Bunescu Vlad cl. a X-a C Colegiul Nat. Gh.

Lazar

- exploratori -

1487 - Bartolomeu Diaz. In slujba regelui Portugaliei. Descopera capul Bunei Sperante, deschizand drumul spre Oceanul Indian, Asia de sud si sud-est. 1. 1492 Incercand sa ajunga in India, evitand ruta Portugheza din Atlantic, Cristofor Columb descopera America. 2. Mai 1498 Vasco da Gama debarca la Calicut, in India 4. 1519-1522 Prima calatorie in jurul lumii, initiata de Magelan(in 1521 el descopera insulele Mariane si Filipine)

1. Bartolomeo Diaz si descoperirea Capului Bunei Sperante

Indata dupa intoarcerea expeditiei lui Cao, regele portughez Joao al II a hotarat sa trimita spre sud doua corabii de razboi.Acestea erau mici, dar stabile incat se puteau instala tunuri grele. Acestor corabii li s-a adaugat un vas de transport cu provizii. Sef al micii flotile a fost numit Bartolomeo Diaz, care facuse parte din expeditia lui Diego Azanbuja, iar carmaci principal a fost numit unul din cei mai experimentati navigatori din aceea vreme, Pero Almequer.Nu s-a pastrat nici o marturie din care sa erzulte ca expeditia lui Diaz avea misiunea de a ajunge in India.Mai probabil este ca ea a trebuit sa efectueze explorari la distante mari. Cronologia expeditiei pe mare a lui Diaz nu este destul de limpede.In prezent, majorita istoricilor inclina sa considere ca flotila sa a plecat din Lisabona in august 1487(iar nu in1486 cum se credea inainte). Diaz a mers pe drumul obisnuit pana la Sao Jorge da Mina, iar de aici a urmat drumul lui Diego Cao apna in dreptul paralelei 22 latitudine sudica. Dincolo de tropicul sudic el; a descoperit un tarm pustiu si usor crestat. Portughezii parca au ajuns in alta lume: tarmuri golase, adesea invaluite in ceata, culori sterse-nimic nu semana cu Africa tropicala. Diaz a asezat primul sau padrao pe malul "Portului mic"(Angra Pequena). De aici el a pornit spre sud de-a lungul coastei pustii, care devia tot timpul usor spre rasarit, dar in apropierea paralelei 33 latitudine sudica cotea brusc spre vest( in dreptul golfului Sfanta Elena). In timpul acesta s-a starnit un vant puternic. Fiindu-i teama ca vasele sa nu se sfarame de stanci, Diaz a iesit in largul oceanului. Vantul s-a transformat in furtuna si portughezii au pierdut din vedere coasta Africii. Furtuna inspaimantatoare zguduia mareu cele doua corabii mici portugheze, manandu-le spre sud (vasul de transport ramasese in urma). Era in luna ianuarie 1488, deci in toiul verii in emisfera sudica, dar valurile veneau tot mai reci. Cand furtuna s-a mai potolit, Diaz a cotit iarasi spre rasarit. Corabiile au mers cateva zile in aceasta directie, dar Tarmul Africii nu se arata. Diaz s-a gandit ca a ocolit pesemne extremitatea sudica a Africii. Ca sa se convinga de acest lucru, a cotit spre nord. Dupa doua -trei zile au aparut in zare niste munti,iar apoi un tarm inalt acoperit cu iarba verde, care se inrindea de la apus spre rasarit(3 februarie 1488). Portughezii au zarit pe un deal o cireada de vaci si cativa pastori aproape goi. Diaz a trimis oameni pe tarm sa ia apa. Pastorii, pe care

portughezii i-au luat la inceput drept negrii, au manat vacile mai departe, ei insusi ramanand in varful dealului, strigand si dand din maini. Diaz a lansat in ei o sageata din archebuza. Un pastor a fost ucis, iar ceilalti au fugit. Atunci portughezii s-au apropiat de "negrul" ucis si au vazut ca are parul ca "lana", dar pielea de culoarea frunzelor uscate-era mult mai deschisa decat a negrilor pe care ii intalnisera pe tarmurile apusene ale Africii. Astfel, prin uciderea unui pastor dezarmat a fost marcata prima intalnire a europenilor cu poporul Koi Koin, pe care nu-l cunoscusera inainte, locuitorii bastinasi ai Africii de Sud. Din acest "Port al pastorilor"(Mossel), Diaz si-a condus corabiile de-a lungul tarmului drept spre rasarit si a ajuns pana la un golf larg deschis spre ocean. De aici coasta cotea lin spre nord-est, in directia Idiei. Diaz a ajuns la concluzia, care s-a dovedit justa, ca vasele sale au ocolit toata coasta sudica a Africii si se afla in Oceanul Indian, pe care multi il considerasera o mare inchisa. "Calea maritrima spre India in jurul Africii fusese descoperita". Diaz a asejat pe o insulita in golf cel de-al doilea padrao, dar echipajul ambelor corabii, istovit de indelungatele pelegrinari pe ocean, i-a cerut sa se intoarca in patrie. Temandu-se de o rascoala, Diaz a fost nevoit sa cedeze.

