Sunteți pe pagina 1din 5

Regimul alimentar in diabetul zarahat

Dieta este elementul terapeutic primordial, constant intalnit in toate formele de boala. Aproape o treime din diabeticii tip2 nou descoperiti pot fi echilibrati initial numai prin dieta. Dieta pacientului diabetic se apropie cat mai mult de dieta oricarui om sanatos, fiind caracterizata de un aport crescut de fructe si legume si de evitarea consumului exagerat de sare si grasimi animale. O dieta corect stabilita trebuie individualizata in functie de greutatea pacientului si de afectiunile asociate. Astfel, se recomanda o dieta normocalorica la normoponderali , hipocalorica la hiperponderali si hipercalorica la subponderali; glucidele trebuie sa reprezinte 55% din aportul caloric, 30% grasimi, din care 10% mononesaturate ( ulei de masline), 10% polinesaturate (ulei de floarea soarelui, margarina, macrou, sardine, etc), 15% proteine. Astfel, o caracteristica a dietei in diabetul zaharat o reprezinta stabilirea unei cantitati fixe de glucide, cantitate stabilita de medic, ce oscileaza intre 120 si 200 de grame pe zi. Restrictia facuta la glucide se compenseaza caloric cu alte alimente .care nu contin glucide (albumine, grasimi, verdeturi) din care bolnavul poate manca atat cat sa se sature. Pentru a fi sigur ca respecta regimul alimentar, diabeticul este obligat sa cantareasca zilnic alimentele care contin glucide. Orice depasire a prescriptiei medicului la alimentele din aceasta categorie, duce la decompensarea diabetului. Regimul alimentar in diabet este format din doua grupe de alimente, dupa cum urmeaza: A) Alimente care nu contin glucide si nu trebuie cantarite zilnic Carne: vaca, vitel, pasare, miel, mezeluri (parizer, cremwursti, sunca), Peste: proaspat sau conservat ( salau, stiuca, cod, hering, crap, biban, pastrav, etc) Oua: proaspete . Grasimi: unt, untdelemn, margarina Smantana: proaspata Nuci, alune: (4-5 bucati). Bauturi: ceai, cafea, apa minerala. De asemenea vin alb, tuica sau coniac, dar cu moderatie, abuzul fiind daunator oricui si cu atat mai mult diabeticului. Zarzavaturi: rosii, vinete, spanac, ciuperci, ardei gras, varza alba, bame, varza rosie, conopida, castraveti, dovlecei, fasole verde, ridichi, andive, stevie, loboda, papadie, untisor, salata verde (800 - l 000 g).

B) Alimente care contin glucide si trebuie socotite si cantarite zilnic pe cantar Fructe proaspete: fragi, capsuni, zmeura, agrise, mure, piersici, mere, cirese timpurii, caise, visine, portocale (fara coaja, gutui, prune nu prea dulci (contin 10% glucide). Lactate: branza de vaci, iaurt (contin 4% glucide) lapte dulce ( 5%glucide) Fainoase: paste fainoase, cartofi, orez sau gris, toate cantarite fierte (contin 20% glucide). Paine: proaspata, indiferent de calitate (contine 50% glucide) - painea va fi impartita pe felii si mese, cat mai exact; mesele se vor repartiza la ore cat mai precise; (dimineata, ora 11, pranz, ora 17 si seara). Ultima masa sub forma unei mici gustari va fi luata la orele 22. Painea prajita va fi cantarita inainte de prajire, deoarece prin deshidratare cresc glucidele; Mamaliga pripita, la fel si fasolea boabe cantarita fiarta (contin 12% glucide). Alimentele cu continut glucidic permise diabeticului se pot inlocui unele cu altele ( in cantitati echivalente). Astfel: 20 g paine ( o felie paine) = 200 ml lapte (o cana ) sau 200 g (iaurt, branza de vaci) = 50 g cartofi (doua linguri) = 50 g orez sau gris fiert = 50 g paste fainoase fierte = 100 g fructe permise = 80 g mamaliga pripita = 100 g morcovi=100 g sfecla rosie= 120g mazare= 150 g fasole verde. Mai precis putem exemplifica cu o foaie de echivalente, frecvent utilizata in stabilirea dietelor in Institutul de Diabet si boli de nutritie N . Paulescu Alimentele interzise Diabeticului ii sunt oprite fainurile, biscuitii, castanele, zaharul, ciocolata, bomboanele, prajiturile, rahatul, dulceata, inghetata, berea, vinul dulce, mustul, siropurile, lichiorurile, smochinele, stafidele, curmalele, prunele uscate, perele pergamute. Reguli privitoare la regimul de viata: Dati multa atentie igienei personale, in special pastrati cu strictete curatenia pielii si a gurii. Spalati-va pe dinti dupa fiecare masa si tratati-va eventualele focare dentare. Ingrijiti-va picioarele, prin spalarea lor zilnica cu apa si sapun precum si prin evitare frigului si a incaltamintei necorespunzatoare. Evitati viata, zbuciumata, cu incordare nervoasa permanenta care stanjeneste echilibrarea diabetului. Luati masa mereu la aceleasi ore si respectati orele de somn. Evitati viata sedentara si supraalimentatia care predispun la obezitate. Obezitatea agraveaza diabetul si inlesneste aparitia complicatiilor vasculare. Pentru o mai buna ardere a glucozei va este folositoare o activitate musculara, insa fara eforturi intense. De aceea va recomandam plimbari, mici excursii, gimnastica si sporturi usoare: tenis de masa, ciclism, canotaj, vanatoare, scurte ascensiuni etc.

