1

__________REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT_______

E EC CH HI IL LI IB BR RU UL L
B BA AL LA AN NT TE EI I D DE E P PL LA AT TI I E EX XT TE ER RN NE E
si influenta acestuia
asupra indicatorilor macroeconomici


a.) CUPRINS

I I. . I In nt tr ro od du uc ce er re e

1.1 Analiza balantei de plati 3
1.1.1. Cadrul conceptual al balantei de plati 3
1.1.2. Analiza contului curent 7
1.1.3. Analiza contului de capital si financiar. Datoria externa 10
1.1.4. Rezervele si finantarea externa 13
1.1.5. Crize ale contului curent 14

1.2 Previziunea balantei de plati 24
1.2.1. Consideratii generale 24
1.2.2. Previziunea contului curent 26
1.2.3. Previziunea contului de capital si financiar 31


I II I. . M Me ec ca an ni is sm me e d de e e ec ch hi il li ib br ra ar re e a a b ba al la an nt te ei i d de e p pl la at ti i 35
2.1 Metode de ajustare a contului curent 37
2.2 Metode de echilibrare a balantei de plati prin fluxuri de capital 44

2.2.1. Echilibrul intern si extern n conditiile cursurilor de schimb fixe 44
Abordarea IS-LM-EE
2.2.1.1. Mobilitate imperfecta a capitalului 48
2.2.1.2. Mobilitate perfecta a capitalului 55

2.2.2. Echilibrul intern si extern n conditiile cursurilor de schimb flotante
Abordarea IS-LM-EE 58
2.2.2.1. Mobilitate imperfecta a capitalului 59
2.2.2.2. Mobilitate perfecta a capitalului 64


I II II I. . M Mo od de el le e s si i t te eo or ri ii i a al le e b ba al la an nt te ei i d de e p pl la at ti i 68
3.1 Versiunea evolutiva a Modului de Abordare Monetar 71
2
3.1.1 Multiplicandul 71
3.1.2 nclinatia marginala de a cheltui 73
3.1.3 Procesul de multiplicator de-a lungul timpului 74
3.2 Modul de abordare al lui Johnson privind balanta de plati 76
3.3 Dovezi empirice 82
3.3.1 Testarea versiunii Keynes 82
3.3.2 Testarea versiunii Johnson 83
3.4 Concluzii 85
3.5 Modele actuale ale crizei cursului de schimb 87
Casete n text.
1. Modelul Fondului n cea mai simpla forma. 69
2. Extinderea modelului Fondului pentru a ncorpora o ajustare graduala a banilor la
nivelul dorit ca functie de venit. 73
3. Modelul Johnson n forma sa cea mai simpla (Echilibrul pe termen lung). 77

I IV V. . E Ev vo ol lu ut ti ii i a al le e b ba al la an nt te ei i d de e p pl la at ti i n n R Ro om m n ni ia a
4.1. Tranzitia si impactul balantei de plati 93
4.2. Cadrul macroeconomic din Romnia 102
4.3. Dinamica balantei de plati 124

V V. . U Un n m mo od de el l a al l s su us st te en na ab bi il li it ta at ti ii i b ba al la an nt te ei i d de e p pl la at ti i p pe en nt tr ru u e ec co on no om mi ia a
R Ro om m n ni ie ei i 148
5.1. Introducere 148
5.2. Cercetari recente asupra modelarii sustenabilitatii
datoriei si a cursului de schimb 150
5.3. Modelul teoretic 151
5.4. Rezolvarea modelului 155
5.5. Analiza socurilor asupra datoriei externe 161
5.6. Modelul empiric 162
5.7. Analiza empirica 164
5.8. Interpretarea modelului 172
V VI I. . C Co on nc cl lu uz zi ii i 177
ANEXE- Teste STATISTICA si Eviews
L Li is st ta a d de e r re ef fe er ri in nt te e 180



b.) CUVINTE CHEIE
balanta de plati externe, cont curent, balanta comerciala, variabile macroeconomice,
datorie externa, elasticitate, ajustare, integrare n UE, investitii straine directe, cerere
interna, cerere externa, curs de schimb real, expresie logaritmica, functie neliniara,
functie de productie, deficit, grad de ndatorare, modelul empiric, ecuatii de dinamica.



