CAPITOLUL I INFLAIA.CONCEPTE OPERAIONALE 1.1 DEFINIII.

INFLAIA N TEORIILE ECONOMICE

Inflaia caracterizeaz procesul de expansiune anormal a masei monetare n circulaie, de cretere rapid a preurilor i de reducere a valorii banilor. Ea se prezint ca un fenomen macroeconomic i constituie una dintre cele mai controversate probleme ale economiei contemporane. ntruct procesul inflaionist se identific n mare msur cu deprecierea banilor, analiza naturii i cauzelor inflaiei este corelat cu formele de bani aflai n circulaie. Astfel, inflaia s-a manifestat la nceput sub forma devalorizrii mascate a monedelor din metal preios, prin punerea n circulaie a unor monede cu valoare mai mic dect cea nominal: banii metalici falsificai, avnd greuti mai mici sau coninuturi n aur mai reduse dect cele oficiale. O alt form istoric de inflaie este inflaia banilor de hrtie convertibili n aur, cnd bancnotele puse n circulaie ca reprezentant al aurului ntreceau propria lor msur: respectivele semne ale valorii ,bancnotele se discreditau n faa posesorilor, iar preurile creteau ca urmare a scderii puterii lor de cumprare. Procesul separrii definitive a banilor de aur a creat premisele unei noi forme de inflaie. Aceasta este n fapt inflaia care se extinde pn n zilele noastre. n consecin, inflaia contemporan const n deprecierea banilor de hrtie i a banilor de credit, care se exprim n creterea preurilor i n scderea ncrederii publicului n banii depreciai. n literatura de specialitate exist diferite puncte de vedere cu privire la natura i cauzele procesului inflaionist. Astfel, economistul francez Jean-Marie Albertini consider c nu orice cretere de preuri nseamn inflaie. Creterea inflaionist a preurilor presupune ca preurile s sporeasc mai rapid dect cele internaionale, s se generalizeze i s se prelungeasc fr perspective clare de ncetinire, avnd efecte economice i sociale patologice pentru ansamblul economiei naionale1. i ali economiti definesc inflaia ca acea stare a monedei naionale caracterizat prin creterea continu i anormal a indicelui general al preurilor, asociat cu o cretere excedentar a masei monetare n circulaie fa de cea garantat de starea real a produciei i a comerului. Inflaia contemporan reprezint un dezechilibru structural monetaro-material ,care exprim deprecierea banilor neconvertibili n aur i a celor neconvertibili ,n general i creterea durabil i generalizat a preurilor,putnd fi identificat i ca existena n circulaie a unei mase monetare ce depeste nevoile economiei. Deci inflaia este prezent doar atunci cnd creterea preurilor este: -generalizat, adic privete ntreg ansamblul de bunuri, indiferent de importana lor; -continu, de durat, adic nu se limiteaz la o perioad scurt de timp (lun, trimestru, etc.) i nu este generat de cauze conjuncturale.

Exist autori precum R . Barre ,Silverma i Curzon care privesc inflatia ca un proces general atemporal si spatial. Ei susin ca exist inflaie atunci cnd nivelul general al preurilor crete rapid si continuu,oricum anormal de rapid:este vorba despre o cretere suplimentar fa de cea garantata de starea general a economie. In gndirea keynesian tendina de cretere nelimitat a preurilor este corelat cu folosirea deplin a minii de lucru.

1.2 TIPURI DE INFLATIE

La baza declanrii i perpeturii inflaiei se pot afla numeroi factori generali i particulari, a cror analiz n vederea promovrii unor msuri de politic antiinflaionist trebuie realizat funcie de condiiile concrete de loc i de timp. Cauzele generale ale inflaiei se afl n strns legtur cu evoluia unor importante variabile macroeconomice: creterea economic, investiiile, omajul, comerul exterior. Inflaia prin moned se explic prin emisiunea excesiv de semne bneti. O asemenea explicaie a procesului inflaionist este considerat ca unilateral, avnd un caracter strict tehnico-monetar; Inflaia prin cerere (demand-pull inflation) este acea inflaie care rezult din creterea cererii agregate.Creterea cererii agregate este explicat de unii specialiti prin creterea veniturilor veniturilor bneti ale populaiei.Exist specialiti care apreciaz ca cererea agregat poate sa sporeasc chiar dac oferta de moned ramane aceiai.La o cretera a cererii agregate ,firmele vor rspunde parial prin cresterea preurilor si parial prin creterea produciei. Inflaia prin costuri se caracterizeaz prin faptul c declanarea ei are drept cauz principal producerea unor deformri ale costurilor n condiii de slab concuren,ce vor duce la ncercri de aplicare a autogestiunii prin pre de la consumatori i influenarea viitoarelor creteri salariale cerute de angajai prin presiuni specifice. Inflaia prin credit. Expansiunea creditului pentru producie i pentru consum poate amplifica n asemenea msur circulaia masei monetare nct determin apariia unor dezechilibre ntre cantitatea total de bani n circulaie i oferta global de mrfuri. Inflaia prin buget. n situaia n care cheltuielile bugetului de stat sunt mai mari dect veniturie pentru acoperirea deficitului bugetar guvernul recurge la emisiuni suplimentare de bani, cu caracter inflaionist. Aceste cauze trebuie privite i n legtur cu structurile socio-economice existente, n sensul c: -monopolurile i oligopolurile, prin rolul important sau chiar determinant n formarea i evoluia preurilor, prezint un factor potenial inflaionist; -sindicatele ntrein starea de inflaie deoarece prin aciunile lor revendicative urmresc i de multe ori reuesc s obin importante creteri salariale n anumite domenii sau pe ansamblul economiei naionale, creteri nensoite de evoluii corespunztoare ale productivitii muncii; -n vederea realizrii intereselor lor, ntreprinderile/societile transnaionale (care au o pondere crescnd n cadrul diverselor economii naionale) promoveaz strategii de producie, comerciale i financiare global-planetare prin care limiteaz suveranitatea naional i posibilitile de cooperare i nfptuire a unor politici economice naionale independente, inclusiv n ce privete prevenirea i combaterea inflaiei. 2

Toate cauzele care genereaz i ntrein procesul inflaionist au ca rezultat formarea unei mase monetare excedentare n circulaie, dezechilibrnd raportul dintre cererea nominal artificial potenat - i oferta real de bunuri economice pe pia.

