Romantismul

Romantismul curent literar aprut n a doua jumtate a secolului XVIII, nti n Anglia, Germania i Frana. Trsturi: 1. Preponderenta cultivrii sensibilitii, a imaginaiei i a fanteziei creatoare n defavoarea raiunii lucide; 2. Evaziunea n trecut care se realizeaz sub forma visului, a somnului sau stri onirice (stri ale subcontientului) ntr-un decor nocturn. 3. Contemplarea naturii, realizat sub forma descrierilor i a meditaiilor asupra universului. Temele sunt: istoria, natura, folclorul, tradiia, realitatea social. Natura este tema literar preferat la romantici, sau cadru pentru desfurarea aciunii. Nocturnul, cosmicul i marile dezlnuiri (geneza, apocalipsa) se ilustreaz n imagini artistice. Categorii estetice ca: feericul, fantasticul, macabrul, grotescul, urtul, sublimul diversific viziunile poetice. Ca figur de stil se folosete des antiteza. 4. Interesul pentru tradiie, istorie i folclor naional. Limbajul poetic se mprospteaz i se nuaneaz prin expresii plastice preluate din folclor, din graiul viu al poporului. De asemenea, sunt preluate poveti sau legende din folclor. 5. Prezentarea unor personaje excepionale, cu caractere complexe i bine individualizate, din toate mediile sociale, care acioneaz n mprejurri deosebite (condiia artistului de geniu n lume), ntr-un cadru istoric adecvat, i se comport conform propriilor lor sentimente. Apar figuri ca: inadaptatul, pesimistul, nebunul, demonul, geniul i personaje contradictorii. 6. Importana deosebit acordat sentimentelor omeneti i mai ales iubirii, care, la romantici se integreaz armoniei universale. Sentimentele i pasiunile primeaz i se exprim puternic i divers. Scriitorii dau fru liber imaginaiei i creeaz o lume care poart marca propriei lor personaliti. 7. Descoperirea infinitului spaial i temporal evadarea n timp i spaiu. 8. Libertate de creaie, inclusiv la nivelul limbii literare (libertatea de exprimare), prin nclcarea tuturor normelor: nu exist reguli nici modele. 9. Ironia romantic bazat pe simularea acordului cu un anumit punct de vedere ce are drept scop tocmai accentuarea poziiei fa de acesta. Reprezentani: Hugo, Schiller, Puskin, Byron, Scott, Eminescu, Koglniceanu, Alexandrescu, Vasile Crlova etc.