1

Meta-conceptul (Reziliena): Aspecte tehnice-tehnologice, astro-

nomice, biotice, etno- logice, sociale, politice, militare, medicale,
axio-logice; epistemo-logice, istorio-logice. O organigram.
Liviu Alexandru SOFONEA

, Mircea COZMA

1


Motto
1. La nceput a fost Cuvntul i Cuvntul era la Dumnezeu i Dumnezeu era Cuvntul! Apud
Biblia, Vechiul Testament: Geneza
2. Homo Humanus: toate valorile & valorizrile omeneti (Axios) Axio-sphaera/Universul.
3. Trecutul: este materia prim a Istoriei. Istoria este materia prim a Prezentului.
4. Aciuni anti-risc sunt, inevitabil , o obligaie, inerent a fragilului modus humanus.
5. Tu poi nfptui ceea ce eu nu pot. Eu pot nfptui ceea tu nu poi nfptui. mpreun putem
face lucruri minunate.
(Maica Tereza)

I. Homo locvens Proteicul in diversum incrementum.
Oamenii brbai, femei locuitori specifici
1
, ai astrului/ Sistemului hiper
complex/ Terra planeta albastr: bio-fil: for, antropo-fil for

;
comunic (specific; multiplu) ntre ei, i cu alte vieuitoare, con-locuitoare n
Ambientum/ Environment/; forma esenial, pro-filatorie, specific, este prin vorbire/
n verbum/. Aceast linie a vieii/ axial caracteristic/ este numit
*,**,***
, Homo
Lovens, HL
****,*****
.
Homo Aestimans at que Axiologicus / Ierarhicus/

utilizeaz frecvent, specific, n
diversitate, locvacitatea specific/ definitorie/ Homo Locvens/ n aventura numit Viaa.
El triete se mplinete, folosind inteligent/ adesea creator capacitile &
conceptualizrile vorbirii.

II. Concepte meta concepte.
Numeroase rostiri cercetri tiinifice, tehnice, colocviale, artistice (metafore,
alegorii, perifraze, .a. figuri de stil) speciale (iniiatice codificri et al); limitrile admise
odat

se revizuiesc/foreaz,

se opereaz extensii utile, convenabile, definite,

1

Preedinte fondator al Filiala Braov & Desprmntul Sibiu al C.R.I.F..T. al Academiei

Romn, Universitatea ALMA MATER Sibiu

Prof. univ. col. /r/, Universitatea ALMA MATER Sibiu

Conf. univ. dr. ing., Universitatea Gheorghe Asachi din Iai,

Prof. univ., Universitatea TRANSILVANIA, Braov

2

axiomatizate ulterior; meta-conceptele, nominalizate, (C), sunt introduse, admise
********
,
folosite, validate, asimilate
*********
, reanalizate, delimitate
********
, ...[ ] [ ]
Exemple:
Casus:
Metabolismul
a. Metabolizri, specifice, ale unor bio-sisteme

;
b. Extinderi/ aplicri la alte sisteme:
b1. psihice,

;
b2. sociale,

, (politici, politikii, economii, justiii,....),

b3. filozofice,

, filosofii/filozofi, filosofri specifice:

Se aplic i la alte domenii; tactici, strategii, stratageme, manevre
Casus:
Spaialitatea
Se extinde i la alte sisteme extra-geometrice, fizice; la cele biotice, politice, culturale,
axiotice, spaii/accepii/ topos/situs (etnice, et al);
Casus:
Temporalitate: mutatis mutandis idem; cronos; tempus; timp scalar, vectorial/sgeata
timpului, ramificat, tensorial;
Casus:
Dynamis/ meta-mecanic; et al/ mas, densitate, fore, gravitaie, inerie, impuls, torsor,
actio-reactio; dinamica interaciei... de/co fazare, cinetici, velociti, celeriti, echivalene,
- spati-o temporitate, referenializri, energii, entropii, entelechii, entalpii, valene,
afiniti, ergodicitate, temperatur, tensiuni, poteniale, legturi, confinri;
medii/medium/: continuum (solide, fluide, vapori, atmosfere),
- gradieni, interfee, seciuni eficace, praguri, mase critice, propagare (avansare,
retardare),
- interferri/ compuneri;
- dinamica interaciei: impedan, rezisten, inducie, surse, poteniali, rotori,
divergene/ convergene, linii de for, cureni, intensitate, cmpuri; structuri:
elementoni, complexoni, quantoni A=Et, impedan, etc,; (idem; cu mutatis mutandis),
eteroni, quantoni.
- Extensii/accepii extra fizice (idem; cu mutatis mutandis)
Casus
Sisteme sociale intens, profund, divers corupte Corupia: este evident/ nu i simplist un factor
de risc: complex (perfid, lunecos; et al; este exemplificat specific, monoton/ diversificat, in
Historia. Analiza rezilenial poate explica i influena, instructiv, salvarea/explozia/implozia
sistemelor/ cu calificri********** i unele cantitati-vizri, modelizri adecvate, complementare,
considerate [].
Sistemele mafiotice nu se in dect cu elemente/ piese; indivizi, grupuri antajabile.
Casus et al [Sighet; Hermen Bu].
3


Meta-limbajele sunt utile: unele promitoare, creatoare/idem
***********
.
Fora, potena, proteicitatea, miracolul comunicrii in verbum, prestana, carisma,
limitrile, problemele, prestaia, riscurile
RISC
,

miestriile, durrile, sustenabilitatea,
aureoleaz, redefinete personalitatea lui Homo Locvens euforicus, in extensio, ingenius,
creator, agens.

III. Homo Fragilis et locvens.
Oamenii/Pmntenii locvaci, glsoi/ triesc n varii sisteme (sociale),

,
inserate in Natura (phyis-chemos-bios): n Comuniti sisteme predominant/
caracteristic antropice, profilatorii, person-ale/ individuale,

, comunitare, sociale,

, n varii habitate,

, din ambiente,

.

Varii, dinamice, proteice, specifice, nenumrate riscuri,

, generate din
exterior & din interior, nsoesc/ pndesc pe Homo Fragilis.
Factorii de risc, r, dinamica, dialectica lor, definesc Riscul/ riscurile,
R/ r specific/e sistemelor considerate,

, organisme specific mobile, in

metamorfosis, cu unele transformri/faze importante/eseniale. Riscul/riscurile sunt
importante/decisive pentru existena/devenirea respectivelor ntreguri/agregri, de
referin,

; sunt asociate, inevitabile, tuturor sistemelor n a lor devenire.

Cunoaterea anticipativ/ post factum, detaliat/ esenializat, modelat, optimizat/
optimizabil a Riscului/riscurilor,

, este important/major, decisiv, pentru

membrii (persoane, pri) ale sistemului considerat.
Riscurile se studiaz de nelepi, politicieni, tehnicieni, savani, observatori; de
activi implicai; sunt considerate i de unii amatori motivai. Specialitii/ amatorii interesai
au n vedere Definirea, Prognoza, Prevenirea, Protecia, Terapia & Revenirea
Continuarea existenei sistemelor de referire,

; n aceste investigaii/ considerri

este folosit i conceptul extins /sistemizat; meta/ numit ( Reziliena ),

.
IV. Multilateralitatea transformrii conceptul rezilien Meta Conceptul
(Reziliena).
Caracterizrile de i pro Homo Sistemicus Locvens et al
************
se fac, specific, i
via conceptul , respectiv / Meta-conceptul specific lrgit (Reziliena) R.
Metamorfoza (definirea; aplicarea) acestei paradigma este deosebit de
interesant: in theoria, in praxis
,
in qualitas i in quantitas.
Rezilien mecanic: Mrime caracteristic pentru comportarea materialelor n
4

solicitrile prin oc, egal cu raportul dintre lucrul mecanic consumat pentru ruperea
n ncovoiere prin oc a unei epruvete/sistem mecanic de prob/ i aria seciunii
transversale n care s-a produs ruperea respectiv./

[
[]

a) Reziliena tehnic:
a.1. mecanic/ M.: nivelul bazal al Tehnica/ Thn Mekanika/; Mecanicitatea/
Mecanicile/ este complex/multi nivelar: .
a.1.1. Clasic: clasicist (Galilean - Newtonian), relativist statistic/ aleatorie;
a.1.2. Cuantic: idem;
a.1.3. Medii: substane specifice, (simple, complexe; modele);
a.2. trans-mecanic: trans-mecanicitatea este specific:
a.2.1.termic,
a.2.2.electro-magnetic,
a.2.3.chimic,
a.2.4.micro-medie-macro,
a.2.5. et al.
Tehnicus Praxis:

Artae, Factor, Mercator, Homo Pragmaticus.
b) Reziliena trans-tehnic:
n Antroposphaera Lume i situaii ; exist & evolueaz/ devin felurii/
ne-numrai indivizi & diversificate / ne-numrate sisteme:
a.materiale/vita-lizate/:
a.1.fizice,
a.2.chimice,
b. materiale/vita-lizate/:
b.1. biotice: plante, animale;
b.2. antropice:
b.2.1. individuale (biotice; psihice);
b.2.1. grupale (sociale; variate complexiti),

,
c. informaionale:
c1. reale,
c2.virtuale & utilizrile; entitile (tot- urile) funcionale antice (existente:
constituite, evolutive) sunt/au pro Homo felurite/ ne-numrate aspecte/utilizri;
sisteme & utilizri se caracterizeaz specific i prin meta-reziliene.
Extinderea meta conceptual reziliena, r, , meta-reziliena, R=(R): s-a
efectuat specific:
a. treptat: uniform, cu pasul inegal;
5

b. diversificat: spectrogram cu multe componente rezileniale (separate; interactive,
permisive);
c. qualias-quantias:
c.1. calitativ: consideraii, calificri, modele, repere, refereniale, in verbum;
c.2. cantitativ: simbolizri, matematizri, metrizri/ mrimi, indicatori/ metrologizri
(mrimi, msurri), modele (in simbolum, in numerus); cu calcule).
Este reprezentat schematic i prin schema organizat pe criteriul K,
complexitatea progresiv a sistemelor considerate /rezileniale: separate: interactive/.
a. primul nivel sistemic; sisteme materiale-vitalizate-informaionale in phenomen/
empiria/;
b. al doilea nivel sistemic: capacitatea oamenilor (indivizi/persoane; grupuri) de a
face fa schimbrilor majore/ traumatizante.
c. al treilea nivel sistemic:
c1. ecologic;
c2. politic (geo; diplomatic, militar);
c3.etno-grafic/logic: grupri, manifestri (tradiii; etno-logizri, (rural/urban-izri;
manelizri; et al), et al);
c4. axio-tic/ axio-logic: valorizri (intelectual-izri, kitchizri; et al activiti).
Psihologi competeni remarc: unii copii au trit intr-un mediu ostil; fragilele,
impresionabilele fiine /vlstare umane/ s-au confruntat cu srcia, foametea, boli,
situaii de rzboi; aceste fpturi au o Vlag de ndurare trire/mplinire extra-
ordinar; s-au dezvoltat bine: i-au format o elasticitate ; rezilien:
reprezint/exprim capacitatea individului de a-i reveni rapid, contient, dup o
schimbare, perturbri, super solicitare, boal, calamitate, agresri, n ocuri:
concentrate, violente, interactive.
Cercettorii identific o serie de caracteristici intense ale persoanelor &
gruprilor agregate reziliente, o Rezilien colectiv sistemic: ncrederea in propriile
abilitai, o imagine de sine pozitiv, o viaa sociala activa, flexibilitate in faa
schimbrii, un sens al vieii, reea activ de prieteni, capacitatea de rezolvare a
problemelor, stabilirea de obiective, atenie ctre interior, focalizarea spre/i spre
propriile nevoi si dorine.
Studiile s-au concentrat spre:
a. predominant: cercetarea cauzelor si tratarea tulburrilor mentale PIS;
b. complementar: identificarea indicatorilor sntii mentale/sociale: aplicaii n
calamiti naturale, situaii de rzboi, holocaust, bombele atomice (Jornada del
muerto Hiroshima, Nagasaki); testri i ameninri n Cold war/Rzboiul Rece/ ,
evenimentele din 11 septembrie.
Se cristalizeaz constatarea/ se reitereaz accentuat ntrebarea: cum unii
oameni reuesc sa nving dificulti extreme i s devin chiar mai puternici si mai
echilibrai dect nainte. !/?
6

a) Reziliena politic/social
Societatea modern implic multe provocri, schimbri, unele mutri.
Frecvent, multe milioane de civis de pe Terra spun: trim vremuri agitate n
care au loc schimbri prea mari si prea rapide pentru muli oameni/sisteme; s-a
ncercat/ exprimat crearea/ identificarea unui profil al personalitii
supravieuitorului individ, grupuri relevante, dezvoltarea de abiliti necesare
pentru a face fa schimbrilor si provocrilor din societatea modern, ritmul alert
n care triesc oamenii/ societarii/ & a schimbrilor continue crora trebuie s le
fac fa, abilitatea este tot mai apreciat i cutat n plan profesional.
Reziliena specific, potenial uman este (individual; grupal: societar): a. n
unele situaii este nnscut: unii oameni se nasc cu o reziliena mai mare dect alii;
b. n unele situaii este dobndit specific, pe parcursul istoriei: privaiunile specifice pe
parcursuri istorice; acest potenial se aplic ulterior n stressari, post stresari,
traumatizri, ulterior: n experiene, n nvri specifice, fiine umane, inteligibile,
capabile de a nva si de a nsui noi abiliti la orice vrst.
Reziliena se ctig, se dezvolt.
Exegeza/Analiza Sinteza / unor cazuri relevante cu mare faad social
ilustreaz elocvent caracteristicile nnscut & nvat ale acestei nsuiri
(personale; grupale) capacitive ale unui Homo Fragilis Agens.
Casus Reziliena feminitii. Femina are, prin al ei modus avantajri,
neajunsuri.
Femeia rezilient, n general: cu specificiti n persona are: ncredere n
propriile capaciti, se adapteaz cu uurina schimbrilor, are o atitudine pozitiva,
tie ce-i dorete, face consecvent/prioritar demersuri n acest sens.
Cnd viaa/Fortuna ofer acestei Homo
Nota
, ea va reui sa fac ceva
UK
.
Femeia mai puin rezilient: are tendina s se victimizeze s se culpabilizeze, vede
de cele mai multe ori prile negative ale evenimentelor, triete acceptare fatalist a
acestora. Comportarea nu-i va permite s mearg mai/prea departe.
Casus Reziliena masculin. Masculus are, prin al su modus avantajri,
neajunsuri. Similariti ale situaiilor: unele mutatis mutandis, personalizate,
jucrii.
V. Organigrama.
CASUS A
Reziliena sistemelor strict/predominant materiale este intuitiv; pro Sciencia (trans
Empirica) et Philosophia (a fortiori) este inevitabil: a generat, prin experimentum et
theoria meta conceptualizarea, conceptul (mecanic, transmecanic) meta
conceptul.
Casus I. Reziliena sistemelor mecanice,

7

n Mecanica materialelor: materialele sistemelor mecanice caracterizate prin:
a. spaialitate, ();
b. temporalitate, t;
c. substanialitate: mas, m, densitate, ;
d. dinamicitate: for, impuls, moment cinetic, (

, , E,

);
e. relaii de stare: parametrii, funcii de material;
Supuse la diferite aciuni fizice, (perturbaii; ocuri externe; procese interne)
trec n alte stri, apoi revin la starea iniial; strile/ fazele/ sunt caracterizate:
a. calitativ: proprieti,
b. cantitativ: mrime, proporii; capaciti caracterizate n diferite parametrizri:
elasticitate, plasticitate,

duritate, flambri, ndoiri/ cuasi-luxaii, cu ndoituri,
fracturri, trageri, rsuciri/ cu unghiul mare; torsionri / simple; multiple:
helicoidale/.
Conceptul/Capacitatea/ s-a utilizat, mult vreme, exclusiv n aceast accepiune.
Casus II. Reziliena sistemelor trans-mecanice (fizice, chimice; mixtum):
idem cu mutandis mutantis []
************
;
Reziliena sistemelor trans-mecanice & trans fizice: are unele/ puine: aluzive,
genetice/ relaii consistente, notabile, cu reziliena mecanic/ mecanicist: concept
dinamic intuitivizat in experimentum; abstraciunea/meta/ are/poate avea o utilizare
extins, metaforic, convenabil
*************
; aplicri la descrierea/analiza sistemelor
extra care sunt agregate & acionate cu/prin aciunile specifice ale unor factori bazali;
majori, perturbatori, intrinseci: co-factori; ele sunt scoase din starea iniial, specific,
intr n procese specifice i.e., au curriculum cu specifice faze (specifice, variate) de
dezechilibru; au capaciti de a rezista/adapta; mula/ , reveni la starea iniial/
aproape iniial/, fr ai/ a i se destructuraliza deloc/esenial calitile proprietilor
personalizatoare.
Cercetri specifice au impus /s-au efectuat i cu participarea conceptului reziliena
generalizat/ adaptat: utilizarea noiunii/ conceptului s-a lrgit treptat: specific; n
abordri/ investigaii, comentarii, explicaii, particularizri, accepii, ... apropiate; de
facto a ptruns n multe/ tot mai multe domenii: de cercetare, comunicare,
prezentare, interpretare, acionare, tiine particulare, tehnici, inginerii, negocieri,
afaceri, securizri, ntreprinderi, et. al.
Casus III. Cercetarea sistemului astral Planeta Mars Sistemul socio-tehnic