1.3 MASURAREA INTENSITATII INFLATIEI

Majoritatea rilor au o abordare simpl i judicioas n ceea ce privete msurarea infaiei, utiliznd aa-numitul indice al preurilor de consum (IPC). n acest scop, se analizez tiparele de cumprare ale consumatorilor pentru a identifca bunurile i serviciile pe care acetia le cumpr n mod obinuit i care pot fi considerate, implicit, ca find ntr-o anumit msur reprezentative pentru consumatorul mediu ntr-o economie. Acestea nu includ numai articolele pe care cumprtorii le achiziioneaz zilnic (de exemplu, pine i fructe), ci i bunurile de folosin ndelungat (de exemplu, autoturisme, calculatoare, maini de splat etc.) i tranzaciile frecvente (de exemplu, chirii). nscrierea acestor articole ntr-o list de cumprturi i ponderarea lor n funcie de importan n bugetele consumatorilor conduc la elaborarea a ceea ce este cunoscut drept coul de consum. O armat de controlori de pre verifc n fecare lun preurile acestor articole, la diferite puncte de desfacere. Ulterior, costurile acestui co sunt comparate n timp, ceea ce permite stabilirea unei serii de date pentru calculul indicelui preurilor. Rata anual a infaiei poate fi apoi calculat prin exprimarea variaiei costurilor coului de consum actual ca pondere n costurile aceluiai co n anul anterior.Cu toate acestea, evoluia nivelului preurilor, identifcat prin intermediul acestui co, refect numai situaia unui consumator mediu sau reprezentativ. Dac obiceiurile de cumprare ale unei persoane difer considerabil de tiparul mediu de consum i, implicit, de coul de consum pe care se bazeaz indicele, este posibil ca aceast persoan s cunoasc o evoluie a costului vieii diferit de cea sugerat de indice. Prin urmare, vor exista ntotdeauna oameni care vor resimi o rat a infaiei mai ridicat n ceea ce privete propriul co, n timp ce alii vor percepe, dimpotriv, o rat individual mai sczut a infaiei. Altfel spus, infaia msurat cu ajutorul indicelui reprezint doar o msurare aproximativ a situaiei medii din economie; aceasta nu este identic cu variaiile nivelului general al preurilor cu care se confrunt fecare consumator.

1.4 FORMELE INFLAIEI DUP INTENSITATEA EI

n anii 1970 pe baza realitilor din rile dezvoltate economic a fost impus urmtoarea scal de departajare a procesului inflaionist: inflaie trtoare, cnd indicele preurilor nregistreaz o cretere de pn la 3%, evoluia masei monetare n circulaie fiind, de regul, devansat de ritmurile creterii economice. O astfel de evoluie a masei monetare i a preurilor poate influena pozitiv activitatea economic prin impulsionarea investiiilor; inflaia moderat cnd preurile cunosc ritmuri de pan la 6% . inflatia rapid atunci cnd ritmul de cretere a pre urilor se apropie de 10%.

inflaia galopant, cnd preurile nregistreaz ritmuri de cretere mai mari de 10% (inflaia cu dou cifre), devansnd semnificativ ritmurile de cretere a produciei, salariilor i a altor venituri. Se reduc economiile i investiiile, se nrutete situaia balanei de pli externe, etc.; Condiiile economice i sociale actuale nu mai permit msurarea inflaiei pe o scal de la 3% la 10%.Asfel intensitatea inflaiei nu se mai apreciaz doar prin raportare la ea nsi n timp,ci i prin corelarea acesteia cu indicatorii de exprimare a dinamicii macroeconomiece.Corelaiile ntre economia monetar si cea real sunt analizate prin termeni precum: -creterea economic neinflaionist -creterea inflaionist -stagflaie -slumflaie Creterea neinflaionist semnific o inflaie moderat i controlat de guverne i ali factori de decizie macroeonomic. -n 1960-1970 n rile dezvoltate economic la o rat a inflaiei mai mic de 3% s-a inregistrat o cretere a produciei naionale ntr-un ritm de 4-6%. Creterea economic inflaionist arat sporul de producie naional nsoit de o rat a inflaiei ce depete acest spor. Stagflatia seminifica acea situatie din economia unei tari care se caracterizeaza prin inflatie rapida si prin lipsa de crestere notabila a economiei,adesea prin crestera zero si prin rfecesiune economica.In aceste conditii productia regreseaza fara ca masa monetara sa se reduca aceasta acoperind cresterile de pretui incepute anterior. Slumpflatia caracterizeaza un declin economic o scadere a productiei nationale sio inflatie rapida sau chiar galopanta.

CAPITOLUL II CAUZELE INFLAIEI

Cum inflatia implica cresterea simultana a produselor si factorilor productivi si cresterea unor preturi ii impinge pe ceilalti intr-un cerc vicios, rezultand dificil sa se puna de acord asupra carei ramuri industriale sau ce factor a stat la baza cresterii. Dar aceasta dificultate in loc de a-i dezanima pe teoreticieni, pare sa-i stimuleze, provocand discutii pasionante. Multitudinea de teorii explicative se poate grupa in trei tipuri: cele care considera ca la originea inflatiei sta excesul de cerere ; cele care considera ca problemele apar din cauza ofertei ; si cele care considera ca inflatia are drept cauze neregulile sociale(inflatia structurala) . O singura data keynesienii si monetaristii sunt de acord sa considere cauza obisnuita a inflatiei este excesul de cerere. Componentele cererii agregate sunt consumul familiilor, cererea de investitii a intreprinderilor si cheltuielile guvernului. Dupa cum am vazut deja, explicatia keynesiana a inflatiei se baza pe faptul ca suma acestor trei componente poate fi superioara capacitatii productive a tarii. De aceea, este posibil ca excesul de cerere sa se datoreze faptului ca un sa imbunatateasca asteptarile intreprinzatorilor provocand cresterea cererii bunurilor de investitii; sau ca guvernul decide sa imbunatateasca infrastructura tarii si sa creasca cheltuielile cu spitalele si drumurile; sau ca familiile sa decida sa economiseasca mai putin. Cresterea cererii unuia

