RECENZIE

Recenzor: Canciu Iani Articol recenzat: DIAMOND SHARPENING STONE, Anita Desai, 2003, Editura: Temple University Press

1.Rezumat articol

Anita Desai este o scriitoare ce provine din India si este profesor doctor la Institutul de Tehnologie din Massachusset.A fost nominalizat pn acum de 3 ori pentru Booker Prize dintre care de 2 ori a ctigat premiul pentru crti despre diamante. Cartea prezentat a aparut in 2003,atunci cand scriitoarea s-a hotarat sa mpart ntregii lumi marea ei pasiune :diamantele. A scris aceasta carte unde impartete tuturor frumuseea natural a diamantelor,de cate tipuri sunt si ntregul proces de transformare al acestora din simple pietre in pietre preioase.caci diamantul devine preios numai dup lefuire . La originea lor diamantele sunt minerale native si pietre preioase.

Denumirea de diamant provine din limba greac "adamas" ce insemna , "de nenvins", "indestructibil".Scriitoarea este fascinat de gradul ridicat de duritate al diamantelor. Dupa cum spune si numele crii,tema acesteia se refera la lefuirea diamantelor brute si procesul tehnologic de transformare a acestora in pietre preioase. In primul capitol al crii autoarea descrie formarea diamantelor nc din momentul n care acestea se afla in pamnt. Diamantele iau natere la adncimi

mari, unde sunt temperaturi i presiuni ridicate. Rocile mam ale diamantului sunt Peridotit i Eklogit sau in vulcani, sunt roci bogate n gaze Kimberlite i Lamproite. Diamantele se pot exploata din rocile nsoitoare prin minerit.Mai exista si un alt tip de diamante denumite microdiamante. Acestea iau natere la cderea meteoriilor mari pe Pmnt. O dat formate, durata de via a unui diamant este de la cteva sute de milioane de ani la trei miliarde de ani.De asemenea exist mai multe tipuri de diamante: incolore si fancy.In bijuterii cel mai des intlnite sunt diamantele incolore. Clasificarea culorii conform standardelor GIA (Gemmological Institute of America) ncepe cu litera D, urmnd valorile descresctoare din alfabet. Dup litera J, diamantul capt o nuan glbuie. Diferenele ntre fiecare liter este foarte mic, iar compararea culorilor diamantelor se face sub lumin special. Atunci cand sunt privite frontal, orice persoan tinde s "clasifice" diamantele ca fiind ntre I si J. D este bineneles cea mai bun, cea mai rar i cea mai scump culoare. Unele diamante intr n zona de sfrit a scrii culorilor, ctre Z (de culoare galben deschis), nefiind ns culori speciale. Dintre culorile cele mai disponibile, cei mai multi cumprtori opteaz pentru culorile de la D la J, dup sistemul GIA. Astfel, D-E-F sunt gradele "incolore", iar G-H-I-J sunt cele "aproape incolore". Diamantele n culori speciale, unice sunt numite de scriitoare "Fancy", fanteziste, i sunt foarte rare. Ele nu fac parte din scala standardizat a culorilor diamantului. Cele mai rare culori sunt rou i violet, precum i combinaiile acestor 2 culori. Galben i maroniu sunt cele mai comune culori ale diamantelor, dar diamantele incolore sunt cele mai cunoscute i apreciate n industria bijuteriilor. n categoria diamantelor Fancy intr renumitele diamante albastre ("Hope"), verzi ("Dresden"), galben-portocaliu ("Incomparable"), roii ("Hancock") sau roz (provenite din mina australian Argyle). Cel de-al doilea capitol al crtii face referire la claritatea diamantelor,una dintre cele patru caracteristici fundamentale ale acestora. Claritatea unui diamant face referire la gradul de impuriti pe care il poate avea un diamant studiat cu ochiul liber sau cu ajutorul unei lupe care mrete de 10 ori. Doar aprox. 5% din

diamantele naturale gsite sunt pure i au totodat o mrime corespunzatoare unei foarte bune valorificri. Specialitii denumesc aceste impuriti, "incluziuni". Tipul, numrul si locaia incluziunilor poate deseori identifica individual diamantele. Cu ct are mai puine impuriti cu att diamantul este mai valoros. Al treilea capitol al crii ne vorbete despre tietura ce transform diamantele din pietre brute in pietre preioase. Tietura indic modul cum este tiat diamantul i i confer acestuia strlucire. Se refer la proporiile i finisajul diamantului. Dintre cele patru caracteristici, tietura este singura contribuie adus de mna omului, transformnd o piatr preioas brut, nelefuit ntr-un diamant faetat i lefuit n diverse forme. Tietura este cea mai important dar si cea mai provocatoare calitate. Unghiurile si finisajul diamantului sunt cele care ofera acestuia acea stralucire specific, ce pare c vine chiar din centrul lui. Taietura este un proces tehonologic complex si exista mai multe tipuri ale acestuia. Tierea n faete este un procedeu prin care o parte din lumina czut pe suprafaa plan a unei faete foarte bine lustruite, este reflectat ca de o oglind, punnd n eviden strlucirea pietrei. O alt parte din lumina care ptrunde n diamant este refractat i reflectat de faetele din partea sa inferioar, dnd natere aa numitelor "focuri" ale pietrei. Cea mai cunoscut i mai rspndit tietura a diamantului este briliantul rotund. Briliantul clasic comport 57 faete. Criteriile stabilirii valorii unui diamant sunt: densitatea , duritatea ,dispersia i refracia luminii , conductivitatea termic , strlucirea , puritatea. Spectroscopia (absorbia unor radiaii) poate stabili dac culoarea diamantului este natural sau realizat ulterior. Diamantul care va fi lefuit cu faete multe se numete briliant care are mai multe variante. Producia diamantelor naturale pe glob a atins cantitatea de 20 de tone anual. La aceast cantitate se adaug diamantele sintetice care se fabric din grafit pur supus la presiuni de peste 100.000 de bari i care n cea mai mare parte au utilizare n industrie. Diamantul are unghiul de refracie ridicat, de aceea strlucete intens, ceea ce a dus la utilizarea principal a

