ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

ANALIZA CALITATII SENZORIALE A CAFELEI Proiect de disciplina

Capitolul I Caracterizarea generala a cafelei

I.1. Clasificare Istoria cafelei este la fel de bogata ca insasi cafeaua, datand de mai mult de 1000 de ani. In Occident, istoria cafelei incepe acum trei secole, dar in Orientul Mijlociu ea este consumata de toate paturile sociale inca din vechime. Prima referinta la cafea, din surse inregistrate, dateaza din secolul al IX-lea, dar cu multe secole inainte, existau multe legende arabe despre bautura misterioasa si amara cu puteri stimulatoare. Primele plante de cafea au fost aduse pe coastele Marii Rosii din Africa.La inceput cafeaua era considerata aliment si nu bautura. Triburile est-africane macinau boabele crude de cafea si prin amestecarea cu grasime animala obtineau o pasta pe care o modelau sub forma de bile. Acestea erau consumate de razboinicii tribului pentru a avea mai multa energie in timpul luptelor. Incepand cu anul 1000 e.n., renumitul tamaduitor Avicenna, administra cafeaua in chip de medicament. Etiopienii obtineau un fel de vin din fructele de cafea, prin fermentarea in apa a boabelor uscate. Cafeaua crestea in mod natural si in Peninsula Arabiei si din secolul 11 aici cafeaua a fost preparata ca bautura calda. O istorie apocrifa datand de pe la 1400, povesteste despre un pazitor de capre yemenit, pe nume Khaldi, care a observat cum caprele sale deveneau neastamparate si energice dupa ce mancau fructele rosii care cresteau in tufisurile necunoscute de pe aceste meleaguri. Uimit de comportamentul lor, Khaldi a dus fructe la o manastire din apropiere, unde staretul a fiert fructele in apa. Acesta a obtinut un lichid amar dar aromat, foarte stimulator, care alunga oboseala si somnolenta. 2

Cealalta poveste este aceea a unui dervis musulman care a fost condamnat de dusmanii lui sa rataceasca prin desert si astfel sa moara de foame. In delirul sau, tanarul a auzit o voce care ii spunea sa manance fructele dintr-un arbore de cafea din apropiere. Dervisul a incercat sa inmoaie fructele in apa si cand nu a reusit, pur si simplu a baut lichidul acela. Interpretand supravietuirea si energia sa ca pe un semn de la Dumnezeu, s-a intors la ai sai si a raspandit credinta si reteta acestei bauturi. Asemenea legende sunt bineinteles neconfirmate, dar exista anumite fapte referitoare la raspandirea arborelui de cafea, care sunt bine documentate. Se pare ca originea cafelei se afla pe continentul african, intr-o zona a Etiopiei cunoscuta sub numele de "Kaffa". De acolo ea se raspandeste in Yemen, apoi in Arabia si Egipt. Cultivarea cafelei s-a extins rapid in toate aceste tari si servitul cafelei a devenit un obicei zilnic placut. Spre sfarsitul sec. al XIV-lea, societatile care practicau comertul au inceput sa-si dea seama de marele potetial pe care il reprezinta cafeaua si au lansat-o cu succes in Europa. Cererea de cafea in Orientul Apropiat era extrem de mare si toate transporturile de cafea care paraseau Yemenul cu destinatia Alexandria si Constantinopol erau foarte bine controlate si pazite pentru ca nici o planta sa nu iasa din tara. In ciuda acestor restrictii, musulmanii in timpul pelerinajului lor la Mecca, au reusit sa ascunda si sa ia cu ei plante de cafea si sa le cultive in tarile lor. Astfel, a inceput cultivarea cafelei in India. Cafeaua a intrat in Europa la acea vreme prin portul Venetia, unde aveau loc schimburile comerciale cu negustorii arabi. Bautura a devenit obisnuita in randul populatiei in momentul in care vanzatorii ambulanti de limonada au inclus-o in oferta lor ca alternativa la bauturile reci. De asemeni, multi dintre negustorii europeni au inceput sa bea cafea in calatoriile lor si au adus acest obicei in Europa. Asemanarile fonetice dintre cuvantul "cafea" si echivalentii sai europeni ( in italiana "caffe", in franceza "caff" si "kaffee" in germana, de exemplu), i-au determinat pe oameni sa creada ca numele provine din "Kaffa", provincia etiopiana de unde cafeaua isi trage obarsia. Dar o alta ipoteza a sugerat 3