: apropiat de Terra, , este/a devenit maximal interesant: investigaii
structurale, (geo-logia mars-ian, vita marsiana, marto-gonia, a-martirizri ne-
antropice & antropice, rezilienele /a/ aparatelor instrumentarului tiinific-tehnic-
uman/ Organon/ al aciunilor din explorare, colonizare, Terra formri [ ].
CASUS B
8

Casus Reziliena unor grupuri sociale eseniale/ fibr, nervum rerum/
interactive Etnic, Naiune/ Popor/ populaie.
Relaia (ordonat; interactiv et al, procesiv, et al) Popor Populaie,
P>>p; datini, manelizri, kitch-izri, etnos populaionare, poporalizare, natio-
nalizare, (naionalism, natio-filia, ovinism), globalizri, antropocen n trecute
timpuri (modernitate),
Casus. Reziliena unor sisteme socio-tehnice cu dominante/notabile forme de
Paleo Tehnika Caracterizrile unor evoluii ale complexelor structuri/
organisme/ paleo / /, reprezentative,

, folosete/
focalizeaz
zzz
i situaii de risc; reziliena este un indicator n muzeizri n M.T.V./
Museum Tehnicum Vivum, et al [], [], [ ];
Casus. Reziliena sistemului astral tehnic-social Terra n Antropocen/ Globalizare:
globalizri, global-isme/ Complexul sistem astral Terra,

este caracterizat prin aspecte interactive, specifice, co-reziliente:

a. climatice: metamorfoze profunde, constatate, complexe, cercetate (observaii;
modelizri multiple; prognoze; ncercri de protejare, et al.);
a.1. forme eseniale:
a.1.1.nclzirea glob-al: prin CO
2
-izare, et al.; fenomene: topirea gheurilor
masive (calote polare, et al., poluri climatice (n atmo-sfer, lito-sfer, hidro-
sfer) prin aciuni socio-tehnice/ Homo Tehnicus Poluans: Entropicus,
Destructor/;
a.1.2.ecologizri, pro-tejri, idem al (idem; aciuni socio-tehnice/ Homo
Tehnicus Ecologiens);
a.2. contribuiile lui Homo Tehnicus Tehnologicus sunt majore, specifice.
b. Dinamica populaiei: statistici, gradieni, perspectiva (neo-Maltusian),
rasisme, et. al.
c. Alimentaie: resurse, penurii, avarii, boom-uri, conjuncturi, et al.
d. Alienri: multiple, interactive
d.1. tehnice tehnologice:
d.1.1.Homo automaticus: robotizare/butonizare,
d.1.2.Homo informaticus: comunicare, piraterii, stresri, acaparri, presiuni,
intoxicri, , idem, cu specifice Morbus, et al;
d.2. axiotice: consum-ism, re-ificri, de-spiritualizri; clush of Civilisations/
Cultures & cultures-civilissations/; et al.
d.3. et al;
Exemplum: Topiri persistente ale gheurilor polare Fenomenul complex numit
frecvent (extins; detaliat; multifacial) nclzirea global a climei/Terrei este o
realitate: cercetat (sistematic, local, continental, planetar, : glob-ar,; vizualizat
de ctre experi, considerat de analiti, nenumrai pmnteni, cu toii maximal
implicai.
9

Fisurarea/Fragmentarea imenselor mase glaciare, polare/ calotele Arctica/ este o
realitate emblematic: vestete caracterul nociv/riscant al nclzirii globale.
Climatologi, glaciologi et al experi au artat (vizualizat, msurat) c zdruncinri/
micorri ample s-au petrecut i n trecutul relativ apropiat al astrului Planeta
albastr,

.
CANDA
Procesul fizic este complex:
a. calota glaciar arctic a existat: din vechi timpuri: compact, cu fisurri,
recompuneri;
b. calot glaciar compact exist la

;
c. calot glaciar (se pare) s-a rupt cam n

, i.e. cu mult nainte ca

industrializarea s aib un impact asupra planetei: fractura glaciar este
evideniat: un studiu concentrat
CANDA
asupra materialelor sedimentare de pe
fundul Fiordului Disraeli din Canada a condus la identificarea urmelor acelei
fracturi majore; databile;
d. stratul de ghea care s-a format pe acest palier crono-metrizat este identificat;
e. straturi de ghea ulterioare sunt identificate; masa de ghea sedimentat i-a
pstrat structura compact, vreme de cteva milenii; nainte s se fisureze n
vizibil/ databil/ transformarea masei de ghea a fost important, nu definitiv;
f. gheaa calotar s-a refcut (total; n

~ (2000-800) ~ 1200 ani).

g. scufia alb, rece a Geei, calota artic a nceput s se topeasc: din

~ 1900.
h. Masa gheei din calot scade: devine tot mai redus cu fiecare an.
i. Calota glaciar a Arcticii i-a pierdut 90% din suprafaa total: n parcursul
A

~ (1900-2000);
j. Calota polar Nordic continu s se dezintegreze cu repeziciune: n A

~
(2000-2012);
k. n futurum: Se estimeaz trendul abrupt descendent al masei de ap solid:
gheaa artic va disprea complet de la Polul Nord ntr-un moment din
Antropocen: A

Casus. Reziliena sistemului Verbum/ vorbiri; graiuri, et al
***************

Complexul, proteicul, viul, mirabilul/ divinul/, profilatorul organism are
numeroase, diverse, complicate riscuri:
a. Cuvintele sunt fcute s exprime pro Homo/ ascund cel mai clar nuane,
esene, aspecte, aparene, (secrete: vulnerabiliti: minoris rezisteniae/,
matrapazlcuri, intrigi, conspiraii, zone ntunecate, falsuri);
b. excese, vorbrie, capcane, limbaje pompoase, stil baroc/ bombastic, frazeo-
logie, galimatias, confuzionri, demagogii, grai papagalicesc, limb de
lemn, blbieli, bla-bla, aplomb prolix, ascunziuri, gunoenie glsoas,
scale de hidoenie, groape ascunse, nceori, erupii, banalizri, ale
rului, etc. etc.
Axio-logia: Popor>Populaie []
10

Imago Mundi/Antroposfera Civitas Terra caracterizat, filtrat, folosit prin/i
prin prisma / referenial-izarea/aplicarea (Rezilienei) este relevant: in se,
este/poate fi n multe cazuri este/poate fi i in perspectiv: in Antropo-cen.
Ex-definirea bios-ului (infra, et all, / flor, faun et all).
Ex-seturile de amprente ale biosului infogramele compuse prin analiza
informaiilor recepionate de la cercetaii exo-planetelor
tEx
.
Casus. Reziliena sistemelor naturale-sociale poluate ecologizate/ ecologic:
Factori de risc multipli (evideni, ascuni, insidioi) n dialectica cercetat n
Ecologia/tiina & Tehnica Mediului/ Environment/ poluat (gradual, multiform)
curit curat: n multiple i diverse studii de mediu, n aciuni de ecologizare/
calificate (calitative; metrologizare), considerarea/ cu msurri a capacitii/
abilitii eco-sistemelor

de a persista / a se menine in cronos et in

tempus prin preluarea/absorbia schimbrilor; exprim reziliena i.e.
capacitatea eco-sistemelor de a reveni la starea anterioar re-organizare
relevant i.e./ motrice/ vital realizat prin diferite procese
rezileniale
***************
care se desfoar n cursul/ pe parcursul unei specifice
perioade de instabiliti dezechilibru.
Indicatorul reziliena (in qualitas in quantum) este aplicat/bil n diverse studii ale unor
medium; informaiile & evalurile /se refer la/ d seama de/ Environmental riscks:
a. Cinetica/ rapiditatea cu care eco-sistemul de referire,

, revine la starea
iniial dup o perioad de dezechilibru/alterri; nu bis in idem ci aproape; nu-i
pierde integritatea esenial.
b. Magnitudinea unui eveniment perturbator care poate distorsiona, altera,
disloca, distruge cruia sistemul considerat i poate face fa fr a schimba
structura

sau/ i funcionalitatea procesul riscant ad finem nu este categoric,
catastrofic: i.e nu s-au produs dezagregri, distrugeri organice: (fracturri;
amputri) n fibra biotic-sufleteasc.
Abstraciunea este considerat, frecvent, de unii autori, un element chee n
stpnirea (monitorizare, management) durabil a eco-sistemelor

.
Creterea rezilienei ( stabilitate, revenire; funcionare: sustenabil) feluritelor bio-
socio-ntreguri este favorizat de unele aspecte, comportri/ structurri generate, de
constatri, factori speciali / particulari: a. bio-diversitatea: un principiu (evident;
empiric); pozitiv: pro Homo crete reziliena; b. energii pozitive, catalize,
favorabile, et. al.
Creterea rezilienei cazului/sistemului considerat,

: se exprim prin:
a. parametri;
b. relaie funcional; mrimea dependent Rez =
E
f(p
1
, ....) crete, (

;
11

c. modelizri adecvate ale sistemului.

Casus: Reziliena psihic-individual
Capacitatea/ suma dinamic, amprenta de abiliti personale (fizice
biotice psihice) ale unei persoane,

, de a reaciona/ a se pstra la factori

(specifici: personali; contextuali integrai n (caracter) generatori de schimbri
(riscante, destructive, et al) n situaii normale, respectiv de criz/ riscuri majore
limit: distrugeri, deformri exacerbate, severe, suportabile, pasagere, cu ceva
sechele: este descris, cercetat, interpretat, utilizat, protejat n Psihologia
Personal; n cazul persoanelor/ fiecare un monom specific, plasat dinamic n
situaii cu riscuri specifice/ aceste sisteme vii, care au reziliene proprii apreciabile
pentru a rspunde pozitiv factorilor stresani (activi: instalai specific; previzibili,
imprevizibili) sunt importante:
a. existena unei experiene: pasiv;
b. nsuirea experienei: activ;
c. inovaii.
Casus: Reziliena psihic--social
*******************

Capacitile specifice / sume dinamice specifice de abiliti (individuale, grupale)
ale sistemelor psihicesociale,

, de a reaciona la factori (specifici; et al)

generatori de schimbri (riscante, destructive, et al) n situaii normale, respectiv la
situaii de criz/ risc majorat/ sunt : importante/decisive pro Homo; utilizat, respectiv
cercetat, protejat sunt:
a. considerate;
b. cercetate;
c. definite (calitativ, cantitativ), modelizate (idem) utilizate;
d. protejate n Psihologia Social;
Potena de a face fa/ in theoria; in praxis: axiale a suporta, a trece peste
greu, este complex, sistemele psiho-sociale fiind organisme solicitate/ adesea
stressate compuse din oameni reali in actio reactio i bunuri (materiale, spirituale)
situate n medii sociale specifice externe i in contextum/ processus Historial
complexe ( cu interacii interne & externe).
Aprecierea cantitativ a rezilienei unor sisteme interesante se poate face: prin
raportul ntre:
a. factorii de risc: determinai, singulari, succesivi, individuali, personalizai/
coordonatori & condui ai grupului;
b. factori protectori care vor urma n devenirea/ dialectica

oo

Reziliena (potent, slab) poate fi uneori/adesea crescut
ww
n situaii specifice
din curriculum-ul existenial al unor sisteme (robuste, fortunate),

,
a. nceput/uri;
b. prevenirea, iniierea instalarea acumularea unor stress-uri,
12

c. histerezis-uri
d. evenimente ateptate & ne-ateptate, exterioare individului/ grupului:
d1. dezastre naturale,
d2. crize sociale: omaj, penurii, n aceste interesante casus dinamica/ rezultanta
factorilor de risc impune creterea exacerbat a abilitii /lor acestor organisme de
a face fa a ajunge la abordri pozitive psihice: atitudini, comportri/behavior,
psihopatii individuale & grupale tratate prin terapeutici sociale
Reziliena******************** caracterizeaz un proces (psihic-social) de rezisten
& adaptare interactiv (fizico-chimic-biotic-psihic,social) a individului/grupului de
referina care atinge o stare / faz stabil; exprim:
a. capacitatea specific, adaptiv-combativ, multi valent a sistemului/
grupului: sensorial, emoional voliional, spiritual, ego-uri, cu energii
-

Valene (simpatii, empatii, entelechii) legate (cuplate, constelate; n ponderi
specifice);
b. forme (triri, factori sociali) a implicatei probe, sprijin, ncredere generate de
apartenena la surse/ generatori de speran, stimulare/iubire;
b.1.prietenii, camaradenii, co-laborri,
b.2.sftuiri/terapii: tehnici, proceduri (medicale, educative), training, strategii,
tactici, mutaii, mutri care impun indivizilor/ egouri/ i componentelor
grupurilor; (membrii: civis grupurile/ organisme sociale/ eliberarea de
mult/ntregul balast/lest/inerial accidental;
b.3. religie (confesiune; elevaie; socialitate spiritualizat); toate, d'impreun,
specific insufl optimism, ncredere n valorile vieii/ energie pozitiva:
necesar/ poate i suficient, specific, potenialitate care este generatoare de
cretere a rezilienei, fiind energia pozitiv /rezilenial/ actualizat contribuie
la realizarea necesarelor/doritelor performane.
Reziliena social-economic Caracterizeaz specifice procese de rezisten
i/sau adaptare iteractiv cu evenimente ateptate & neateptate (interne,externe),
critici, rsturnri ale unor sisteme complexe studiate n a. Sociologie, forme de
cultur, forme de civilizaii, mixtum compositum, b. Politic, (politici; strategii, tactici;
Ars Militaria, Homo Juris); c. Economie (firme, trusturi, bussines, planificri,
programe; manager-ializri; etc.); Factorii sociali-economici, respectiv rezilienele
corespunztoare sunt cu valene specifice, legate (cuplate; cu ponderi specifice); n
organicitatea social-itar.
Casus. Folklor Datini/ tradiii: potene, adeziuni, obiceiuri (pstrate; rutine,
obinuine), Kitsch-uri, consumism, atacuri, deturnri, politizri/ confiscri,
indiferen, alienri, uzuri morale, perimri, / obsoletness et al, practicitate/
prozaic-itate dens/ in crescendo [ ]; i modusurile prin care/n care sistemele
sociale considerate folkloro-gene/, receptoare ncearc/pot face fa.
13

Casus. Reziliena unor sisteme tehnice relevante (poli-nivelare et al) din industria,
(petrol, gaze, sare, minerit, energetic, tele-comunicaii, metalurgie, transporturi)
n Romnia n 1946-1956-1989-1989/1990
Casus. Reziliena unor sisteme tehnice complexe/ industrii/ n Romnia,

:
a. n contextum historicum A

= (1946-1956)-(1956-1989) (1989/1990-2025):
b. Domenii:
b1.Petrol,
b2. Gaze/ metan, sond, ist,
b3. Crbune (huil, ..; turbe);
b4. sare (slnice, ocne, slatine),
b5. energetic,
b6. transporturi (aer, ap, teren),
b7. tele-comunicaii,
b8.metale: ( fier, cupru, argint, aluminiu , oligo, .),
b.9. metalurgie (idem),
b10. ape minerale,
b.11. substane utile specifice chimicale; radioactive: uranice, ; et al),
b.12. etc.
c. Sisteme sociale-specific tehnic-izate n/ cu unele situaii stringente/ maladive:
contaminri, poluri, destrucii, demolri, prginiri, nstrinri, , U.E.-izri:
c.1. Copa Mic,
c.2. Clan,
c.3. Ndrag,
c.4. Hunedoara,
c.5. Valea Jiului,
c.6. Turda,
c.7. ocne,
c.8. Aurria et alter mineria: Roia Montan/ un climax/
********************
n
Arhiva/Dinamica Sistemelor

; patrulaterul mineralifer aurifer

argentifer

et al din Munii Apuseni; et al;

c.9. Subsolul submarin (insula erpilor; et al),
c.10. Zone care au fost specific industrializate (Ciudanovia, Bia, Bihor, et
al), Moara de foc a lui Assan, monument tehnic clasificat, trenuri de epoc,
vapoare (din flota istoric), et al; aciuni rezileniale: evocri muzeale
complexe, obiective expresive; necesare, specifice reciclri et al din
Dinamica /Arhiva: vast, deschis a sistemelor

,
c.11. et al.
Casus. Reziliena sistemului U.E. / euro/ n Era marcat dominant, multiform, de
Globalizare
a. n contextum historicum:
a.1. A

~ 1945-cca.2000;
a.2. A

~ 2000-2015.
14

b.n orizontul de timp A

~ cca. 2020-2025: modele, prognoze, theoria;

c. n contexte: planetar, zonale; idem.
Reziliena social-economic puternic/ considerabil, crescut, n cretere, (P
(econ) (pro) fiind favorabil unor dezvoltri (locale; de avarie; cu sum: durabil) este
frecvent cercetat, ngrijit/ crescut, exploatat: analize ale unor hazarde: (naturale;
antropo-gene; reale/virtuale), studii i anchete focalizate, inter-disciplinare, relaii
(relevante, notabile, ; insolite) Natura Societate.
Sistemele antropice, , i naturale,

, respectiv componentele a.
natura, b. antropic/socio; Axio/ din organigrama acestor uniti mixte se ating, se
ntreptrund, in vivo (mult, extreme de mult): specifice contacte (tangene, secante,
.), catalize, inducii, specifice, invazive, amestecri; reziliena acestora,

, rezulta din ecuaia care leag componentele (variabilele, parametrii),

ingredienii:
o. Dimensiunea: relativ/contextual, (proporii; masa);
|. resursele energetice;
. Funcionalitatea: organizarea, meta-bolismul;
o. Relaii inter-active: poli-sistemice, f
AN
(o,|,t,o)=0, care d'mpreun/funcional; in
vivum dau: exprim/genereaz a. cursul, stabilitatea componentelor a, n, (an),
ale sistemelor, dezvoltarea durabil: a lor, a ntregurilor sistemice