2. Expeditiile lui Cristofor Columb

Expeditia lui Columb s-a desfasurat intre anii 1493-1496. Vestea descoperirii noilor pamanturi si mostrele aduse de Columb dupa prima sa calatorie in vest, au creat o stare de entuziasm general, bazat si pe speranta de a gasi aur din ce in ce mai mult. Noua flota era compusa din 17 vase si 1700 de oamenide diferite meserii. Pe langa provizii, Columb a mai incarcat diferite soiuri de seminte, puieti de pomi fructiferi, butuci de vie,cai, vite si porci. La 25 septembrie 1493, amiralul inalta pavilionul pe "Maria Galante" si ridica ancora din portul Cadiz. Din Insulele Canare s-a indreptat spre vest cu 12 mai la sud, in intentia de a intalni "pamanturile caraibilor ca mananca oameni" si "insulele fecioarelor", despre care se aflase ca sunt la sud de Espaola. Directia a fost bine aleasa, traversarea facandu-se doar in 20 de zile. Aceasta ruta a devenit ulterior cea mai folosita de corabiile care plecau spre"Indiile de Vest". Prima insula intalnitaintr-o zi de

duminica a fost botezata"Dominica". Pe urmatoarea au denumit-o "Maria Galante". Aici Columb a debarcat si a infipt steagul castilian, luand in stapanire in mod solemn intregul arhipelag (Antilele Mici). A debarcat apoi pe insula botezata "Guadelupa" fiind uimiti de cele vazute. Diego Alvares Chanca, medicul celeo de-a doua expeditii, noteaza: "In case am gasit o multime de oase si cranii menesti, atarnate ca niste vase... caci pe aceste trei insule traiesc caraibii(canibalii); ei erau plecati in incursiune pe insulele locuite de indienii arawaki pasnici... de unde iau... femei cate pot, in special pe cele tinere si frumoase... Pe barbatii ucisi ii mananca pe loc iar pe prizonieri ii duc si ii mananca in satele lor". Columb a eliberat cativa captivi, pe care i-a luat apoi drept calauze, si a parasit aceste tinuturi macabre. La 15 noiembrie spaniolii au zarit un pamant muntos alcatuit din circa 40 de insulite pe care Columb le-a numit "Insulele fecioarelor"(Insulele Virgine). Ziua urmatoare au descoperit o insula mare cu paduri magnifice si golfuri excelente pe care au botezat-o "San Juan Batista"(Sfantul Ioan Botezatorul)-azi Puerto Rico. Au ajuns in fortul Navidad, la 27 noiembrie, seara. Totul parea mort. S-au tras 2 lovituri de tun; nici un raspuns, nici o lumina. Dimineata au constatat ca totul era distrus Columb a hotarat sa construiasca un nou oras, intr-unloc mai bine aparat, langa MonteCristi, la mica distanta de Cibao "pamantul aurului". La 7 decembrie 1493 acest oras a fost botezat "Isabela". Aloso Hijeda, trimis in interiorul sa localizeze zona raurilor aurifere, gaseste chiar el o pepita de 9 uncii. La 12 martie 1494 Columb a pornit cu un detasament puternic de oameni si calareti spre Cibao. In interiorul terenului aurifer a ridicat un fort numit "Sf.Tomas" avand o garnizoana de 56 de oameni sub comanda lui Pedro Margarite. Las Casas relateaza: "fortul era asezat asa aproape ca puteai sa vezi aurul cu oghiul liber si sa-l atingi cu degetul". Columb care se temea ca portughezii sa nu i-o ia inainte, a lasat comanda insulei fratelui sau Diego si a hotarat sa plece spre apus in descoperirea Indiilor. Dupa ce parcursese 335 leghe spre vest, covarsit de ideea ca este aproape de continent si ca trebuie sa-l paraseasca tocmai cand putea sa-l atinga a recurs la un expedient extraordinar, a facut un fel de juramant prin care spunea ca plecand din Cuba sa ajungi in Sapnia mergand pe "jos", traversand Asia. Mai tarziu datorita unei mari suparari Columb cazu bolnav la pat pt. 5 luni. Multi coloni se ridicau impotriva lui, iar cei trimisi in Spania il acuzau de injustitie si cruzime, insinuand ca intentioneaza sa se elibereze de obligatiile fata de coroana. Dupa multe incidente de acest fel Columb se intoarce in Spania. Afost bine primit si de data aceasta, dar contractul din 1492 a ramas partial valabil. In acea epoca Spania era in razboi cu Franta. Toate corabiile erau folosite in acest scop, iar lazile tezaurului erau aproape goale. In consecinta abia in 1498

