Student: Ogruan Maria- Catinca Specializare: ECTS Linia de studiu: Romn Forma de nvmnt: ZI Anul de studiu: 2

Traseul excursiei:

Surs hart: http://maps.google.com

Programul detaliat i bugetul excursiei: Ziua 1

10.00- 10.40: Deplasare Cluj- Napoca Turda Distan: 32 km Vitez: 55 km/h Timp: 35 min Cost: 15 RON 11.00- 13.00: Vizitarea Salinei Turda Cost intrare: 4*15= 60 RON 13.00- 14.00: Mas de prnz la Prinul Vntor (Turda) Cost mas: 20*4= 80 RON 14.00- 15.00: Vizitarea Castrului Roman Legiunea V Macedonica (Turda)

15.00- 17.00: Deplasare Turda- Brad Distan: 136 km Vitez: 66 km/h Timp: 1 h 58 min Cost: 60 RON 17.00- 18.00: Vizitarea Muzeului Aurului Brad Tax intrare: 5*4= 20 lei 18.00- 19.00: Servirea cinei n Brad Cost: 20*4= 80 lei 19.00- 20.00: Vizitarea oraului Brad 20.00: Cazare la pensiunea Iuliana din Brad (2 stele) Cost: 2 camere duble * 120 lei= 240 lei http://www.turisminromania.ro/cazare/pensiunea_iuliana_brad_hunedoara/

Ziua 2
09.00- 10.00: Mic dejun pensiunea Iuliana din Brad (mic dejun inclus n costul de cazare) 10.00- 10.40: Deplasare Brad- Deva Distan: 35.6 km Vitez: 66 km/h Timp: 40 min Cost: 17 lei 10.40- 12.00: Vizitarea cetii Deva Cost intrare: 15*4=60 12.00- 12.30: Deplasare Deva- Hunedoara Distan: 16 km Vitez: 44 km/h Timp: 22 min Cost: 8 lei 12.30- 13.30: Vizitarea Castelului Corvinilor Cost intrare: 10*4= 40 lei 13.30- 14.30: Servirea mesei de prnz n Hunedoara Cost: 20*4= 80 lei 14.30- 15.20: Deplasare Hunedoara- Sarmizegetusa Distan: 42 km Vitez: 55 km/h Timp: 46 min Cost: 20 lei

15.20- 16.00: Vizitarea cetii dacice Sarmizegetusa Ulpia Traiana Cost intrare: 10*4= 40 lei 16.00- 16.20: Deplasare Sarmizegetusa- Densu Distan: 13 km Vitez: 47 km/h Timp: 16 min Cost: 6 lei 16. 20- 16.50: Vizitarea bisericii Densu 16.50- 17.20: Deplasare Densu- Sntmrie Orlea Distan: 17 km Vitez: 50 km/h Timp: 21 min Cost: 8 lei 17.20- 18.00: Vizitarea bisericii din Sntmrie Orlea 18.00- 18.30: Vizitarea Castelului Kendeffy din Sntmrie Orlea 18.30- 18.40: Deplasare Sntmrie Orlea- Scel Distan: 6.1 km Vitez: 50 km/h Timp: 10 min Cost: 4 lei 18.40- 19.40: Vizitarea Castelului Nopca 19. 40-19.50: Deplasare Scel- Haeg Distan: 8.5 km Vitez: 50 km/h Timp: 8 min Cost: 5 lei 19.50- 21.00: Servirea cinei Cost: 20*4= 80 lei 21.00: Cazarea la Art Motel (3 stele) n localitatea Haeg Cost: 2 camere* 105 lei= 210 lei http://hoteluri.infoturism.ro/hateg/hotel-artmotel-hateg-hateg

Ziua 3
09.00- 10.00: Mic dejun la ArtMotel n localitatea Haeg (mic dejun inclus n preul cazrii) 10.00- 10.40: Deplasare Haeg- Ortie Distan: 45 km Vitez: 72 km/h Timp: 37 min Cost: 21 lei 10.40- 12.00: Vizitarea Cetii Ortie 12.00- 12.30: Deplasare Ortie- Sebe Distan: 37 km Vitez: 80 km/h Timp: 28 min Cost: 17 lei 12.30- 13.30: Servirea mesei de prnz n Sebe Cost: 20*4= 80 lei 13.30- 14.30: Vizitarea cetii Sebe 14.30- 15.00: Deplasare Sebe- Alba- Iulia Distan: 16 km Vitez: 41 km/h Timp: 23 min Cost: 8 lei 15.00- 16.30: Vizitarea Cetii Alba- Iulia

16.30- 17.10: Deplasare Alba-Iulia -Aiud Distan: 32 km Vitez: 57 km/h Timp: 34 min Cost: 15 lei 17.10- 17.50: Vizitarea cetii Aiud 17.50- 19.00: Deplasare Aiud- Cluj- Napoca Distan: 68 km Vitez: 64 km/h Timp: 1 or 4 min Cost: 31 lei

BUGET TOTAL: 1305 LEI TOTAL/PERSOAN: 326.25 LEI

Descrierea obiectivelor turistice vizitate

Salina Turda
http://ro.wikipedia.org/wiki/Salina_Turda http://www.ropedia.ro/obiective/Cluj/Turda/Salina_Turda/

