Painea este un aliment de baza, pe care il consuma zilnic oamenii din intreaga lume.

Painea este folosita la fiecare masa, in diverse feluri. La micul dejun painea se mananca prajita, face parte din sandwichuri si se serveste la pranz alaturi de diverse preparate culinare. De-a lungul timpului, painea a fost o sursa principala de hrana. Cu toate acestea, putini oameni stiu ce contine painea sau ce produse de panificatie trebuie sa aleaga pentru o sanatate si nutritie optima. Multe produse de panificatie care sunt promovate ca fiind naturale sau sanatoase contin ingrediente si aditivi care pot fi daunatori pentru sanatatea unei persoane. Cei mai multi oameni consuma aceste produse fara sa citeasca informatiile nutritionale sau ingredientele de pe eticheta acestora. Prin consumul excesiv de produse de panificatie, in lipsa altor produse alimentare, organismul este privat de multe vitamine si minerale, inclusiv fier si acid folic.

Generalitati Painea este un aliment popular in aproape toate societatile lumii cu exceptia Asiei care prefera orezul. Painea este un aliment de baza preparat prin coacerea, gatirea cu abur sau prajirea aluatului. Se prepara din aluat de faina de grau, dospita cu drojdie, lasata sa creasca si in final coapta in cuptor. Datorita nivelelor inalte de gluten care dau aluatului un aspect buretos si elastic, graul este cea mai frecvent folosita cereala pentru prepararea painii, dar aceasta poate fi facuta si din secara, orz, porumb sau ovaz de obicei, dar nu intotdeauna, in combinatie cu faina de grau. Ingredientele minime sunt faina si apa, sarea fiind deseori prezenta, plus un agent de dospire cum ar fi drojdia. Painea mai poate contine condimente cum ar fi chimenul si seminte (susan, mac), folosite pentru decorare. Painea poate fi mancata fie simpla, fie unsa cu unt, gem, dulceata, jeleu, marmelada, miere sau unt de arahide. Se serveste la orice temperatura, intre temperatura camerei si fierbinte. Painea neimpachetata se pastreaza in recipiente speciale pentru a-si mentine prospetimea cat mai mult. Se invecheste mai repede in frigider, dar astfel se fereste o vreme mai indelungata de mucegai. Painea alba este facuta din faina care contine numai miezul unei graunte (endosperma). Painea neagra se face cu endosperma si 10% tarate. Painea integrala contine toate componentele bobului de grau. Istoria painii Painea este unul dintre cele mai vechi alimente, datand din era neolitica. Primele feluri de paine produse au fost preparate din terci de cereale, facut din graunte macinate si apa. Este posibil sa fi aparut printr-un accident in timpul gatitului sau prin experimentare cu apa si faina de graunte.

Descendente ale acestor tipuri timpurii de paine inca se mai consuma in lume, spre exemplu tortilla in Mexic, chapati in India, poa ping in China, turte de orez oatcake in Scotia, painea din porumb indian johnnycake in America de Nord si injera in Etiopia. Acest tip de paine simpla, nedospita a format baza alimentara a multor civilizatii timpurii. Sumerienii mancau un tip de turte nedospite din orz, iar egiptenii secolului XII inaintea lui Cristos cumparau de la dughenele de pe strazi o paine numita ta. Se considera ca painea dospita a aparut in Egipt, datorita conditiilor geografice si climaterice care favorizau cresterea unui soi de grau cu doua proprietati noi fata de soiurile anterioare. Prima proprietate a fost descoperita la inceputul Egiptului dinastic, si consta dintr-o varietate de graunte care puteau fi treierate fara a fi mai intai prajite. A doua a fost aparitia unui grau continand suficienta proteina formatoarea de gluten. Astfel s-a putut prepara o paine care crestea. Initial, s-a crezut ca painea dospita a aparut in secolul XVII inaintea lui Cristos, dar graul capabil s-o produca era aparent foarte rar. Aceasta raritate este sugerata de faptul ca acest tip de grau nu a devenit obisnuit in Grecia antica decat in secolul IV inaintea lui Cristos in ciuda faptului ca exista un comert regulat intre Egipt si Grecia de 300 de ani. Dospirea painii timpurii este confirmata de surse multiple. Se puteau obtine drojdii aeropurtate lasand aluatul crud expus la aer pentru o perioada de timp inainte de gatire. Pliniu cel batran scria ca popoarele din Galia si peninsula Iberica foloseau spuma de bere pentru a produce o paine mai usoara decat a altor popoare. Acele parti ale lumii antice care beau vin in loc de bere foloseau o pasta compusa din suc de struguri si faina care era lasata sa inceapa sa fermenteze, sau tarate de grau inmuiate in vin, drept sursa pentru drojdie. Cea mai comuna sursa de agent de dospire era insa o bucata de aluat oprita din ziua precedenta. Lumea antica avea la dispozitie o mare varietate de tipuri de paine. In cartea sa "Deipnosophistae", autorul grec Athenaeus descrie o parte din painile, prajiturile, fursecurile si patiseriile vremii. Printre cele mentionate se gaseau clatitele preparate pe gratar, painea cu miere si ulei, franzelele modelate sub forma de ciuperca si acoperite cu seminte de mac, si chiflele militare coapte pe frigare. Tipul si calitatea fainii putea de asemenea varia, dupa cum spunea Diphilus, care a declarat ca "painea facuta din grau, in comparatie cu cea facuta din orz, este mai hranitoare, mai usor de digerat, superioara in orice aspect. Dupa calitate, painea facuta din faina rafinata (trecuta