.
Cercetarea dinamicii sistemelor socio-economice ine seama de / se exprim i
prin capacitatea adaptiv a acestora la diferite situaii (cunoscute; necunoscute:
previzibile; modelizate/ a contrari, poten caracterizat i influenat, in motu, de
proprietatea/indicatorul reziliena, /meta-conceptul corespunztor (Reziliena);
nsuirea se actualizeaz social prin disponibilitatea de realizare a unor planuri,
programe, de intervenie i de implementare a unor/ a tuturor masuri/lor tehnice n
fazele ante n cursul post manifestarea evenimentelor critice/ agresive/ extreme.
Capacitatea adaptiv este (evident; nebanal):
a. exprimata i prin reziliena,
b. influenata i de reziliena (cunoscut: evaluat, apreciat).
Tendina/ entelecheia/ oricrui sistem antropic/ comuniti, societi/,

,
specific dotat, /capacitiv/ de a rezista (pasiv, minimal) & a se schimba (activ, specific)
pentru a obine/ a se putea afla la un nivel structural-funcional, bun/ acceptabil/ de auto-
organiza-re, de a-i pstra /mri capacitatea de nvare, de vindecare/ metabolizri,
cicatrizri, resorbii, regenerri, imunizri, , impune acestei fiine colective s
conceap i s ncerce prin elita sa divers & masa sa (idem; bolovnoas)
organonul necesar-programat care s-i ofere adaptare la situaii neplcute disconfort,
agresive, catastrofice i chiar capacitatea de a se reface n urma unor dezastre.
Norme/Repere/ de bun funcionare a Organon-ului resilient-al:
15

a. Management-ul riscurilor naturale: spre a fi aplicat/operat pentru
reducere/parare a dezastrelor, necesar/oportune pentru a: mbunti a1.
standardele de via, a2. condiiile de siguran, a3.protectia (colectiv; a
atomilor antropici) contra dezastrelor,
b. Management-ul riscurilor sociale: cunoatere, antrenri, prognoze, asigurri
(specifice, multiple); fortuna n aventura vieii/istoriei.
Creterea rezilienei diferitelor comuniti, prin gospodrirea priceput/
eficient a resurselor naturale (materia prima; materia tehnica) & a acelora datorit
caracterelor umane implicate: este o ipostaz din Arhiva dinamicelor Sisteme

dorit de Homo agens: pot conduce la creterea rezilienei n faa dezastrelor,
stoparea degradrii mediilor /ecologia militans/.
Casus. Reziliena eco-logic Caracterizeaz focalizat/ predominant aspectele
medium-ale/ environment-ale/ ambient-ale / naturale-sociale/ ale sistemelor
antropice,

,: Situaia este ntotdeauna / frecvent de mare/ maximal interes

pentru Homo agens militans economicus - politicus; ecologicus/ anti - poluans.
Neutralizarea/diminuarea dezechilibrelor aprute prin riscurile acionate
actualizateconsumate este de intensitate rezilient/nu distructiv/, cnd/dac
sistemul,

, rmne capabil s-i menin caracteristicile structurale-

funcionale/ personalitate esenial/ prin mijloace proprii de self-reglare. Potena
(rezilenial), , rezult din calitile - dimensiunile componentelor sistemice (resurse
naturale, financiare, capital uman) si calitatea relaiilor interactive care-i asigur
funcionalitatea & ntmpinarea i.e. sntatea lor/ robusteea ambiental lor.
Inventarierea i cruarea setului de resurse ale

este preliminar necesar:

a. resurse naturale: litos-sferice (crustale, abisale), hidro-sferice (idem), pedo-
sferice, potenial climatic, fond/vitelus/, forestiere, , fore eseniale pentru
supravieuire, vigoarea necesar pentru a face fa dezastrelor;
b. resurse sociale /capital uman/: educaie, sntate, abiliti fizice, deprinderi
psihice et al; rol deosebit in creterea rezilienei (individuale & sociale).
Absena/puintatea unor resurse naturale degradarea mediului: prin utilizri
inadecvate a resurselor existente genereaz probleme: stri morbide cauzate de
ageni patogeni: supra-exploatri, tehnici poluante, consumri intense (lacome,
prdalnice), superficialitate, ne-prevedere, viziuni i atitudini short range: conteaz
doar ziua de azi, restul nu conteaz/ nici Trecut/ nici Viitor!
Consecinele acestor mbolnviri ( a. n forme lejere: febre, eczeme,
acnee, dispnee, grip, medii, staze, ischemii, constipri; b. n forme
grave: pervertiri, sterilitate, tromboze, gangrene, cancerizri, amputri,
metastaze, agonizri, exitus) sunt multiforme:
a. deteriorri, diminuri, epuizri ale unor resurse naturale,
b. scderea capacitilor sociale/ putinelor de a face fa dezastrelor;
16

c. potenarea (de plano, de facto) a unor resurse
c1. financiare: bunuri, venituri, credite, sponsorizri, rente, donaii,
c2. cognitive, cercetri, societi bazate pe cunoatere;
c3. pedagogie; educaie, trening, sporesc capacitatea si viteza de refacere a unor
sisteme (personale, grupuri) afectate;
c4. organizri: organizaii non guvernamentale, programe guvernamentale,
compensaii, bonus, sprijin material: financiar, praxiologic, know how, pentru
reconstrucii (fizice, psihice, axio-logice) post-desastrum/ malum.
Casus: Sistemul ecologic Fondul silvanic/forestier/ n Spaiul Carpatic - Pontic
Danubian

in Historia, a fortiori n Romnia (Regatul, R.P.R.

R.S.R.; Romnia c U.E.); pduri virgine, defriri, tehno-logizri, comercial-izri,
redevene, etc. perspective n Antropocenul apropiat.
Casus: Fondul mineralier n sistemul ecologic S.C.P.D.,

in Historia
(idem): abea dac exist resurse: de petrol, gaze, sare, gaze de isturi, metale
(feroase; neferoase: Au. Ag. (Cazul/ fenomenul Roia Montan Brad,
patrulaterul aurifer- argentifer et al, oligo-elemente, substane ne-convenionale ,
cazul/ fenomenul (Uraniada).
Casus: ri n faze reprezentative de dezvoltare:
a. ri slab dezvoltate: Africa: saharian, sud-saharian afectat, afectri,
rspndirea unor ageni patogeni, virus HIV; etc., grad de colarizare
redus/jalnic, et al.
b. ri in curs de dezvoltare,
c. mari puteri,
d. puteri mijlocii,
e. U. E.,
f. super puteri,
g. G8/10,
h. puteri emergente
Casus Reziliena lui Homo Sex-uatus Complex, dual-izat, cu similis et
mutatis mutandis:
a. Reziliena feminitii. Femina are, prin al ei modus avantajri, neajunsuri.
Femeia rezilient (n general: cu specificiti n persona) are: ncredere n
propriile capaciti, se adapteaz cu uurina schimbrilor, are o atitudine
pozitiva, tie ce-i dorete, face consecvent/prioritar demersuri n acest sens.
Cnd viaa/Fortuna ofer acestei duale fee/ ncarnri a fiinei superioare/
maximal Homo/ Masculus-Femina/, ea va reui sa fac ceva. Femeia mai puin
rezilient: are tendina s se victimizeze s se culpabilizeze, vede de cele mai
multe ori prile negative ale evenimentelor, triete acceptare fatalist a
acestora. Comportarea nu-i va permite s mearg mai/prea departe.
17

b. Reziliena masculinitii. Masculus are, prin al su modus, avantajri,
neajunsuri. Cnd viaa/Fortuna ofer acestei duale fee/ ncarnri a fiinei
superioare/ maximal Homo/ Masculus-Femina/ ea se va afla n situaii similis
cum mutatis mutandis.
Contextum i personalizarea / firea, destinul sunt sine qua non necesare n
realele/virtualele analize rezileniale prezentate.
n banca de rezerv/ aparatul imunitar: a.d.n; adiional/; a sistemelor sociale
expuse la / n stare de risc (hazardri, riscuri: poteniale, actualizate),

, sunt/
pot fi depuse stocate activate acii cu specifice dividente/ redevene
rezileniale; le numim acum capital-uri:
a. capital natural: topos-uri specifice n care exist/funcioneaz medium-uri cu
specifice caracteristici (plusuri i minusuri);
b. capital social: ncredere (iniiat, cimentat prin empatii, simpatii, altruism,
deschiderea/ open mind/, umanism militant, reciprocitate), sentiment de
apartenen la/ includere n un grup relevant (Popor: P; populaie: p; asociaii: g;
cu P>>p>>g!; personalizat prin tensiunea, cldura, energia, entelekeia,
implicri); comunicare; ajutorul reciproc individual, asistena social, prin
sisteme/instituii de intra-ajutorare legale (organizate: local, regional, zonal, statal,
trans statal).
Exemplum.
Sisteme sociale compuse din/reduse la existena unor: micro formaii celule
specific omogene, tranziente (specific), definite, individualiyate (prin structura; prin
C.V.: situaii, cursus) (tip-izate); celulele, nia, gaca, banda, mafia, secta,
clientela, colonia, grupa au/ pot avea reziliene interesante (in se; n conexiuni),
pro Historia, pro istorii/istorisiri: de la caz la caz.
Exemplum.
Sisteme sociale compuse din macro/medio comuniti omogene: sunt caracterizate
printr-o rezilien mai ridicat comparativ cu cea a comunitilor divizate; ergo: sunt
favorizate, au mai mari posibiliti/ favorizri de a realiza un consensus i de a
coopera in activitile de reconstrucie post accidente/ traumatizri.
Exemplum.
Sisteme sociale compuse din/ reduse la:
a. adposturi adecvate: cldiri,etc.;
b. utiliti: aprovizionri (cu energie, ap, etc.), mijloace de transport/ comunicaii;
sanitas: existena i funcionarea specific a spitalelor, alte forme adiacente/
interactive, ngrijirea sntii/ vigorii (fitness; spa; etc) n arealele de risc sporesc
reziliena comunitilor din acele zone.
c. societi confruntate cu autentice/ nu aparente, scurte, en vogue ,etc./ diferite
riscuri/ hazarde, se manifest i ntresc n /post agresri ale lor sisteme
(ncercate; acionale, lovite) pentru a face fa schimbrilor nedorite/induse; se
genereaz/creeaz un sistem nou /transformat: en garde/ capabil sa se
adapteze noilor faze (condiii,constrngeri).
18

Exist (specific; varietur), relaia (strns/fluid: aproximat):
re-activri/pro-re-activri cuasi-revenire/revenire & nivelul de dezvoltare social
(economic; tehnic: organizare: reacionri, pro-activri / sistem nervos/; et al;)
reziliena;
. Laudatio pro Homo locvens.
Prin meta-conceptualizare eficient eficace n multe situaii ale comunicrii
inter-umane in verbum/i.e. neleapt, ingenioas, cu bun priz sfera
/accepiunea/ noiunii/rostirii este semnificativ /mult lrgit.
Analiza Sinteza Practica Rezilenial, A.R. /Analisis Periculi/, sintetizeaz/
numete, pro Didactica (Metodologia; Sistemica, Praxix), toate efectuate (ncatenat;
interactiv) n refereniale sistemice definite, sub semnul meta-conceptului
(Reziliena), R.
Analisis Periculi este util, activ: s-a utilizat n adequatio/ cum se poate,
operativ n cazul unor sisteme relevante (reale; modele).
Cercetri & alte activiti adiacente, conexe
a. desfurate: (diverse: analizesintezeaplicaii practice);
b. etajate/ gradate/
b.1.aprecieri elaborate;
b.2. calitative: descrieri, scenarizri; cu (cuantificri: mrimi, msurri,
computerizri), aproximri, scenarii, modele;
c. din domenii ontice diferite [Natura-Societas, Societa in Natura], (cu riscuri),
sisteme, situaii: varii agresiuni;
Paradigma denominatoare numete, ex definitio: capacitatea unui sistem de
referin

(individ/grup) de a se constitui a sesiza a nelege

a se feri, proteja a se adapta a rezista (organic, esenial, specific) complexului
(interactiv) al ameninrilor (definite, reale, sesizate, necunoscute)/ unui anumit risc/
Hazard monomic; sum interactiv de riscuri/ hazarduri a nva a cunoate
a pregti a preveni a se perfeciona a rezista . n acionala Analisis sunt
vectoriate, reliefate, potenate:
Accelerri, ameninri/ agresri repetate sau altora similare/ diferite, reale,
congruente/ a ntmpina a face fa; a ncerca, a reyita altor agresri
necunoscute, cu riscuri specificde produse n existena /C.C.7 sistemului de referin
generic. Experimentat; imunizat/ nu i fortificat.
Verbele
A. a. a prevedea riscuri,
b. a preveni,
c. a crea /organiza sisteme/proceduri, de intervenie n situaii de criz,
19

d.a opera cu noiuni/concepte meta-conceptul patronimic/adecvate, cuprinztoare:
B. a.a prezenta: idem,
b.a aplica: idem,
c.a optimiza: c1. a nuana: sistemele de referin, situaii de criz, proceduri de
intervenie; c.2. a diversifica: idem
Includerea n sfera noional extins: a conceptului meta conceptului meta-
conceptului (Reziliena) i a msurilor de pregtire propuse ncercate/necesare, care
au fost/pot fi ntreprinse de factori antropici activi din sistemele/ situaiile ameninate
de risc/hazard (potenial/real) (R
ex
).
Suprapunerea/rile specifice, concrete; concretizate in casus ale meta-
conceptului (Reziliena), R, pariale, integral, proeciilor, componentelor, pro
actio & sensibil (n contemplri: emoii, plsmuiri) justific, fecundeaz, ilustreaz
accepiunea extins /mai in actio multe accepiuni ale exprimrii nominalizate /
paradigmei/ util n abordarea riscurilor:
a.naturale:
a1. ale individului:

(generic /concretizat / vulnerabil/ hazard-at/ agresat

specific
a2. ale societii:

, societii (idem);
b. sociale: conflictuale:

, idem ; Orice analiz ne superficial a comunicrii inter

umane in verbum este i o atenionare/provocare a existenei unor diferite comunicri
antropice extra verbum.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Utilizarea conceptului meta-conceptului (Reziliena) este:
a. teoretic: orientativ; ajut nelegerea preliminar, nuaneaz: intelecia,
explicaia, comunicarea, nvarea;
b. matematizat (formalizat: in numerus, in symbulum, in formulae risc/hazard,
risc/potenial) & instrumentalizat, (metrologizat): latura efectiv operaional, de
implementare i utilizare n gestionarea dezastrelor.
Studii de dezvoltare durabil (monitorizare (management, prognoze cu
deschideri viitoare: specifice (n timp real; n zri ndeprtate)), numeroase, vizeaz
/zoom-izeaz abordri din diferite perspective, ale feelor & faetelor Conceptului
Meta-conceptului (Reziliena), R,: fizic chimic biotic antropic:
ecologic, social, instituional, axiotic, ...; exist, sunt sugeraii, se introduc unii
indicatori ( markers/ cantitavizai (in numerus; in symbulum; metrologizai)
********************

Pe scala/axa timpului istoric / Tempus

/ se consider, frecvent, perioadele/

segmentele cu unele seciuni/divizri Pre Paleo, Antichitate, Medi-eval (dark. Ages;
median, tardiv), Renascentist, Modern (prima modernitate: European Luminist,
secolul al -lea, (secunda modernitate: European; prima parte, secunda parte;
nceputul Erei Antropocen, Fin de sicle/ La Belle Epoque/ (cca. 1895 - cca 1900;
20

cca 1914), Primum Magnum Bellum (cca. 1912-1914-1918/1919), Inter Magni Belli
(cca. 1919 - cca1935/1939), Secundmum Magnum Bellum/ Rzboiul Rece/ Cold war
(1945 - cca. 1960 - 1989/1990), Post Rzboiul Rece/ Cold war 1989/1990 -
2010/2015; caracterizat prin importana/ dominanta progresiv (Globalizare/
globalizri; globalisme; cu: aspecte / componente antropice/ et al, Sfritul Istoriei
conflictuale Clush of Civilizations/ Cultures: conductori, orcane/ leadership: real,
din umbr/; consumism expansiv, moneo-creaia, meritocreaia, (avataruri,
contribuii); crize:
a. Populaie P

~ 7

H; nmulire haotice, planificate: neo-maltus-ianism,

sisteme genocidar,
b. alimente,
c. resurse de ap, vegetale, animale, sol; et all (secturi, degradri, ne-reciclare);
d. energii tegnologizabile, regenerabile, alternative; modificarea climei: complex,
anti-tropic; prin: nclzirea global (CO
2
-izri; et al), turbulene: riscuri (uragane,
cicloane et al), aspecte Natura-le & antropice: hiper-industriali-zare, degradri,
poluri variate, specifice, interactive, dezvoltri nesustenabile, capitalism slbatic,
consumism exacerbat, srcii srciri, anomalii (gay; et al), boli, epidemii
(vechi; virulente, noi), autisme; potenate, modificate; cancerizri noi: SIDA,
alergii (cancere et al); pervertiri: pedo-filie, prostituii, incest; mutani, mutaii,
clonri; zeul Profit, promiscuiti, alienri, (popoare populaionri/
agregarizri); familii degradate, situaii conflictuale, prpastii ntre generaii, boli
netratate, acute, acutizri; hiper hedonism, D'out worry! Be happy! et al, distracii
super-cool, sexy denat, codolcuri, proxenei, copii - instrumente sexy,
maidane, hiper-mall-izate, stres, publiciti, ab-normaliti, modele cool, money is
all; Teroarea/stresul challenge-ului (to be first/ the lest, om/femei de succes/,
vivere pericolosamente/ leben gefrlich/, drogri, exagerri, aplicri nenelepte/
adecvate.