Salina Turda se gsete n zona Durgu-Valea Srat din Turda. Intrarea n Salin (prin galeria de acces Franz Josef) se fcea pn n anul 2010 din str. Salinelor 54A (cartierul Turda Nou), n prezent prin noua i moderna intrare din centrul turistic Salina-Durgu (Aleea Durgu nr. 7). Salina Turda este nscris pe lista monumentelor istorice din judeul Cluj, elaborat de Ministerul Culturii i Cultelor din Romnia n anul 2004. Zcmintele de sare din Transilvania (exploatate sistematic n cursul vremii la Ocna Dejului, Cojocna, Turda, Ocna Mure, Ocna Sibiului i Praid) s-au format cu 13,5 milioane de ani n urm, ntro mare cu adncime redus i sub un climat tropical, foarte cald. Stratul de sare se ntinde pretutindeni n subsolul Transilvaniei, avnd o grosime de circa 400 m. Straturile groase de sedimente depuse ulterior deasupra celui de sare au apsat cu o greutate imens stratul maleabil (plastic) de sare, care a cutat zone mai slabe ale scoarei terestre la marginea Transilvaniei, unde s-a ridicat sub forma unor ciuperci cu nlimi de peste 1.000 m, ajungnd de multe ori chiar pn la suprafaa pmntului (cazul localitilor cu vechi exploatri de sare menionate mai sus). La Turda ciuperca de sare are o nlime de cca 1.200 m (cercetat prin foraje relativ recente). Prima atestare documentar a extragerii srii n Turda dateaz din anul 1271. n trecut exploatarea era organizat n aa numitele Cmri de Sare care erau de doua tipuri: unele care fceau exploatare, depozitare i transport pn la ap iar altele efectuau transportul pe ap i vnzarea srii. Ulterior in anul 1786 exploatarea i valorificarea srii devin monopol de stat dar ncep s apar unele probleme privind transportul srii pe drumul abrupt ce cobora de la salina. Pentru rezolvarea acestei situaii se construiete ncepnd cu 1853 galeria Franz Josef i sunt modernizate minele Terezia i Rudolf. Salina Turda este nchis in 1932. Exploatarea srii din Salina Turda a fost sistat definitiv n anul 1932, din cauza dotrii tehnice primitive, a randamentului sczut i a concurenei altor saline ardelene. Salina Turda s-a redeschis n anul 1992 (n scop turistic si curativ) i este vizitabil tot timpul anului. Se pot vedea fostele mine Iosif, Tereza si Rudolf. Demne de vzut sunt i utilajele medievale bine conservate din min (unice in Europa), cum ar fi fierria, crivacul i moara de sare. De asemenea, Altarul (cioplit n peretele de sare) i Scara Bogailor (o scar lucrat filigranat in lemn). Cu sprijinul financiar al Uniunii Europene n anul 2009 s-au desfurat lucrri ample de amenajare a Salinei Turda, n scop turistic i curativ. Inaugurarea a avut loc n ianuarie 2010, dup 2 ani de lucrri i 6 milioane de euro investii. Salina Turda deine n prezent sli de tratament, un amfiteatru, sli de sport, dar i o roat panoramic, de unde se pot admira stalactitele din sare. Principala atracie a salinei este lacul cu soluie salin suprasaturat, excelent pentru tratament.

Castrul Roman din Turda (Potaissa)

http://ro.wikipedia.org/wiki/Castrul_roman_Potaissa http://www.ropedia.ro/obiective/Cluj/Turda/Castrul_roman_Potaissa/

Cel mai important monument istorico-arheologic al oraului Turda este castrul roman Potaissa al Legiunii a V-a Macedonica, de pe platoul numit Dealul Cetii. Castrul a fost construit de ctre aceast legiune n anul 168. Castrul roman Potaissa din Turda este nscris pe lista monumentelor istorice din judeul Cluj, elaborat de Ministerul Culturii i Cultelor din Romnia n anul 2004. Cu laturile lungi (de nord i de sud) de 573 m i cele scurte (de est i de vest) de 408 m, uriaul dreptunghi pe care-l descrie ocup o suprafa de 23,4 ha i adpostea 5.000 de militari. Zidurile aveau o grosime de 1,7-2 m, fiind realizate din mortar i piatr. n faa zidurilor exista un an cu ap lat de 12 m i adnc de 3 m . Avea dou strzi care se intersectau n cruce (Via Praetoria, Via Principalis) i patru pori (Porta praetoria, Porta decumana, Porta principalis dextra, Porta principalis sinistra). Poarta pretorian este orientat spre rsrit iar Porta decumana spre apus. Cea mai important cldire din castru (Principia) a fost cea a comandamentului (cca 1 ha); ea fiind situat la intersecia drumului principal cu cel pretorian. n anul 274 Legiunea a V-a Macedonica, mpreun cu celelalte trupe romane, s-a retras din Dacia, ulterior pietrele zidurilor fiind folosite de locuitori pentru a construi cldirile i bisericile. Castrul a continuat s fie utilizat mult timp dup retragerea roman din anul 274 aa cum stau mrturie numeroasele materiale arheologice din secolele IV-V i VIII-X descoperite n perimetrul castrului. In prezent o mare parte a ruinelor castrului sunt consolidate si pot fi vizitate de turisti care pot observa poarta pe latura vestica , o parte din bastioane si ramasite din cladirea comandamentului (principia).