perechea regala a putut sa-l ajute pe Columb sa echipeze o noua expeditie-cea dea treia (1498-1500). Marcat de faptul ca nu a reusit sa gaseasca destul aur in Indiile de Vest, Columb a scris unui batran bijutier invatat, evreul Jaime Ferrer din Catalonia, cerandu-i sfatul. Acesta i-a raspuns: "ca toate aceste lucruri de pret sunt aduse din tarile de miaza-zi, a caror locuitori au pielea neagra sau cafenie". Amiralul a hotarat atunci sa aleaga o ruta cat mai la sud, cat mai aproape de ecuator, pentru a gasi acesti oameni de culoare inchisa. La 30 mai 1498, amiralul a parasit portul San-Lucar cu sase caravele indreptandu-se spre Madeira. Din Canare, jumatate de flota a plecat direct spre Espaola in timp ce Columb cu celelalte corabii a coborat mai la sud spre insulele Capului Verde. La 31 iulie, "marinarul de veghe a strigat pamant la apus". Era o insula mare pe care Columb a botezat-o Trinidad. Zilele urmatoare au descoperit noi locuri: Capul Nisipos, Terra Garcia, Boca de la Sierpe(Gura Sarpelui), Bocas del Drago(Gurile Dragonului). La 5 august ating pt. Prima data coasta sud-americana.La 15 august au descoperit Margarita sau insula Perlelor. La 20 august1498 se alatura echipajului Bartolomeu Columb. Lui Columb i s-a mentinut dreptul incasarii veniturilor anuale ale proprietatilor pe care le detineal in diferite puncte ale Atlanticului, dar nu i s-a mai permis sa mai provoace tulburari in colonie.

3. Cltoriile lui Vasco da Gama

Prima cltorie
La 8 iulie 1497 de pe puntea corabiei-amiral, Sao Gabriel, Vasco da Gama dduse semnalul de pornire micii lui flote, compus din partu corbii. inta spre care pornea era India. Bartolomeu Dias, ncercatul navigator, a ales chiar el cele trei caravale: Sao Gabriel, de 100 de tone, Sao Miguel de 50 de tone, Sao Rafael de 120 de tone, precum i o nav de transport de 200 de tone. Pentru c fr ndoial expediia urma s poarte i lupte, pe toate corbiile au fost montate cte dou rnduri de bombarde. Pentru c nu se tia ct va dura cltoria, n calele corbiilor au fost stivuite i bine amarate provizii pentru trei ani de zile. Pentru zilele de post s-a luat orez, brnz

