Romnia ncotro

n ansamblul sau, societatea se prezinta ca un sistem social-global, structurat n subsisteme sociale cu structuri, mecanisme si functii proprii. Dintre aceste subsisteme sau sisteme partiale cele mai importante sunt: cel politic, economic, spiritual, informational, militar etc. nca din cele mai vechi timpuri prin importanta si rolul jucat n existenta si functionalitatea societatii, s-a impus sistemul economic. n fond, viata economica reprezinta suportul material al vietii sociale, esenta si actiunea sa facnd posibila prezenta celorlalte sisteme sociale, a societatii. Din aceasta cauza, oamenii s-au preocupat att teoretic ct si practic de viata economica, facnd pe marginea acesteia numeroase aprecieri, opinii, reflectii. ntr-o acceptiune generala economia ar desemna ordinea n gospodarie, n activitatea pe care oamenii o desfasoara n vederea crearii bunurilor materiale si a serviciilor destinate satisfacerii trebuintelor de viata. Prin extensiune, termenul de economie a fost si este folosit pentru a desemna cunoasterea acestui domeniu, sau n ultima instanta stiinta economica n ansamblu sau. Economia Romniei este o economie de pia , conform Constitu iei din 1991. Conform acesteia, statul este obligat s asigure libertatea comer ului i protec ia concuren ei loiale. n economia Romniei ac ioneaz a adar legea cererii i a ofertei. La baza acesteia se afl proprietatea privat care trebuie protejat i garantat. Tsunami-ul provocat pe bursele de dincolo de Atlantic s-a fcut resimit i la nord de Dunre. Creditarea a intrat n impas, antrennd scderea dramatic a consumului, cu efecte mult mai mari pentru Romnia dect pentru alte state europene. O problema este cauza scumpirii valorii si a raritatii banului, iar nota aceasta de plata se va raspandi in economie, prin caderea leului si scumpirea creditului. Amandoua vor impinge preturile in sus. In jur de 16% din totalul bancilor din Romania apartin unor institutii grecesti, iar mare parte din restul unitatilor bancare, inclusiv unele mari, sunt proprietatea bancilor din Austria. Acestea din urma au fost avertizate de Viena sa limiteze creditarile catre sucursalele lor, pentru a indeplini cerintele UE. Creditul in Romania nu este dominat de creditul corporate acordat companiilor . Acela produce cresterea economica, deoarece se duce in productie. In schimb, creditul catre populatie se duce catre consum. Putem spune ca cea mai buna componenta a sa este creditul imobiliar, dar grosul creditului pentru populatie este de consum, adica pentru bunuri a caror valoare scade exact din momentul achizitionarii. Deci, este vorba de un gen de