Muzeul Aurului din Brad http://www.turistik.ro/romania/brad/muzeul-aurului

Un punct de atractie deosebit pentru cei care calatoresc prin Muntii Apuseni este Colectia mineralogica din Brad, cunoscuta sub numele de "Muzeul Aurului". A fost fondata in urma cu mai mult de 100 de ani, timp in care s-au adunat peste 2000 de exponate din foarte multe tari de pe toate continentele. Printre acestea se remarca in mod deosebit cele cu aur nativ, provenite din minele din Muntii Metaliferi, constituind din acest punct de vedere una din cele mai importante colectii din lume.

Colectia incepe prin prezentarea unor obiecte arheologice descoperite in zona Brad-Criscior care dovedesc existenta omului in urma cu 5000 de ani si a unei activitati de extragere a aurului de 2000 de ani. Sunt expuse unelte si obiecte vechi folosite la extragerea si prelucrarea minereului aurifer, specifice ultimelor doua secole, precum si imagini fotografice sugestive privind aceste activitati. In salile muzeului vizitatorul are prilejul de a cunoaste aurul intr-o ipostaza inedita, aceea de minereu, in care el apare sub diverse forme: fin dispersat, liber sau concrescent cu alte minerale, lamele, filamente, dendrite, granule si rarele combinatii chimice naturale ale aurului cu telurul, intre care silvanitul si nagyagytul s-au identificat pentru prima data in lume in zacaminte din Muntii Apuseni. Zacamintele din zona Bradului sunt cel mai bine reprezentate, de aici provenind si cele mai spectaculoase forme. Intre acestea se remarca unele care sugereaza vizitatorului plante, animale sau alte obiecte: frunze, flori, sarpe, catel, aripi de pasare, tun, harta Romaniei.

Cetatea Deva http://ro.wikipedia.org/wiki/Cetatea_Deva http://istoria-artei.blogspot.com/2010/08/cetarea-deva.html

n anul 1784, n timpul rscoalei lui Horea, stpnii cetii au opus rezisten atacurilor iobagilor i minerilor din Munii Apuseni. Aceasta este aezat pe dealul la poalele cruia se ntinde oraul Deva. Sub dealul cetii se afl Palatul Magna Curia (azi sediul Muzeului Civilizatei Dacice si Romane), construit n secolul al XVI-lea cu aspect de bastion. Transformat de Gabriel Bethlen n 1621, Magna Curia a dobndit o nfatisare prevalent baroca n secolul al XVIII-lea, cnd i se adauga o scara monumentala dispre parc si un balcon. Aici este nmormntat Francisc David fondatorul si primul episcop al bisericii unitariene din Transilvania.. Cetatea Deva este considerat una dintre cele mai importante fortificaii medievale din Transilvania. Poziia strategic deosebit a nlimilor ce domin Deva a fcut ca aceasta s fie locuit nc din preistorie. Astfel aici s-au descoperit urme de locuire din neolitic i epoca bronzului. Cetatea medieval, numit pe drept cuvnt cheia Mureului, a pzit secole la rnd ieirea i intrarea n Transilvania, pe valea Mureului, a uneia dintre cele mai importante artere de circulaie spre centrul i vestul Europei. Cetatea a fost ridicat probabil n perioada dintre anii 1250-1260, ea existnd la 1264. Ea a devenit o fortificaie puternic n secolul al XV-lea suferind transformri succesive mai ales prin lucrrile realizate de Habsburgi n secolul al XVIII-lea. La sfritul secolului al XIII-lea cetatea a devenit reedina voievozilor Roland Bora i Ladislau Kan, de unde acetia i exercitau autoritatea asupra voievodatului, care nu mai depindea dect formal de regatul Ungariei. Din anul 1385 cetatea devine reedina voievozilor Transilvaniei, i figura ca proprietate a trezoreriei statului. n 1444, Ladislau al V-lea doneaz cetatea, cu 56 de sate aparintoare, lui Ioan de Hunedoara, voievodul Transilvaniei, prin donaie regal, ca rsplat pentru victoriile lui mpotriva turcilor i rmne n proprietatea familiei pn n 1504. n anul 1581 cetatea Deva a ajuns n minile lui Ferenc Geszthy, guvernatorul Transilvaniei, care efectuat lucrri de construcie, mai ales n partea de sud. n 1607, dieta Transilvaniei declar cetatea Devei proprietatea perpetu a Voievodatului Transilvaniei. La sfritul secolului al XVII-lea, cetatea intr n posesia casei de Habsburg, mpreun cu proprietile fiscale ale principatului. Din 1713 noul guvernator, Johann Steinville, ncepe lucrri de transformare a cetii ntr-o fortificaie bastionar, cuprinznd i terenul de la baza cetii. O ultim faz de restaurare are loc la nceputul secolului al XVIII-lea, dar este definitv distrus n timpul revoluiei din 1848-1849. n aceast perioad cetatea Deva a fost ocupat de o unitate austriac. n anul 1849, generalul Czecz ia cu asalt cetatea i

dup 8 sptmni de asediu, aceasta se pred la 27 mai. Doar un soldat a mai rmas n cetate. Acesta la 13 august 1849 a aruncat n aer depozitul de muniie aflat n partea rsritean a cetii.