La B. Predominant spiritualizate.
Casus. Reziliena cutumiar Obiceiurile/Datinile/ manifestare social axiotic,
intens, durabil/tradiie a etnicitii/ etnos: grupuri autohtone majoritare, grupuri
minoritare, autohtonizate, co-locuitoare; trectori; forme: a. folclorice, b. forme
festive/srbtoriri laice, religioase (pe stil vechi, nou) et al: artistice, etice.
a. n Spaiul Carpatic, Pontic, Danubian /S.C.P.D./: Muntenia Oltenia Moldova
Transilvania Banat Basarabia Bucovina Dobrogea; extensii peri frontaliere
(Transnistria, Republica Moldova, Trans Tisa, Panonia, Timoc, Apa) n faze
istorice relevante: a. genitoare,: iniiale/ arhaice, b.tradiionale: epoci de aur,
argint, constituirea ndtinrii, mode, mutaii: situaii critice (

~ cca.
18001918/1919;

~19191930/1940;

~ 19401944/1945,

~ cca.
19451989/1990, a fortiori ca

~ 1990cca. 2015).
Exemplum:
21

Noaptea Sfntului Andrei motivaia cutumei/ srbtoririi: canonica popular;
mbtrnirea/ moartea/ iernarea spre renaterea timpului;
apropierea/venirea iernii, datini: Cretintorul Apostol Andrei: cel dinti chemat;
onomastica: Andrean-um, Indre, Indreanu [ ]; antropocen, ritualul
exorcizri, vizitri, (de moroi/strigoi, spirite tomnatice, iernatice, et. al);
superstiii, et al; frigidizat/raionalizat: inerializat; ziua/noaptea este
memorizat: oameni/ tradiionaliti s.a./ continu specific, srbtorirea: pomenirea
se ine nu s-a uitat/stins, aceast noapte deosebit dar oamenii au treburi
practice/ i tradiionalitii petrec adesea/ oricnd, contactri, vizite, dnuiri,
mscri, osptri, buturi i mncri, manele / se usc misterul: rutinizat.
Exemplum.
Srbtori/Prasnice de Iarn Crciunul Anul Nou.
a.Facerea simbolurilor venerate, steaua de Crciun (de ctre colindtor/ceata &
ndrumai de prini, bunici, pedagogi, clerici et al), stele cu 4, 5, 6, 7 coluri,
misterul Naterii Domnului: Steaua, colindele, bradul, participarea creativ la
misterul christic (construirea stelei, facerea stelei, viflaimalor, trgurilor de
Crciun, pomului/ bradului/ falnic, pluguoarelor, mtilor, repetiii,
b. bucatele: de post, de advent, de Srbtorile de Iarn,
c. forme: multiple semnificaii (laice: vizitri, daruri et al; religioase), constituirea
cetelor/grupurilor, colindele (clasice,apocrife, locale; noi: creaii, improvizaii),
cultul mtilor, pluguorul, sorcoviri, urri de bine, exorcizri; colindri n situaii
speciale: a. n Magnum Belium I, II; b. n R.P./S/.R: ateism tiinific, marxism-
leninism, stali-nizare, II Romnia sfrtecat, nstrinarea/ rpirea unor inuturi
istorice (Basarabia, Bucovina, Ardealul de Nord), diktatul de la Viena, rzboiul
sfnt, iarna grea, Stalingrand,
Exemplum.
Junii: constituirea cetelor, junii (brbai, femei, copii, moi) urri, aciuni,
desfacerea cetelor, et.al, [].
Exemplum.
Cultul rodului: facerea simbolurilor venerate: buzduganul, crucea de spice, (ara
Fgraului et al.) [ ];
Exemplum.
Cinstirea morilor Ziua Morilor: 1 Noiembrie,
n Valea Jiului; adunri ale oamnilor n cimitirele localitilor (urbane, rurale):
muli, n ordine, respectuos, din toate prile, cu jerbe, coroane, lumnri,
sacoe depun pe mormintele rudelor, cunotiinelor, a unor necunoscui, se
22

aprind lumnri/ Luminaia/; participani: cinstitori ai decedailor, trectori,
srcime, ceretori, estropiai, schilavi /mizeri/, pomanagii; atmosfera de
solidarizare, pomeniri, pomene, rugciuni . n animata compasiune
mizericordie ordine; se cnt de fanfar imnul minerilor: Deasupra noastr nu
e cer Aa e viaa de miner! Grav, maiestos, solidarizator; Era Roie: idem;
muli cinstitori/pomenitori se cunosc/rentlnesc la morminte; triri intense:
amintiri, vin i duii/mutaii, revin, sunt acolo; se discut cu ei/ despre ei;
comemoratorii i mrturisesc unii altora cum au trit n anul ce s-a scurs; se
ntreab unde sunt cei de anul trecut, care acum absenteaz; defluirea: se
despart seara, trziu, pe nnoptate, in silentium; lumnri aprinse, plpind, se
vd de pe deal pn la nserare/ nnoptare; se despart vii morii: n linite,
mpcare, regret, nelepciune.
et al: n alte situsuri diferite comemorri, parastase comunitare.
b. n Occitania: Catariada [][];
c. In investigaii, n alte manifestri ale intelighentia
La A
Casus. complexitatea cercetrii- valorizrii terestre a planetei Mars; teraformare,
multe aparate, sisteme tehnice, experimentri.

1. coruperi,
2. metamorfoze, sincretisme,
3. rutinizri/modernizri/alienri,
4. conveniona-lizri, aparene
5. eclipsri, sincope;
6. hibernri latente,
7. extincii
Relevana Conceptului Reziliena, R, Meta-conceptului (Reziliena), R,
exemplificat & devoalat n perspective istorice, interesante
*********************
, n
investigaii i aciuni curente, recurente, prognotice, n modelri matematizate

), computerizate, in aplicri adecvate fa de/orientate de modele/, n

multe/ ne-numrate casus face din aceast exprimare un organon n
Cercetare/cercetri & Aciuni sociale, reflexii, modelri logice, matematizate,
computerizate, n aplicri, adecvate fa de modele plurale comparabile/ congruente

Casus. Urbs Orae/ Mega- -multi polis, con-urbium: Riscuri, reziliene
specifice.
Casus. Oaze sahare, escale pe mari drumuri, milenare (Drumul Mtsii/Silk
Way/ Trans-Saharianul, et al).
23

Casus.grupuri de igani/rromi/ relevante (tipice, a-tipice) Formaii sociale/
etnos: specific, cu ierarhie/ bulibaa: atre/, jus, tabor, datini/

,
minoritare, co-locuitoare (autohton-izate,/ integrate; specific/ n Populaia stabil.
Organismele sociale n ale lor specifice modus vivendi (idem) se afl frecvent
(idem) n situaii hazardate/ de risc: efectiv; rezilienele acestor formaii sociale/
etnos: specific/, constituit, mobile/nomade; n diaspore scurte: migrri-reveniri:
sunt/ pot fi interesante/ in contextum; unele secularizri/.
Tipuri umane active, pasive, apli (s aib snge n instalaii) criminale/ home
criminale/
Casus. Reziliena medical Exprim mutaia bios antropos prin resursele
interne, interactive ale membrilor axio ipostazei Homos sanus patiens: este
maximal social-itar; prevenire, terapie, ocrotire, recuperare, maximal, parial.
Casus. Reziliena politic politici, politikii n contextum historicum:
modificate/agresate, reveniri/apropieri, similariti, unicitate.
Casus. Reziliena militar Homo marialis este un complex relevant/maximal
generator tritor /de riscuri/ situaii periculoase; modusul Manu militari ,
complex, specific, original, este i o form a politicului: pax et belum, belum in
pax, pax in belum, civis et miles; sunt ne-numrate (normale; continum
obinuite)/ maximale, patologice, situaii de risc:
a. ncierri,
b. rzboieli,
c. rzboi
c.1.convenional: armate emblematice, situaii, mutaii,
c.2.rzboi cuasi-convenional (atipic; escaladri), ne convenional:
c.2.1. rzboie civile: grajdanskaia voina, et al;
c.2.2. rzboaie religioase: cruciade cretine-musulmane, cretine-cretine,
catariad, reformaii jihaduri, imperialisme,
c.2.3. guerile, franc-tireurs, guierileros, mujahedini, partizani, bandii,
c.2.4. rzboaie super-tehnologizate: chimic, terestru, aero, marin, sub-
marin, informaional, atomic, Blitz/ Sitz Krieg-uri, (cavalerie pedestrii,
sub-terestru, submarin, ap, aer, spaiu), cald rece, economic,
poliienesc,
c.2.5. rzboaie interne: mafii, camore, rfuieli:
c.2.6. comploturi, atentate (reuite/ ne-reuite): clepsidrale, conspiraii: a.
Cezar i Brutus; Alexandru II arul liberator, Plebve Slotipin, Saraievo, anti-
V.I. Lenin, Hitler, J.F.K. Abraham Lincoln, 11 sept., Ground Zero, 2001 New
Zork, Manhatan; b. tirbei Vod, I.G. Duca, Armand Clinescu;
c.3.riscuri majore, maximale
c.3.1. punctuale,
24

c.3.2. consecine; cu multe aspecte: tehnice armamente, organizri
economice, , politice, curse ale narmrilor, dezarmri, micri, pentru
pace, (pe fa, n culise),
c.4. rzboiul informaional: spionaj, contra-spionaj,
c.5. rzboiul poliienesc: poliii, jandarmerii, poliii secrete, mega-poliii, servicii de
investigare (inchiziia catolic; F.B.I, C.I.A, C.I.A.D. Ohrama/ C.E.K.A/
OKPU/G.P.U./ N.K.VD./K.G.B./ GESTAPO, STASI) Securitate, Siguran, Orbis
Terrarum, riscuri, anse; situaii relevante n Era Roie, n post-revoluia, mutaia
din 1989/1990, ., situaii, organizri, birouri, rezidene speciale, situaii,
cunoscute, clasificate declasificri; enigme, Mossad, le Iteligece, Bureau deux,
Cuba castrist, China Maoist, Coreea de Nord; comunist, dinastic
Japonia Imperial, Klempentai; Al Qaida/ NATO/ S.S.; S.A./ Sigurana,
Jandarmerii, Gladiatori, Pretorieni, Grupuri de presiune; ultra-i sadisme: fiine,
anturaj, victime, victime colaterale.
Exemplum. Rezistena armat romneasc ndelungat: n R.P.R., defensiv,
ripostri fa de bolevizarea Romniei (tvlugul sovietic: ocupaia rii de ctre
Krasnaia Armia; teroarea regimului numit Frontul celor Fr de Neam i
Dumnezeu, F.N.D., rezistena n munii Fgra, Bucovana, grupul Vatamaniuc et
al, Vrancea, Banatul, et al.
Casus. Sisteme statale complexe, potente militare /militariste U.R.S.S., Germania,
S.U.A., China, Europa, Imperiul nipon, in Magnum Bellum 1939-1945/1950;
situaii; integrum.
Casus. Emigraii = Interne /mutri, dislocri/, externe, in procesus historie, n
S.C.P.D., in Civitas Terra
nenumrate situaii de risc/organisme cu rezilien bun/anemic n extincie
stins.
Casus. Reziliena juridic Forme juridice, tipuri de Drept (legislaie,
transformri, charte, convenii, norme, pertractri, amendri, ; Instituii
specializate: The White House, Homeland, Security Concil, National Strategy for
Homeland Security.; adiacente, definite prin specifice corpus juris, lex,
regulamente et al.
Asterisc **
Analiti, conductori, executani, subieci, spectatori, beneficiari, sunt specific,
interesai n definirea, identificarea realist, utilizarea performant/acceptabil, a unor
repere/a fortiori, strategii reziliente performante pentru face fa n situaii de referire
/Casus Exemplum.
25

Casus. Rzboaie i rzboiri n Antropocen aspecte din sec /, sec. al -
lea, intervalul tranziial I din mileniul IIII A.D.: situaii relevante: exemplum/
cu riscuri i evoluii reziliente.
Crciunul n vreme de rzboi: pe front, n campanii, n spatele fronturilor:
Exemplum : iernile 1939 1940-1943, luptele de la Stalingrad, et al.
Reaciile la stress sunt studiate intensiv, polivalent/ azimutal, riguros;
Casus. Sistemul social super-complex, evolutiv, Europa: n procesul historiae*
,
la
fazele

limes

~cca 2010 Organismul social trans-national, super-complex,

evolutiv,

, este o realitate complex, impresionant, dinamic, evident:

n a. Post Evul Mediu, din sec. , b.Renaterea/ Renascimento/ Renaissance/
c. modernitatea prim din sec. ; d. Secolul/ Vremea/ Naiunilor (sec. XIX):
preambul la Antropocen); Luminism/ Lumires / Enlightenment/ Ilustrado/
Aubklarung/; e. Imperialism, Rzboaie mondiale n Antropocen; f. Rzboiul Rece
(idem); acest

n ascensiune domin Lumea/ Leadership

European/; acest phaenomenon/ complex, izbitor, cu nenumrate caracterizri,
(laude; ostiliti, dumnii; controverse, discuii, Europa Mirabilis/ este dinamizat
de civa vectori/factori; g. Post Rzboiul Rece (idem).
a. Inovaii tiinifice /teoretice; practicizate) : anterior aceste creaii i aplicri erau,
preponderent Orientale,/ Ex Orientem Lux/
b. Inovaii tehnice; idem;
c. Imperialism: economie; Este cel mai important fenomen/motor istoric din semi-
mileniul II A. D. (cca. 1500-cca. 2000); se impune manu militari, modus vivendis
institutio (conquistadori; colonizri, colonii) et. al;
d. inovaii n instituii: politice, diplomatice; colonialism, Know how,comer; et al.
e. idei; pretiine, tehnici, politici, etici, filozofii, arte, religii;
f. comportamente; competiia;
g. meritocraia: premieri, fapte, clasamente; licitaii, et al;
h. tiina: raionalitate, aplicaii; comportri;
i. dreptul de proprietate: aspecte economice, etice, politice, sociale, et al;
j. medicina: practici, tiine, tehnici, asigurri sociale, instituii, deontologia;
k. societi de consum: a.consumism: stimulator, expansiv, cuasi-slbatic,
acaparator fertil, pluto-cratic; et al; b. moderatori, monitorizri.
l. etica muncii: ideologia/ doctrine, propuneri, soluii, aplicri, / minima moralia,
ora et labora, optima laboralia, protestantisme; aspecte socialitare; preluri din
Orient; nchideri/izolri n Orient: atitudini (conservatoare, habotnice, nchistri;
elitari/orientali ncep continu s se opun continuri a opoziiilor la impulsul
novator, al tiinei i Tehnicii;
m. prognoze:

~cca 2025; clare, semne de declin/ nserare/untergrang des

Abendlandes/ challenge /not clush of civilization/
26


Moartea Istoriei/ nu a cursusului evenimentelor/ criza, ci a conflictelor majore in post
cold war colapsarea colosului statal supernaional, totalitar, U.R.S.S, miraculoasele
revoluii (de catifea; panice; original n Romnia), mutaii n Europa Captiv/ de
Est; parte de nezdruncinat din Blocul Sovietic din 1989/90, C.C.C.R., pentru c s-a
realizat/ s-a deschis perspectivas se realizeze n timp real prosperitate, libertate,
accesibilitate, perfectibilitate; atenuarea, tranchilizarea, perimarea (rezolvarea
complexului taifun istoric (La revelion de las massas)); oprirea cursurilor unor
evenimente / temperarea unor fenomene, cursuri stressante in Europa/America de
Nord/ adiacente: zone de influen, Japonioa, Rusia, et al in Mundus; Re-pornirea/
fibrilaiile Istoriei: Vivacitatea/ Surpriza/ Istoria-litii Primvara arab, crize
recesiuni 2008 2015
Dezvoltri sustenabile (sperane; realizri) evoluii specifice/istorice: conflictuale/
conflicte; rzboaie, Orientul fierbinte, puteri emergente, terorisme, Al Qaida, focare,
conflicte ngheate turbione, huricane, focare, pericole neclare, crize, recesiuni
inflamri, accelerri; n reprezentri stresante, dominante: spaime, obsesia
apocalipsei,

la militara: servicii secrete, inteligence service, Mosad, Abwehr, FBi.,
Inteligece Service Bureau Deux, Klempentai et al, codexuri, spargeri de
coduri, maina Turing, maina Enigma, crtie sovietice, et al; cazul Richard
Sorges; spionaj atomic, arme secrete: aviaie, motorizate (tancuri, pantere:
blindaje, V
1
, V
2
, supersubmarinul nipon T
1
, T
2
), artilerie, atomice (Planul
Manhattan, B.A.
S.U.A.
, Hiroima, Nagasaki, B.A.
sov
, B.A.
Fr
, B.H.
S.U.A
, B.H.
China
,
programe atomice secrete,/ne-admise, condamnate: Idem, Coreea N., Spionaj
cosmic, cursa n Spaiul extraterestru (U.R.S.S., S.U.A.)
la Juris: principii ale vieii comunitare (persoane, grupuri n comuniti, aspecte
provizorii, tranziente, legiferri;
la psyhe: reacii la stressari (fizico biotice; emoionale, voliionale, telefoane
mobile, cognitive; manipulri, nstrinri, forme sofisticate, producii n mas,
devenite curente n Era informaional; alimente (naturale, cu o.g.),
medicamente (idem), combustibili (naturali, artificiali, hibrizi), excese n
Internet, Face book, T.V, radio, sex, mode, hiper-informri, Big Brother.
Comportrile rezideniale multiple expresive ale sistemelor considerate,

