micul dejun (Frhstck) este compus de obicei din paine prajita sau simpla, sau chifle (Brtchen sau Semmeln) cu gem, marmelada sau miere, oua si cafea pentru adulti, cacao cu lapte pentru copii. Se consuma si mezeluri (ca sunca si salamul) si branzeturi pe paine. O varietate populara de ingredient pentru sandwichuri este Leberwurst (carnat de ficat). Muesli si cerealele (fulgii de porumb) sunt de asemenea foarte populare. Masa principala traditionala a zilei este pranzul (Mittagessen), care se serveste in jur de ora 12. Cina (Abendessen sau Abendbrot) este o masa mai putin imbelsugata, consistand uneori doar din cateva sandwichuri. Aceste obiceiuri s-au schimbat insa in prezent datorita orelor de lucru, nefiind neobisnuit pentru multi germani sa ia masa principala seara Concluzie: Nu tocmai plina de carnati, cartofi sau bere, bucataria germana e, in fapt, destul de diversa. In ciuda a ceea ce se crede sau credea, bucataria germana e una dintre cele mai variate din intreaga Europa, insa e drept ca predomina, inca, ingredientele si metodele de gatit traditionale. Sa spunem asa: bucataria germana e mai indicata in lunile mai reci ale anului sau atunci cand vizitam aceasta tara. E o bucatarie

de familie, prietenoasa, de aceea restaurantele traditionale germane sunt mereu vesele. Asa cum iau in serios orice lucru, germanii au luat mereu in serios si gatitul, asa ca daca ai ocazia sa consumi mancare traditionala, deschide-ti sufletul, mai largeste un pic cureaua de la pantaloni si bucura-te de preparatele acestei bucatarii.