Castelul Hunedoarei http://ro.wikipedia.org/wiki/Castelul_Hunedoarei http://www.castelulcorvinilor.ro/2011/istoria-si-povestea/

Castelul Hunedoarei, numit i Castelul Corvinilor, al Corvinetilor sau al Huniazilor, este cetatea medieval a Hunedoarei, unul din cele mai importante monumente de arhitectur gotic din Romnia. Prima fortificatie de piatra de la Hunedoara, a fost datata de majoritatea cercetatorilor n secolul XIV (Gheorghe Anghel), desi exista specialisti care atribuie castrul regal primei jumatati a secolului XV (Elemr Mlyusz, Adrian Andrei Rusu, Radu Lupescu). Aceasta prima fortificatie avea o forma elipsoidala, cu capetele de nord si sud ascutite, marcate de piatra de talie. Zidurile, cu grosimi de pna la 2 m, au fost construite din blocuri de calcar dolomitic si piatra de ru, direct pe stnca nativa. Cercetarile anterioare primului razboi mondial au aratat faptul ca n zona nordica au existat doua ncaperi de forma triunghiulara, unul dintre acestea fiind probabil un turn donjon, cu analogii n zona franceza si germana a secolelor XIII-XIV A fost ridicat n secolul al XV-lea de Ioan de Hunedoara pe locul unei vechi ntrituri, pe o stnc la picioarele creia curge prul Zlati. Este o construcie impuntoare, prevzut cu turnuri, bastioane i un donjon. Acoperiurile edificiului nalte i acoperite cu igl policrom. Castelul a fost restaurat i transformat n muzeu. Cetatea a fost una dintre cele mai mari i vestite proprieti ale lui Ioan de Hunedoara. Construcia a cunoscut n timpul acestuia nsemnate transformri, servind att drept punct strategic ntrit, ct i drept reedin feudal. Cu trecerea anilor, diverii stpni ai castelului i-au modificat nfiarea, mbogindu-l cu turnuri, sli i camere de onoare. Galeria i donjonul - ultimul turn de aprare (turnul "Ne boisa" = Nu te teme), rmase neschimbate de pe timpul lui Ioan de Hunedoara, precum i Turnul Capistrano (dup numele lui Ioan de Capistrano, un vestit clugr de la curtea castelului) reprezint cteva dintre cele mai semnificative pri ale construciei. Mai pot fi amintite Sala Cavalerilor (o mare ncpere de recepii), Turnul buzduganelor,Bastionul alb care servea drept depozit de bucate i Sala Dietei, avnd medalioane pictate pe perei (printre ele se gsesc i portretele domnilor Matei Basarab din ara Romneasc i Vasile Lupu din Moldova). n aripa castelului numit Matia se mai desluete destul de vag, o pictur referitoare la legenda cu corbul de la care se zice c i trag numele urmaii lui Ioan de Hunedoara (Corvini). n curtea castelului, alturi de capela zidit tot n timpul lui Ioan de Hunedoara, se afl o fntn adnc de 30 de metri. Conform legendelor, aceast fntn ar fi fost spat de trei prizonieri turci, crora li s-a promis libertatea dac vor ajunge la stratul de ap. Dar dup 15 ani de trud, cnd au terminat fntna, stpnii nu s-au inut de cuvnt. Se spunea c inscripia de pe zidul fntnii inseamn Ap ai, inima n-ai. n realitate, coninutul descifrat de specialiti este Cel care a scris aceast inscripie este Hasan, care triete ca rob la ghiauri, n cetatea de lng biseric. .

Sarmizegetusa Ulpia Traiana http://ro.wikipedia.org/wiki/Ulpia_Traiana_Sarmizegetusa

Ulpia Traiana Sarmizegetusa (pe numele su complet Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa) a fost capitala Daciei romane, situat la o distan de 40 de km de Sarmizegetusa Regia, capitala Daciei. Ruinele oraului antic constituie azi obiectul unui complex arheologic n localitatea Sarmizegetusa, judeul Hunedoara. Dac vechea capital a Daciei preromane se situa n Munii Ortiei la o altitudine de 1.200 m, Sarmizegetusa Roman era amplasat pe un teren aproape es, n bazinul Haegului, la cota 531 m. Oraul se afla la aproximativ 8 km deprtare de trectoarea care face legtura ntre Banat i Transilvania i care purta n antichitate numele de Tapae, astzi "Porile de Fier ale Transilvaniei". Alegerea amplasamentului pentru ntemeirea oraului s-a fcut n baza avantajelor strategice i economice, cu Munii Retezat la sud i Munii Poiana Rusc la nord, constituiau bariere naturale greu de strbtut pentru eventualii atacatori. Teritoriul metropolei se ntindea de la Tibiscum la Micia, pn la intrarea Jiului n defileu, un teritoriu propice n care capitala s-a putut dezvolta n linite, fiind aprat de castrele Tibiscum, Voislova, Micia i Bumbeti. Prin Ulpia Traiana trecea drumul imperial care venea de la Dunre i fcea legtura cu extremul nord al provinciei, la Porolissum (Moigrad). Biserica Sfntul Nicolae din Densu http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Sf%C3%A2ntul_Nicolae_din_Densu%C8%99 http://www.romanianmonasteries.org/ro/alte-manastiri/densus

Biserica "Sfntul Nicolae" este un lca de cult din localitatea Densu, judeul Hunedoara, una dintre cele mai vechi biserici de rit bizantin din Romnia, construit n secolul XIII. Din 1991 este pe lista de monumente propuse pentru a intra n patrimoniul UNESCO. Nicolae Iorga a numit biserica "fr pereche n toat romnimea". Biserica Sfntul Nicolae din Densu a fost ridicat pe ruinele unei construcii din antichitate (sec.IV). Istoricii au pareri impartite. Unii spun ca ar fi fost ridicata pe ruinele unui edicifiu pre-crestin din Dacia, altii cred ca a fost ridicata pe fundatia unui templu inchinat zeului Marte, multi spun ca biserica a fost mai intai un mausoleu inchinat generalului Longinus Maximus, ucis de daci, Nicolae Iorga o plaseaza in secolul al XVI-lea iar istoricul de arta Vataseanu crede ca ar fi din ultimul sfert al secolului al XIII-lea. Cert este un singur lucru: la ora actuala este cea mai veche biserica din Romania in care se mai tin slujbe.

