Sunteți pe pagina 1din 1

Amintiri din copilrie Umorul

Umorul Amintirilor din copilrie are ca surs, n primul rnd, comicul de situaie, cci unele ntmplri sunt hazlii prin nsi natura lor. Astfel sunt momentul plecrii la Iai, ntmplarea de la rohatca Pcurari, nfiarea dezolant, aproape groteasc, a zmeilor lui mo Luca sau imaginea dsclimii adunate la seminarul de la Socola. Diferena dintre intenie i realitate, neconcordana dintre aparen i esen, nepotrivirea dintre situaii i rezolvarea lor n mod neateptat sunt tot attea surse ale umorului care au ca urmare opoziiile ntre diverse ntmplri, situaii i fapte. Astfel apar opoziiile dintre gndurile de clugrie ale lui Nic i imposibilitatea comunicrii lor, tristeea celor hrzii surghiunului i bucuria fetelor i a flcilor rmai n sat, dintre tulburarea lui mo Luca i bucuria din final a copiilor. Deosebit de semnificativ este i imaginea real a smroagelor de cai ai btrnului n evident discrepan cu prerea Smarandei care vedea n ei doi cai ca doi zmei. Surs a umorului este i trecerea de la lucrurile serioase la glum, schimbarea registrului rememorrii, evitnd totodat i cderea n urcioasa ntristare. Astfel, evocnd liric universul satului, pentru a nu cdea n melancolie, Creang introduce o vorb de duh: ... i cte alte petreceri pline de veselie nu se fceau pe la noi, de-i prea tot anul zi de srbtoare! Vorba unei babe: S dea Dumnezeu tot anul s fie srbtori i numai o zi de lucru, i atunci s fie praznic i nunt. [!...] Umorul lui Creang, realizat printr-o diversitate de procedee, are calitatea de a pune n eviden dragostea fa de oameni, el nu sancioneaz, nu d verdicte morale, ci privete cu ngduin micile defecte omeneti.