ca acest cuvant povine din arabescul "quahwek", care inseamna "stimulant". Pe la mijlocul secolului 17, olandezii dominau comertul naval si au introdus cultivarea la scara mare a cafelei in coloniile lor din Indonezia, pe insulele Java, Sumatra, Sulawesi si Bali. Cafeaua a ajuns in America Latina cateva decenii mai tarziu cand francezii au adus o planta de cafea in Martinica. La jumatatea secolului 19, o boala rara a plantelor s-a raspandit prin plantatiile de cafea din Asia de sud-est si culturile au fost compromise. Astfel, Brazilia a devenit cea mai mare producatoare de cafea, onoare pe care o detine si astazi. Este interesant ca, desi cafeaua este originara din Africa, cultivarea arborelui in aceasta parte a lumii este relativ recenta. De fapt, plantatorii britanici au fost cei care au reintrodus cresterea cafelei in Africa, chiar dupa Primul Razboi Mondial, infiintand plantatii in zone care ofereau un climat si un sol propice infloririi arborelui. Cafeaua se obine prin prelucrarea seminelor arbustului de cafea, familia Rubiaceae, genul Coffea, mai ales speciile Coffea arabica i Coffea robusta. Sunt cunoscute peste 400 de varieti de cafea

I.2. Mod de obtinere Obinerea seminelor de cafea necesit deshidratarea fructelor i separarea resturilor crnoase prin diferite procedee. Se pare c fructele uscate la soare sunt mai aromate dect cele splate anterior uscrii. Boabele de cafea se difereniaz, din punct de vedere calitativ, prin caracteristici organoleptice i fizico-chimice, care depind de speciile de arbori de la care se obin, de zonele geografice n care se cultiv, precum i de condiiile de cultur. Pentru a obtine o cafea extraordinara este important sa se tina seama de patru pasi: macinare, dozare, apa si prospetime.

Macinarea

cafelei

Pentru fiecare metoda de preparare este necesar un grad diferit de macinare, intrucat gustul final al cafelei este influentat de timpul in care apa si cafeaua sunt in contact direct. De exemplu in cazul in care se pregateste cafeaua cu o cafetiera, aceasta trebuie macinata mai mare, deoarece timpul de contact dintre apa si cafea este de aproximativ patru minute, in timp ce cafeaua pregatita pentru cu un expresor trebuie sa fie mai fin macinata, intrucat prepararea ei dureaza in jur de 20 secunde. Cu cat timpul de pregatire al cafelei este mai mic cu atat cafeaua trebuie sa fie mai fin macinata. Dozarea cafelei Unul dintre pasi cei mai importanti in prepararea unei cafele bune este folosirea proportiei potrivite de cafea si apa. Aceasta propotie difera in functie de reteta folosita. Cele mai bune dozari se produc prin combinarea mai multor tipuri de cafea din diferite parti ale lumii. Proprietatile si caracteristicile lor variate se combina pentru a asigura un echilibru de buchet si aroma. Amestecurile de varietati Arabica pura tind spre o cafea mai moderata si mai aromata, in timp ce amestecurile de Arabica si Robusta au o pulpa mai bogata si o aroma mai puternica. Apa O ceasca cu cafea contine 98% apa, din aceasta cauza apa folosita la prepararea cafelei trebuie sa fie curata. Pentru a obtine gustul si aroma cafelei apa trebuie incalzita pana aproape de punctul de fierbere , 96C. Prospetimea cafelei Ca in cazul oricarui produs alimentar, si in cazul cafelei este de preferat sa se consume prospata. Oxigenul, caldura, lumina si umezeala sunt principalii factori care duc la pierderea calitatii cafelei. Pentru a pastra prospetimea cafelei, aceasta trebuie tinuta intr-un recipient, opac, inchis 5

ermetic

si

la

temperatura

camerei.

Nu este indicat, in cazul cafelei folosite zilnic, pastrarea acesteea in frigider sau congelator, intrucat aerul cald patruns in recipient la fiecare utilizare condenseaza. Cafeaua boabe se patreaza proaspata mai mult timp decat cea macinata, deoarece suprafata de contact cu oxigenul este mult mai mica. De aceea pentru rezultate cat mai bune cafeaua trebuie macinata inainte de utilizare.