, aflate/intrate n situaii riscante sunt caracterizate corespunztor (adecvat;

plastic).
Exemplum:
a. Haotizarea sistemelor sociale: super grmezi massificate/ multe: specific
organizate scade reziliena;
b. Efecte mici n produc/declaneaz efecte mari/ surprinztoare n enorme,
nemsurate, n y locuri situate foarte ndeprtat/ne-separat, permeabil: unde
dai i unde crap butterfly effect/ Teoria haos-lui: schimbri nesemnificative/
27

infinetisimale in (x); diagrama (x)(y) exemplificat, adecuat cu realitatea
produc/declaneaz mari efecte n (y);
c. Avantaje ale rezilienei bune/cresctoare/acceptabile: schimbarea conducerii/
deciziilor/ master change/ produce supravieuiri, chiar prosperri in presri/
dificulti uriae/ devastatoare/ specifice; uimitore; paradoxale i salturi; revenire
napoi n faa piedicilor.
Dezastrul: un eveniment special, ne-curent, cu un nceput/abrut, traumatic nceput
trit/experimentat de toi / majoritatea componenii vii ai comunitii antropice de
referin: a. este delimitat n timp: a1 are un nceput (acut; poli-valent); b. curs
explozive, cauze naturale, tehnologice, umane, extra-tehnice;
d. Modelul/experiena/ dilema/ prizonierului: situaia paradoxal: un caz /o
component n teoria jocurilor:
d1. Cu sum nul;
d2. Cu sum non-zero: sistemul considerat (Prizonier) este captiv situaie de risc,
stresante, posibiliti de reaciune limitate.
Instituii: Rand Corporation: angajate experi Merrill Hood, Melvin Drescher,
consider situaia numit enun (ipotetizeaz i descrie explicativ, formulat de
Albert Tucker, Princeton.
Triri n societi tehnologicamente intensive:
simt constat multe, specifice, surprinztoare/riscuri, percepia riscului
descrete la indivizi (muli/relevani) pe msur ce societatea devine din ce n
ce mai intensiv tehnologic revenire redresare, se percepe mai clar
/inlens riscurile: situaia este determinat i de msurile de control adoptate de
societate (alimentaie, loisir, securitate, sntate, faciliti
rezilienii au tras/posed bilet norocos la intrare /tragere loto ntr-o criz (sfrit;
alta)
Verso
Joc ntre doi juctori/parteneri J
1
, J
2
.
Deciderea/anularea: rezolvarea/dilemei, (n anumite situaii; atitudini asumate: ieirea
din starea dilematic/ precizate n analize/ scheme, n aceste variante, hotrri
raionale individuale aplicate pot fi astfel nct/ pot conduce la rezultanta/rezultate
colective pot fi ne-optime/ ne dorite.
Casus. Reziliena exprimrii prin vorbire Este complex: spiritual, material.
Homo se exprim maximal, potent /eficace/ in verbum: oralitatea expresia direct,
vie, fragil, a continuitii grupale/ grirea uman/ fiind foarte veche/ originar;
permanent/ strbate, susine/ exprim maximal, antropic pre-istorialitatea
historialitatea; Homo locvens/ Sistem complex antropic (socio ego; bio; chem fizic),

= este unic n Bio-sfera/ Kosmos:

; exprimarea prin
vorbire articulat este:
28

a. n voce:
Exemplum.
forme folclorice care specific s-au creat exprimat au circulat n comuniti
s-au rspndit (rapid; lent) n altele au inspirat rostiri (mesaje, opere: orale,
in scriptum); s-au transmis prin generaii (specific, local; cu metamorfoze n
generaii; tradiional-izate/ obiceiuri, ndatinri; modale, nuanri; unele au
involuat au staionat/ n oralitate, variante, tradiionalizate exitus; au fost
nregistrate (in scriptum, n sunete), pstrate recirculate: au devenit trans
ovale/ in scriptum, tonic/: balade (Mioria), haiduceti (Pintea), legende (BABA
Dochia, Dragobetele, povestiri, proverbe, sfaturi, zicale, povuri, vorbe de duh,
rugciuni (Tatl nostru; et al) imnuri, bocete, pilde;
b. in scriptum: n diferite scris-uri/simboluri, litere: alfabete; scrierea este foarte
veche/ post oral, nregistrat; n evoluia/ istoria comunitilor entropice, grupuri
(g), populaii (p), popoare (P), vorbirea scris informaii/mesaje verb-ale
consemnate fragil, efemer; rezistent, in signumscriptum constituind texte (idem)
face mrturie/ marcheaz actul concret de maturizare al graiurilor/limbilor deja
nscute: constituie un act mirabil de personalizare/ istoria-litate: atestare stricto-
sensu grupal (cultural; civilizaional); textele/ scrierile/ princeps sunt de
temelie; monumente de limb pstrate/ borne istorice in verbum.
Exemplum.
Limgua verba/ora-lia, lingua scripta gnota:
a. limba francez: Jurmntul de la Strasbourg, din

842 AD;
b. limba englez: Imnul Creaiunii de Caedmon, din

= secolul al IX
-lea
);
c. limba spaniol: Cntarea Cidului/ Cantico de mio Cid / din

=1110 AD;
d. Scrisoarea boerului Neacu din Cmpulung Muscel ctre Benkner/ Hane
Beagnorul/ oraului Braov/ Kronstadt/ din Transilvania/ Sieben Brgen/, din

=1521, scrisoare oficial de afaceri, documentum notabil, fiind primul n limba

romn, plete n comparaia cu reperele princeps scrise n zone/state/feude din
Europa (West, Centru, Est); aspecte:
a. cotaia n cursus honorum medieval: acte statale, acte de cancelarie, creaii
literale apreciate, cu larg circulaie versus epistol/ntiinare, cerere de afacere
a unui important boer muntean trimis unui important primar sas;
b. vechime: evul mediu timpuriu, mijlociu, versus evul mediu trziu/ Renatere;
c. apariia textelor scrise importante n limba-matern elaborate de romni: sunt
texte oficiale, scrieri ample, elevate, elitare: acte de cancelarie, cronici, texte
religioase, scribi pricepui (cultivai; colii, informai n principate/ n afar [ ];
c1. proto paleo romnii, vieuind & trind n vremuri medievale specifice: (cu
ruti/ vitregii; vecinti: constituite, n schimbare/ nu au putut atunci elabora
scrieri (minore/notabile; monumente); au dinuit, exprimndu-se prin oralitate;
c.2. n Evul mediu voivodate/ principatele Romneti, constituite, independente,
funcionale: Renatere (specific): prima modernitate European: relativ tardiv;
d. et. al.: puine.
Tezaurizarea i analiza/re-analiza (comparaii; noi descoperiri: texte mai vechi,
aproape la fel de vechi, mai elaborate/ mai puin expresive, funcionale; coroborri cu
dovezi arheologice: ne-scriptice; detalii despre certe/ plauzibile scriptum scrib typo;
29

autori, contextum historicum, et al) tuturor venerabilelor, pstrabelor/ reproduselor
monumentum linguae

este interesant/tentant: ele a. nu au fost

zmislie n cunoscute vaginum lingvisticum; b. sunt probe arhaice datate/databile:
texte princeps: de temelie, marcnd, fiecare specifice faze de dezvoltare comunitar:
constituire maturizare nceputuri de continuitate; monumentele de limb scris
care au supravieuit au fost cunoscute veac dup veac, ntruchipnd limes, borne
de civilizaie.
Grupul de vorbitoare & cu scrieri

au evoluii specifice/personalizate in
Historia: intr i trec specific prin multe situaii de risc, care afecteaz i comunicarea
natural prin vorbirea (oral; scris): au istorii lingvistice: cercettorii care le
investigheaz evideniaz specifice situaii, evenimente, faze; limbile se corup, se
degradeaz, i revin , se dezvolt, sunt n strluciri, sunt n declin; eclipsri;
alienri, pervertiri, decadene; anemieri/ extus: fosilizri.

Pag. 25.
Tcerea documentelor surs este nlocuit/ substanializate/ circumvental/ prin
oralitate.
Exemplum.
Reziliena exprimrii prin vorbire (oral, scris) n complexul, turbulentul, ndelungatul
proces istoric de ncretinare & practicri culturale cretine n Spaiul echivalent poli-
nomenal Gothia, Carpia, Bulgaria, Cumania, sectorial: n Spaiul/Situs-Timpul/
Tempus/ Genezei proto Populaiei romneti proto Poporul Romn:
Localizare: L P

a. Antichitate: din cretinarea pieto romanilor;
b. stabilirea . .. : provincie nscut cretin;
c. Rezistena/rezilien/ ndelungat, ostel contextum historicum: epoca migraiilor,
izolare, agresori, slavizare, maghiarizare
primele generaii de cretinai cretini autohtoni & de con-locuitori/
preprotopaleo romni: majoritari; minoritari; unii tranzieni barbari din a. Spaiul
Carpato - Ponto - Danubian extins / Dacia-Roman, Carpia, Scitia Minor & Dacia
Aurelian, trans Moesia, Barbaricum Nord Danubian Dacia post Roman &
Barbaricum n Antichitatea final Avaricum n care au trit n Evul mediu iniial/
Darkges/ vremuri neguroase.
Pre proto/ Spaiul genitorium Romnia,

Vechimea n neschimbare/Apeluri/ botezului cretinescTatl Nostru confer limbii
romne vorbite un privilegium unic/deosebit de ce cele de care s-au bucurat vorbitorii
de limbi neo latine care au fost nsoite/rezemate, toate, pas cu pas n curgtorul
Tempus de texte scrise multiple, variate
q
[ ].
Textum scriptum: a. Texte proto-cretine: relevante, capitale; b. medievale: capitale
i importante, notabile, accesibile.


30

Pag. 26.
UZI

Cretinarea populaiei pgne din areal : grupuri, obtii, tabele, sate, aezri urbane
mici, s-a mplinit (specific, uimitor, prin comunicri inter-umane: autohtoni,
coloniti, militari, membrii din administraii, , negustori, barbari, migratori stabilizai
Exemplum A
Necesare/plauzibile
a. In voce/oral/: discuii, informri, predici, convorbiri, ritualizri ale cretintorilor
/apostoli evanghelizatori: misionari, predicatori, confesori, sftuitori, p, preoi,
asisteni, contacte cu membri practicani, deja cretinai, enoriai neofii,
candidai nehotri, sceptici refuznici, adversari, persecutori: nemenionate
expresis verbis/ puin, vag, uneori vag, menionri indirecte (in scriptum, publicate,
pstrate, n ateptare, folclor; contemporane, ulterioare: n matricea extra limes
Imperium Romanum; Bizantinum, Italia, Balcanii,: cretinri, alte situaii
memorate, semnalate.
Exemplum 1

b. In scriptum: texte scrise necesare/plauzibile reale necesare/plauzibile folosite
specific de predicatori, misionari, apostoli, prelai et al dascli, sftuitori
conlocuitori deja cretinai, enoriai impresionai, viitori prozelii/ puin, vag
menionate, evocate n treact,

Exemplum B

Da
Nu sunt cunoscute:
a. Apriori: posibile/necesare, plauzibile
b. De facto:

TA
menionri: (reduse) aluzive: autori din Imperium Romanum; Imperiul Bizantin al
Bazileilor Biserica Cretin Universal/ Ortodox; ne schismatizat/

CID
Cavalerul Rodrigo Ruy Diaz de Vivar/Bivar/ figur emblematic din ndelungatul
proces istoric hispan/ saga, epopeia: Reconquista.

LAB
Sunt documente ipotetizate/ disprute: pierdute, ascunse, uitate, negsite, nimicite,
31

disprute.
TX
Texte r religioase, cu componente create, utilizate n areal
o
, anterior de slavizarea
intensiv, nefinalizat ns prin constituirea unei populaii slave, nu roman,
majoritare carpat-ponto-danubiene.

TN
1714= Dimitrie Cantemir, eruditul vod, n Descriptio Moldaviae, primul studiu/
monographia, tractatus de Geografie.
1900=Dimitrie Onciu: Papa Formosus n tradiia noastr

LUS
populaiilor nvecinate; macedo n-cretinate cretinate, : bizantini, avari, valahi,
pecenegi, cumani, bulgari, slavi, bizantini,balcanici.

NB
O
r
: Evoluia unei rostiri orale /folclor/ poate fi uneori parial (n spaiul-timp)
reconstituit/ schiat n faza de strict oralitate: admis/ imaginat/ puin cunoscut/
semnalat.

-texte existente semnalate: Testimoniul medieval al lui Teofilact; conine mrturii
despre alfabetizri i de-alfabetizri; publicate n Tsaestvenica lui Paisie Hilendarsk,
Buda, 1844.

consecine eseniale: nume latineti romneti paleo i n anterior slavizrii
populare/ nu slave: Dumnezeu, Dumineca, Zilele sptmnii, ruga nchinare,
binecuvntare, rugciune, mprtire, binecuvntare, buna vestire, n-viere.

Tatl nostru din faza oral; n scriptum.

Pag. 27.

Exemplum A
Rugciunea cretin suprem (Tatl Nostru ) creat, transmis, enunat, nvat
primar, cerut tuturor credincioilor cretini (i aspiranilor la ncretinare), pre-
existent, sfinit al initio, integral de nsui Fundatorul Credinei Noul Testament/
Legea Nou/, Dumnezeu-Fiul, Profetul, Messia, Mntuitorul Iisus Christos:
A fost
Sistemul informaional spiritualizat social/religios ne-pereche,

()
:
a. vorbire/glsuire Divin, concentrat
b. Capital Porunc Imploratoare nvtur Laudatio Adorare Dogm;
32

Prestigiul religios al Rugciunii ; simplitatea sublim, elevaia maximal,
umanitar, identificatoare/ defintoare, convertitoare, purificatoare, (universal/
cretin), nfioar, fascineaz, copleete, genereaz respect i ascuns ciud,
invidie, i pentru unii inteligeni sensibili ne-cretini / atei; materialiti, liber-
cugettori, stoici, sceptici, pgni, credincioi converibili.
c. S-a generat, s-a rspndit, s-a rostit/ s-a funcionat/Mesu Orbis in Spatium
Genitorium mult/ ndelung, neprecizabil - aproximat vreme, ca nsufleit
nsufleitoare comunicare oral:
c.1. Nu se cunoate cum era/suma in verbum ne-perechea rugare c.1.a. n
limbile/graiurile latina daco-roman-ic, c.1.b. rostirea daco-romanilor, c.1.c. a
barbarilor, c.1.d. proto paleo romanilor cretini/ filocretini
()

,
nefiind pstrate n forme in scriptum vechi / folklorice documente religioase,
administrative; in spatium genitorium, n exterior (deplasate, rtcite; referiri);
c.2. Descoperirea unor tente/ referiri scrise vechi, credibile/nefalsificate ale
formei/lor orale mai vechi n care a circulat Rugciunea Domneasc puin
probabil/ o ntmplare miraculoas a acestui fundamental mesaj
informaional religios necunoscut;
d. Se poate ncerca/imagina o modelare
MMM
/ a
()

, care este/ ar pute fi
plauzibil/ sugestiv, dac este bazat pe o acceptabil corobare/ sincretism
textul latin scris textul romn arhaic modernizat (slavonic; cirilic latin)
stabil []

Se constat, incontestabil, romanitatea ~ romnitatea ligvistic a rugciunii
supreme Tatl Nostru/ stabilitate.

MMM a acestui fundamental mesaj informaional religios necunoscut
ORBIS in Orbisul cretinat /Imperium Romanum, militari, coloniti, administraie,
negustori fideli/.
Exemplum B. TN.

Rugciunea cretin suprem/Domneasc, veche de la nceputurile prozelitismului/
cretinrii este rostit in scriptum, nregistrat, transmis, menionat (Tatl Nostru ).








33

Pag. 28.

Reconst
Ligua latina vulgara: Limba protopaleo roman Limba romn arhaic/ modern/:
textul latinesc clasiv Textul /reconstituit/ post latinesc pre
romnesc
textul pre-slavon-izat textul slavon-izat
tipografic/alfabet-izat/ textul romnesc
clasic/ consolidat/
Pater noster qui es in coelis, sanctificetur
nomen tuum, adveniat regnum
Tatl nostru care eti n ceruri,
sfineasc-se Numele Tu. Vie/S vin/
mpria Ta, Fac-se voia Ta, precum n
cer aa i pre pmnt. Pinea noastr
cea de toate zlele d-ne-o nou astzi, i
ne iart nou pcatele noastre precum i
noi iertm greiilor notri. i nu ne duce
pe noi n ispit i ne izbvete de cel ru.
C'a Ta este Mrirea i Puterea, Acum i
n vecii vecilor. Amin.