dintre agentii economici va provoca inflatie daca nu este compensata de diminuari ale cererilor celorlalti doi. Hiperinflatia germana in timpul Republicii lui Weimar a avut mari repercursiuni sociale, politice si psihologice. Bancnota de 1000 de marci emisa in septembrie 1922 isi pierduse practic aproape toata valoarea un an mai tarziu, cand in septembrie 1923 s-au emis bancnotele cu valori de sute de milioane de marci. Monetaristii considera si ei ca inflatia este determinata in principal de excesul cererii, dar in loc de a cauta printre agenti un anumit vinovat considera ca este cresterea necontrolata a cantitatii de bani in circulatie, ceea ce va face sa creasca disponibilitatile lichide ale agentilor in general si deci ale tuturor componentelor cererii. In prima instanta originea inflatiei va fi doar o politica monetara eronata a guvernului. Costurile de productie sunt compuse din retributia factorului munca (salarii), retributia capitalului (beneficiile) si pretul resurselor naturale implicate. Teoriile care explica inflatia prin cresterea costurilor cauta vinovatul in comportamentul grupurilor de presiune sindicala si al firmelor, sau in cel al tarilor exportatoare de materii prime. Explicatia cea mai obisnuita a inflatiei costurilor se bazeaza pe ideea ca sindicatele au o putere de monopol asupra factorului munca prin intermediul caruia pot obtine o imbunatatire a salariilor intr-o proportie superioara fata de cresterea productivitatii muncii. Daca se intampla asta, sectorul lucratorilor va incepe sa primeasca o proportie mai mare ca cea a venitului national; ceilalti platitori de impozite isi vor vedea redusa participarea lor si isi vor apara veniturile crescand preturile. Muncitorii vor raspunde cu din ce in ce mai multe revendicari, dezlantuindu-se astfel o spirala salarii-preturi. O alta explicatie similara este cea a spiralei salarii-salarii. In functie de aceasta, muncitorii sunt preocupati in special sa-si mentina pozitia relativa vis--vis de ceilalti muncitori si ramuri industriale. Daca in unele intreprinderi stagnarile productivitatii muncii permit obtinerea de cresteri salariale notabile, lucratorii din celelalte intreprinderi sau ramuri productive vor incerca sa obtina aceleasi imbunatatiri printr-o mai mare agresivitate sindicala. Cei care cauta originea dezlantuirii proceselor inflationiste intr-o initiala crestere a costurilor capitalului, pun accentul pe existenta a multor companii mari cu un grad mai mare sau mai mic de monopol, capabile sa creasca preturile produselor lor peste cele determinate de pietele cu libera concurenta. In alte ocazii vor fi caracteristicile specifice ale pietelor financiare cele care nasc cresteri ale dobanzilor prin scumpirea costurilor intreprinderilor indatoritoare care se vor putea apara doar prin cresterea preturilor lor. Se obisnuieste sa se considere ca procesele inflationiste experimentate in toate tarile in anii saptezeci s-au datorat in parte brustelor cresteri ale pretului petrolului in 1973 si 1979, ceea ce au produs reactii in lant de cresteri ale preturilor multor altor materii prime. Tarile industrializate simtindu-se prejudiciate de redistributia internationala a veniturilor, create de acele fenomene, s-au aparat crescand preturile produselor industriale. In general se considera ca inflatia este "exportabila"; din cauza ca de fiecare data importurile au din ce in ce mai mare greutate ca parti ale produselor realizate in interior, cresterile de preturi se deplaseaza rapid de la o tara la alta. Teoreticienii inflatiei structurale au plecat de la analiza unor societati concrete: cele ale tarilor sudamericane. Orice explicatie de tipul "exces de cerere" pare un sarcasm in unele tari a caror venit pe locuitor este atat de mic. Pentru economistii structuralisti, inflatia din tarile subdezvoltate isi are originea in dezechilibrele structurale ce apar. Nu exista exces al cererii ci insuficienta a economiilor; si asta se datoreaza nu numai veniturilor reduse ci distributiei neegale. Pentru a corecta inflatia, propun, nu trebuie atacate simptomele, cresterea circulatiei monetare, ci radacina raului si corecta dezechilibrele dintre grupurile sociale, dintre orase si sate. 5

Celalalt dezechilibru structural grav latinoamerican este derivat din comertul sau exterior. Exporturile sale sunt compuse dintr-un numar redus de produse de baza (cafea, zahar, bumbac) fluctuatiile pe pietele internationale ale acestor produse au puternice repercursiuni interne atat in anii favorabili, cu cresteri extraordinare ale veniturilor, cat si in anii rai cu grave crize economice. De aceea in multe tari latinoamericane cresterile preturilor au atins in ultimele decade rate foarte inalte, unele de ordinul a 400% anual si chiar si mai mari(hiperinflatie). In alte tari si perioade istorice s-au cunoscut procese inflationiste extraordinare. Cel mai studiat dintre toate este cel suferit de Germania dupa primul razboi mondial. Obligatia de a plati mari indemnizatii natiunilor invingatoare si haotica situatie interna, care impiedica obtinerea pe cale fiscala a veniturilor necesare, au impins Republica lui Weimar sa se finanteze prin emisiune de bani fara nici un control. Intre ianuarie 1922 si noiembrie 1923 rata acumulata a inflatiei a crescut la un trilion la suta. Barbatii si femeile se grabeau sa-si cheltuiasca salariul, pe cat posibil, la putin timp de a-l incasa. Bancnotele erau aduse la magazin cu roabe sau carucioare de copii. Referirea la tiparnite au ocupat intotdeauna un loc foarte important in cliseul monetar. In acea toamna, in Germania, s-au folosit practic toate tiparnitele capabile sa imprime bani. In realitate bancnotele erau manuite in puhoi. Si cateodata comertul se intrerupea din cauza intarzierilor tiparnitelor sa produca bani in sume destul de mari pentru a fi transportabila cantitatea de hartie necesara pentru cumparaturile zilnice. (J.K. Galbraith, Banii, 1975) Hiperinflatia latinoamericana nu a atins niciodata aceste rate extreme, dar a rezultat mult mai durabila in timp. Rata medie de inflatie anuala in perioada 1980-1987 a fost de 166% pentru Brazilia, de 299% pentru Argentina si pana la 602% pentru Bolivia. Dar nu au fost propunerile structurale, ci cele mai clasice (restrcitie monetara si controlul cheltuielilor publice) cele care au reusit sa imblanzeasca fiara. Dar cu efecte foarte dezagradabile pentru populatia acestor tari. Astfel, drept consecinta a repercursiunilor unor politici antiinflationiste excesiv de rigide, la sfarsitul anilor 80 s-a ajuns sa se produca in diferite tari sudamericane (Argentina, Venezuela, printre altele) revolte spontane cu asaltarea de catre multimile ce proveneau din cartierele cele mai sarace,a magazinelor alimentare.

CAPITOLUL III EVOLUTIA INFLATIEI IN ROMANIA IN CONTEXTUL CRIZEI ECONOMICE

RAPORT ASUPRA INFLAIEI - NOIEMBRIE 2007 Declanarea n trimestrul III 2007 a aciunii a unui puternic soc inflaionist a determinat creterea ratei anuale a inflaiei n luna septembrie la nivelul de 6,03 la sut, acesta depindu-l cu 2,23 puncte procentuale pe cel consemnat n iunie i plasndu-se cu 2,04 puncte procentuale deasupra cifrei de inflaie anual aferente lunii iulie. Impactul inflaionist major a fost exercitat de creterea peste ateptri a preurilor volatile ale unor produse agricole (+10,8 la sut fa de iunie i respectiv +8,4 la sut n comparaie cu luna iulie) i de majorarea consistent a preurilor unor produse alimentare procesate cu ponderi semnificative n coul de consum aferent inflaiei de baz i pentru care cererea este inelastic, creterile de preuri menionate reprezentnd n principal consecine ale scderii 6

produciei agricole ca urmare a secetei severe din acel an, precum i ale efectului de baz negativ asociat recoltei abundente din 2006. Cresterea ratei inflatiei la sfarsitul anului 2007 a fost generata in cea a mai mare parte de deficitul de oferta de produse agroalimentare fata de care cererea este relativ inelastica.Propagarea socurilor de natura ofertei a fost facilitata de persistenta excesului de cerere pe fondul majorarii rapide ale veniturilor populatiei.