crestere economica dar aceasta nu duce la dezvoltare. Este o economie in care se fac importuri fara sa se faca exporturi, fara infrastructura rutiera si feroviara. Din acest simplu motiv, noi am avut mai mult de suferit din punct de vedere economic. Societatea a avut cel mai mult de suferit. Companiile mari s-au repliat rapid pentru a face fa noilor condiii de pe pia i au redus costurile cu resursele umane, fie prin diminuarea retribuiilor fie prin eliminarea unor posturi din organigrame.Sectorul public a avut de suferit din comprimarea activiti economice i sub presiunea acordului cu Fondul Monetar Internaional (FMI) au operat reduceri de personal .Toate aceste msuri luate n sistemul privat i n cel guvernamental au scos oamenii n strad i au condus la creterea fenomenului infracional. Pentru a stabiliza evoluia leului n raport cu euro este necesar creterea produciei interne. Pentru ara noastr miza o constituie turismul, agricultura i factorul uman. Romania nu ar trebui sa stimuleze o crestere a sectorului public, desi exista unele teorii (legea lui Wagner), care afirma ca un asemenea proces este inevitabil, odata cu dezvotarea societatilor si crestere gradului de complexitate al acestora. Tendinta tarilor Uniunii Europene in ultimii ani este cresterea sectorului public, cu accent pe politicile sociale. Daca Romania va urma acest model, se va ajunge la un numar mare de cetateni care sa prefere sa traiasca din ajutorul de somaj decat sa munceasca, asa cum se intampla in tari precum Germania sau tarile nordice, tari cu o preocupare mare pentru politicile sociale. Riscul major caruia se expune Uniunea Europena continuand sa incurajeze o crestere a cheltuielilor sociale este o incetinire a ritmului cresterii progresului (progres in toate domeniilor vietii socio-economice). In ritmul acesta, UE risca sa nu ajunga niciodata Statele Unite din punct de vedere economic. Revenind la Romania, este necesara o contractie a sectorului public. In primul rand este necesara o reducere a cheltuielilor bugetare. Aceasta reforma a sectorului public nu trebuie sa se materialiezeze prin cateva ordonante adoptate in graba, ci printr-o strategie coerenta, cu obiective strategice extreme de bine definite. Cheltuielile publice trebuie orientate in principal catre infrastructura si educatie, si mai putin catre domeniile sociale. Romanii trebuie sa inteleaga ca statul nu ii va ajuta in momentele grele, ci trebuie sa se ajute ei insisi. In acest sens trebuie incurajate domenii ca pensiile private, asigurarile de viata si de sanatate private. Educatia trebuie sa fie un domeniu in care statul trebuie sa investeasca masiv. In conditiile in care Romania nu dispune de resurse minerale exeptionale, unica sansa de progress a Romaniei o reprezinta capitalul uman, mai exact calitatea acestuia.In ceea ce priveste fiscalitatea, ar trebui adoptate masuri fiscale care sa incurajeze atragerea de investitii straine, precum si initiativa intreprenoriala a romanilor, in special a tinerilor. Pentru ca Romania sa beneficieze de un avantaj competitive in regiune, este necesar ca impozitul pe venit sa se mentina la un nivel fix si sa scada cu cel putin 2 puncte procentuale. De asemnea TVA-ul ar trebui sa scada cu minim 1 punct procentual. Trebuie marite impozitele pe vicii.

Prosperitatea economica depinde de dezvoltarea pietelor. Pietele creeaza castigatori si perdanti, ceea ce duce la inegalitate economica si sociala. Inegalitatea va genera pierderea increderii in stat, ceea ce va ingreuna implementarea de noi reforme. Pentru a diminua efectele saraciei si inegalitatea, guvernul trebuie sa investeasca in educatie, sanatate, protectie sociala. Statul trebuie sa puna accentul pe incurajarea noilor intreprinderi, fie ca este vorba de IMM-uri sau de companii mari. Un raport al Bancii Mondiale arata ca solutia cresterii economice o constituie interactiunea dintre intreprinderile vechi si cele noi. Noile intreprinderi trebuie lasate sa castige un loc pe piata pentru a absorbi forta de munca provenita din vechile intreprinderi de stat.Cei care au avut de castigat de pe urma tranzitiei au fost tinerii, cei cu studii superioare, antreprenorii, in special cei care detineau activele statului. Pe de alta parte cei care au pierdut au fost mai numerosi : pensionarii, batranii, somerii, cei fara studii superioare, oamenii din mediul rural din regiuni izolate sau sarace. De libertatea economica au beneficiat cel mai mult antreprenorii. Ei sunt singura categorie economica de pe piata muncii care si-a imbunatatit situatia de la inceputul tranzitiei, de aceea sunt denumiti castigatori ai procesului de tranzitie. Principalii perdanti ai tranzitiei sunt muncitorii din sectorul public. Multi dintre ei s-au confruntat cu pierderea locului de munca in urma privatizarii si restructurarii intreprinderilor in care lucrau. Ei ii percep pe politicieni si pe antreprenori ca fiind corupti.

Nume: Dogaru Roxana Elena AMS I-VLCEA