I.3. Prezentarea caracteristicilor de calitate ale produsului Dintre caracteristicile organoleptice specifice boabelor crude menionm: culoarea, aspectul i forma, gustul i mirosul apreciindu-se dup operaia de prjire. Cele mai apreciate sunt loturile omogene n ceea ce privete forma, mrimea, cu grad de puritate ridicat, fr boabe defecte, neatacate de insecte, fr impuriti minerale. Mai apreciate sunt boabele de cafea rotunde, comparativ cu cele ovale i plate, boabele mici sunt superioare celor mari, culoarea variaz de la galben spre verde sau albastru; sunt apreciate sorturile de culoare deschis, iar culoarea brun-cenuiu indic avarierea cu ap de mare. Caracteristicile de gust i arom se formeaz dup operaia de prjire (torefiere), conducerea corect a procesului fiind hotrtoare n ceea ce privete caracteristicile gustative ale infuziilor obinute ulterior. Prjirea este un tratament xerotermic care se desfoar la temperaturi de 180 200C., prin care culoarea cafelei devine brun, volumul crete cu 30 - 50%, ca urmare a expansiunii i eliminrii gazelor, se formeaz compui de caramelizare, de condensare, din clorogenatul de cofein se elibereaz cofeina. Cea mai important transformare este formarea complexului aromatic, cafeolul, constituit din cel puin 40 de compui volatili i nevolatili care imprim aroma specific de cafea (alcool etilic, furfurilic, acetaldehid, acid formic, acid acetic, diacetil, cresoli, piridin, 6

guaiacol, acid valerianic, vanilin). Aroma format prin prjire se pierde n timpul depozitrii datorit volatilizrii, oxidrii sau hidrolizei compuilor implicai, ceea ce limiteaz durata de pstrare a cafelei prjite. Prin prjire, cafeaua pierde n medie 18% din masa sa prin eliminarea apei i descompunerea unor componente chimice. Din punct de vedere fizico-chimic, calitatea cafelei prjite i mcinate se determin prin intermediul indicatorilor: extractul solubil apos (minimum 25% la cafeaua de calitatea I i minimum 23% la cafeaua de calitatea a II-a), coninutul de ap (maximum 4,5%), cenua total i cenua insolubil n HCl 10% (maximum 4,5% i respectiv, maximum 0,1% pentru cafeaua de calitatea I), coninutul de cofein care se exprim prin raportare la substana uscat i trebuie s fie de minimum 1,3% la cafeaua de calitatea I i minimum 1% la cafeaua de calitatea a II-a, precum i proporia sprturilor. Pentru o depozitare de durat, coninutul de ap al produsului nu trebuie s depeasc 12%.

Capitolul II Analiza sintetica a pietei produsului

Cafeaua natural prjit se comercializeaz ca atare sau sub form mcinat. Sortimente de calitatea I sunt considerate cele rezultate din loturile provenind din Columbia, Guatemala, Porto Rico sau un amestec, n anumite proporii, ale acestor sorturi superioare. Cafeaua natural de calitatea a II-a o formeaz cafeaua provenind din Brazilia, India, rile africane. 7

Cafeaua se comercializeaz i sub form de amestecuri cu nlocuitori pe baz de nut, orz i secar, n proporii variind ntre 20% i 80%. Pe ambalajul produsului este obligatorie menionarea nlocuitorului i a proporiei acestuia n amestec. Comercializarea cafelei prjite i mcinate se realizeaz n plicuri (inclusiv vidate) confecionate din materiale impermeabile, pe baz de folii complexe care se nchid etan prin termosudare. Pstrarea este limitat, n condiii restrictive privind umiditatea relativ. Se obin curent i extracte de cafea natural, cu sau fr recuperarea aromei, cu un coninut de cofein normal sau decofeinizate. Acest produs (cafea instant, ness-caf) se obine prin concentrarea unei infuzii de cafea i deshidratarea acesteia pn la starea de pulbere. Extractele reconstituite trebuie s prezinte caracteristici corespunztoare de gust, miros, arom, limpiditate a soluiei. Principalii transformatori i distribuitori de cafea sunt: General Foods, Procter & Gamble, Nestl, Douwe Egberts, Jacobs-Interfood, iar principalii negociatori sunt: Rothfos i Volkart. La cele dou burse, Londra (robusta) i New York (arabica) se stabilesc cotaiile de referin la nivel mondial. PRODUCATORI SI DISTRIBUITORI Kraft Foods Romania este producator si distribuitor al marcilor de cafea Jacobs si Nova Brasilia si una din companiile de top de pe piata produselor zaharoase. Compania vinde in lume aproximativ 94 de miliarde de cesti cu cafea anual, echivalentul a 257 milioane cesti cu cafea in fiecare zi. Portofoliul Kraft Foods cuprinde alaturi de Jacobs, marci de cafea precum Carte Noire, Gevalia, Jacques Vabre, Maxwell House. Kraft Foods a generat 1.1 mld USD venit net din vanzarile de noi produse in 2002, iar in 2001 i s-a acordat titlul de "Compania Anului pentru Produse Noi" de catre revista New Products. Cafeaua Jacobs detine locul doi pe piata romaneasca a cafelei, iar Jacobs Kronung este lider in segmentul cafelei premium. 8