***CORE1: Masura a inflatei de baza utilizata de BNR, care reflecta variatia preturilor libere; indicele CORE1 se calculeaza pe baza indicelui preturilor de consum, din care se exclud preturile administrate. ***CORE2 :Masura a inflatiei de baza utilizata de BNR, care reflecta variatia preturilor libere si cu volatilitate relativ redusa; indicele CORE2 se calculeaza pe baza IPC din care se exclud preturile administrate si cele cu o volatilitate ridicata (legume, fructe, oua, combustibili). (***Glosar de termeni financiari-http://www.conso.ro/glosar-cuvinte) RAPORT ASUPRA INFLAIEI - FEBRUARIE 2008 n trimestrul IV 2007, rata anual a inflaiei i-a continuat trendul ascendent temporar pe care s-a nscris la mijlocul anului, atingnd n luna decembrie nivelul de 6,57 la sut. Principalul determinant al reaccelerrii n acest interval a inflaiei l-a constituit creterea ampl a preurilor unor produse agroalimentare (unele caracterizate prin cerere relativ inelastic i pondere nsemnat n coul de consum), datorat att scderii produciei agricole interne sub impactul secetei, ct i majorrii preurilor produselor agroalimentare pe pieele externe. Acestei influene i s-au alturat efectul deprecierii substaniale acumulate de moneda naional n raport cu valoarea puternic supraapreciat pe care a atins-o la mijlocul anului corecie declanat n contextul turbulenelor produse pe pieele financiare internaionale , precum i cel al creterii consistente a preurilor combustibililor n trimestrul IV. Aciunea inflaionist a factorilor exogeni de natura ofertei a fost potenat de persistena excesului de cerere agregat, alimentat n principal de continuarea creterii alerte a veniturilor populaiei, de prelungirea dinamicii nalte a creditului acordat sectorului privat, de expansiunea puternic a cheltuielilor bugetare n ultima parte a anului, precum i de anticipaiile inflaioniste generate de aceste evoluii.

RAPORT ASUPRA INFLAIEI - MAI 2008 La sfritul primului trimestru al anului 2008, rata anual a inflaiei a atins nivelul de 8,63 la 9

sut, cu circa 2 puncte procentuale peste valoarea nregistrat n luna decembrie 2007. Creterea ratei inflaiei s-a datorat efectelor cumulate ale: persistenei i amplificrii ocurilor de natura ofertei, presiunilor din partea excesului de cerere, deprecierii monedei naionale i deteriorrii anticipaiilor privind inflaia. Pe partea ofertei, influenele inflaioniste au urmat dou ci principale. Prima a constituit-o dinamica preurilor interne ale produselor alimentare (att cele volatile, ct i cele din indicele CORE2), care au continuat s resimt efectele scderii produciei agricole n anul anterior i ale creterii preurilor produselor agroalimentare pe pieele externe. Un impact inflaionist suplimentar a fost generat n trimestrul I 2008 de accelerarea creterilor preurilor combustibililor i ale preurilor administrate. Cea de-a doua cale se coreleaz cu tensiunile existente pe piaa muncii, care au determinat continuarea creterii semnificative a costului unitar cu fora de munc n trimestrul IV 2007, alimentnd pe de alt parte i persistena excesului de cerere. n trimestrul I cursul mediu al monedei naionale a nregistrat o depreciere fa de nivelul su din trimestrul IV, n condiiile unei volatiliti zilnice pronunate. Aceast depreciere s-a produs pe fondul amplificrii turbulenelor pe pieele financiare internaionale i creterii aversiunii fa de risc a investitorilor, contribuind la dinamica inflaiei prin intermediul creterii preurilor importurilor.

10

RAPORT ASUPRA INFLAIEI - AUGUST 2008 n luna iunie a anului 2008, rata anual a inflaiei a atins nivelul de 8,61 la sut, similar celui din luna martie (8,63 la sut), ceea ce confirm previziunile anterioare ale BNR privind stoparea n trimestrul II 2008 a tendinei de cretere a inflaiei care s-a manifestat cu ncepere din trimestrul II 2007. n timp ce factorii de natura ofertei au exercitat influene divergente asupra creterii preurilor, presiunea cererii agregate a fost defavorabil dezinflaiei, ceea ce explic n mare msur creterea n continuare, n iunie fa de martie 2008, a ratei inflaiei de baz CORE2. Principala surs de efecte dezinflaioniste a fost ncetinirea substanial n trimestrul II a creterii preurilor administrate i a celor volatile ale unor mrfuri alimentare (legume, fructe, ou). Efecte de sens contrar au provenit din partea preurilor alimentelor procesate incluse n indicele CORE2 cu o pondere de circa 38 la sut, care au nregistrat creteri anuale mai rapide n acelai trimestru comparativ cu cel precedent, reflectnd presiunile acumulate pe piaa agroalimentar. De asemenea, a avut loc o accelerare semnificativ a creterii preurilor combustibililor, datorit evoluiei puternic ascendente a preului internaional al petrolului. n perioada ianuarie-mai 2008, a continuat creterea costului unitar cu fora de munc, generat de tensiunile existente pe piaa muncii. Efectele inflaioniste provenite din aceast surs se transmit att prin presiunea costurilor asupra preurilor, ct i prin cea a salariilor asupra excesului de cerere.

11

12

RAPORT ASUPRA INFLAIEI - NOIEMBRIE 2008 n luna septembrie a anului 2008, rata anual a inflaiei a atins nivelul de 7,30 la sut, n scdere cu 1,31 puncte procentuale fa de luna iunie (8,61 la sut). Aceast evoluie confirm previziunile anterioare ale BNR privind reluarea procesului dezinflaionist cu ncepere din trimestrul III 2008. n rndul factorilor de natura ofertei, influena determinant asupra decelerrii inflaiei a fost exercitat de redresarea produciei agricole dup ocul advers suferit pe parcursul anului 2007. Aceast influen s-a resimit cel mai puternic la nivelul componentei preurilor volatile ale unor mrfuri alimentare, scderea preurilor legumelor i fructelor dominnd efectele de sens contrar asupra dinamicii inflaiei provenite din partea evoluiei preurilor administrate i ale combustibililor. Majorrile mai rapide ale salariilor i mai lente ale productivitii muncii, n perioada iunie-august 2008 comparativ cu dinamica din primele cinci luni ale anului, au condus la creterea n continuare a costului unitar cu fora de munc. Aceste evoluii genereaz efecte inflaioniste att prin presiunea salariilor asupra excesului de cerere, ct i prin cea a costurilor forei de munc asupra preurilor stabilite de productori. Trimestrul III 2008 marcheaz i ntreruperea tendinei ascendente a inflaiei anuale CORE2, nceput n august 2007. Efectele unor presiuni sporite ale cererii agregate asupra inflaiei de baz au fost contracarate de decelerarea semnificativ a creterii preurilor produselor alimentare 13

procesate incluse n indicele CORE2, de influena favorabil a aprecierii leului fa de euro asupra preurilor importurilor, precum i de atenuarea relativ a anticipaiilor . inflaioniste. n aceste condiii, pe parcursul trimestrului III, dinamica inflaiei CORE2 a fost inferioar celei a inflaiei ntregului co al bunurilor de consum, contribuind astfel la decelerarea acesteia din urm.