De plan ptrat (cca. 6 x 6 m), naosul este strpuns de un turn n jurul cruia se afl un spaiu ngust acoperit cu o bolt de sprijin. Spre est se afla o adnc absid semicircular, att la interior ct i la exterior, avnd pe latura sudic un diaconicon de mari dimensiuni. Acoperiul ntregii construcii este din plci de piatr. ncperi anexe au fost adugate pe latura sudica n sec. XIV-XV. Construita din pietre romane fasonate aduse din ruinele Ulpiei Traiana Sarmizegetusa din apropiere, biserica are o nfiare ciudat, care nu ascunde ns amprentele stilistice ale romanicului trziu. Valoroasele fragmente de pictur murala, datnd din 1443, opera unei echipe de maetri n frunte cu tefan, unul din primii zugravi romni cunoscui, vdesc strnse legturi stilistice cu picturile de epoc din ara Romneasc. Biserica are o lungime de 30 de metri, latimea de 8 metri, inaltimea de 18 metri si un spatiu interior de 15 metri patrati. Zidurile au fost construite din caramizi cu inscriptii romane, capiteluri, pietre funerare, tuburi de canalizare, blocuri, marmura, coloane si statui luate din Ulpia Traiana. Pronaosul, in forma de L, este descoperit, strajuit de patru stalpi grosi, imbracati in pietre funerare. De asemenea, Masa Altarului este realizata tot dintr-o piatra funerara de pe care au fost sterse literele. Deasupra se afla doi lei care stau cu spatele unul la altul. Naosul este strapuns de un turn in jurul caruia se afla un spatiu ingust acoperit cu o bolta de sprijin iar la est se afla o absida semicirculara. Acoperisul este realizat din placi de piatra. Pictura murala din interior, pe un fond albastru ultramarin, a fost data in secolul al XV-lea iar mesterul care a realizat-o si-a lasat o semnatura simpla: Stefan. Pe unul dintre stalpi este reprezentat Pruncul Isus, imbracat in costul popular romanesc, tinut in brate de Fecioara Maria. Din pacate, multe picturi au fost distruse de reformisti in perioada Evului Mediu. Specialistii spun ca Biserica din Densus ar putea fi o copie a Bisericii San-Nicoara din Curtea de Arges, din care s-au mai pastrat doar niste ruine. Coincidenta ar fi si faptul ca are acelasi hram, Sf. Nicolae, ca si biserica argeseana. Un moment crucial in istoria acestei biserici s-a petrecut la mijlocul secolului al XIX-lea. La un moment dat localnicii au vrut s-o darame pentru a construi alta mai mare. In cele din urma a fost salvata de autoritatile de la Budapesta care au considerat-o un monument si au interzis demolarea. In perioada dinainte de 1989, imaginea Bisericii din Densus se afla pe unul dintre cele mai raspandite timbre postale, cel cu valoarea de 40 de bani. In urma cu cativa ani, cu sprijinul ambasadorului SUA la Bucuresti, Michael Guest, Biserica a primit o donatie de 20.000 de dolari din partea statului american, bani care au fost folositi la refacerea unei mari parti din pictura. Biserica Sntamaria Orlea
http://www.santamariaorlea.ro/istoric/istoric.htm http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Reformat%C4%83-Calvin%C4%83_S%C3%A2nt%C4%83m%C4%83rie_Orlea

Biserica Reformat-Calvin Sntmrie Orlea, odinioar ortodox, se numr printre cele mai vechi biserici din spaiul romnesc, fiind ridicat ctre sfritul secolului al XIII-lea. Alctuit dintr-o nav tvnit, din turn pe faada de vest i un altar dreptunghiular boltit n cruce pe ogive, prezint forme arhitectonice specifice tranziiei de la romanic la goticul timpuriu. n interior se afl un valoros ansamblu de pictur mural. Biserica reformata, ridicata in piatra de cnezii din familia Cndea la sfarsitul sec. XIII in stil romantic, alcatuita dintr-o nava dreptunghiulara tavanita, cu turn decrosat pe fatada de vest, tribuna de lemn pe stalpi de zid la vest, si un altar dreptunghiular boltit in cruce pe nervuri.