ELITE Romania a fost infiintata in anul 1994. In ultimii 6 ani, Elite a fost lider la vanzarea cafelei in Romania, avand consum de 30000t pe an si un profit de 60 milioane euro. 4. CONSUMUL DE CAFEA DIN ROMANIA Consumul de cafea din Romania este aproape de cinci ori mai mic decat media europeana, arata un studiu realizat institutul de cercetare a pietei, GFK. Potrivit studiului, in Romania, un roman consuma anual circa 1,83 kg de cafea, in timp ce europenii beau nu mai putin de 5,3 kg de cafea. Un alt fenomen reflectat de studiul GFK este si o scadere cu 3% a consumului de cafea, fata de perioada similara a anului trecut. Principalele cauze identificate de reprezentantii Asociatiei Romane a Cafelei sunt pretul mare al acestui produs, prohibitiv pentru mare parte din consumatorii romani. Asociatia Romana a Cafelei considera ca una dintre cauzele care au generat o scadere a pietei cafelei boabe si macinate cu 3% conform studiului GFK, ar putea fi generata si de faptul ca acest produs, cafeaua, este purtator de accize, ceea ce atrage dupa sine preturi mari. Ca rezultat, cafeaua devine greu accesibila consumatorilor romani Piata cafelei din Romania inregistreaza un consum de trei ori mai mic decat in alte tari din Europa. Cauza principala o reprezinta nivelul actual al accizelor, unul dintre cele mai ridicate din Europa: 850 euro/tona la cafeaua verde, 1250 euro/tona la cafeaua prajita si 5000 euro/tona la cafeaua solubila. Aceste accize se regasesc in pretul final al pachetului de cafea in proportie de 20%, ceea ce face ca acest produs sa fie greu accesibil consumatorilor romani. Asociatia Romana a Cafelei reuneste cei mai importanti producatori: Elite Romania, Kraft Foods Romania, Supreme Imex, Nestl, Alca Co si Panfoods, care impreuna detin aproximativ 90% din piata locala oficiala a cafelei de marca. Asociatia militeaza, inca de anul trecut, pentru eliminarea acestor accize, ceea ce va avea ca rezultat cresterea pietei cu mai mult de 50% in urmatorii patru ani. 9

Dintre cele 13 tari candidate la Uniunea Europeana, doar Romania, Bulgaria si Letonia percep accize pentru produsele ce nu au impact negativ asupra economiei, mediului inconjurator sau socialului. Comparativ cu celelalte tari candidate, Romania are cele mai mari taxe la cafea, desi are unul dintre cele mai scazute PIB/locuitor. Dupa scaderea inregistrata in primele doua luni ale anului, apare o redresare, astfel consumul de cafea boabe si macinata nu numai ca recuperat pierderea de 3%, dar a avut si o usoara crestere fata de aceeasi perioada a anului trecut, de 0,7% (conform unui studiu realizat de GfK Romania, Institut de Cercetare de Piata). Aceasta redresare se datoreaza cafelei ambalate. 83.6% dintre persoanele adulte au consumat cel putin o data cafea in ultima saptamana. Femeile consuma cafea intr-o proportie mai mare decat barbatii (86.0% femei vs 80.6% barbati), iar persoanele mai in varsta consuma cafea intro proportie mai mare decat cele tinere (86.1% persoanele peste 30 ani vs 77.7% persoanele cu varsta intre 18 si 30 ani).