i pete srat. Pentru cpitani au fost alese cele mai bune instrumente de navigaie, ale timpului, i se pare c i o ntreag bibliotec documentar i de hri. n ceea ce privete echipajele, au fost selecionai numai marinari ncercai i care cunoteau bine i o meserie ce putea fi de folos att la bordul corbiilor, ct i pe uscat. Numrul lor era de 200. Au mai fost luai i vreo zece condamnai la moarte, care fuseser graiai cu condiia s nsoeasc expediia i s efectueze aciunile ntradevr riscante, ca recunoaterile n aezrile de pe coastele necunoscute, unde ei erau lsai o vreme s se informeze urmnd a fi luai la ntoarcerea corabiei. Coducerea acestei att de pregtite expediii nu a fost ncredinat ncercatului i verificatului navigator Bartolomeu Dias ci unui personaj aproape necunoscut, mai ales ca navigator i explorator: VASCO DA GAMA. El provenea dintr-o familie de mici nobili ce-i aveau reedina n micul ora de pe coast, Sinues. El a luat parte la mai multe cltorii dealungul coastelor de vest ale Africii. n dimineaa zilei de 8 iulie, dup o slujb religioas i dup o salv de salut tras cu toate bombardele, corbiile ridicar pnzele i luar largul. La 15 iulie trecur pe lng arhipelagul Insulelor Canare. n noaptea de 16 spre 17, trecur de Tropicul Racului. Din seara zilei de 3 august i pn la 4 noiembrie amiralul i oamenii si nu vor mai vedea pmntul Africii. La 22 noiembrie Vasco da Gama trecu de Capul Bunei Sperane aflndu-se acum pe drumul spre Indii. n ziua de 25 noiembrie mica flot arunc ancorele n golful cel botez Sao Braz (Mossel-Bay) unde rmase 13 zile. La 16 decembrie corbiile lui da Gama trecur de ultimul padrao ridicat de Bartolomeo Dias. De Crciun ajunser n dreptul unei coaste mpdurite pe care, n cinstea srbtorii, o botezar, Natal (Crciun). Peste o sptmn avu loc o ntlnire cu negrii care, pn atunci, nu mai vzuser oameni albi. Att de bine sau neles localnicii cu portughezii nct Vasco da Gama a botezat regiunea: Terra da Boa Gente (ara oamenilor buni). Dup o alt sptmn de navigaie, la apropierea corbiilor de coast, ali localnici le ieir n cale. n timp ce fceau noi provizii portughezii vzur venind cu brcile, pe un fluviu din apropiere, civa negrii care purtau n jurul oldurilor i aveau i capul acoperit cu pnzeturi viu colorate i care le oferir spre vnzare esturi de bumbac i de mtase diferite att ca estur ct i ca ornamentare de cele africane. Erau primele elemente ale unei civilizaii orientale cu care s-a ntlnit Vasco da Gama aici n Africa. De acum amiralul portughez era sigur c este pe drumul cel bun: drumul pe care veneau mrfurile din orient. El botez locul Rio dos Bons Signaes (Rul semnelor bune). La 1 martie portughezii au ajuns n rada primului mare port de pe coasta de rsrit a Africii, Bozambic. La 24 aprilie pornir cu pnzele n vnt spre aceanul Indian, spre India. n

23 de zile mica flot portughez mpins de musonul de sud-est trecu marea i n ziua de 18 mai n faa ochilor europenilor uimii apru coasta Malabarului cu nalta falez a Ghtilor orientali. Ca semn de bun augur, portughezii au fost primii cu averse cumplite care le ngreunau naintarea i orientarea. n curnd apru un ora : Calicut. inta cltoriei lui Vasco da Gama fusese atins. Portughezii ajunseser n India. Era n ziua de 20 mai 1498. Data aceasta deschidea o pagin nou n istoria Portugaliei, dar i n istoria Indiei i a Orientului ndeprtat care vor face acum conotin cu noii venii: Europenii. Oraul Calicut era socotit, cel puin de negusttorii arabi i indieni, al cincilea port al lumii i era capitala unui principat ce se ntindea dealungul coastei de vest a Indiei numit Malabar. n cele trei luni ct a stat Vaso da Gama n India, oamenii lui au putut numra numai la Calicut peste 1500 de corbii de comer care plecau i veneau zi i noapte n port. n ce privete corbiile, europenii constatar c ale lor erau mai rezistente, mai bine dotate cu utilaj nautic i fr ndoial mai bine narmate. La 15 septembrie, conform obiceiului lor, portughezii au ridicat nu departe de Calicut, un padrao. La 20 septembrie escadra portughez atinse insulele Laccadive, de unde lu ap i primi la bord i un european, care a fost rebotezat cu numele de Gaspar da Gama la ntoarcerea n Portugalia. El a participat apoi la expediia urmtoare condus de Cabral. La 5 octombrie amiralul Vasco da Gama puse capul corbiei sale spre vest i, urmat de celelalte dou, lu drumul Africii. Drumul a fost greu pentru c, necunoscnd regimul vnturilor (musonul) n aceast parte a lumii, pn s vad coasta Africii el a plutit tot timpul cu vntul din fa sau din borduri. n vremea aceasta, la bordul corbiilor, boala marilor cltorii pe mare era dezlnuit: scorbutul fcea ravagii. La 2 ianuarie matelotul de pe catarg strig cuvntul salvator: pmnt se vedea un ora pe coasta african. Era Magadoxo (Mogadiscio). Amiralul ns nu se hazard n portul necunoscut, ci se ndrept spre Melinda unde ajunge la 7 ianuarie. La 1 februarie mica escadr era n dreptul insulei Mozanbic iar la 3 martie n golful Sao Braz. La 20 martie Vasco da Gama dubl Capul Bunei Sperane pornind n ultima etap a drumului, spre ar, etap pe care o i parcurse foarte repede. La 25 martie ajunse la Rio Grande. De acum cele doua corbii care mai rmaser, se separar. Cpitanul Coelho i urm drumul ajungnd la 10 iulie 1499 la Lisabona iar da Gama se ndrept spre factoria de la Santiago din Insulele Capului Verde de unde nemaiputnd continua drumul, pe corabia amiral, se urc mpreun cu fratele su muribund, cpitanul de corabie Paolo da Gama, pe o caravel ce mergea spre Portugalia. Vasco da Gama a ajuns la Lisabona la 29 august 1499, unde a fost primit cu mari onoruri. Din aceast cltorie remarcabil din cei peste 200 marinari, ci formau echipajele celor 4 corbii la plecare, se mai ntoarser doar 50 de oameni.