RAPORT ASUPRA INFLAIEI - FEBRUARIE 2009 La sfritul ultimului trimestru al anului 2008, rata anual a inflaiei IPC a atins nivelul de 6,3 la sut, n scdere cu un punct procentual fa de luna septembrie (7,3 la sut). Aceasta decelerare a inflatiei a fost influentata de dinamica favorabil a preurilor combustibililor, sub impactul scderii rapide a cotaiilor petrolului pe piaa internaional, 14

anului agricol bun asupra preurilor produselor alimentare procesate incluse n indicele CORE2, precum i de dinamica preurilor administrate. n sensul atenurii reducerii inflaiei au acionat creterile din trimestrul IV ale preurilor volatile ale unor mrfuri alimentare. Acest trimestru al anului 2008 marcheaz un punct de inflexiune n dinamica activitii economice interne, n condiiile transmiterii tot mai pregnante prin canalul comerului exterior i prin cel financiar a efectelor negative ale crizei internaionale. Reducerea substanial a cererii externe pentru produse romneti, precum i dificultile sporite de finanare a agenilor economici au avut ca efect, n perioada octombrie-noiembrie, scderi semnificative ale valorilor unor indicatori precum: producia industrial, indicele de ncredere n industrie, cifra de afaceri n sectorul serviciilor prestate populaiei, ritmul de cretere a cifrei de afaceri n comerul cu amnuntul. Evoluia acestor indicatori corelai cu dinamica PIB sugereaz n mod clar o ncetinire semnificativ a creterii economice i reducerea corespunztoare a excesului de cerere n trimestrul IV.

15

RAPORT ASUPRA INFLAIEI - MAI 2009 Primul trimestru al anului 2009 aduce o crestere cu 0,41 puncte procentuale ,rata anuala a inflatiei IPC atingand nivelul de 6,71la suta fata de luna decembrie a anului precedent(6,3 la suta). Aceasta se crestere se datoreaza cu preponderenta deprecierii monedei nationale, att prin intermediul tarifelor exprimate n euro si al importurilor, ct si ca efect al modificarii cursului de schimb utilizat n calcularea accizelor si a preturilor medicamentelor. Contributii suplimentare la aceasta evolutie au avut cresterea cotatiilor titeiului pe pietele internationale si devansarea calendarului de majorare a accizelor. n luna martie, rata anuala a inflatiei de baza CORE2 s-a situat la un nivel mai nalt dect cel al inflatiei totale, n principal datorita accelerarii pronuntate, pe seama influentei accizelor, a cresterii preturilor produselor din tutun. n schimb, rata inflatiei CORE2 ajustata (6,2 la suta),care elimina din calcul preturile produselor din tutun si ale bauturilor alcoolice, se situeaza sub cea a inflatiei IPC, scaznd marginal fata de decembrie 2008.

16

Raport asupra inflaiei - august 2009 Conform asteptarilor, n trimestrul II 2009, rata anuala a inflatieisi-a reluat tendinta descendenta, cobornd cu 0,85 puncte procentualefata de finele intervalului precedent, pna la 5,86 la suta.Determinante pentru aceasta evolutie au fost stabilizarea traiectoriei cursului de schimb si reducerea cererii de consum, pe fondul deteriorarii situatiei financiare actuale a populatiei si al perspectivelor incerte privind fluxul viitor de venituri disponibile. Un efect contrar a exercitat aplicarea primei etape de majorare a accizelor la produse din tutun, contributia acestei grupe de marfuri la rata inflatiei ajungnd la circa 1,2 puncte procentuale. Eliminnd efectul modificarilor intervenite n regimul accizelor, decelerarea consemnata de masura CORE2 ajustat (-1,4 puncte procentuale) a depasit-o sensibil pe cea corespunzatoare indicelui general al preturilor de consum; temperarea volatilitatii cursului de schimb al leului si atenuarea nclinatiei catre consum au constituit si n acest caz principalii factori de sustinere, o influenta favorabila fiind totusi atribuita si temperarii anticipatiilor inflationiste.

17

18

RAPORT ASUPRA INFLAIEI - NOIEMBRIE 2009 n trimestrul III 2009, rata anual a inflaiei i-a accentuat tendina descendent, cobornd cu 0,92 puncte procentuale fa de finele intervalului precedent, pn la 4,94 la sut.Dinamica ratei inflaiei a fost influenat favorabil de decelerri semnificative ale creterilor preurilor administrate i preurilor mrfurilor alimentare. n cazul celor din urm, reducerea ritmului de cretere a fost sensibil mai rapid n cazul grupei preurilor volatile, comparativ cu cea nregistrat pentru preurile produselor alimentare incluse n indicele CORE2. O influen de sens contrar a avut-o dinamica anual accelerat a preurilor combustibililor, datorat unui efect de baz care a dominat impactul moderrii creterii preului internaional al petrolului n cursul trimestrului III. Se adauga un impact inflaionist semnificativ generat de o nou majorare (n luna septembrie) a accizelor pentru produsele din tutun.

RAPORT ASUPRA INFLAIEI - FEBRUARIE 2010 La sfrsitul anului 2009, rata anuala a inflatiei s-a situat la 4,74 la suta, depasind cu 0,24 puncte procentuale limita superioara a intervalului de variatie de 1 punct procentual corespunzator tintei de 3,5 la suta. Tendinta descendenta a ratei inflatiei nregistrata pe parcursul trimestrelor II si III 2009 a continuat pna n luna octombrie (4,3 la suta, nivel minim pentru ultimii doi ani), fiind ulterior ntrerupta temporar de decizia producatorilor de tigari de a devansa impactul inflationist asociat modificarii, n 19

ianuarie 2010, a cursului de schimb aplicabil n calculul accizelor; de altfel, majorarile succesive ale pretului tigarilor pe parcursul ntregului an 2009 au contribuit cu peste o treime la rata anuala a inflatiei (1,8 puncte procentuale), reprezentnd principalul factor explicativ pentru nencadrarea acesteia n intervalul tintit. De asemenea, tensionarea pietei internationale a titeiului n lunile octombrie-noiembrie a condus la cresteri ale preturilor combustibililor, care s-au suprapus unui puternic efect de baza nefavorabil