3
c.) SINTEZE ALE PARTILOR PRINCIPALE ALE TEZEI DE DOCTORAT
Interesul meu pentru acest subiect a decurs din importanta balantei de plati pentru
dinamica economiilor mici si deschise, acesta fiind dealtfel si unul din cele mai dezbatute
subiecte n ultimele decenii.
Am pornit de la principalele controverse care privesc rolul contului curent si
finantarea acestuia n dinamica economiilor nationale att n ceea ce priveste cresterea
economica n sine, ct si fluctuatiile acesteia.
n prima parte a tezei am abordat o serie de teorii ale echilibrului balantei de plati,
punnd un accent pe discutiile prilejuite de cele mai recente cazuri de dezechilibre
macroeconomice cauzate de deficitul contului curent.
n continuare, pornind de la cadrul mai general al economiilor n tranzitie, n care
am accentuat rolul acelor variabile macroeconomice care au afectat dinamica balantei de
plati, am abordat cazul Romniei. Utiliznd diverse instrumente statistice si econometrice
am analizat dinamica balantei de plati n economia Romniei. Propunerea economic
constructiva a lucrarii consta n construirea unui model al sustenabilitatii balantei de plati
pentru economia Romniei, pornind de la modelele existente pentru economiile
emergente.
Scopul introducerii a fost familiarizarea cu conceptele de baza utilizate n analiza
si previziunea balantei de plati si a datoriei externe.
n capitolul al II-lea si al III- lea am urmarit identificarea mecanismelor de
echilibrare a balantei de plati pe baza teoriilor existente n literatura de specialitate,
pornind de la istoricul acestor teorii si ajungnd pna la stadiul actual al cercetarii.
Astfel am analizat procesul de ajustare n conditiile cursurilor de schimb fixe prin
metoda elasticitatilor, abordarii prin venit si abordarii prin absorbtie, precum si procesul
de ajustare n conditiile cursurilor de schimb flotante.
Studiind istoricul modelelor si teoriilor balantei de plati, am analizat evolutia
modului de abordarea al FMI de la modelul Kahn-Keynes de multiplicator din anii 1930,
n care nu apar variabile monetare si care, desigur, era tot ceea ce profesia putea oferi n
ceea ce priveste modelele macroeconomice, pna la aparitia modelelor econometrice
testate empiric ale lui Tinbergen. n continuare am urmarit modelele actuale ale crizei
cursului de schimb si am constatat ca acestea se concentreaza n mod special pe ideea de
anticipare a crizelor valutare cu scopul definit de a prentmpina dezechilibrele
economice majore.
Din acest motiv capitolul IV ofera pe de o parte informatii statistice asupra
evolutiilor n timp a principalilor indicatori macroeconomici ai economiei romnesti de
dupa 1989, precum si identificarea mecanismelor care au contribuit la aparitia
respectivelor manifestari economice.
Scopul definit al cercetarii consta n studierea corelatiei cauza- efect, n vederea
retinerii factorilor esentiali de influenta n scopul integrarii acestora n modelul de
sustenabilitate al balantei de plati pentru Romnia, tratat n capitolul V.
Am urmarit parametri tranzitiei la economia de piata, dealtfel un proces complex
si de lunga durata cu un impact direct asupra balantei de plati care este influentat totodata
si de evolutia acesteia.
Am constatat ca dintr- un anumit punct de vedere, un deficit al balantei de plati nu
este n mod necesar un fenomen ce trebuie evitat atta timp ct tara obtine n continuare
din strainatate bunurile si serviciile necesare, platind o parte din aceste importuri prin
4
exporturile tarii si veniturile obtinute din investitii facute n strainatate iar diferenta
ramasa, respectiv deficitul l finanteaza prin datoria externa, problema care se naste fiind
strict de natura cantitativa, deoarece sporirea acestei datorii nu se poate face orict de
mult, capacitatea tarii de a sustine deficite din ce n ce mai mari epuizndu-se la un
moment dat.
Din acest motiv administrarea prudenta a unei balante de plati echilibrate si
sustenabile reprezinta un obiectiv major al politicii economice ceea ce m-a determinat sa
caut solutii pornind de la cunoasterea economica mondiala si conditiile concret
economice n care ne aflam.
Faptul ca tarile n tranzitie din Europa Centrala si de Est au nregistrat un deficit