A doua cltorie a lui Vasco da Gama

n 1502 o alt mare flot era pregtit de drum, 20 de corbii, dintre care cele mai multe nave de rzboi. Comanda o avea amiralul Indiilor, Vasco da Gama. El era ajutat de doi cpitani ncercai Estevao da Gama i Vicente Sondre. Drumul a fost greu din cuza deselor furtuni. Pe coasta de rsrit a Africii, da Gama vizit pe sultanii cunoscui n a prima cltorie. Cu cei mai importani renoi tratatele comerciale i de alian. Dup ce trecu i prin apropierea Melindei, al crui sultan i era bun prieten, Vasco da Gama porni spre est, ajungnd la 3 octombie 1502 la Cananor. Aici cu omare cruzime ce era de altfel obinuit n aceast epoc, Vasco da Gama atac incendiind o mare corabie ce ducea pelerini de la Mecca. Din cteva sute de oameni doar 20 de tineri au fost salvai. Acetia, devenind mai trziu cretini, n Portugalia, vor lupta, ca soldai, sub steagurile regelui. Rajahul din Cananor primi cu cinste pe amiralul portughez. El se oferi chiar s ridice, pentru europeni, n apropierea oraului un fort. Apoi flota portuhgez se ndreapt spre Calicut. n timp ce rajahul ncerca s se opun atacurilor crudului portughez, corbiile de transport portugheze erau ncrcate la Cananor i la Cochin cu preioase mirodenii i cnd totul fu gata amiralul, lsnd n apele Indiei o mic flot compus din 7 corbii, sub comanda cpitanului Sondre, porni spre Europa. La Lisabona ajunse n 11 octombrie 1502. Expediia condus de amiralul Indiilor aduse un mare ctig. Valoarea mrfurilor era de un milion i jumtate de maravedis de aur, o sum important pentru vremea aceea. i beneficiul coroanei fu mare, inndu-se seama c regele i rezervase monopolul celor mai preioase produse i putea ncasa pn la 5/8 din valoarea celorlalte mrfuri. Vasco da Gama i-a avut partea lui, iar regele i mri i pensia ce i-o acordase.

4. Primul nconjur al lumii Magelan

Primul ocol al Pmntului a fost condus de navigatorul portughez Ferdinand Magellan.