10

Capitolul III Selectarea si descrierea caracteristicilor senzoriale ale cafelei

In acest studiu am ales marcile de cafea Tchibo si Jacobs. Tchibo ocupa o pozitie importanta pe piata cafelei atinsa printr-o rapida dezvoltare a retelei de distributie si a fortei de vanzare. In 2003, vanzarile de cafea Tchibo in Romania s-au ridicat la 7,5 milioane de euro. Exista mai multe tipuri: Tchibo Exclusive, Tchibo Family etc. Cafeaua Jacobs a avut o evolutie spectaculoasa pe piata romanaeasca, combinand o calitate superioara cu un pret rezonabil. O alta caracteristica a acestei companii este diversitatea produselor oferite. Iata cateva exemple: CAFEA JACOBS KROENUNG Gustul rafinat al acestei cafele premium, aroma si deosebita si puternica deriva din compozitia unica a boabelor din sortimentul Arabica. Este un produs pentru ocazii speciale. Consumatorul apreciaza mai ales savoarea acestei cafele, dar si taria ei stimulatoare. JACOBS KROENUNG - CAFEA INSTANT Produsele instant Jacobs fac parte din categoria cafelei solubile de calitate superioara. Consumatorul apreciaza, pe langa aroma sa deosebita, usurinta in preparare si spuma bogata, caracteristica cafelei instant. Principalele caracteristici senzoriale ale cafelei sunt: culoarea, limpiditatea (prezenta particulelor), aroma, gustul, mirosul. Pe baza observatiilor realizate, caracteristicile senzoriale ale celor doua produse pot fi prezentate in felul urmator:

11

Caracteristici senzoriale

Descrierea

caract.

senzoriale in urma obs. personale Tchibo Culoare negru-bruna Jacobs Culoare negru-bruna

Culoare Limpiditate Aroma Miros Gust

Limpiditate excelenta Mici particule in suspensie Aroma stabila, insa nu Aroma puternica, foarte bine foarte pronuntata pronuntata Caracteristic, puternic Caracteristic, si persistent Fin , usor dulceag puternic si

persistent Fin, mai pronuntat

Nota: caracteristicile au fost observate la produsele preparate in timpul analizei senzoriale, modul de preparare nefiind standardizat, pot interveni unele inexactitati, iar rezultatele sunt subiective.

12

Capitolul IV Analiza senzoriala a doua marci de cafea pe baza metodei punctajului Caracteristica senzoriala Scara de punctaj Descrierea caracteristicilor Punctaj acordat

13

Culare 0-3

Infuzie intens colorata 3 in brun Infuzie mai putin 2 1 0

intens colorata Coloratie slab bruna Culoare necorespunzatoare, Limpiditate 0-3

neomegena Lichid limpede, clar 3 Lichid limpede fara 2 particule in suspensie Lichid cu mici 1 particule in suspensie Lichid tulbure cu 0

Aroma 0-6

particole cu sedimente Excelenta, foarte bine 6 pronuntata Buna, bine pronuntata 4 Slaba, fara miros 2 strain Necorespunzatoare cu 0

Gust

0-6

nuante straine Gust excelent, fin, fara 6 astringenta Bine pronuntat, usor 3 astringent Necorespunzator 0 Excelent, caracteristic 2 Bine pronuntat, usor 1 astringent Necaracteristic 0

Miros

0-2

Totalul punctajulu (maxim) este de 20 de puncte. 14

Fisa individuala Numele studentului : Caracteristica senzoriala Culoare Limpiditate Aroma Gust Miros Totalul punctajului : 13 Punctaj individual 3 1 4 3 2 Observatii Infuzie intens colorata in brun Lichid cu mici particule in suspensie Buna, bine pronuntata Bine pronuntat, usor

astringent Excelent, caracteristic

Fisa individuala Numele studentului : Data : Produsul : Jacobs Caracteristica senzoriala Punctaj individual Observatii

Culoare Limpiditate Aroma

3 3 6

Infuzie intens colorata in brun Lichid limpede, clar Excelenta, pronuntata 15 foarte bine

Gust Miros

3 1

Bine

pronuntat,

usor

astringent Placut dar slab

Totalul punctajului : 16

Fisa individuala Numele studentului : Produsul : Tchibo Caracteristica senzoriala Punctaj individual Observatii

Culoare Limpiditate Aroma Gust Miros

3 2 4 3 1

Infuzie intens colorata in brun Lichid limpede fara

particule in suspensie Buna, bine pronuntata Bine pronuntat, usor usor

astringent Bine pronuntat, astringent

Totalul punctajului : 13

16

Fisa individuala Numele studentului : Caracteristica senzoriala Punctaj individual Observatii