prin sita) este pe primul loc, apoi painea din grau normal, si in cele din urma painea din faina necernuta." In Europa medievala, painea era nu numai aliment ci si o parte din vesela. Oamenii din acea vreme foloseau bucati de paine veche (cu dimensiuni aproximative de 15 cm pe 10 cm) drept farfurii. Dupa terminarea mesei, aceste bucati puteau fi mancate, date saracilor sau cainilor. Farfuriile din lemn au inceput sa inlocuiasca recipientele din paine in secolul XV. Otto Frederick Rohwedder este considerat a fi tatal painii feliate. Rohwedder a inceput sa lucreze in 1912 la o masina care sa felieze paine, dar brutariile au ezitat sa o foloseasca deoarece erau ingrijorati ca painea feliata se va invechi. A avut succes de abia in 1928, cand a inventat o masina care felia si impacheta painea. Painea alba a fost painea preferata de aristocrati timp de generatii, in timp ce oamenii saraci mancau paine neagra. Acest lucru s-a schimbat in secolul XX, painea neagra devenind favorita deoarece are o valoare nutritiva superioara, in timp ce painea alba a devenit asociata cu clasele ignorante in materie de alimentatie. Painea in diverse tari Exista multe variatii de la reteta de baza a painii, incluzand pizza, chapati (o paine indiana), tortilla, baghete frantuzesti baguettes, pita (paine turceasca), lavash (paine armeneasca), biscuiti, covrigei uscati cu sare pretzels, naan (paine din Asia Centrala si de Sud asemanatoare cu pita), covrigi bagels, puri (paine indiana nedospita) si multe alte varietati. In Marea Britanie si in Statele Unite, cel mai consumat tip de paine este painea moala cu coaja subtire care se vinde gata feliata si impachetata. Se mananca de obicei cu crusta, dar unele persoane pot inlatura crusta dupa preferinta sau pentru a o servi la unele mese sofisticate, cum ar fi ceaiul de societate. In Scotia, se consuma un tip de paine numita paine simpla plain bread. Feliile sunt mult mai inalte si mai subtiri, cu crusta arsa numai deasupra si dedesubtul franzelei. Aceasta paine are o textura mult mai ferma decat painea americana si britanica. In Franta, painea este cunoscuta sub numele de pain de mie si se foloseste numai la paine prajita sau pentru umpluturi. Painea standard, sub forma de baghete sau franzele groase, are o coaja groasa si deseori bule mari de aer in interior. Unele paini mai sofisticate contin nuci, sau sunt decorate cu seminte de mac Painea in Germania

Germania este tara de bastina a celor mai multe varietati de paine. Aproape 300 de feluri de paine si 1200 de feluri de patiserii si chifle sunt produse in aproximativ 27000 de brutarii. In Germania se mananca cea mai mare cantitate de paine, chifle si covrigei din lume. Painea se serveste cu aproape orice masa. Un micdejun nemtesc consista din felii de paine sau chifle Brtchen cu mezeluri, branza, gem, miere sau altele. Painea nu este considerata un aliment de acompaniament, ci un element important al unei diete sanatoase. Topul celor mai bune paini germane este: Painea de secara cu grau ("Roggenmischbrot") Painea prajita ( paine alba) Painea integrala ("Vollkornbrot") Painea de grau cu secara ("Weizenmischbrot") Painea alba ("Weibrot") Painea din multiple cereale ("Mehrkornbrot") Painea de secara ("Roggenbrot") Painea cu seminte de floarea soarelui ("Sonnenblumenkernbrot") Painea cu seminte de dovleac ("Krbiskernbrot") Painea mai inchisa la culoare cum ar fi Vollkornbrot sau Schwarzbrot este tipica pentru bucataria germana. Binecunoscut international este Pumpernickel care se tine la abur o vreme indelungata.

Germanii folosesc aproape toate tipurile de cereale pentru painea lor: grau, secara, orz, secara alba, ovaz, sorg, porumb si orez. Unele paini sunt facute chiar din faina de cartofi.

. Pine alb
Pinea alb este facut din fin rafinat (alb), coninnd doar partea central a bobului de gru (endosperm). Fiind mai srac n fibre, este mai bine tolerat la nivel digestiv, dar i mai puin bogat n minerale i vitamine. Pinea alb are n jur de 270 kilocalorii la 100 grame.