34

Pagina 29.
Geneza evoluia Rugciunii princeps (Tatl Nostru)/

n spatium
genitorium al populaiei proto-romnii paleo-romnii pn n Timpurile Moderne
exemplific elocvent originala, viguroasa, complexa, procesiva de romanizare a etniei
geii-dacii & formareaevoluia limbii romne []:
a. geii-dacii vorbeau o limb/grai: disprut/cuasi-necunoscut; sistemul -
informaional

, este ipotetizat:
a1. S-au pstrat doar cteva cuvinte; cu semnificaie specific: a.1.1. major:
mo, strugure, brnz, a.1.2. toponime: Dunrea, Carp-ai, Scorila;
a.1.3.secundare: viezure, barz, teaz; a.1.4.nume: Decebal, Burebista,
Deceneu; atestarea prin constatri, comparri, cu fondul lingvistic, arhaic (tracic-
iliric: evideniat /devoalat prin toponime, cuvinte din albanez, limb arhaic
derivat din cea a unei / etnos/ skipetari/ ce pare a fi avut str-moii n acel fond/
bakground /lingvistic-etnic: avea unele similariti indo-europene/ariene/;
a.2.dacii-geii vorbeau o limb cuasi-paleo-latin; se explic rapiditatea
romanizrii rapide, pariale, durabile;
b. Impactul roman-izrii asupra autohtonilor a fost rapid, puternic, multiplu,:
b.1. prin evenimente din De bello dacico: negustori, vecini, militari, funcionari ai
administraiei, coloniti; prin evenimente din retragerea aurelian a armatei
administrative et al., invazii barbare: fenomene sociale din aceast zon
marginal din Imperium /ex-Imperium similare, cu cele produse de civilizarea-
cucerirea exercitat de Imperium Romanum; idem;
b.2. limba latin era elaborat, eficient, singur instrument de comunicare n acea
societate; era a puternicilor romani.
c. Impactul a fost complex, scurt/f. scurt T~160 a, intens, eficace/dinuitor: nu prea
scurt: s-a putut instala noua limb, cu unele similariti; militarii cuceritori,
administratorii, colonitii, negustori-achizitori, inereni au avut relaii specifice (vii,
reale) cu autohtonii; prile trebuiau s comunice, autohtonii erau obligai s
foloseasc cumva (redus, esenial) limba existent; partener-iatul (idem) a
potenat dezvoltarea limbii latinilor n areal; limba latin/roman/ devine repede
limba oficial a provinciei (similis cu alte provincia roman), limba administraiei,
armatei, comercianilor latinofoni, coloniti autohtoni, soldai, ex soldai
veterani/ btrni/ alogeni, stabilii n noua provincie bogat, rspltii cu
pmnturi, bogii, pmntenii.
Faza I: autohtonii nu cunosc latina vorbesc latina rudimentar & limba matern
/dacica-getica/;
Faza II: latina /romana/ este limba secundar pentru autohtonii; continu s
vorbeasc i dacica;
Faza III: latina /romana/ este limba getic oficial: efectiv, singurul mijloc al
autohtonilor de a comunica (cumva) cu noua administraie/ Imperium/.
Pagina 30.
35

Limba latin proto-romn este folosit de autohtoni/entitate n formare
entitate esenial/ dominant latin/ n procesus istoriae: nvliri, contacte cu vecinii,
invadatori, n Goia. Avaricum ulterior, bulgari turci, bulgari slavisai, slavi,
pecenegi, cumani unguri, au rostiri noi /toarn toarn frate; n toponimia slav,
biserica, administraia, economia, comercializarea medieval, servicii folosete
gramatica, fonetica, nume & mprumut, asimileaz, idem. Specific, limba
slavon, cultul religios, prezena n genitoriu: a limbii slavone, puternicul stat
valaho-bulgar apropiat, balcanic medieval tardiv n vechile provincii romane/
Tracia, Moesia, Macedonia,/, exercitau influena/ control prin: reprezentani, alei,
.a. comunicri n slava arhaic.

oInfluene
a. Bulgari turci, hanatul Asaprul (668-691), introducerea a h~(20-30)10
3
asiatici n
masa M~(2-5)10
9
. paleo proto romnii ;
b. bulgari slavizaiSimeon (893-927) exercit influene;
c. revirimentul bizantin Vasile I, geii de la N. Dunre, Isaac Comnen 1057,
confuzii, terminologii, populaie proto-romn n N. Dunre, area Dridu, Sud
Dunre/ arheo-cultura Dridu/; contacte cu migratorii din valurile ultime, importante,
slavi, bulgari-slavici, pecenegi/pacinai cumani /Kalman/ influene, urme,
(toponime; nu limbi, militari).


Pagina 31.
La Exemplum II
cca. 1560 Rugciunea Domneasc din tipriturile lui Coresi: n slove
slavoneti; post medieval: n Renatere
cca. 1593 Rugciunea mprteasc n limba romneasc: tiprit cu
caractere latineti de Stanislav Sarnicki, Crakov; n Renatere, prin purtarea de
grij a logoftului Luca Stroici.

La reconstrucie
Se constat:
a. adresarea rugtorului ctre Printele Ceresc: original: vocativ popular, din latina
colocvial tardiv: nsufleit tati-tticule tatl; difer de adresarea latineasc
limbi neo-latine (Pater, Vater, Phater; pere, padre/ i limbi germanice, anglo-
saxon, Vater, Phather, Lord;

La final
Sintagm comunicaional motenit, tradiional, patrimonializat
La oral
A circulat independent de late scrieri, repetat prin viu grai.
36

La reconsti
a. puine cuvinte slave: tardive (contacte slavizate), a grei, ispit, a izbvi
b. foarte puine cuvinte latine, corupte: sacralizare= a sfini, voie= voin;
c. latinizare-romn: pavimentum Pmnt; libert-are eliberare iertare

Pagina 32.
Reconstituirea lexem-lexem
Reconstituirea ilustreaz aspecte majore ale romnizrii n genitorium lingvisticum
Singurul text din Biblie/Cartea Sfnt/Evanghelii: Rostire integral/ cuvnt cu
cuvnt/ al Domnului Iisus: exprim porunca/ druirea/ sfatul: voi aa s v rugai
apud Matei , ,9.

La final

nu a fost atins de slavizare slavonizare, jalon al continuitii;
exemplific potena, vigoarea uimitoare/paradoxal a romani-zrii/ latini-zrii
durabile/ permanente, a populaiei dominante:
a. legtura intim dintre limbile latin/ cunoscut/ dacic/necunoscut, cteva
cuvinte sunt admise, prin eliminare;
b.consecinele dispariiei textelor scrise existente/ipotetizate in genitorium, GR,
(nord Danubian), anterior slavizrii;
sigilium (atestatum omologat de ne-atrnare! Fa de texte scrise/ foi,
manuscriptum/;
conservare complect: coninut neschimbat, prin stpniri, n valuri, & de-
stpniri/ prbuiri succesive, toate vremelnice n mediul social riscant genitorium
lingvisticum/ populi/
nfrngerea tcerii documentare scrise;
sinaps stabil n procesul comunicrii.

R
cons
reflect relaii cu cretinarea unor vecini: tiurcii bulgari.
Reziduuri, gotirmai avari.

Pagina 33.

C1 Oralizarea rugciunii princeps, practicat curent s-a rostit de poporeni
credincioi, ptimitori, imploratori, sacerdoi, nevoiai, bolnavi, recunosctori: la
luminile opaielor, candelelor, lumnrilor de la icoane, cruci, la flcrile colorate &
vpile termice ale vetrelor, n drumeieri, la ogoare, prin pduri, padini, poeme,
37

creste, alpine, stepe, structura, n ateptri, n lupte, la nateri, la nmormntri,
srbtori, , n zile negre; nenorociri, la altare/ pri-stol, n natur, cu ochii la bolta
nstelat, credincioii nenumrai au murmurat-o din generaii la rnd (din
moi-strmoi; invocarea cretin primit transmis la ali urmai, co-tritori.

La final
(Tatl nostru), pe romnete sistemul informaional de comunicare cu
text/program, mesaj imuabil, difuzat actual; nu era o emanaie dintr-o carte, un
exerciiu filologic, sacral/ dialog cu Divinitatea adres receptor - replicant,
orice proto paleo romn adult o cunoate pe dinafar; cel mai vechi text
romnesc n uz ne-ntrerupt pe buzele credincioilor; a dinuit i n rostirea scris
mult ulterior.

Mesajul/Ruga/Textul/ informaia/ (T.N.) a devenit, s-a meninut cretin!
Turcii-ttarii nu au forat convertiri politico-religioase.
Nu s-au fcut transcrieri dup o carte /Gospel/ n tiparele & vibraiile limbii vorbite.

L.S. Exprimri latine paleo - romne Destinul Poporului Romn; dovedit ulterior
in Historia.

L.S. mesaj discret/ nu exaltat ncrcat de sens, afirm continuitatea n locuire
autohtonia romnilor.

Este votabil! Dar nu-l vor vota!


Pagina 34.

La relaii
Extensii ale aratului/elor Bulgar/e la Nord Dunre:
prezene antropice din
a. aratul/Hanatul/ bulgar-tiurc: sec. al
-lea
: zona de pasaj din Asia Europa
S.C.P.D. Balcania/ Trakia; fr urme distincte: arat c arealul de sintez a
proto romnilor/a-romni/ va excede S.C.P.D.
b. slavii: primii; n Dacia Balcani; se disting de autohtoni: modus civilizaionale
mult mai puin evoluate (apud cercetri arheologice: ceramic, et al); slavizarea
continu cu alte valuri autohtonizare proto-romni.
c. aratul bulgar-slavic Balcanic: prezene Nord Dunrene peste Dunre, pn n
Ucraina, conectat cu Grecia/ Byzan/ sec. -: sunt minore, nedurabile; bulgari:
c.a. triburi minoritare n contact cu autohtonii,
c.b. romni-zai din zone/situsuri/ Popina, Dridu (sec. -
lea
); situaia arat c
arealul de sintez a proto romnilor excede S.C.P.D. n bulgarii locale prezene
38

ale primei arheo-culturi Sud Danubiene romanice/ valah, valohi, vlahe/ menionate
apud Pselos/ Secolul bizantin 576-1077; unele liri sunt de facto: o iluzie/
pretenie mitoman, naionalist, imposibilitatea geografic; istorio-grafic: ne-
atestat;
d. n aezri medievale autohtone - influenate: Dinogeia, Capidava, Pcuiul lui
Soare; romni/ Paradunavon = Paristoioare thema bizantin/ bulgarotonie.
e. Statul/Imperiul romno-bulgar/ valaho/ Statul Assan-etilor/slovaci/: Sud
Dunrean/ Balcanic/, capitala Trnovo/ Velico-Trnovo/; influene i la Nordul
Dunrii: nu incorporare, armat de ocupaie, grup minoritar de assaneti, relaii
cu autohtonii (paleo romnii; cultura Dridu sec. -: n arealul extins al genezei
romanitii sud & nord danubiene.

VI. Relevana meta conceptului (Reziliena).
Organigrama schematizat (fragmentarium; deschis; ampl: lrgirile/accepiile:
multe/toate) d seama /evoc/ complexitatea acestei rostiri/ paradigma/ [ ] [ ].


























39

VIII. Notae.
*
Din Sistemul astral specific: Solar,

.
**
n distans: a treia dup Soare.
***

Unic n Sistemul Solar,

****
O sphaera specific: Templum Verbum { }, component major a Antropo-sphaera.
*****
n Era spaial: iniiat n Antropo-cen, exponeni ai Homo locvens ncearc i
comunicri extra verbum cu ipotetici, plauzibili extra-teretrii/ alliens; O.Z.N./; astfel
de U.F.O-iti, specialiti curioi, ingenioi ai speciei, ncearc s comunice cu
parteneri anonimi
*
prin semnale (semne, amprente) antropice: numere, formule,
semnale ritmate/ Lingua Cosmica/; anvelopa electro-magnetic a Civitas Tera

generat (continuu; ne-uniform; din Era industrial avansat), se tot propag,

irevocabil, n Universul/ spaiul cosmic circum terestru/ plin cu vid inter-planetar-
stelar-galactic, form a Materia n care este aezat eter-ul: universal/ spiritus
subtilis/, emisii-recepii prin diferite ferestre
*****,******
.
Fr rspuns/semnalizri primite, explicite, sesizate, interpretabile/ interpretate,
comunicate in hic et nunc din Antropo-cen/Faza din Era Spaial: n cca.

******
Organigramele unor riscuri relevante ale existenei/fiinrii unor ipotetice sisteme
extra-terestre cu civilizaii,

deteminate/ schiate sunt indicatori relevani

n Ontologia sistemelor/ Istoria sistem-tic.
*******
Primirea unui singur mesaj autentificat de la eventualii/ ipoteticii Aliens i n aceast
singurtate antropic, o nfundtur, Sla, cavern, oaz, singurtate/ izolare
cosmic cu a ei Cultura & Civilizaie Umane unde locuete, lucreaz, gndete,
simte, se exprim Homo Locvens & Matematicus cosmicus Solitarius va nsemna,
cert, pentru Terra-ieni contieni deschiderea unui alt Ev Istoric.
********
Sensul propriu; sensuri figurate /dilatri; prelungiri/ comunicate, acceptate,
sugestive, care au/ pot avea circulri.
*********
Cu corective: limbaj colocvial, ghilimelele (de rigoare; nemarcate ci subnelese),
extrapolri, prelungiri analitice
**********
Corupia este afacerea n care nu suntem i noi; Omerta; Camoristas/ Mafiosos; etc.;
etc.
***********
Proteicitatea limbajului, limba vie: vitalitate, adaptri,
************
Sisteme, termo-dinamice, electro-magnetice, gravitaionale-nucleare, atomice,
moleculare; chimice; mixte;

************
Homo Humanus: toate valorile & valorizrile omeneti (Axios)
*************
Sens metaforic: accepie. Extinderea s-a iniiat n

~1970
**************
Ergodic: prin succesiuni de stri cuazi-echilibru; cu furtuni, ne-liniariti,
temperate/bile, ...
***************
mutatis mutandis i cea in numerus
***************
(Acute, Nu chiar catastrofice/neantizare).
*******************
S-a aplicat prima dat extensia/ meta conceptului rezilien mecanic/fizic.
********************
Cu relicve excepionale/ Credinial: cultural, istoric, romnesc, european; obiectiv
strategic-tactic maximal care trebue re-industrializat cu nelepciune & transparen (neo
glasnosti dintr-o societate specific; calificat, uneori i virulent capitalist, n disoluie/
caton-ar, geno-cidar, clientelar, .; n care se aplic dreptul la preemiun; faade
sifonri, nstrinri, buldozerizri culturale, .; referendum asupra componentelor
comorii: geotice, axiotice & monitorizare /Academia Romn, B.O.R., ASTRA,
Societatea civil, ) & tehnologizare adecvat (adoptat; i cianurizarea bine
temperat, dac tehnicienii & deontologii culturali autentici vor considera/aviza yes/O.K)
NB
n strict, necomutativ operare: Patrimonializare X Tehnologizare/ [

]
conjugat cu patrimonializarea (Patrimonium Europae, Mundi).
**********************
Numite, uneori, (colocvial; metaforic) grmezi, furnicar/termitiere, stupuri
gregariti cu (instinctualitate & contiin colectiv, specific).
*********************
Nu se opereaz de facto cu operatorul/ Valoare; Functor/ (Adevr ) omologat univoc
ci cu relativizarea la modele /