Indiferent de tipul de diabet, trebuie sa fie respectat un regim alimentar echilibrat, cu scopul de a furniza ratia calorica necesara, de a reduce hiperglicemia si de a mentine o greutate corporala satisfacatoare si stabila. Ratia alimentara trebuie sa fie repartizata in trei mese si una sau doua gustari si sa furnizeze 55% din calorii sub forma de glucide (din care doua treimi sa fie glucide complexe zise cu absorbtie lenta si o treime glucide simple zise

cu absorbtie rapida), repartizate pe diferitele mese si adaptate la un eventual efort fizic; bauturile akoolizate, care pot provoca o hipoglicemie la diabeticii tratati cu insulina, trebuie sa fie evitate. Aportul in proteine (care trebuie sa reprezinte de la 12 la 15% din aporturile energetice) este asigurat prin carne, pqte, oua, lapte, paine, cereale, cartofi, legume uscate, soia. Aportul in glucide este asigurat prin cartofi, fructe proaspete, legume verzi, paine si cereale, lapte, iaurt. Glucidele din produsele zaharoase (patiserie, bauturi cu zahar) trebuie limitate, chiar evitate, si consumate doar in timpul meselor. Lipidele (care trebuie sa reprezinte 30% din aporturile energetice) sunt furnizate de unt, ulei, grasimile din carne si din branzeturi. Grasimile vegetale trebuie sa fie preferate grasimilor animale cu scopul de a limita riscurile afectarii arterelor de ateroscleroza. Regimul bolnavului de diabet neinsulinodependent care prezinta o supraincarcare ponderala trebuie, de asemenea, sa fie echilibrat, dar, concomitent, sa fie si hipocaloric. Si in acest caz bauturile akoolizate nu sunt recomandate, tinand cont de aportul caloric suplimentar care l-ar putea constitui. Ratia calorica totala este adaptata evolutiei greutatii si tratamentului. Un exercitiu fizic regulat (intre 30 si 45 de minute de trei ori pe saptamana), de preferinta un sport de rezistenta (bicicleta, natatie, mers cu piciorul), amelioreaza trecerea zaharului in celule, miqorand necesitatile de insulina ale organismului. Totusi, exercitiul este susceptibil de a provoca o hipoglicemie la pacientul insulinodependent. Aceasta este prevenita prin injectarea de insulina intr-o zona nesolicitata de exercitiul fizic, prin adaptarea dozei injectate la efortul facut si prin autocontrolul glicemiei inainte si dupa activitatea fizica. Inainte de a permite orice efort fizic, trebuie sa ne asiguram de absenta unei insuficiente coronariene (destul de silentioasa la un diabetic) printr-un examen cardiologic cu electrocardiograma, completat - daca este necesar - cu o proba la efort. Regimul alimentar n diabet trebuie s asigure o bun funcionare a organismului, i, n exterior, o greutate normal. ntruct diabetul tip 2 apare de cele mai multe ori la persoanele cu suprapondere i obezitate, msurile privind nutriia i micarea sunt deosebit de importante. Persoanele obeze cu diabet care slbesc au ocazia s observe ce rol important are pierderea kilogramelor asupra glicemiei, tensiunii arteriale, colesterolului, i, nu n ultimul rand, a strii de bine. Regimul alimentar n diabet nu este un regim spectaculos, cum se crede adeseori (spre exemplu renunarea la pine sau banane, pentru a alege dou erori mai frecvent ntlnite), ci un regim echilibrat, din care s nu lipseasc nicio grup de alimente. Faptul c pacienilor cu diabet li se recomand s nu consume zahr, alimente cu zahr, i miere de albine, se justific prin modalitatea n care aceste alimente solicit pancreasul s fabrice insulin. Avnd n vedere c, n diabet, producia de insulin scade n timp, acest proces nu trebuie accelerat prin epuizarea unui depozit de insulin oricum limitat. Zahrul trebuie nlocuit cu ndulcitori, care solicit mai puin (polioli i derivai) sau deloc (ndulcitorii