semnificativ al contului curent n procesul lor de tranzitie spre economia de piata m-a
determinat sa analizez factorii macroeconomici care au contribuit la crearea acestei
situatii.
Am observat astfel ca experienta istorica a dezvoltarii economice n toate tarile
lumii, de la cele puternic industrializate pna la cele mai putin dezvoltate, a demonstrat
totusi necesitatea interventiei statului n economie, n scopul prevenirii si eliminarii
dezechilibrelor structurale si al atenuarii efectelor potentiale ale unei ciclicitati
economice puternic fluctuante. Fundamentarea teoretica a acestei necesitati a fost facuta
n celebra lucrare a economistului englez John Maynard Keynes, "Teoria generala a
ocuparii fortei de munca, a dobnzii si a banilor", aparuta n anul 1936.
La ora actuala gndirea economica mondiala este preocupata de polemicile
existente n problema justificarii rolului statului n politica economica, privita ca
alternativa la o economie de piata libera.
Faptul ca s-a ajuns la aceasta situatie se datoreaza esecurilor nregistrate de piata
libera n cazul destul de frecvent n care ipotezele restrictive pe care se bazeaza nu pot fi
ndeplinite indiferent de obiectivitatea sau subiectivitatea motivatiilor.
Tentatia imediata n momentul n care se manifesta un esec al pietei libere este
de a se apela la interventia statului. Am constatat totusi faptul ca si aceasta optiune
trebuie privita cu prudenta, comparnd mai nti cstigul social potential cu costurile
directe si indirecte ale acestei interventii, pentru a putea decide daca aceasta alternativa
este de dorit, deoarece toate formele majore ale interventiei statului si au dezavantajele
lor.
n capitolul V am analizat corelatia indicatorilor economici n vederea obtinerii
echilibrului balantei de plati, aceasta datorita faptului ca aderarea Romniei la Uniunea
Europeana va avea efecte radicale asupra vietii economice, sociale si politice. Trebuie sa
fim constienti de faptul ca din punct de vedere economic se vor nregistra att avantaje
ct si dezavantaje pentru producatori si consumatori. Toate aceste elemente vor influenta
de asemenea si balanta de plati externe.
Pe de o parte balanta comerciala va tinde sa-si mentina dezechilibrul sau chiar
sa se accentueze n conditiile n care producatorii romni nu se vor adapta noilor reguli
impuse de piata si de concurenta din cadrul Uniunii Europene, n consecinta nivelul
exporturilor va stagna sau chiar va fi n regres, iar nivelul importurilor va fi n crestere.
Pe de alta parte balanta capitalurilor va fi dezechilibrata. Dupa experienta
celorlalte tari care au aderat la Uniunea Europeana n ultima perioada sunt asteptate
fluxuri nete de capital catre Romnia datorita investitiilor straine directe dar si ajutoarelor
nerambursabile care vor fi acordate de catre Uniunea Europeana. Aceste elemente vor
5
influenta cursul de schimb n sensul aprecierii monedei nationale pe de o parte datorita
cresterii ofertei de valuta si a masei monetare, iar pe de alta parte scaderii ratelor
dobnzilor.
n modelul propus de mine, am utilizat drept variabile datoria externa neta,
investitiile straine directe, cererea interna si externa si cursul de schimb real. Pe baza
modelului am cautat sa apreciez modul n care poate evolua datoria externa si balanta de
plati a Romniei n contextul aderarii la Uniunea Europeana si n contextul trecerii,
ulterior, la moneda euro.
Modelul de fata ofera o mbunatatire a modelelor existente n literatura de
specialitate cu privire la evolutia balantei de plati, a cursurilor de schimb reale si a
politicilor ce pot fi utilizate pentru controlul acestora.
n prima parte a capitolului am construit un model dinamic de tip IS-LM BP n
care am tinut cont de dinamica productiei si a capitalului, de cursurile de schimb reale,
de datoria externa si de fluxurile nete de capital. Am analizat modul n care dezechilibrele
bugetare influenteaza dinamica datoriilor si sustenabilitatea fiscala observnd efectele
politicilor fiscale asupra cresterii economice si restabilirii echilibrelor sustenabile.
Astfel n modelul teoretic am pornit de la o economie mica, deschisa, care este
descrisa de urmatoarele relatii (literele mici arata indicatorii calculati n expresie
logaritmica, reali):
(5.1) R a y a p m
2 1
(LM)