) / set; plaje.
40


VIII. Bibliographie.
1. COERIU Eugeniu, Limba romn n faa Occidentului/ traducere de Andrei A. Avram,
Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1994.
2. SOFONEA Liviu-Alexandru, Victoria COTOROBAI, Complexa/ magica <material
mnezica humana> n care se imprim & se stocheaz varii informaii -
evenimente, procese i senzaiipercepii, triri, gnduri, reprezentri, ... exprimri
individuale & grupele (folk-lorice nominalizat/ autor-ale)/, toate specific cercetate &
valorizate social mpreun/ separa , Analiza & evocarea unor relevante casus n
care co-fiineaz & interacioneaz folk-loruri, tiine, tehnici, filozofri, credine.
Sesiunea de comunicri pe tema de etnografie i folclor Acta Museis
Maramoroseniensis 2011/2012, Sighetu Marmaiei.
3. SOFONEA Liviu-Alexandru, Victoria COTOROBAI < Reziliena Datinei> n matrici
culturale europene, la nceputul mileniului al II-lea A.D. din Era Antropocen marcat,
dominant i de Global-izare. Casus: Din Occitania, Obiceiuri de iarn n Spaiul
Carpato-Ponto-Danubian.
Sesiunea de comunicri pe teme de etnografie si folclor. Arta muzei
Maramoroseniensis, 2011/2012, Sighetu Marmaiei.
4. Dicionarul Explicativ al Limbii Romne/ DEX Academia Romn, Institutul de
Lingvistic Iorgu Iordan, Ediia a II a Univers Enciclopedic, Bucureti 1998.
5. SOFONEA Liviu-Alexandru, The Aeropagus of Values,
World Congress of Philosophy, Brighton U.K. , 1998.
Cronica ilustrat a Omenirii, vol. 1-16, Editura Litera, Bucureti 2010-2011.
6. SOFONEA Liviu Alexandru, Terra-formarea planetei Marte, Producerea i
Transportul Energiei, Ediia a XXVI-a , Cluj Napoca , 2002.
7. SOFONEA Liviu Alexandru, Terraplaneta raris, Producerea i Transportul Energiei,
ediia a XXXI-a , Cluj Napoca ,2012.
8. SOFONEA Liviu Alexandru, Victoria COTOROBAI, Neo-Tehnica Paleo-Tehnica.
Fragmentarium. Studii in Proceeding-uri ale conferinelor anuale ale Filialelor A.I.I.R.
Universitatea Tehnic Gheorghe Asachi Iai, 2011/2012.
9. SOFONEA Gheorghe, Monografia satului, Drgu, Fgra, Editura Negru Vod,
Fgra 2010. Evoluia U.E. ?????????????
10. BLAN tefan, MIHILESCU tefan, Istoria tiinei i Tehnicii n Romnia . Date
41

cronologice, Editura Academiei, Bucureti,1986.
11. PANAITESCU, P.P. Introducere la Istoria Culturii romneti, Editura tiinific,
Bucureti, 1969.
12. SAL, Marius, De la latin la romn, Editura Univers Enciclopedic, Bucureti, 1998.
13. SIMIONESCU Ion, ara Noastr, Editura Fundaiilor, Bucureti,1996.
14. Coordonator Cosma Mircea, Reziliena la riscuri i ameninri ale secolului XXI-lea,
editura ALMA MATER, Sibiu, 2008.
15. FISCHER G. RIEDESSER P. Tratat de psiho-traumatologie, Editura Trei, Bucureti,
2001.
16. MITROFAN I., BUZDUCEA D., Psihologia pierderii i terapia durerii, Editura Albeda,
Bucureti,1999.
17. Din grosse Chronik Weltgeschichte/ Cronica ilustrat a omenirii, vol 1+16, Editura
Litera, Bucureti, 2010-2011.
18. Coordonatori, Carpentier Jean, Lebrun Franois, Histoire de LEurope/ Istoria
Europei/ Editura Humanitas, Bucureti,1997.
19. NSUI Florentin, Petrecerea prin ara Maramureului. Dialoguri de ieri pe astzi,
Editura Valea Verde , Sighetul Marmaiei , 2010 (1405 - 2007).
20. CIOCAN Janeta, URSU Traian, PUCA Ioan, Satul Fersig : monografie : 1405-2007,
Proema, Baia Mare, 2007.
21. CENTEA Ovidiu , Amintirile unui uituc , Editura Semne, Bucureti , 2004.
22. VLEANU Ion , Satul din Pdure , Monografia localitii Cplnea pe Some , Editura
Caiete Silvane , Zalu , 2009 .
23. LAZARUS R. FOLKMAN S. , The concept of coping in stress and coping analogy.
Editura A. Monat, Columbia University Press. New York, 1991.
24. GREEN B.L., Trauma and stressars across events , in International hand-book of
traumatic stress syndrome. Plenum, Press, New Zork , 1993.
25. KATZ P., KAHN R.L., The social psychology of organization . Editura Second , Wiley,
New York, 1987.
26. TOMA, I.R. , Sntate i succes prin optimizarea stresului. Editura Academiei de
nalte Studii Militare, Bucureti 2002.
27. HARROWITZ M.J. , Stress response syndromes, Iason Aronson, New York, 1976
28. WILLIAMS T., Trauma in the workplace; in []
29. [] WILSON J.P., RAPHAEL B., ATKINSON R.J. Introducere n Psihologie, Editura
42

Tehnic, Bucureti, 2002.
30. SELYE HANS, The stress of life, Longman Green, London, 1957.
31. KOLEI B., Conducerea personalului n condiii de stres; n Wehrausbildung, nr. 3,
1993.
32. DORON R., PAROT F., Dicionar de Psihologie, Editura Humanitas, Bucureti, 1991.
33. KRYSTAL H., The aging survivor of the Holocaust integration and self- hraling in post
traumatic states. Journal of Geriatric Psychiatry, 1981
34. WORDEN J. Grief Counseling and Grief The rapy. A Handbook for Mental Health,
Praction Tavistock Reutlege, London, 1992.
35. SELIGMAN M.E.P., Helplessness: On depression, development and death. W.H.
Freeman , San Francisco , 1975
36. TOMA RADU, Optimizarea stresului, Editura Academiei de nalte Studii Militare .
Bucureti 2002.
37. GAL B. , Handbook of Military Psychology, Wiley and Soon Ltd. , New York, 1991.
38. HOROWITZ M. Disaster and psychological responses to stress, Psychiatric Annals
15(3) 1985.
39. Von der KOLK B.A., Psychological trauma, American Pshiatric Press. Washington D.C.,
1989.
40. NIEDERLAND W.C., Psychic Traumatisation, After effects in individuals &
communities, Little Brown, Boston, 1971.
41. RANDO T.A., Grief dying and death, Clinical Interventions for caregivers. Research
Press, Champain Il., 1984.
42. CARMACK, B.J. Balancing engagement/ detachment in aids related multiple loss,
Journal of Nursing Scholarship, 24(1).
43. MC. KNIGH John, The Careless Society, Basic Books, New York City, 1985, in the
Aftermath of the 11
the
September Terrorist Attack, Psychological Science, 2006.
44. BONAND, G. et al Psychological Resilience after Disaster, New York,
45. WEBSTER`s Desk Dictionary, Portland House, New York, 1990.
46. PFEFFERBAUM B. REISSMAN D. , PFEFERBRAUM R. KLOMP R. , GURWITCH R.,
Building resilience to mass trauma events ; in [ ]
47. DOLL, L. BONZO S., MERCY D. , SLEET, D. Handbook on injury and violence
prevention interventions , Kluwer Academic Publisher , New York , 2005.
48. BROWN D. KULIO J. , The concept of resilence : Theoretical lessons from community
43

research, Health and Canadian Society, 1996.
49. GALEA S., NORRIS F. , Public mental health surveillance ans monitoring , []=49
50. F. NORRIS , GALE S. , FRIDMAN M. , WATSON P. , Methods for new mental health
research , Guilford Press , New York , 2006.
51. De JANG Y., KOMPARC I. von OMMEREN. Terrorism , Human Model and Natural
Disasters as a Professional and Ethical challenge to Psychiatry , Bulletin of the Board
of International Affairs of the Royal Collage of Psychiatry , 1 July ,2003.
52. GIURESCU Dinu, Cum arat Romnia la 22 ani de la Revoluia din Decembrie 1989!,
Istorie i Civilizaie, Ian. 2012, Bucureti, 2012.
53. Van DEURZEN E., Paradox and Passion: An Existential Approach to Theory and
Counselling, Wiley Chichester, 1998.
54. KRISTEVA J., Strangers to Ourselves, Columbia University Press, New York, 1991.
55. COSMA M., COSMA Brndua, Educaia intercultural: de la teorie la practica, Editura
Universitii Lucian Blaga, 2006.
56. RIAD J., NORRIS F., RUBACK K. B. Predicting evacuation in two major disasters: Risk
perceptions, social influence and access to resources. Journal of Applied Social
Psychology, 1999.
57. FONE D. J., DUNSTAN F., Mental health, places and people. A multilevel analysis of
economic inactivity and social deprivation. Health and Place, 2005.
58. REBECCA Eve Rolfe, Social Cohesion and Community Resilience ; A Multi-Disciplinary
Review of Literature for Rural Health Research, Department of International
Development Studies Faculty of Graduate Studies and Research, Saint Marys
University Halifax , N.S. , 2006.
59. HANCOCK T., People, partnerships and human progress: building community capitol,
Health Promotion International, 1999.
60. CHARTWIRGHT S., GALLAGHER T., Total rural capital : A model to engage extension
faculty and the public in rural community development, Journal of Extension , 2002.
61. STOKOLS D. , Translating social and ecological their into guidelines for community
health promotion , American Journal of Health Promotion , 1996
62. CARPENTER S., WALRER B., ANDERIES B.M., ABEL N., From metaphor to
measurement: resilience of what to what. Ecosystems, 2009
63. Mc. FARLANE A. C. , NORRIS F. Definitions and concepts in disaster research, in [F.I.]
2006
44

64. NORRIS F., GALEA S., FRIEDMAN M., WATSON P., Methods for disaster mental health
research, Guilt ford Press, New York, 2006.
65. BOURDIEU Pierre, Raiuni practice. O teorie a aciunii. Editura Meridiane, Bucureti
,1999.
66. BOURDIEU Pierre, Distinction: A Social Critique of the Judgement of Taste, Harvard,
University Press, Cambridge, 1984.
67. COLEMAN James, Social Capital in the creation of human capital. American Journal of
Sociology, vol. 94, 1998.
68. COLEMAN James, Foundations of Social Theory. Belk nap Press of Harvard University
Press, Cambridge 1990.
69. PORTES A., Social Capital: Its origins and Applications in Modern Sociology. Annual
Review of sociology, 24, 1998.
70. coordonatori Zamfir Ctlin, Stnescu Simona, Enciclopedia dezvoltrii sociale,
Editura Polirom, Iai, 2007.
71. M.C.CUBBIN, H.I., Mc. CUBBIN M.A., THOMPSON A.I., HAN S.Y., ALLEN C.T., Families
under stress: what makes them resilient? American Association of Family and
Consumer Sciences Commemorative Lecture, June 22, Washington D.C., 1997.
72. VINSON T., Community adversity and resilience: the distribution of social disadvantage
in Victoria and New South Wales and the mediating role of social cohesion Jesuits
Social Services, University of New South Wales, 2004
73. COLEMAN James Foundations of Social Theory, Belk nap Press of Harvard University
Press, Cambridge, 1990.
74. RYAN-NICHOLASS K.D., RACHER F.E., Investigating the health of the rural
communities: toward frame work development. Rural and Remote Health, 2003.
75. Reducing health disparities thought a form communities. Report by the Policy Link
Health disparities Team, Oakland, California. 2002.
76. UNGAR M., Resilience, Resources and relationships: making integrated services more
family like. Relational Child and Youth care practice, 2003.
77. Mc. CUBBIN, M.A., Mc. CUBBIN H.I., Family coping with health crises: The resiliency
model of family stress, adjustment and adaption in []
78. [] (Editori) Danielson C. Hamel Bisse Winstead - Fry, P., Families, health and
illness, Mosby, New York, 1993.
79. NORRIS Fran H., STEVENS Susan P., PFEFFERBAUN Betty, WYCHE Karen F.,
45

PFEFFERBAUN, Rose L., Community Resilience as a Metaphor, theory, Set of Capacities
and Strategy for Disaster Readliness, 2007.
80. GOODMAN R., SPEERS M., Mc. LEROY K., FAWCETT S., KEGLER M., PARKER E., E., et
al, Identifying and defining the dimensions of community capacity to provide a basis for
measurement Health Education of Behaviour, 1998.
81. NORRIS F. GALEA S. FRIEDMAN M., WATSON P., Methods for disaster mental health
research. Guilford Press. New York, 2002.
82. CUTTER S., EMRICH C., MITCHELL J., BORUFF B., GALL M., SCHMIDTLEIN M. et al, The
long road. home: Race, class, and recovery from Hurricane Katrina. Environment,
2006.
83. BARRERA M., Distinction between social support, concepts, measures and models.
American Journal of Community Psychology, 1986
84. GARETH Harding (cu adnotri Popescu Liliana), Mitul Europei Foreign Policy,
Romnia, Ian/Feb, 2012
85. Vianu Tudor, Estetica, Editura Fundaiilor, Bucureti, 1943,
86. CLINESCU George, Historia Literaturii Romne, Editura Nagard, Lugoj, Bucureti,
1962.
87. TISCHRER G. RIEDESSER P. , Tratat de Psihotraumatologie , Editura Trei , Bucureti ,
2001.
88. MITROFAN I. BUZDUCEA D. , Psihologia pierderii i terapia durerii , Editura Albeda,
Bucureti 1999.










46

Notae punctum
Note de la pag 1.
1
Homo: persona-lizai & gregari.
De la nceputurile Antropo-genezei: n Holocen, Cambrian, ...

Definitoriu, profilatoriu pentru specia Homo

H
.
POT
Potenat n Era Informaional/ computerizat; n Prefaa Erei Antropocen, n
nceputu

Erei geo-logice & istorice Antropo-cen.

-An
Influena cuvintelor se execut (zeete; theo-urgic/ in sensorium) i asupra unor
plante
*
=
Exist, funcioneaz i alte comunicri eseniale inter hominis: in numerus
POT
alte
griri

Note de la pag 2.

Din Flora & Fauna

o
Asimetric n diada Homo/LovensCuvntatorul/necuvnttoare.

Unic

n Univers/Koooo/ The All Zonele Stelaria / Calea Lactee

I

:/, Galactis/ Calea Lacte; et al : {I

}

Pro Homo: n nceputul geo-erei Antropocen

*
Problem fundamental a Sciencia, Meta-phzsica, Philosophia
(Gnoseo-logia; et.al)

H
Pro Homo
~
Planeta rar, unic, divin
*
, magic

*p
Plauzibil, specific
~E
Medium: in ambiens
qq
Are, pentru unii, o origine/asemnare Divin
-
Verbum Vorbirea articulat cu structurrile & fiziologia specifice:
fonetic, gramatic, semantic, sintaxa, vocabular, morfologia; dicionare;
limbi, graiuri, dialecte, idiome, limbaje.
Un specific, vast, vivace Kosmos**
~~
Direct: specific,

Verba volens,

scripta manent; necesitatea
imprimrii/durabilitii vorbirilor/oralitii.
Multe limbi, corelaii, nelegeri, traduceri, retro-versiuni iuxte; et al,
dictionare, et.al.
47

o
Unele animale emit sunete/semnalizeaz i sonor: ltrturi, ltrturi,
ciripituri, uerri, mugete, nechezri..., sesizate de unii receptori de unii
oameni
Note de la pag 3.
qq
Animale, plante, trimit semnale griri spre oameni: sonore,
radiative/ nu in verbum; accente, atracii empatice simpatice, in
senzorium.
vvv
Specifice, relicvarium, repositorium.

o
Cuvintele dresorilor, ale posesorilor de animale; i unele plante (?!)
vv
Vorbrei/vorbrei
*** Bine, studiat din vechi timpuri, n permanen; s-au studiat limbile:
organisme vii, care au metabolismue, evoluaz, au C.V.

LS zon piloas
L.S. Feudalizarea Romniei Arhipelag

-vidul inter-planetar, vidul inter-stelar inter-galactic
EL
Electro-magnetic: radiativ
SUBI
Programul de ascultare radio S.E.T.I., Lingua cosmic, Formula lui
Dracke
HHH
habitate sisteme fizice-chimice-biotice,

, psihe,

; treceri &
petreceri n sisteme specifice n care oamenii sunt pri componente
(active & pasive).
Note pag. 4.
p n mod firesc, inevitabil
OXI
, neidentificate/indexate, ...
~~
specific Vivere peri colosamente/Leben gefrlich
~~
tipice, a-tipice
~~
, singulare : multi-potente, simple, complexe, ritmate,
haotice, ..., explozive, catastrofice/letale, legiuni, cteva, previzibile,
imprevizibile, repertoriate, neidentificate/indexate, ...
OXI
Nu doar exacerbat programat, histeric, fanatic, aventurist ca
pentru unele grupri/secte militante, faciuni ... [], 12
=
Uneori misterioase, greu/nedevoalate, care, izbucnesc, exploadeaz

48

Note pag. 5.
-
Geneza, intinerar metamorfosis, transfigurri mutilri, boli, patologii,
accidente... amgiri, eclipsri, exitus-uri: /metanoia.
Salvarea, sntatea, nvigorarea meninerea totului/complexului
specific viu
=
Studiate, considerate, n diferite situaii, analize sinteze aciuni -
considerri, observri; filosofri.
=
Cunoscui, bnuii, temui, modelizai, oracolizai ?
LS insul patrimoniu UNESCO a ajuns de cacau/duzin.
ooo
Optime

casu; esenial; n anchete, studii.

CU
Condiia Uman

Pe Terra, n Spaiul cosmic circum terestru; mai departe!

q
i alte definiii adoptate: postulate, baze/cadre de lucru

D
Am introdus n acest studiu unele notaii distictive; unele sugestive.
*Pentru identificarea pro Epistemiologia aspectelor conceptuale
operaionale et praxis.

Note pag. 6.
=
ncearc, se pretinde, se extinde.
,
Adecvri/accepii prin praxis

Note de la pag 7.

Bio-Fizica Chimia este implicat; sistemicitatea se manifest (evident/subtil n

bios)
po
Homo Politicus Politica, politici/politiki specifice, tactici, strategii, stratageme,
modele; se aplic i la alte domenii politica unor aciuni, sociale

,
economice

, culturale

et al.
capitalism, socialim, comunism, corporaii, fabrici, etc., etc.
=perdant, mazilit, executant (Bol, et al);
oo
Trans fizice, chimice; ne/infra psihice
Dialog competitiv
L
eludri
s
licitri.
LS
mod: a impinge n blrii/urzici
49

LSLS
partide tomberon/ partid de devalizare politici
LS
ne complacem n bltire
LS
Consisten de meduz
LS
Ca bolovanul de locomotiv
LA
Brbai idem mutatis mutandis

i tehnice, tehnologice.
Note de la pag 8.

Au geneze, cresc, evolueaz/ curriculum sfresc, sunt periclitate, au riscuri r

o
vzut, filtrat
Note pag. 10.
OO
usus, exercitatio consuendo ars adiv caracterizeaz prin periculozitate
/ reziliena.
O
set larg, ne-mrginit/ finitinfinit/

Adecvat, figurat

E
Nivelele sistemice: , ch., bios: v, , socio; ne/virtu
UUK
In teorie & in usu/praxis
LS decontaminarea Turda
La Roia Montan
Sebe, Compa.
Din popoare, populaii, grupuri, familii... sihstrii.
Note de la pag 12.