necalorigeni) pancreasul. Consumai n cantitile obinuite, ndulcitorii sunt siguri i au locul lor n viaa persoanei cu diabet. Cu privire la celelalte alimente, nu exist interdicii, ci doar recomandri referitoare la cantiti, pentru a preveni creterile mari sau susinute ale glicemiei. Astfel, unele alimente, precum pinea, cartofii, orezul, pastele finoase, fructele, trebuie sa fie consumate n anumite limite, ce difer de la om la om. A doua categorie de recomandri nutriionale n diabet are ca obiectiv prevenirea complicaiilor, n principal cele cardiovasculare. Se recomand limitarea consumului de grsimi animale i de alimente bogate n grsimi industriale de tipul margarinei, i un consum de grsimi bune (polinesaturate, mononesaturate) adecvat cantitii de calorii pe care o aduc. Persoanelor hipertensive li se recomand s consume sarea n mod moderat. Dincolo de aceste recomandri generale, regimul alimentar se stabilete n funcie de particularitile fiecrei persoane. n diabetul tip 1 cunotinele despre alimentaie trebuie aprofundate, n sensul cunoaterii coninutului alimentelor, n mod obligatoriu coninutul n glucide (hidrai de carbon). Aceasta este baza unui tratament corespunztor cu insulin, tratament care trebuie adaptat la activitile din viaa de zi cu zi, n mod particular la alimentaie, pentru a menine glicemia n limitele dorit

Cum se trateaz diabetul?


Tratamentul diabetului cuprinde dou tipuri de intervenii: cele care au ca rol meninerea glicemiei n anumite limite, i cele care au ca rol reducerea riscurilor pentru complicaii, suplimentar fa de echilibrarea glicemiilor. Alturi de alimentaie i activitate fizic, principalele tratamente utilizate pentru meninerea glicemiei la nivelele dorite sunt tabletele, insulina sau ambele. Exist i alte tratamente, mai moderne, ncadrate la antidiabetice orale dei se administreaz injectabil (care nu sunt insulin). Principiul de baz al tratamentului este corectarea anomaliilor prezente. n diabetul tip 1, trebuie corectat absena total a insulinei din organism. Astfel, insulina trebuie administrat ntr-o manier ct mai apropiat de ceea ce face pancreasul sntos. O imitare ct mai bun a aciunii pancreasului normal presupune noiuni detaliate despre alimentaie, micare, i alte caracteristici individuale. n diabetul tip 2, exist dou probleme: scderea produciei de insulina i utilizarea defectuoas a acesteia (rezistena la insulin). n acord cu aceste defecte, principalele tratamente cu antidiabetice orale se grupeaz n terapii care stimuleaz secreia de insulin (pe o anumit perioad, n funcie de

epuizarea rezervelor de insulin din corp), terapii care ajut la o mai bun utilizare a insulinei, crora li se adaug tratamentul cu insulin. Principalul medicament din tratamentul diabetului, metforminul (ncadrat la terapiile care contribuie la o bun utilizare a insulinei), are numeroase aciuni benefice, motiv pentru care se recomand i mpreun cu insulina. n evoluia diabetului tip 2, atunci cnd medicamentele care stimuleaz secreia de insulin nu mai au efect, este necesar compensarea lipsei de insulin din organism cu insulin din exterior (la fel cum n hipotiroidism se administreaz hormoni tiroidieni). Insulina nu are contraindicaii, i se administreaz i n alte situaii n cursul unor boli, n timpul sarcinii (cnd medicamentele sunt contraindicate), i, n multe cazuri, la nceputul diabetului cnd organismul nu rspunde la medicamente etc. Tratamentul cu insulin este n zilele noastre simplu, se administreaz cu dispozitive moderne (stilouri = pen-uri), cu ace mici, nedureroase, n grsimea de sub piele. Alte tratamente (neincluznd modalitatea de administrare a insulinei prin pomp, puin rspndit) sunt n prezent cu totul excepionale (transplantul de pancreas) sau subiect de cercetare (de ex. transplantul de celule stem, deocamdat dezamgitor). Al doilea tip de tratamente se adreseaz riscurilor legate de diabet, prin intervenii asupra altor elemente dect glicemia. Ele au scopul principal de a reduce riscul cardiovascular, i se refer la alimentaie, fumat, alcool, tensiune arterial, colesterol, stres i alte aspecte ale stilului de via. Interveniile de reducere a riscului sunt cel puin la fel de importante ca normalizarea glicemiei, i trebuie cu privite cu seriozitatea pe care o impune o boal complex ca diabetul zaharat.