(5.2) nx e a f a y a g a c a k a y + + + + +
8 7 6 5 4 3
*
&
(IS)
n modelul clasic IS-LM, functia LM poate fi descrisa att n forma liniara, prin:
R b Y a
P
M
dar si n forma neliniara, prin:
b
a
R
Y
P
M
. Daca n expresia neliniara
vom trece n expresie logaritmica, atunci vom obtine:

R ln b Y ln a P ln M ln
R
Y
ln
P
M
ln
b
a

,
_

,
_

.

Notnd variabilele n expresie logaritmica: ln M = m, ln P = p, ln Y = y , atunci
vom obtine ecuatia (1): R b y a p m , cu a,b coeficienti pozitivi ce indica
senzitivitatea cererii de bani (elasticitatile) n raport cu productia si cu rata dobnzii.

Sectorul real al economiei, care este descris de curba IS, are ecuatia clasica de
forma liniara: NX G I C Y + + + , cu Y productia (PIB), C consumul, I investitiile,
G cheltuielile publice, NX soldul balantei comerciale (Export minus Import).
n continuare am facut ipoteza ca si sectorul real este descris printr-o functie
neliniara n care productia depinde multiplicativ de consum, investitii, cheltuieli publice,
sold al balantei comerciale si de cererea restului lumii pentru productia interna.

Astfel,
d c b a
Nx I G C Y , sau echivalent, n forma logaritmica:

Nx d I c G b C a Y ln ln ln ln ln + + +
6
Pentru aceasta forma am efectuat cteva modificari pentru a pune n evidenta
balanta de plati si datoria externa:
Productia y n anul curent depinde de variatia capitalului total, k
&
;
Capitalul K este format din doua componente, respectiv investitii interne I
si investitii externe F; corelatia celor trei variabile este de forma neliniara,
astfel nct prin logaritmare sa se obtina o relatie de tip balanta (vezi 5.4) ;
Randamentul capitalului intern este similar cu randamentul capitalului
strain;
Functia de productie este de tip neoclasic, avnd ca factor de productie
capitalul (vezi 5.3);
Exista o dependenta directa, pozitiva ntre productie si nivelul investitiilor
straine;
Consumul si cheltuielile publice influenteaza direct si pozitiv nivelul
productiei;
Soldul balantei comerciale Nx influenteaza direct nivelul PIB. Exprimnd
Nx n moneda straina (euro, USD) atunci vom obtine Nx n moneda
nationala prin intermediul cursului de schimb: Nx (lei) = E . Nx (euro). n
expresie logaritmica acesta influenteaza pozitiv sau negativ dinamica PIB
n raport cu coeficientul de senzitivitate asociat a
8
. Astfel, pentru sold
excedentar al balantei comerciale vom avea un coeficient pozitiv, n timp
ce pentru un sold deficitar vom avea un coeficient negativ.
Volumul productiei interne este influentat de cererea externa de bunuri si
servicii, iar aceasta cerere poate fi estimata si prin ritmul de crestere al
economiei mondiale.
Functia de productie este una de tip neoclasic:
(5.3) k y
(5.4) f i k +