Pine multicereale

Pinea multicereale este fcut din diverse tipuri de finuri: fin de gru, fin de secar, fin de orz, ovz, porumb, sorg, mei, orez. De cele mai multe ori pinea multicereale conine i amestecuri de semine: floarea soarelui, in, susan, mac, etc i cerelale laminate. Pinea multicereale are un gust deosebit ce variaz n funcie de ingredientele utilizate. Se tie c pinea cu cereale i semine este sntoas datorit aportului de acizi grai nesaturai din semine, dar i al aportului de fibre din cereale. n general pinea multicereale nu este o pine cu aport energetic sczut i nici nu se poate spune c se recomand a se utiliza n mod special cu ceva anume. De exemplu, pinea Rotunda Romneasc Multicereale are 255 kilocalorii pentru o porie de 100 grame. Pinea integral este facut din fin integral (pe lng endosperm, conine tre i germeni). Conine de pn la 2 ori mai multe vitamine, minerale i fibre decat pinea alb, ceea ce o face mai sntoas i mai sioas. Aportul caloric al pinii integrale este de 230 kilocalorii la 100 grame.

Pinea cu tre este foarte bogat n vitamine tip B i o foarte buna surs de fibre. Ca i pinea integral, se recomand alternarea ei cu alte tipuri de pine, mai ales pentru copii, deoarece asimilarea unor elemente importante (fier, magneziu, calciu) este ngreunat n cursul digestiei unui asemenea tip de pine. Pinea cu tre are 230 kilocalorii la 100 grame.

Pinea cu secar este mai bogat n fibre decat pinea alb, ceea ce duce la accelerarea tranzitului intestinal i o face una dintre soluiile naturale pentru combaterea constipaiei. Pe de alt parte, celuloza prezent din plin n pinea de secar o face mai greu de asimilat - de aceea se recomand consumul alternat cu alte tipuri de pine. Aportul ei caloric este de 230 kilocalorii la 100 grame.

Pinea tip chifle este mai gras, mai dulce i conine mai multe proteine dect pinea obinuit - datorit compoziiei (fin extrarafinat, zahr, grsimi, lapte). Este i cea mai caloric: are 270-320 kilocalorii la 100 grame.

Clasamentul E-urilor din pinea feliat Miez toast, produs de Karamolegos Bakery Romnia 8 E-uri Poiana Soarelui, produs de Poiana Soarelui SRL 6 E-uri Pine feliat produs de Carrefour 6 E-uri Pine feliat produs de Real Hypermarket 5 E-uri Vel Pitar, produs de Vel Pitar SA Bucureti 4 E-uri Bneasa, produs de SC Morrit i Panificaie Bneasa 3 E-uri Pine feliat produs de Cora 3 E-uri Benacol, produs de Dobrogea Grup - 1 E Grewe, produs de de GREWE SRL 1 E

Pine de vatra, produsa de Ralu Prod 1 E FINE Food, produs de Metro Cash&Carry 1 E

Oul este, alturi de lapte, sursa proteic cel mai uor de produs i utilizat. Plin de caliti, oul conine vitamine, minerale, grsimi i proteine complete, majoritatea localizate n glbenu. Albuul conine predominant ap i cteva proteine. Un ou cu masa de 50 grame are o valoare energetic de 90-100 calorii i echivalent ca valoare nutritiv cu aproximativ 150 ml de lapte sau 40 grame de carne sau 20 grame brnz uscat. Digestibilitatea oului este foarte ridicat: 97% pentru albu i 100% pentru glbenu. Oule se gtesc n multe feluri: coapte, prjite, fierte, nbuite, etc. i au un rol important de liant n liezonuri, sosuri, creme, aluaturi, sufleuri i budinci. Precauii n ciuda numeroaselor sale caliti, oule prezint i riscuri pentru sntate. Deoarece sunt bogate n colesterol (pn la 0,8% n oul de gin i 1,6% n oul de ra), consumul mediu sptmnal de ou ar trebui redus la 4 buci. Principala boal rar, din fericire este trasmiterea prin intermediul glbenuului a bacteriei Salmonella enteridis, care poate duce la mbolnviri i chiar moarte n cazul persoanelor cu un sistem imunitar deficitar. Totui, riscul e sczut i poate fi ndeprtat prin gtirea corespunztoare a oulor. Femeile nsrcinate i copii trebuie s reduc la minim sau s evite consumul demaioneza deoarece aceasta conine ou crude. Pstrare Oule proaspete se conserv prin refrigerare (pstrarea n frigider), la temperaturi cuprinse ntre 1 i 5 grade. Prospeimea oulor se poate verifica prin scufundarea lor n ap: dac oul este culcat pe fundul vasului este proaspt. Cele mai folosite ou sunt oule produse de ctre gini, ns se consum i oule de ra, gsc, prepeli, stru etc. Dimensiunea unui ou difer n funcie de specia, vrsta i hrana psrii care l-a produs.

XL (foarte mare) peste 73 de grame L (mare) 63-73 de grame M (mediu) 53-63 de grame S (mic) sub 53 de grame

Majoritatea reetelor fac referire dac nu se specific altceva la oule de gin, cu dimensiuni medii de 60 de grame.