In interior se afla un ansamblu de pictura murala comportand trei straturi realizate in trei etape succesive: primul, cuprinzand doua cruci de consacratie, apartinand chiar etapei construirii bisericii; al doilea, opera a unui pictor peregrin originar din sud-vestul peninsulei Balcanice, datat printr-o inscriptie fragmentara la 1311, caruia ii pot fi atribuite picturile din naos; al treilea strat reprezentat de picturile din altar, datorate, se pare unui pictor local si de cele de pe peretii de sub tribuna, datorate unui pictor peregrin de formatie occidentala, datand probabil din perioada anilor 1400. Castelul Kendeffy
http://ro.wikipedia.org/wiki/Castelul_Kendeffy http://enciclopediavirtuala.ro/monument.php?id=381

Castelul Kendeffy se afl n localitatea Sntmria Orlea din judeul Hunedoara. A fost construit de ctre familia Kendeffy n 1782, o familie de nobili foarte bogai la acea vreme, care aveau nevoie de o reedin n ara Haegului. Edificiul a fost naionalizat n 1946 de ctre comuniti, iar din anul 1982 castelul a fost preluat de ctre administraia judeean Hunedoara i transformat n hotel. Familia Kendeffy era de origine cuman, prima atestare documentar a acesteia datnd din anul 1236. Ioan, fiul lui Kende din Ru de Mori, a fost scutit de orice serviciu cnezial de voievodul transilvan n anul 1406, iar n 1415 a avut deja privilegiu nobiliar. Regele Sigismund druiete susnumitului Ioan blazon familial. Ioan a avut doi fii, astfel familia s-a desprit n dou ramuri, cea de Kendeffy i cea de Kenderessy. Ambii frai au primit drept de palo de la regele Matia Corvinul. Ridicarea pe plan politic i economic a familiei a fost posibil mai ales prin cstorii, efectuate cu membrii familiilor de nobili nali, n acest mod familia Kendeffy a procurat moii ntinse n partea de sud a comitatului Hunedoara, n regiunea Haegului. Familia a deinut trei reedine impuntoare n zon: n Ru de Mori se afla conacul strvechi al familiei, castelul din Crneti a fost construit ntre anii 18711875, n stil neorenacentist, iar castelul din Sntmria Orlea a avut mai multe faze de construcie. Prima dovad scris a construciilor efectuate la Sntmria Orlea este un contract din anul 1777, referitor la construirea edificiului. La aceast faz de construcie se refer i placa comemorativ plasat deasupra intrrii principale, care marcheaz data de 1782. Contele Elek Kendeffy (?1783) a construit un castel baroc reprezentativ probabil pe fundamentele unui conac precendent, dup ce a primit titlul de conte. Pe plac e gravat urmtoarea inscripie: Cldirea pe care o vezi, strine, nu se distinge datorit muncii enorme i prin decoraile sale, ci datorit linitii i a confortului unei locuine calme, pe care cu ajutorul Dumnezeului cel mare, directorul i aprtorul nelept al treburilor divine i terestre, fr a crui sfat orice munc ar fi n zadar, a construit-o Elek Kendeffy, conte de Ru de Mori, consilierul intim al alteei sale imperiale i regale, i a marelui principe al Transilvaniei, cu soia sa iubit, contesa Krisztina Bethlen, cu copiii si, au fgduit-o pentru Dumnezeu n anul 1782.) Din construcia castelului baroc s-au pstrat cornia aripii estice i bolile semicilindrice cu penetraii din interior.

Castelul Nopca http://pensiunea-retezat.ro/castelul_nopcsa_sacel.html

Castelul a fost a doua resedinta uneia dintre cele cele mai ciudate familii din Transilvania. Arhitectura lui sobra poate fi vazuta si astazi in satul Sacel (intre Santamaria Orlea si Rau de Mori, DJ 686). Cladirea este intr-o stare avansata de degradare, dar respira inca teribila istorie a clanului Nopcsa. Castelul nu are mai mult de 200 de ani, dar familia Nopcsa, care si-a avut aici ultima resedinta, este atestata documentar de la 1367.Castelul de la Sacel amiteste de o lume astazi trecuta. O lume cu baroni si contese, trasuri si castele, baluri si jafuri. Istoria clanului Nopcsa se mpleteste cu trecutul mai multor famili nobiliare din Transilvania, ntre care si a Huniazilor. CLANUL "NOAPTE" a fost unul dintre cele mai celebre n toata Transilvania. Numele lor, Nopchia, care nseamna "Noapte", a fost maghiarizat dupa 1701 devenind Nopcsa. A fost una dintre cele mai ciudate familii ale carei radacini sunt semnalate inca din 1367, dar care se stinge dramatic in 1933. Numele lor se leaga de legenda talharului "Faa neagra", dar si de primele descoperiri ale dinozaurilor pitici din zona Hategului. Cetatea Ortie http://www.tourismguide.ro/html/orase/Hunedoara/Orastie/obiective_turistice.php http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/reportaj/cetatea-orastiei-ramane-ingropata-132378.html

In centrul Orastiei se afla ruinele cetatii de altadata, cu zidul de aparare ce constituia un sistem de fortificatii medievale specifice. Cetatea este amintita documentar inca din 1544 de catre Sebastian Munster, iar pe la 1560 de catre Giovanandrea Gromo. La sfarsitul secolului al XIX-lea, o descriere a cetatii o datoram lui A.Amlacher. Acesta aminteste ca fortificatia de la Orastie a avut mult de suferit in timpul invaziilor turcesti din 1438 si 1479 (cand a avut loc lupta din Campul Painii), fiind asediata in 1561 si renovata in 1631. Cetatea din Orastie (judetul Hunedoara), desi extrem de importanta pentru epoca medievala, este prea putin pusa in valoare. Cercetarile arheologice au fost insuficiente, iar fondurile necesare punerii ei in valoare sunt, practic, inexistente in ultimii ani. Ultimele cercetari arheologice din zona s-au finalizat in anul 2000 si

doar intamplarea a facut sa fie descoperite urme ale zidului turnului din zona portii de acces. De fapt, Primaria Orastie a decis sa repare strada Nicolae Balcescu, din centrul vechi al Orastiei, iar in urma sapaturilor au fost facute descoperirile arheologice. Lucrarile de reparatii ale strazii s-au facut sub atenta supraveghere a specialistilor de la Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane Deva, tocmai pentru ca se desfasurau in zona de protectie a cetatii. Arheologii au fost cei care au observat urmele edificiului si au demarat demersurile pentru a incepe sapaturile arheologice in zona istorica. Cetatea Sebe http://www.sebesonline.ro/turism/Cetatea_orasului_Sebes/