Am presupuns ca randamentul capitalului autohton este similar celui al capitalului
strain.
Ecuatiile de dinamica ale capitalului le-am considerat pentru doua tipuri de tari,
respectiv:
O categorie n care exista un surplus de capital, respectiv exista tendinta
de deplasare a capitalului catre exterior;
O a doua categorie n care exista un deficit de capital si atunci se va
nregistra un flux net de capital catre interior.

Astfel dinamica nivelului capitalului total depinde de:
Rata reala a dobnzii cu o dependenta negativa;
Depreciarea capitalului, evaluat prin intermediul amortizarii (dependenta
negativa);
Depinde negativ de gradul de ndatorare d: cu ct nivelul datoriei externe
este mai ridicat cu att sunt disponibile fonduri mai reduse pentru
investitii n perioadele urmatoare;
7
variabila timp, t : tendinta urmata de capitalul total n timp a cunoscut o
dinamica pozitiva n istoria economica mondiala.

n consecinta, ecuatiile de dinamica ale capitalului depind de tipul de economie,
respectiv daca n economia respectiva exista un deficit sau un surplus de capital:

(5.5)

'

>
<
d a k a r a t a k k k
d a k a r a t a k k k
12 11 10 13
12 11 10 9
*
*
&
&


unde: d - nivelul de ndatorare (deficitul balantei de plati):

(5.6) nx e a g a f a y a d d + +
17 16 15 14


n cazul tarilor care sunt n curs de aderare la Uniunea Europeana se constata un
deficit de capital, cu alte cuvinte nivelul real al capitalului este sub nivelul celui de
echilibru, n timp ce pentru statele din U.E. -15 se poate constata un excedent de capital,
deci * k k > .
Deficitul extern (datoria publica si privata) depinde de urmatoarele elemente:
nivelul initial al ndatorarii;
variatia productiei: o crestere a productiei de bunuri si servicii poate
conduce la scaderea nivelului datoriei externe prin intermediul cresterii
exporturilor;
cresterea cheltuielilor publice poate conduce de asemenea la cresterea
datoriei externe: n conditiile existentei unui deficit al bugetului, acesta
este acoperit din doua surse: mprumuturi externe si mprumuturi interne.
mprumuturile externe sunt cele care contribuie le cresterea datoriei.
Fluxurile nete de capital catre interior f, conduc de asemenea la cresterea
nivelului datoriei externe - n mod indirect deoarece acest flux de
capital catre interior va genera ulterior un flux de plati externe fie prin
profitul repatriat fie prin retragerea capitalului;
Soldul balantei comerciale, deoarece un sold negativ conduce la cresterea
datoriei externe, n timp ce un sold pozitiv va avea ca afect diminuarea
datoriei externe.

Trebuie facuta urmatoarea observatie, respectiv ca variabilele modelului sunt n
expresie logaritmica. n aceste conditii, pentru variabilele care pot fi si negative (cum ar
fi soldul balantei comerciale sau fluxurile nete de capital) acestea sunt descrise n
expresie logaritmic pozitiva, iar influentele negative sunt descrise prin intermediul
coeficientilor cu care apar n ecuatiile modelului.
Ecuatia de dinamica a ratei dobnzii (respectiv a cursului de schimb real) este:
(5.7) * R R R
&
, respectiv * r r e &
1