Culoare Limpiditate Aroma Gust Miros

3 2 6 6 2

Infuzie intens colorata in brun Lichid limpede fara bine fara

particule in suspensie Excelenta, foarte pronuntata Gust excelent, fin,

astringenta Excelent, caracteristic

Totalul punctajului : 19 Fisa individuala Numele studentului : Voitovici Vladimir Data : 8 decembrie 2006 Produsul : Tchibo Caracteristica senzoriala Punctaj individual Observatii

Culoare Limpiditate Aroma

1 2 6

Coloratie slab bruna Lichid limpede fara bine

particule in suspensie Excelenta, foarte pronuntata 17

Gust Miros

3 0

Bine

pronuntat,

usor

astringent Necaracteristic

Totalul punctajului : 12

Fisa individuala Numele studentului : Caracteristica senzoriala Punctaj individual Observatii

Culoare Limpiditate Aroma Gust Miros

1 1 2 3 2

Coloratie slab bruna Lichid cu mici particule in suspensie Slaba, fara miros strain Bine pronuntat, usor

astringent Excelent, caracteristic

Totalul punctajului : 9

18

Fisa individuala Numele studentului : Vornicescu Valeria Data : 8 decembrie 2006 Produsul : Tchibo Caracteristica senzoriala Punctaj individual Observatii

Culoare Limpiditate Aroma Gust Miros

2 2 6 3 1

Infuzie mai putin intens colorata Lichid limpede fara bine usor usor

particule in suspensie Excelenta, foarte pronuntata Bine pronuntat, astringent Bine pronuntat, astringent

Totalul punctajului : 14

Fisa individuala Numele studentului : Produsul : Jacobs

19

Caracteristica senzoriala

Punctaj individual

Observatii

Culoare Limpiditate Aroma Gust Miros

3 2 4 3 2

Infuzie intens colorata in brun Lichid limpede fara

particule in suspensie Buna, bine pronuntata Bine pronuntat, usor

astringent Excelent, caracteristic

Totalul punctajului : 14 Fisa finala Data : \\ Caracteristica Culoare Limpiditate Aroma Gust Miros Stud 1 3 1 4 3 2 Stud 2 3 2 4 3 1 Stud 3 1 2 6 3 0 Stud 4 2 2 6 3 1 Media Finala 2.25 1.75 5 3 1

Total punctaj mediu : 13 20

Fisa finala Data : \\ Caracteristica Stud 1 Stud 2 Stud 3 Stud 4 Media Finala

Culoare Limpiditate Aroma Gust Miros

3 3 6 3 1

3 2 6 6 2

1 1 2 3 2

3 2 4 3 2

2.5 2 4.5 3.75 1.75

Total punctaj mediu : 14 Tchibo intocmeste 65% din potentialul maxim astfel poate fi considerat un produs bun. Jacobs intocmeste 70% din potentialul maxim astfel, poate fi considerat un produs foarte bun

21

Concluzii Observam ca Jacob-sul are un miros mai puternic si mai bine apreciat de consumatori. Din acest motiv, putem declara ca produsul Tchibo este inferior la aceasta categorie si necesita imbunatatiri. In ceea ce priveste gustul, ambele marci au obtinut punctaje medii. Acest capitol fiind foarte important in aprecierea calitatii produselor alimentare este necesar ca ambele tipuri de produs sa fie imbunatatite, sa se obtina un gust mai puternic si mai persistent. Sesizam din nou o mica diferenta in evaluarea celor doua produse, de aceasta data in favoarea marcii Tchibo. Propunerea de a realize un produs cu o aroma mai placuta si mai apreciata, se adreseaza ambelor tipuri de cafea, in special celei Jacobs. Aroma este printre principalele caracteristici organoleptice ale cafelei, fiind de multe ori factorul decisiv in alegerea cafelei. Desi nu este o caracteristica dintre cele mai importante cand este vorba de cafea, limpiditatea confera o stare de siguranta si placere in momentul cand infuzia este bauta. Tchibo este din nou deficitara in acest capitol , dar ambele marci ar avea de castigat daca ar investi mai mult in procesul prelucrarii boabelor de cafea. Culoarea este respectata de ambele produse, astfel consideram ca Tchibo si Jacobs sunt doua tipuri de cafea de o calitate peste medie. Obtinand un nivel de 65%, Tchibo se incadreaza la categoria produselor bune (50%-70%), iar Jacobs, cu 70% trece in categoria produselor foarte bune (70%-90%). 22

23