CONCLUZII

Data Rata inflatiei

Nov 2007 6.03

Feb 2008 6.57

Mai 2008 8.63

Aug 2008 8.61

Nov 2008 7.30

Feb 2009 6.3

Mai 2009 6.71

Aug 2009 5.86

Nov 2009 4.94

Feb 2010 4.5

20

Rata Inflatiei
10.00 9.00 8.00 7.00 6.00 5.00 4.00 3.00 2.00 1.00 0.00 Jan/08 Jan/09 Mar/08 Mar/09 Sep/08 Nov/07 Nov/08 Sep/09 May/08 May/09 Nov/09 Jan/10 Jul/08 Jul/09

Rata Inflatiei

La sfarsitul anului 2007 rata inflatia avea o valoare de 6.03.Pe parcursul anului 2008 rata cunoaste cresteri seminificative ca rezultat al cresterii preturilor produselor agroalimentare,al instabilitatilor de pe pietele financiare externe in contextul crizei economice.Incepand cu noiembrie 2008 rata incepe sa scada indeosebi datorita redresarii agriculturii dupa seceta din 2007.Lunile urmatoare arata un trend descrescator al ratei .

CAPITOLUL IV EVOLUTIA INFLATIEI IN TARILE UNIUNII EUROPENE IN CONTEXTUL CRIZEI ECONOMICE

Conform datelor furnizate de Banca Central Europeana situatia ratei inflatiei in zona euro se prezenta in modul urmator intre anii 2007- 2010: Aug 2007 1.7% Sep 2007 2.1% Oct 2007 2.6% Nov 2007 3.1% Dec 2007 3.1% Ian 2008 3.2% Feb 2008 3.3% Mar 2008 3.6% Apr 2008 3.3% Mai 2008 3.7% Iun 2008 4.0% Iul 2008 4.0% Aug 2008 3.8% Sep 2008 3.6% Oct 2008 3.2% Nov 2008 2.1% Dec 2008 1.6% Ian 2009 1.1% 21

Feb 2009 1.2% Mar 2009 0.6% Apr 2009 0.6% Mai 2009 0.0% Iun 2009 -0.1% Iul 2009 -0.7% Aug 2009 -0.2% Sep 2009 -0.3% Oct 2009 -0.1% Nov 2009 0.5% Dec 2009 0.9% Ian 2010 1.0% Feb 2010 0.9% *datele au fost furnizate de Banca Central Europeana (www.ecb.int) Rata inflatiei in tarile Uniunii Europene(%): Nov Feb Mai Aug Nov Feb 07 08 08 08 08 09 Austria* 3.2 3.1 3.7 3.6 2.3 1.4 Belgia* 2.9 3.6 5.1 5.4 3.2 1.9 Bulgaria 11.4 12.2 14.0 11.8 8.8 5.4 Cipru* 3.2 4.7 4.6 5.1 3.1 0.6 Cehia 5.1 7.6 6.8 6.2 4.1 1.3 Gemania* 3.3 3.0 3.1 3.3 1.4 1.0 Danemarca 2.5 3.3 3.6 4.8 2.8 1.7 Estonia 9.3 11.5 11.4 11.1 8.5 3.9 Spania* 4.1 4.4 4.7 4.9 2.4 0.7 Finlanda* 2.2 3.3 4.1 4.6 3.5 2.7 Franta* 2.6 3.2 3.7 3.5 1.9 1.0 Regatul Unit 2.1 2.5 3.3 4.7 4.1 3.2 Grecia* 3.9 4.5 4.9 4.8 3.0 1.8 Ungaria 7.2 6.7 6.9 6.4 4.1 2.9 Irlanda* 3.5 3.5 3.7 3.2 2.1 0.1 Italia* 2.6 3.1 3.7 4.2 2.7 1.5 Lituania 7.9 10.9 12.3 12.2 9.2 8.5 Luxmburg* 4.0 4.2 4.8 4.8 2.0 0.7 Letonia 13.7 16.5 17.7 15.6 11.6 9.4 Malta* 2.9 4.0 4.1 5.4 4.9 3.5 Olanda* 1.8 2.0 2.1 3.0 1.9 1.9 Polonia 3.7 4.6 4.3 4.4 3.6 3.6 Portugalia* 2.8 2.9 2.8 3.1 1.4 0.1 Romania 6.8 8.0 8.5 8.1 6.8 6.9 Suedia 2.4 2.9 3.7 4.1 2.4 2.2 Slovenia* 5.7 6.4 6.2 6.0 2.9 2.1 Slovacia* 2.3 3.4 4.0 4.4 3.9 1.2 *Tari apartinand zonei euro **Datele au fost furnizate de Banca Central Europeana

Mai 09 -0.3 -0.1 2.6 0.1 0.8 0.0 0.9 -0.5 -1.0 1.6 -0.6 1.8 0.7 3.7 -2.2 0.6 3.9 -1.0 3.1 2.8 1.4 4.2 -1.6 5.9 1.6 0.2 0.7

Aug 09 0.2 -0.7 1.3 -0.9 0.0 -0.1 0.7 -0.7 -0.8 1.3 -0.2 1.6 1.0 5.0 -2.4 0.1 2.2 -0.2 1.5 1.0 -0.1 4.3 -1.2 4.9 1.9 0.1 0.5

Nov 09 0.6 -0.0 0.9 1.0 0.2 0.3 0.9 -2.1 0.4 1.3 0.5 1.9 2.1 5.2 -2.8 0.8 1.3 1.7 -1.4 -0.1 0.7 3.8 -0.8 4.6 2.4 1.8 0.0

Feb 10 0.9 0.8 1.7 2.8 0.4 0.5 1.8 -0.3 0.9 1.3 1.4 1.9 2.9 5.6 -2.4 1.1 -0.6 2.3 -4.3 0.7 0.4 3.4 0.2 4.5 2.8 1.6 -0.2