1
Cursul de schimb real este definit prin: p p E e + * , iar de aici avem: p p E e & &
&
& + * .
Considernd R E
& &
obtinem: ( ) ( ) * * * * p R p R p p R R e & & & & & + , adica * r r e & .
8
Variabilele utilizate n modelul nostru sunt (n expresie logaritmica):
m masa monetara reala;
p nivelul preturilor;
y PIB;
R rata nominala a dobnzii;
R* - rata nominala a dobnzii pe plan mondial;
k stocul de capital;
c consumul real;
i investitiile interne;
f investitii externe directe;
y* - PIB extern;
k
&
- dinamica stocului de capital n timp;
t variabila timp;
d datoria externa;
d - soldul datoriei externe la momentul initial;
nx soldul balantei comerciale;
e cursul de schimb (lei/Euro);
a
i
, i =1,17 coeficientii modelului sunt numere pozitive, subunitare.
n cadrul modelului nostru p*,R*,g, y*, f, d , t sunt variabile exogene, iar: y, m,R,
e, p, d sunt variabile endogene.
Pentru modelul empiric am preluat si prelucrat date din baza de date a Institutului
National de Statistica, a Bancii Nationale a Romniei, din datele furnizate de Fondul
Monetar International si de Banca Mondiala.

Diferentele fata de modelele anterioare a constat n esenta n urmatoarele:
n cadrul curbei IS am introdus variabila Consum;
cursul de schimb este n concordanta cu nivelul schimburilor externe;
datoria externa este influentata de cursul de schimb;
balanta de plati nu este restrictionata;
nivelul sustenabil al datoriei externe poate fi definit diferit, n raport cu statutul
fiecarei tari.
n cadrul analizei empirice datele utilizate n cadrul modelului au fost furnizate de
Institutul National de Statistica (vezi Anexa nr.1), respectiv din Anuarele Statistice ale
Romniei din perioada 1990-2003, din Rapoartele anuale ale Bancii Nationale a
Romniei din perioada 2000-2004 si au fost recalculate in expresie reala si logaritmica de
catre mine. Pornind de la aceste date am construit estimatorii pentru ecuatiile modelului
si am verificat validitatea ipotezelor efectuate n model.
nainte de constructia estimatorilor aferenti ecuatiilor modelului am verificat
ipotezele modelului (respectiv ipotezele referitoare la dependenta dintre variabile pentru
economia Romniei) determinnd coeficientii de corelatie dintre variabilele studiate.
Odata corelatia fiind una corecta din punct de vedere teoretic, am determinat estimatorii
ecuatiilor modelului utiliznd pachetul de programe STATISTICA si am rulat datele
pentru control n Eviews (conform anexelor).
Parametrii modelului considerat sunt, n sinteza, urmatorii:
a
1
= 0,984; a
2
= 0,323; a
3
= 0,005; a
4
= 0,973; a
5
= 0,1086;
a
6
= 0,0843; a
7
= 0,119; a
8
= 0,0015; a
9
= 2,003; a
10
= 0,445;
9
a
11
= 0,686; a
12
= 0,136; a
14
= 0,228; a
15
= 0,602; a
16
= 0,286;
a
17
= 0,374; = 0,737.
n ceea ce priveste interpretarea modelului, pornind de la ecuatiile modelului prezentat
am cautat sa determin care sunt ecuatiile de dinamica ale economiei si care este diagrama
de sistem asociata starii actuale a economiei romnesti.
Analiza grafica si analitica a aratat faptul ca ne situam n cadranul III ceea ce
presupune faptul ca tendinta ce va fi nregistrata n economie este aceea de a creste
capitalul si de a scadea cursul de schimb, cu alte cuvinte sa se nregistreze o apreciere a
monedei nationale. Acest model confirma partial efectul Balassa Samuelson prin faptul
ca indica o tendinta de apreciere a leului, tendinta confirmata n a doua jumatate a anului
2004 si n prima jumatate a anului 2005.
Efectul pe care l are cresterea cererii externe este mai putin important dect cel al
investitiilor straine directe, a consumului sau a cheltuielilor guvernamentale. Esential este
nsa faptul ca o crestere a cererii externe va duce la cresterea datoriei Romniei
(paradoxal poate, cresterea exporturilor duce la cresterea datoriei, aceasta petrecndu-se
datorita dependentei economiei romneste n special de importuri si nu de exporturi).
O schimbare de orientare a ponderii poate fi de asteptat doar n situatia n care
produsele romnesti s-ar impune macar pe piata autohtona, fiind preferate celor straine.
Aici nsa se constata o diferenta majora de abordare a consumului de produse
autohtone a populatiei Romniei comparativ cu populatia din Ungaria sau chiar si Turcia.
Statul are in aceste conditii obligatia de a educa populatia asupra beneficiilor economice
datorate consumului de produse autohtone.
Ca o concluzie, lucrarile elaborate de catre specialistii Fondului Monetar
International indica faptul ca nu dimensiunea absoluta a datoriei externe este importanta
ci ponderea acesteia n produsul intern brut, pe de o parte iar pe de alta parte de ponderea
exportului n productie. Astfel, pentru tarile care au o pondere a exportului n PIB mare,
de peste 40 la suta (cum ar fi Republica Ceha, Ungaria sau Slovenia) datoria externa
poate atinge un nivel sustenabil maxim de 65%, iar pentru tarile care au o pondere a
exportului n PIB situata ntre 30 si 40 de procente nivelul sustenabil este de 53%
2
.
Din acest context Romnia se situeaza n acest moment n cea de-a doua categorie
de tari cu o pondere a exportului n PIB de peste 30%. (vezi figura 5. 13 dinamica
exportului a fost si cea a economiei romnesti, cu scaderi n perioadele de recesiune, vezi
anii 1990, 1991 si 1998) si cu cresteri n perioadele de nviorare si prosperitate). Totusi,
abia dupa anul 2000 s-au nregistrat ponderi ale exportului n produsul intern brut de
peste 30%, n perioade 1990-2000 ponderile fiind de sub 30%.
Cum n momentul de fata ponderea datoriei externe n produsul intern brut este de
aproximativ 30% (n anii 2001-2002-2003 ponderea datoriei externe n PIB a fost ntre 30
si 31%) rezulta ca mai exista o marja de manevra de 20-25 de procente n interiorul careia
datoria externa mai poate creste.
Aceasta crestere nsa nu trebuie sa fie determinata de crestere consumului final al
populatiei ci pe ct posibil de atragerea de noi investitii straine directe sau de
directionarea cheltuielilor guvernamentale catre sectorul investitiilor.
Totusi, n acest moment nivelul datoriei externe, att ca nivel global ct si ca
pondere n produsul intern brut nu ridica probleme deosebite pentru economia