Magellan s-a nscut la Oporto (conform altor date, la Sabrosa), Portugalia n 1480, ntr-o familie de nobili de condiie modest. A fost ndrumat de mic spre cariera armelor. Rmas orfan de la vrsta de 10 ani, a fost educat la curtea regal. A studiat navigaia i n 1505 s-a nrolat n marin, unde a slujit coroana portughez participnd la mai multe btlii navale, ntre altele la cea de la Diu, din 1509, care i-a adus Portugaliei supremaia n Oceanul Indian. Timp de civa ani, a fcut i comer pe cont propriu, dar ntr-una din cltorii, pe cnd se ntorcea n Portugalia, corabia lui a fost surprins de o furtun puternic lng Capul Bunei Sperane i s-a scufundat cu toate bogiile de pe ea. Rmas teafr, dar ruinat, Magellan a fost luat de o corabie n trecere i dus n Indii, de unde a revenit n Portugalia doar peste civa ani, n 1513. Nu dup mult timp, ns, a plecat s lupte n Maroc, cu care Portugalia era n rzboi. La ntoarcere, cade n dizgraia regelui Manuel din cauza unui presupus scandal n care ar fi fost implicat n Maroc. Renun la cetenia portughez i pleac n Spania, la Sevilla, unde i ofer serviciile regelui spaniol, Carol Quintul. i propune suveranului s-i finaneze o expediie spre insulele cu mirodenii, convingndu-l c cel puin o parte din aceste insule se afl n zona de influen a Spaniei din partea nc nedescoperit a lumii. Regele accept i, n septembrie 1519, 5 corbii sub comanda lui Magellan - San Antonio, Santiago, Trinidad, Victoria, si Concepcion - avnd la bord aproape 300 de oameni, ridic pnzele i pornesc spre vest. Un nobil italian luat n expediie, Antonio Pigafetta, a pstrat un jurnal al acestei calatorii pline de pericole, rscoale i privaiuni. Fiind un strin printre ceilali cpitani spanioli, Magellan a avut de nfruntat numeroase probleme, deoarece acetia unelteau mpotriva lui. Ca i Columb naintea sa, Magellan credea c poate ajunge la insulele cu mirodenii din Orientul ndeprtat navignd spre vest. Navele lui au trecut ecuatorul pe 20 noiembrie 1519 i au vzut Brazilia pe 6 decembrie. Magellan s-a gndit c nu este nelept s se apropie de teritoriile portugheze din moment ce naviga sub steag spaniol i a ancorat lng Rio de Janiero de astzi pe 13 decembrie. Antonio Pigafetta scria n jurnalul su c acolo au fost salutai de un trib de indieni - Guarani - de dou ori mai nali dect europenii i care fugeau att de repede, nct nici un alb nu i-ar fi putut ajunge. Acetia credeau c oamenii albi sunt zei i i-au acoperit de bunti. Dup ce s-au ncrcat cu de toate, corbiile i-au continuat drumul spre sud, atingnd Patagonia (Argentina de astzi) n martie 1520. Una dintre nave, Santiago, a fost trimis n recunoatere mai departe spre sud, dar s-a pierdut ntr-o furtun. n august, Magellan a decis c a venit timpul s coboare mai spre sud, n cutarea unei treceri spre partea cealalt a continentului. n octombrie a vzut o strmtoare. Era strmtoarea care avea s-i poarte numele. n timpul trecerii, a

izbucnit o rebeliune, iar cpitanul de pe San Antonio i-a ntors nava napoi spre Spania, lund cu el cele mai multe din proviziile flotei. Cele trei corbii rmase au ieit din strmtoare n ocean pe la sfritul lui noiembrie. Magellan credea c insulele cu mirodenii vor fi gsite dup un voiaj scurt, dar au navigat 96 de zile fr a vedea pmntul. Condiiile la bordul navelor erau ngrozitoare. Echipajul supravieuia cu rumegu, buci de piele i obolani. n cele din urm, n ianuarie 1521, au zrit o insul, unde s-au oprit pentru a srbtori. n martie, au atins Guamul. Au navigat spre Filipine, ajungnd acolo la 28 martie. Dup ce a fost ntmpinat de regele insulei, Magellan s-a lsat prostete atras ntr-un rzboi tribal i a fost ucis n btlie pe 27 aprilie 1521. Sebastian del Cano a preluat comanda navelor i a celor 115 supravieuitori. Din cauz c nu aveau destui oameni pentru a conduce cele 3 corbii, a dat foc lui Concepcion. Au navigat ctre Moluccas (Insula Mirodeniilor) n noiembrie, ncrcnd mirodenii valoroase. Pentru a fi sigur c cel puin o nav va ajunge napoi n Spania, del Cano a trimis nava Trinidad spre est, prin Pacific, n timp ce Victoria a continuat spre vest. Trinidad a fost interceptat de flota portughez i cei mai muli dintre membrii echipajului au fost ucii. Victoria a reuit s ocoleasc portughezii din Oceanul Indian si din jurul Capului Bunei Sperane. Pe 6 septembrie 1522, la aproape trei ani dup ce i-a nceput cltoria sa istoric, Victoria i 18 dintre membrii rmai ai echipajului (Pigafetta era printre ei) au ajuns in Spania. Ei au fost primii care au fcut nconjurul lumii.