diamantelor naturale ca pietre pretioase azi aceste unghiuri a faetelor unui cristal sunt simulate prin programare asistat de calculator determinnd unghiul optimal pentru o strlucire maxim, astfel unghiul de lefuire a cristalului fiind automatizat.Un diamant pur este incolor, actual sunt procedee tehnice cu ajutorul laserului prin care se ndeprteaz impuritile din cristal, iar prin iradieri a cristalului n reactoare atomice s-a reuit ca diamante cu o valoare inferioar s fie transformate n cristale cu o culoare stabil verde sau albastr. Aplicaiile n industria de folosire a diamantului sunt ca:abdrazic, instrumente de tiat sau gurit foarte ascuite i dure. n medicin (chirurgie), o aplicaie tot mai larg o are folosirea lamelor de bisturiu acoperite cu un strat de carbon asemntor diamantului. De asemenea, industria electronic prezint interese pentru asemenea straturi aplicate pe electrozi, la fel de important este n tehnologia semiconductorilor sau n chimie. n concluziile crtii, Anita Desai subliniaz faptul c fiecare diamant trebuie s vin nsoit de un certificat de calitate care i atest unicitatea. Aceasta este amprent diamantului care ofera informaiile eseniale pentru un cumprtor dar si pentru un expert. Trebuie s conin informaii despre: tietura, claritate, fluorescen,carate, culoare, proporii, grad de finisare. Finalul crii este reprezentat de deja celebra replic cele mai bune prietene ale unei femei sunt diamantele!

2. Organizare Organizarea crtii este una clasic, corect din punct de vedere tiinific fiind organizat n capitole bine structurate. Exista un fir logic al prezentrii detaliilor despre diamante si modul lor de prelucrare ceea ce face ca aceasta carte sa fie usor de parcurs.

3. Coninut a) Originalitate : Tema analizat de autoare in aceast carte se poate spune c este relativ nou deoarece nu au mai fost scrise crti despre prelucrarea diamentelor ceea ce i confera crii originalitate. b) Noutate : Se aduce o lumin nou asupra domeniului analizat dintr-un punct de vedere pertinent si original c) Relevan i calitatea metodelor/tehnicilor descrise : Tema analizat este important prin prisma faptului c diamantele au inceput s fie privite din ce in ce mai mult drept investiii alternative deoarece preul mare al diamantelor, combinat i cu o crestere a cererii, au dus la majorarea valorii aciunilor companiilor din industrie, la nivel global. Este o tem util deoarece muli investitori si simplii cumprtori pot afla cum se funcioneaz toat industria care sta n spatele diamantelor si prin simpla lecturare a crii un pasionat n domeniu poate devenii un mic expert deoarece ei pot aprecia valoarea unui diamant in baza proprietilor pe care le are (densitatea , duritatea ,dispersia i refracia luminii , conductivitatea termic , strlucirea , puritatea). Ideile i concluziile desprinse din carte sunt pertinente i pot constitui puncte de plecare pentru noi cercetri n domeniu. Metodele de prelucrare a diamantelor sunt foarte bine descrise i structurate fiind pe ntelesul tuturor. d) Calitate : n cadrul crii sunt descrise competent metodele i tehnicile utilizate in prelucrarea acestor pietre preioase si deasemenea sunt prezentate foarte bine toate tipurile de diamante , caracteristicile fundamentale dup care sunt evaluate diamantele.

4. Prezentarea gramatic i stil Pentru a evita monotonia, Anita Desai se folosete de tehnica oscilrii , motiv pentru care regsim uneori acelai eveniment povestit de mai multe ori. n mod uimitor, ns, autoarea d prezentrii i limbajului o form care nu las loc de plictiseal. Gramatica abordat este una uoar, explicit i care poate fi neleas de oricine, stilul i exprimarea autoarei este clar i coerent, fr greeli gramaticale sau de exprimare. 5. Citri i surse bibliografice Cartea nu conine bibliografie, principalele surse fiind cunotiinele dobndite pe parcursul carierei sale de profesor doctor la Institutul de Tehnologie din Massachusset. 6. Sugestii pentru mbuntirea crii Avand n vedere c Anita Desai a catigat 2 premii Booker Prize pentru carile scrise despre diamante sugestiile sunt de prisos, dar a putea spune c autoarea ar fi putut sa adauge cteva trairi din cariera sa pentru a face lectura mai plcut