2
vezi Bulir A. si Smidkova K. (2005) - Exchange rates in the New EU Accesion Countries : What Have
We Learned from the Forerunners, (Working paper, FMI, WP/05/27), p. 16
10
romneasca. Ceea ce poate nsa sa ngrijoreze este structura acesteia, deoarece o mare
parte este datorata soldului balantei comerciale si a structurii acestuia, orientat n special
catre consumul populatiei. Cresterea cererii interne, n special pentru bunuri de larg
consum, se orienteaza n acest moment n mare parte catre bunur ile importate deoarece
economia romneasca nu este capabila sa se adapteze suficient de rapid la socurile cererii
si atunci se nregistreaza o crestere a importurilor si o deteriorare a soldului balantei
comerciale. ncurajarea exporturilor este o masura care poate sa contracareze aceasta
directie negativa n care se ndreapta economia, nsa contextul actual este unul
nefavorabil.
Cursul de schimb tinde sa se aprecieze sau sa fie constant pe baza presiunilor
puternice ale ofertei de valuta din partea investitorilor straini, pe de o parte, si pe de alta
parte datorita fluxurilor de capital trimise de romnii care lucreaza n strainatate, fluxuri
ce sunt n continua crestere. Att timp ct exportul nu se va autosustine prin eforturi de
reducere a costurilor, de retehnologizare si de cucerire de noi piete externe dar nu va fi
nici sustinut de catre guvern, viitorul nu este unul care sa fie ncurajator.
Astfel revin asupra necesitatii interventiei statului n economie, atta timp ct nu
exista n istoria recenta a Romniei o cultura a economiei de piata.