22

UE Zona euro SUA

Nov 07 3.1 3.1 4.3

Feb 08 3.5 3.3 4.0

Mai 08 4.0 3.7 4.2

Aug 08 4.3 3.8 5.4

Nov 08 2.2 1.6 0.1

Feb 09 1.8 1.2 0.2

Mai 09 0.8 0.0 -1.3

Aug 09 0.6 -0.2 -1.5

Nov 09 1.0 0.5 1.8

Feb 10 1.4 -0.2 0.9

Inflatia anuala a Romaniei a atingea 6,8 procente, in luna noiembrie a anului 2007, cu 3.7 procente mai mult decat media UE si a zonei euro si cu 2.5 procente mai mult decat SUA. Tari membre cu o inflatie mai mare erau :Bulgaria 11.4%, Estonia 9.3%, Ungaria 7.2%, Lituania 7.9% si Letonia cu 13.7.La polul opus se afla Olanda cu 1.8% , Regatul Unit cu 2.1 si Finlanda cu 2.2 In luna februarie a anului urmator Romania inregistreaza o rata a inflatie de 8.0% cu 4.7 procente mai mult decat zona euro,cu 4.5 procente mai mult decat UE si cu 4 procente mai mult decat SUA.Pe o pozitie mai proasta decat romania se situeaza doar:Bulgaria cu 12.2%, Estonia cu 11.5&,Lituania cu 10.9% si Letonia cu 16.5%.In luna mai a aceluiasi an in tara se inregistreaza o rata de 8.5% fiind depasita doar de 4 tari: Bulgaria,Estonia,Lituania si Letonia. Cea mai mica rata a inflatia pentru perioada analizata se inregistreaza in februarie 2010,4.5% cu 3.1 procente mai mult decat UE ,4.7 procente mai mult decat in zona euro si 3.6 procente mai mult decat in SUA. Conform datelor furnizate de Banca Central Europeana Romania se afla in primul trimestru al anului 2010 pe a doua pozitie in cadrul Uniunii Europene in ceea ce priveste inflatia,fiind depasita doar de Ungaria ce detine o rata a inflatiei de 5.6.%La pulul opus se afla Letonia cu -4.3%.

Rata inflatiei
8 6 4 2 Rata inflatiei 0 -2 -4 -6 *Datele au fost furnizate de Banca Central Europeana **Datele sunt valabile pentru luna februarie a anului 2010. Austria Belgia Bulgaria Cipru Cehia Germania Danemarca Estonia Spania Finlanda Franta UK Grecia Ungaria Irlanda Italia Lituania Luxemburg Letonia Malta Olanda Polonia Portugalia Romania Suedia Slovenia Slovacia

23

Rata inflatiei
4.5

3.5

2.5 Rata inflatiei 2

1.5

0.5

0 Romania -0.5 *Datele au fost furnizate de Banca Central Europeana **Datele sunt valabile pentru luna februarie a anului 2010. UE Zona Euro SUA

24

CAPITOLUL V POLITICI MONETARE

n contextul acumulrii unei aprecieri peste ateptri a monedei naionale ncepnd cu luna decembrie 2006, BNR a reconfigurat n cursul primului trimestru al anului 2007 structura condiiilor monetare, reducnd n dou etape (cu 0,75 i respectiv 0,5 puncte procentuale) rata dobnzii de politic monetar, pn la nivelul de 7,5 la sut. n acelai timp, banca central a meninut restrictivitatea mecanismului rezervelor minime obligatorii i a crescut progresiv n a doua parte a intervalului fermitatea controlului exercitat asupra lichiditii de pe piaa monetar, condiiile monetare n sens larg rmnnd astfel adecvate meninerii dezinflaiei pe traiectoria compatibil cu atingerea intelor de inflaie pe termen mediu. Pe parcursul trimestrului II al anului 2007, rata dobnzii de politic monetar a fost redus n dou etape de la 7,5 la 7,0 la sut , dar leul i-a accelerat aprecierea nominal fa de euro i n raport cu dolarul. Austeritatea mecanismului rezervelor minime obliga-torii a fost meninut, iar controlul monetar exercitat de banca central s-a ameliorat, determinnd eliminarea gradual a ecartului negativ dintre rata medie efectiv a dobnzii plasamentelor instituiilor de credit la BNR i rata dobnzii de politic monetar. Ca urmare, gradul de restrictivitate a condiiilor monetare n sens larg a rmas adecvat meninerii dezinflaiei pe traiectoria compatibil cu atingerea intelor de inflaie pe termen mediu. Din aceast perspectiv, favorabil scderii ratei dobnzii de politic monetar a fost i traiectoria pe care s-a nscris n ultimele luni dinamica creditelor acordate populaiei; rata medie anual de cretere32 a acestora s-a redus sensibil n primele dou luni ale trimestrului II (la 65,8 la sut, cu 9,1 puncte procentuale sub nivelul din trimestrul I), n principal pe seama temperrii vitezei de cretere a componentei destinate finanrii consumului. i evoluia depozitelor bancare ale populaiei a constituit un argument favorabil deciziilor de coborre a ratei dobnzii, n condiiile n care accelerarea ritmului de cretere a depozitelor la termen n lei cu scadena sub doi ani ale persoanelor fizice s-a prelungit i n perioada aprilie-mai (12,7 la sut, fa de 8,2 la sut n trimestrul I), sugernd o posibil accentuare a nclinaiei populaiei spre economisire. n trimestrul II 2007I, rata dobnzii de politic monetar a fost meninut la nivelul de 7,0 la sut, iar valoarea medie trimes-trial32 a cursului de schimb real efectiv al leului a continuat s se reduc comparativ cu intervalul precedent, n pofida schim-brii de traiectorie pe care a consemnat-o raportul leu/euro n luna august. Accentuarea uoar a restrictivitii condiiilor monetare n sens larg produs n acest context a fost susinut i de creterea fermitii controlului exercitat de banca central asupra lichiditii de pe piaa monetar, precum i de meninerea caracterului auster al mecanismului rezervelor minime obligatorii. Continuarea accelerrii creterii preurilor de consum, precum i nrutirea substanial a perspectivei inflaiei pe termen scurt i mediu, n principal ca efect al aciunii factorilor de natura ofertei, dar i al persistenei presiunilor ridicate ale cererii au determinat Consiliul de administraie al BNR s reiniieze trendul cresctor al ratei dobnzii de politic monetar; nivelul acesteia a fost majorat n trimestrul IV (octombrie 2007 i ianuarie 2008 cu cte 0,5 puncte procentuale) el atingnd astfel valoarea de 8,0 la sut. Condiiile monetare n sens larg i-au redus ns gradul de restrictivitate comparativ cu cel consemnat n trimestrul III, ca urmare a accelerrii inflaiei i a creterii ample pe care a nregistrat-o cursul de schimb real efectiv al leului31. BNR a efectuat dou noi majorri ale ratei dobnzii de politic monetar n lunile februarie i martie 2008, nivelul acesteia ajungnd astfel la 9,5 la sut. Totodat, banca central a meninut fermitatea controlului exercitat asupra lichiditii de pe piaa monetar i a prezervat austeritatea mecanismului rezervelor minime obligatorii. Cu toate acestea, condiiile monetare n sens larg i-au redus gradul de restrictivitate comparativ cu ultima parte a anului precedent, n special datorit continurii creterii cursului de schimb real efectiv al leului23, dar i ca efect al accenturii temporare a trendului cresctor al ratei anuale a inflaiei. BNR a efectuat n trimestrul II 2008 alte dou majorri ale ratei dobnzii de politic monetar, care a atins astfel nivelul de 10,0 la sut. n acelai timp, banca central a operat noi modificri la nivelul cadrului operaional al politicii monetare n scopul creterii eficacitii sale. Condiiile monetare n sens larg au devenit uor mai restrictive n aceast perioad, n principal ca urmare a rentririi monedei naionale n raport26 cu euro i dolarul SUA. n luna iulie BNR a majorat cu nc 0,25 puncte procentuale rata dobnzii de politic monetar (a aptea cretere consecutiv), meninnd-o ulterior la nivelul de 10,25 la sut pe an. Pe parcursul 25