Fortificatia orasului Sebes a intrat n literatura de specialitate ca prima cetate oraseneasca pentru care s-a pastrat un act oficial de constructie. La 23 noiembrie 1387, o delegatie a orasului a obtinut de la regele Sigismund de Luxemburg, dreptul de a se nconjura cu zid de piatra. Cetatea care nconjura orasul medieval a fost ridicata n mai multe etape, avnd turnuri de aparare aflate n ntretinerea breslelor si patru porti de acces. Locuitorii orasului Sebes au cerut regelui incuvintarea de a ridica o ntaritura n jurul orasului temanduse de noi invazii turcesti. Initial, orasul avea o prima fortificatie, ridicata undeva la mijlocul secolului al XIII-lea, n jurul actualei biserici evanghelice. Noul sistem defensiv, ridicat cu acordul regelui n anul 1387, este caracterizat de o curtina de forma dreptunghiulara, cu colturi rotunjite, adaptate ntr-o oarecare masura terenului, cu perimetrul de 1700 m si suprafata de aproape 20 ha. Incinta fusese ridicata din piatra de ru legata cu mortar. naltimea ei nu depaseste 7 m, iar grosimea este n medie 1,20 m. Aceasta curtina a fost nzestrata cu un parapet strapuns de creneluri si un drum de straja sprijinit pe curtina si pe console de lemn. De la nceput, curtina orasului fusese prevazuta cu o serie de turnuri. Sunt cunoscute un numar de 8 astfel de turnuri. Nu este exclus ca numarul acestora sa fie mult mai mare. n secolul al XVI-lea se ridica cte o barbacana la portile de est si de vest. Fortificatia medievala a orasului Sebes se nscrie n categoria celor de maxima importanta ntruct reprezinta un prototip arhaic al sistemului sau defensiv, transformarile din perioada moderna fiind relativ minore.

Cetatea Alba- Iulia http://www.apulum.ro/ro/cetatea.htm http://ro.wikipedia.org/wiki/Alba_Iulia#Obiective_turistice

Principala zon istoric a oraului este Cetatea Alba Carolina, dezvoltat foarte mult de Carol al VIlea. Habsburgii au redenumit oraul n Karlsburg n onoarea sa. Fortreaa n stil Vauban cu 7 bastioane, n form de stea, a fost construit n perioada 1716-1735, dupa un plan al arhitectului italian Giovanni Morando Visconti, fiind cea mai impresionant de acest tip din sud-estul Europei, n special datorit porilor triumfale ce asigurau accesul, iniial n numr de ase. Principalele obiective turistice care sunt situate n interiorul fortificaiei sunt: Catedrala Rentregirii, Muzeul i Sala Unirii, Grupul Statuar al Corifeilor Unirii,Biblioteca Batthyaneum (vezi Ioan Mrcule (coord.), Superlativele Romniei. Mic enciclopedie, Ed. Meronia, Bucureti, 2010.), Catedrala RomanoCatolic, Celula lui Horea, Closca i Crisan, situat n ansamblul arhitectural al porii a 3-a a cetii, Palatul Apor, Palatul Principilor, Universitatea 1 Decembrie, Obeliscul ridicat in memoria lui Horea Closca si Crisan, Traseul Celor Trei Fortificatii - incluzand Poarta Castrului Roman, Statuia Ecvestra a Voievodului Mihai Viteazul, Monumentul inchinat memoriei lui Avram Iancu, Monumentul Custozza, Biserica de lemn a primei mitropolii ortodoxe a Ardealului ctitorita de voievodul Mihai Viteazul, Busturile Regelui Ferdinand si al Reginei Maria etc. n interiorul Catedralei Rentregirii se afl dou importante lucrri de art care au scpat de teroarea i prigoana comunismului, reprezentand monarhia romneasca n acea perioad, Regele Ferdinand i Regina Maria, capetele ncoronate n anul 1922 n aceasta catedral. n interiorul Catedralei Romano-Catolice este ngropat guvernatorul Ioan de Hunedoara. Pe partea lateral stnga a Catedralei Romano-Catolice, deasupra unui vitraliu se poate vedea o interesant poziionare a trei capete de cal cu trei urechi, fiecare cap cu cte doua urechi, sculptur realizat i poziionat ntr-un mod interesant. n cripta catedralei se afl nmormntat episcopul ron Mrton. Catedrala romano-catolic Sf. Mihail este o remarcabil oper de arhitectur religioas n stil romanic tarziu, cel mai valoros monument de arhitectura din Transilvania, de aceasi varsta cu celebra Catedrala NotreDame de Paris, 1247 - 1291. A fost construit n perioada 1247-1291, dezvoltnd o basilic din sec. 9, distrus parial de tatari in anul 1241, i se pare c la elaborarea planurilor iniiale a contribuit i arhitectul francez Villard de Honnecourt ntre secolele XVIII-XIX cetate a ndeplinit rolul de centru militar al Transilvaniei si de depozit general pentru armament. Perimetrul zidurilor este de aproximativ 12 kilometri, acestea fiind ridicate cu ajutorul a 20000 de iobagi. Cetatea este alcatuita din 7 bastioane (Eugeniu de Savoia, Sf.Stefan, Trinitatea, Sf. Mihail, Sf. Carol, Sf. Capistrano, Sf. Elisabeta) configurndu-i imaginea stelata caracteristica cetatilor de acest tip. Cel mai mare dintre bastioane este cel al Trinitatii, care masoara 116 si 135 m si are plasat n centru un blazon ncoronat cu cmpuri multiple si frunze de acant. Zidurile cetatii sunt construite din caramida , piatra de cariera sau din ruinele cetatii romane, ele masurnd la baza 3m, iar la vrf 1,20 m fiind sprijinite de contraforturi pentru a neutraliza npingerile pamntului. Intrarea se face prin sase porti, decorate cu statui si reliefuri de catre o echipa de sculptori condusa de Johhan Konig. Proiectarea si construirea cetatii a determinat si modificarea tramei stradale, astfel s-au construit cele sase porti, trei spre oras si alte trei spre cmpul de instructie din vest. Cetatea este impresionanta att prin elementele decorative, ct si prin frumusetea celor sase porti ale fortificatiei, care sunt unice n toata

arhitectura militara europeana. Fara ndoiala, sursa de inspiratie pentru artisti a fost mitologia antica, decoratia fiind realizata de sculptori ca Johann Konig, Johann Vischer si Giuseppe Tencalla. In totalitate cetatea se impune ca cel mai semnificativ ansamblu de plastica figurativa baroca din Transilvania. Intre zidurile ei s-au desfasurat evenimente de cea mai mare importanta pentru istoria poporului roman: epilogul rascoalei lui Horea si marea unire a Transilvaniei cu Romania la 1 Decembrie 1918.

Cetatea Aiudului http://ro.wikipedia.org/wiki/Cetatea_Aiudului http://turism.aiudonline.ro/monumente_cladiri/cetatea_aiudului.html

n mijlocul oraului Aiud se pstreaz una din cele mai vechi ceti urbane din Transilvania (sec.XIIIXVI), Cetatea Aiudului. Pe acest loc cercetrile arheologice au relevat existena unei aezri daco-romane din secolul III, peste care ulterior a fost nlat o fortificaie de pmnt. Peste aceast fortificaie, a fost ridicat cetatea n dou faze. Cercetrile arheologice au decoperit prima faz ca avnd loc n secolul XIV. Aceste date intr n contradicie cu tradiiile locale sseti care indic ridicarea cetii nainte de marile invazii ale ttarilor din 1241, dar nu a putut fi confirmat aceast ipotez. n prima faz cetatea era de fapt o biseric fortificat, similar multor alte biserici fortificate transilvnene. A doua faz de construcie a cetii Aiudului a avut loc n perioada secolelor XVI-XVII. Forma actual a cetii a fost definit n cea de-a doua faz de construcie, cnd zidurile au fost extinse. n interiorul cettii sunt amplasate dou edificii de cult si patru edificii din secolele XVIII si XIX, acestea din urm apartinnd acum cultului reformat calvin. Cel mai important edificiu este biserica construit n stil gotic transilvnean la sfrsitul secolului al XV - lea.n prezent apartine cultului reformat calvin. Biserica are un turn robust, nalt de 64 metri si prevzut cu metereze. Cealalt biseric dateaz de la sfrsitul secolului al XIX - lea si apartine cultului evanghelic lutheran. Biserica a fost construit pe locul vechii capele n stil romantic din prima jumtate a secolului al XIV - lea, cu ocazia zidirii noului edificiu pstrndu-se planul si fundatia primului edificiu din cetate. Complexul fortificat are strnse legturi si cu istoria orasului care s-a derulat de-a lungul mai multor secole. Cetatea a fost implicat direct sau a fost martor la cteva din evenimentele sociale si politice importante din istoria Transilvaniei. n general toate aceste evenimente si-au pus amprenta asupra acestui monument medieval, tocmai prin consecintele pe care le-au generat: reconstruiri sau reparatii repetate cu ocazia crora nu s-a mai respectat stilul initial, ci s-a lucrat n stilul noilor perioade. De aici au rezultat si particularittile acestui monument de arhitectur medieval transilvan. n interiorul cettii se mai gsesc urmtoarele edificii, proprietti ale Oficiului parohial reformat calvin: cldirea oficiului parohial alipit jumttii vestice a Palatului princiar, a crei arip dinspre jumtatea nordic pstreaz elemente de zidrie din piatr si resturi de ancadramente fasonate n piatr, care permit o datare n secolul al XVII-lea; aripa dinspre sud este o constructie mai nou (sec. Al XVIII - XIX). cldirea parohial, utilizat ca locuint de serviciu a preotului paroh. Contine elemente constructive din secolul al XVIII-lea si al XIX-lea, desi se presupune c este o refacere a unei cldiri vechi. fosta cas a clopotarului. Este alipit de zidul perpendicular pe peretele vestic al cettii, lng turnul olarilor. Pare o constructie din secolele XVIII XIX, cu refaceri si mai trzii. fosta cas parohial evanghelic, cumprat de Oficiul parohial reformat, n prezent renovat.