trimestrului III, condiiile monetare reale au consemnat o relativ nsprire, n principal ca urmare a accenturii caracterului restrictiv al ratelor dobnzilor n intervalul trimestrului IVal anului 2008 (noiembrie 2008 - ianuarie 2009), BNR a meninut rata dobnzii de politic monetar la nivelul de 10,25 la sut pe an, dar a redus de la 20 la 18 la sut rata rezervelor minime obligatorii aplicabil pasivelor n lei ale instituiilor de credit, ncepnd cu 24 noiembrie 2008. n aceeai perioad, tendina de depreciere a leului i volatilitatea cursului su de schimb s-au accentuat n contextul intensificrii crizei financiare internaionale i al creterii aversiunii fa de risc a investitorilor. n perioada februarie-martie a anului 2009, s-a initiat un proces de relaxare prudenta a politicii monetare, Consiliul de administratie al BNR cobornd cu 0,25 puncte procentuale rata dobnzii de politica monetara (de la 10,25 la 10,00 la sut_) si hotarnd reducerea, ncepnd cu perioada de aplicare 24 mai 23 iunie 2009, a ratei RMO aplicate pasivelor n valuta cu scadenta reziduala mai mare de doi ani ale institutiilor de credit (de la 40 la suta la zero); ratele RMO aplicate pasivelor n lei si n valuta cu scadenta reziduala sub doi ani au fost nsa mentinute la nivelul de 18, respectiv 40 la suta. Dupa ce s-a accelerat considerabil n ianuarie acelasi an, deprecierea leului s-a ncetinit ulterior si chiar s-a ntrerupt spre finele trimestrului, pe fondul relativei cresteri a apetitului pentru risc la nivel global, dar si al ameliorarii perceptiei asupra economiei nationale, n contextul finalizarii consulturilor preliminare ncheierii unui acord de mprumut cu FMI, UE si un grup de institutii fi nanciare internationale. n trimestrul II, trendul descendent al ratei dobnzii de politica monetara a fost consolidat, banca centrala cobornd succesiv (n lunile mai si iunie) nivelul acesteia cu cte 0,5 puncte procentuale, pna la 9,0 la suta pe an. Totodata, Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romniei a decis scaderea cu 3 si respectiv 5 puncte procentuale a ratelor rezervelor minime obligatorii aferente pasivelor n lei si n valuta cu scadenta reziduala mai mica de doi ani, ncepnd cu perioada de aplicare 24 iulie 23 august 2009. n conditiile temperarii volatilitatii cursului de schimb al monedei nationale, dar si ale accentuarii declinului economiei, deciziile adoptate de autoritatea monetara n aceasta perioada au avut ca scop asigurarea unui ansamblu al conditiilor monetare reale adecvat att convergentei ratei inflatiei catre obiectivele stabilite pe termen mediu, ct si revitalizarii sustenabile a procesului de creditare a economiei romnesti. Trendul descendent al ratei dobnzii de politic monetar a fost prelungit n trimestrul III 2009, nivelul acesteia fiind cobort n lunile august i septembrie cu cte 0,5 puncte procentuale (pn la 8,0 la sut). Totodat, rata RMO aferent pasivelor n valut cu scadena rezidual mai mic de doi ani a fost diminuat cu 5 puncte procentuale25 (la 30 la sut), iar scadena principalului instrument de politic monetar operaiuni repo efectuate prin licitaie a fost redus de la o lun la o sptmn. Prin aceste msuri adoptate n contextul meninerii unei volatiliti sczute a cursului de schimb al leului i al prelungirii contraciei economiei BNR a urmrit s calibreze ansamblul condiiilor monetare n sens larg din perspectiva consolidrii convergenei ratei inflaiei ctre obiectivele stabilite pe termen mediu i s asigure crearea condiiilor pentru revitalizarea sustenabil a procesului de creditare. n trimestrul IV 2009, BNR a stopat trendul descendent al ratei dobnzii de politica monetara aceasta fiind mentinuta la nivelul de 8,0 la suta si a operat o noua reducere de 5 puncte procentuale asupra ratei RMO aferente pasivelor n valuta cu scadenta reziduala mai mica de doi ani38 (la 25 la suta). Rata dobnzii de politica monetara a fost apoi coborta cu 0,5 puncte procentuale n luna ianuarie 2010, n contextul relativei ameliorari a perceptiei investitorilor straini asupra perspectivelor economiei romnesti si, implicit, a evolutiei cursului de schimb al leului, conditiile monetare n sens larg mentinndu-si caracterul prudent pe ansamblul perioadei analizate.

26

BIBLIOGRAFIE
1.Tugui, Alexandru, Inflatia.Concepte ,teorii si politici economice, Editura Economica,Bucuresti 2000,ISBN 978-590-388-1 2.Catedra de economie si politici economice ,ASE Bucuresti,Economie editia a opta, Editura Economica,Bucuresti 2009,ISBN 978-973-709-456-8 3. Dr. D. Juan Carlos Martnez Coll, Universitatea din Mlaga, Economia de piata.Avantaje si dezavantaje, ISBN: 84-607-2111-6,Capitolul Ce face statul,Subcapitolul Inflatia,Biblioteca virtuala si Enciclopedia stiintelor sociale economice si juridice: www.eumed.net 4. Moroianu, Nicolae, Inflatia contemporana ,Editura Economica , Bucuresti, 2003 ,ISBN: 9735909014 5. Daianu, Daniel , Romania si Uniunea Europeana : inflatie, balanta de plati, crestere economica ,Editura Polirom ,Iasi, 2002 ISBN: 9736839575 6.Banca Nationala a Romaniei ,Publicatii periodice,Rapoarte asupra inflatiei(www.bnro.ro): a. b. c. d. e. f. g. h. i. j. Raport asupra inflaiei - februarie 2010 Raport asupra inflaiei - noiembrie 2009 Raport asupra inflaiei - august 2009 Raport asupra inflaiei - mai 2009 Raport asupra inflaiei - februarie 2009 Raport asupra inflaiei - noiembrie 2008 Raport asupra inflaiei - august 2008 Raport asupra inflaiei - mai 2008 Raport asupra inflaiei - februarie 2008 Raport asupra inflaiei - noiembrie 2007

7.Banca Central Europeana ,Statistici:Measuring inflation in the euro area:The Harmonised Index of Consumer Prices(HICP)-Annual percentage changes.( www.ecb.int/stats/prices/hicp/html/inflation.en) a. Overall HICP inflation rate by countries b. Overall HICP inflation rate euro area

27

28