Solide, gazoase, fluide, plasme, plastice, .... cmpuri, .... electro-

magnetice nucleare numete, dez-numete

adecvate, figurat.
50

L
Pragmatic; in Filosofia: riscuri, rezistene axiotice.
HH
Pleonasm admis Omul cu toate valorile & valorizrile Sale
Kosmosul Axio-sphaera.
UU
Modele informatizate matematizate instrumentalizate scenarizate...

Ex
Nu ne vom ocupa de aceast dimensiune: doar cu nominalizarea
unor exemple.
***
o
Chiar i ntr-o expunere laconic, ilustrativ
~Riscuri ascunse, nceori, erupii, banalizrea rului, etc. Etc.
o
vzut caracterizat filtrat folosit
FF

FF
impresionist/

cu subiect i predicat; cu franchee

LS
Lingeau clanle ajung la putere.
LS
l ntoarce fiecare cu cheia

ZZZ
i zoom-izri!
Sp Sp Spectrale: ferestre {

}
Specific transformare de faz n Universum Verbum/Sermo/eo

Note de la pag. 14.
q
mecanice/dominant mecanice
F
liant ntre nimic infinit
~~
Plastic, sugestiv; recipient

lexical coninut gnozic /informational
crescut & diversificat.
=CK
Se confrunt;
NBI
Studii Klein, et al; 2003
51

........
Dislocri, fracturri, mputri...
ST
(stabil; blocat meta-stabil: instabil, fragil
Sis Soc
rude, afini, parteneri, asociai, colboratori, tovari de drum,
traseiti, conjuncturi.
Note de la pag. 15.
LS
Justiie punitiv restaurativ
LComponenta spectral a analizei istorio-logice, metodo-logice,
praxio-logice, epistemio-logice, gnoseo-logice.
- Complexe, specifice, seturi de factori pro & versus.
=reintegrarea, re-asimilarea, epurarea factorilor de risc
= generatoare de / i de riscuri deteriorri, avarii, distrugeri

UU
Nu mai sunt stabile, sunt stabilizatorii stabile/ aproape stabile.
o
Reziliena i Stabilitatea sunt calificri care exprim, specific, procesiv,
i contraste, capaciti de stabilizare stabilitate nc neperturbat.
++-
Eseistic, interpretri, programe, etc.
o
Nu doar virtual
Universul Verbum
Note de la pag. 16.
Consideraii, aplicaii Holling,_ n 1973, et al.
Sistem , la nceput, de prob, generic, definit, concretizat

LS
nu doar un adjuvant/ auxiliar/ analitic

LS Vrei aderarea, dai economia; nu mai avem cu ce s administrm miracolul U.E.-
izrii
Note de la pag. 18.
WW
Diverse: oc, intensive, vitaminizri homeo-patii eficiente (simpatice,
empatice, )
52

DD
nu chiar debil: cu gradient pozitiv
prin specifice tratamente:
ww
cunoscute, inovaii;
vv
sprijiniri morale, financiare, relaionale, instrumentale, informaionale,
acionale.
Note de la pag. 19.
-uneori neglijata,minimalizata
=deseori salutara,singura,solitara
-rezilienta spirituala,axistica
*Nota in quantitas in qualitas
Note de la pag. 21.
-eruptii,scurgeri,supratensiuni,devieri,alterari
-Unelee organizri sociale Resilience Alliance 1999,et al
-organizatie a unor oameni de stiinta care reuneste practicieni din deferite domenii
(initiative, investitori)
*relative,specifice
**roluri primare,secundare

Note de la pag. 22.
In motu/cinetica ASA
Actiuni pro ecologice
Note de la pag. 23.
-All-is finally, money/ban-o/moneo-cratia
a.specificiti
b.comune/ un numitor commun
c.analogii, cu similariti cu mutatis mutandis
EX.Rezilienta la
a.femei
b.barbati: idem mutatis mutandis

53

LS Not despre HL Not/ parter (Vivere/pericol)
LS Pragmatic
LS eu tiu c nevasta mea imi e rud.

era doar la ntorsul orezului

De la niceri la nic unde.

pag ? 135 ? curnd carte ? explic gnduri esenial ascunde idem
CRONICA ILUSTR
Note pag. 31.
Femina =G poate deveni prima mai rezilient: a. apriori daca ii dorete acest lucru; b.
n conjuncturi favorabile: are o predispoziie nnscuta de a-si dezvolta reziliena si
adaptabilitatea la schimbare: mutaia se svrete (optime casu; frecvent), cu un efort
susinut, implica introspecie, un proces continuu de dezvoltare a abilitilor; permanenta,
vigilent; explorare a punctelor forte
o
.
- construirea unei imagini pozitive despre sine prin identificarea punctelor forte, a
experienelor de viaa depite cu succes, evidenierea reuitelor si realizrilor;
- cultivarea unui scop al vieii, definirea i urmrirea elului existentei
(personale/grupale)
- crearea unui cerc de prieteni susintori, confideni, consilieri;
- flexibilizare in fata schimbrii
- optimism: stare fundamental pstrat i n faze critice; cu maturitate, patos
luciditate.
- dezvoltarea creativ a capacitaii de rezolvare a problemelor, identificarea unor noi
soluii originale/creative
- analiza activ a propriilor nevoi & dorine/bi-pol/: axial: a. meninerea contactului cu
propriile nevoi si dorinte si b. satisfacerea maximal/realist a dualitii , axiale

;
- stabilirea propriilor obiective de viata.

Multe persoane apeleaz la un moment dat la psihoterapie. Dezechilibrele care apar,
provocrile vieii, sentiment de confuzie privind identitatea personal, contact precar cu
nevoile si dorinele interioare. persoana ce nelege poate deveni contienta de propriile
resurse, va gsi noi modaliti de satisfacere a acestor nevoi, se va afla determina n stare de
bine interior, i crete capacitatea de adaptare la noi situaii, crete reziliena.
E. Situaii de risc/stress: femeile foarte solicitate alearg, jongleaz intre familie, birou,
ntlniri, business, cerc de prieteni, loisiruri, fiting-uri, politizri, ? echilibru in toate
domeniile vieii; doresc o carier de succes i o familie sntoas. concentrri ctre lucrurile
pe care trebuie s le neglijeze, spre ceea ce are nevoie i-i dorete. Dileme/stressri:
Trebuie: a. s performez la birou, s acord atenie otului, s petrec timp cu copiii, s m vd
cu prietenii, trebuie, trebuie, trebuie viaa tumultoas, cu multe schimbri, responsabiliti,
54

auto-acordare de timp, rsfri, s facem lucruri i pentru sine: copilriri, masaj, o saun,
masa luat n ora intr-un ambient plcut, ne ncarc bateriile. O mprire ntre munca de la
birou i familie, timp pentru sine: Cteva minute/ zi s uite de vltoarea vieii i s se
scufunde in lecturri elevate. lucrurile mrunte de zi cu zi, masaje, citiri cteva rnduri,
promenade, excursii, voiaje n parcuri, contieni si de nevoile personale s facem ceva i n
privina lor: actio pentru rezolvri, mplinire, pozitivitate.

Nota. Complementaritatea masculinitii n unica, complexa (armonioasa; dialectica/Fiin
Homo/Homo Humanus/
ar putea deveni o femeie mai rezilienta/ flexibila/ adaptabila in viata de zi cu zi.
o
Cercettorii psihoterapeui et al indic norme-proceduri.
~~
n societi obscure i la vrjitori, flcri /energii colorate/, ghicitoare.
PRUNG
chemri din pruncie.
~
Evitarea capriciilor, iluzii, depresii, permanene, cu efecte in actio.
~
Unele ndrumare introduc i
t Timp, Vlag, studii, spiritualizare, suflet pentru meditaii, rugi, exegeze.
Medicii nu fac grev.












55

Reziliena ca resurs intern
Reziliena medical=tot biosantropos
Ce anume implica termenul de rezilienta ?
Initial termenul de rezilienta era folosit in Fizica ; face referire la proprietatea unui corp
solid metal de a reveni la forma iniial dup ce a fost intins, indoit, rsucit; extins si in sfera
psihologiei s-a cristalizat de-a lungul anilor in urma interesului manifestat de psihologi
privind capacitatea individului de a face fata traumelor, schimbarilor majore. Al doilea nivel
sistemic, al treilea nivel ecologie politica etnografie axiologie.
La Etnoligizri mahelizri intelectualizri axios LS Sighet
Primele cercetari dateaza din anii 60 cand psihologii au remarcat unii copii au trait intr-un
mediu ostil, s-au confruntat cu saracia, foametea, boli sau situatii de razboi, s-au dezvoltat
bine si si-au format o asa-zisa elasticitate . rezilienta reprezinta/exprin capacitatea
individului de a-si reveni rapid, contient, dupa o boala, o schimbare, calamitate, perturbri,
agresri, metamorfosis ample.
Cercetatorii au identificat o serie de caracteristici intense ale persoanelor reziliente, colectiv,
sistemic: increderea in propriile abilitati, o imagine de sine pozitiva, o viata sociala activa,
flexibilitate in fata schimbarii, tendinta de a vedea partea plina a paharului , un sens al
vietii, retea de prieteni activa, capacitatea de rezolvare a problemelor, stabilirea de obiective,
atentie catre interior, focalizarea spre i spre propriile nevoi si dorinte.
dezvoltarea psihologiei ca stiinta, studiile s-au concentrat mai mult spre cercetarea cauzelor si
tratarea tulburarilor mentale si mai putin in a identifica indicatorii sanatatii mentale/sociale.
In urma calamitatilor naturale, situatiilor de razboi, a holocaustului, bombei de la Hiroshima,
evenimentelor din 11 septembrie, intrebarea cum unii oameni reusesc sa invinga dificultati
extreme si sa devina chiar mai puternici si mai echilibrati decat inainte.
Societatea moderna implica multe provocari, traim vremuri agitate in care au loc schimbari
prea mari si prea rapide pentru multi oameni/sisteme.
S-a incercat crearea unui profil al personalitatii mari supravietuitorului identifica
dezvoltarea abilitati necesare pentru a face fata schimbarilor si provocarilor din societatea
moderna. ritmul alert in care traim si a schimbarilor continue carora trebuie sa le facem fata,
abilitate este tot mai apreciata si cautata in plan profesional.
calitate innascuta/ dobandita pe parcurs ?
specific potential innascut: este important ce se face/aplic ulterior cu acest potential, fiintele
umane, inteligibile capabile de a invata si de a insusi noi abilitati la orice varsta, unii oameni
se nasc cu o rezilienta mai mare decat altii.
Ne-o putem insusi. Rezilienta se castiga, se dezvolta.
Exemplu: rezilienta feminist: avantajri neajunsuri?
56

Ce atuuri are o femeie
O femeie rezilienta are incredere in propriile capacitati, se adapteaza cu usurinta schimbarilor,
are o atitudine pozitiva, stie ce-si doreste si face demersuri in acest sens.
Daca viata ii va oferi lamai, ea va reusi sa faca limonada. O femeie mai putin rezilienta
tendinta sa se victimizeze sa se culpabilizeze vede de cele mai multe ori partile negative ale
evenimentelor, o acceptare fatalista a acestora, comportarea nu-i va permite sa mearga mai
departe.
Cum ar putea deveni o femeie mai rezilienta/ flexibila/ adaptabila in viata de zi cu zi ?
Orice persoana poate deveni mai rezilienta daca isi doreste acest lucru. Oamenii au o
predispozitie innascuta de a-si dezvolta rezilienta si adaptabilitatea la schimbare. Evident
acest lucru presupune un efort sustinut si implica introspectie, un proces continuu de
dezvoltare a abilitilor; permanent, vigilent; explorarea a punctelor forte. Acest proces
include:
- construirea unei imagini pozitive despre sine prin identificarea punctelor forte, a
experienelor de viaa depite cu succes, evidenierea reuitelor si realizrilor;
- cultivarea unui scop al vieii, definirea i urmrirea elului existentei
(personale/grupale), axiale

;
- crearea unui cerc de prieteni susintori, confideni, consilieri;
- flexibilizare in fata schimbrii
- optimism: stare fundamental pstrat i n faze critice; cu maturitate, patos
luciditate.
- dezvoltarea creativ a capacitaii de rezolvare a problemelor, identificarea unor noi
soluii originale/creative
- analiza activ a propriilor nevoi & dorine, mentinerea contactului cu propriile nevoi
si dorinte si satisfacerea acestora
- stabilirea propriilor obiective de viata
Din experienta mea ca psihoterapeut am constatat faptul ca femeile care apeleaza la un
moment dat la psihoterapie reusesc sa-si identifice noi resurse interioare si noi modalitati de a
face fata provocarilor vietii. Dezechilibrele care apar, de obicei, au legatura cu un sentiment
de confuzie privind identitatea personala si cu un contact precar cu nevoile si dorintele
interioare. Odata puse in contact, odata ce persoana intelege cine este si ce poate, devine
constienta de propriile resurse si va gasi noi modalitati de satisfacere a acestor nevoi. Acest
lucru va determina o stare de bine interior si va conduce la o crestere a capacitatii de adaptare
la noi situatii, o crestere a rezilientei.
Sugestii utile pentru femeile foarte solicitate din ziua de azi, care jongleaza intre familie,
birou, intalniri business, cerc de prieteni etc. ?
In viata oricarei persoane este bine sa existe un echilibru in toate domeniile vietii. Femeia
moderna, este acea femeie care doreste atat o cariera de succes, cat si o familie sanatoasa.
Uneori tendinta acesteia este de se concentra mai mult catre lucrurile care trebuie si sa
neglijeze ceea ce are nevoie si-si doreste. Trebuie sa performez la birou, trebuie sa acord
atentie sotului, trebuie sa petrec timp cu copiii, trebuie sa ma vad cu prietenii, trebuie, trebuie,
trebuie O viata echilibrata presupune a fi responsabil cu tine insuti. Intr-o viata tumultoasa,
57

cu multe schimbari si responsabilitati este bine sa ne ascultam . Asta inseamna sa ne
acordam noua insine timp. Sa ne rasfatam sa facem lucruri si pentru noi. Uneori un masaj, o
sauna, o masa luata in oras intr-un ambient placut, ne poate ajuta sa ne incarcam bateriile. O
femeie moderna se imparte intre munca de la birou si familie. Ce ar fi daca si-ar face timp
pentru ea, doar pentru ea. Cateva minute pe zi, in care sa isi permita sa uite de valtoarea vietii
si sa se scufunde in lecturarea unui roman, de exemplu. Lucrurile marunte de zi cu zi, a
face un masaj, a citi cateva randuri dintr-o carte, a face cativa pasi intr-un parc, pot face o
mare diferenta. Important este sa devenim constienti si de nevoile noastre si sa facem ceva in
privinta lor.




















58

Decupate 1 aprilie
notae
????? unde vin??
Factori generatori de efecte de ser /sero-geni/.
Efecte (fizice-chimice-biotice-psihice-sociale separate; interactive sistemice
holiste, atomiste ; axio

Soluie (Imago Maltusiane neo-maltusiane et al)
?????
fr/cu

intervenia altor factori
***************

NOTE
CANDA
Cercettori de la Universitatea Laval din Canada. Studiul a fost publicat n
Proceeding of the National Academy of Sciences.


Fisurarea calotei glaciare arctice, cercetat intens (vizualizat, msurat) de
Cutremure in cursus pre historiae; (catastrofe: n S.CP.D: et al M>>7,7
Richter; Ms7 frecvente: zonale, focar Vrancea: et al.
Tendina oricrui sistem antropic/ comuniti, societi/

, specific dotat,
/capacitiv/ de a rezista (pasiv, minimal) & a se schimba (activ, specific) pentru a
obtine/ a se putea afla la un nivel structural-functional, bun/ acceptabil/ de auto-
organiza-re, de a-i pstra /mri capacitatea de nvare, de vindecare/ metabolizri,
cicatrizri, resorbii, regenerri, imunizri,, organon impune acestei fiine colective
s conceap i s ncerce prin elita sa divers & masa sa (idem; bolovnoas)
adaptare la situaii neplcute disconfort, agresive, catastrofice; capacitatea de a
se reface n urma unor dezastre.
perimri/obsoletness et al, practicitate/prozaic-itate dens/ in crescendo,

fac perioadele si cromaticele de vieuire & trire prin care ncearc/pot face fa

59

l. fr. rsilience/
*[ ] [ ]
Emigraii: a. externe, b. interne
Lumea onivar bussiness la economice, financiare








Viz detalii despre certe/plauzibile scriptum scrib typo




Casus. S.C.P.P. /proto paleo romn vitregit de rutile vremii, monumente
scrise comparabile cu
tardive i - prin coninut multiple mai puin importante.
la romni primele texte ample, elevate, elitare, voivodale, et al, n limba-mam vin
trziu.
Vechimea botezului cretinesc confer totui limbii vorbite de romni un privilegiu
unic, deosebit de cele de care s-au bucurat vorbitori de neo-limba latin et. al. Au fost
nsoite, rezemate toate pas cu pas, de-a lungul timpului, de texte scrise.
Texte proto cretine et al.
respectivele textum scriptum (capitale): textele cretintii
timpurii din Dacia post-roman, dup veacul migraiilor, timpul cretinrii popoarelor
din vecini: bulgari
(1714). Dimitrie Onciu
60

Papa Formosus tradiia istoric (1900) ating cu incisivitate elemente din acel
ndeprtat context. Dispariia textelor existente la nord de Dunre nainte de
slavizare.
Teofilact de Trnov, Tsarstvenica Paisie Hilendarski (Buda , 1844),
consemneaz mrturii despre alfabetizri, dez-alfabetizri din acele vremuri de
negur/dark ages.
Cunoaterea nceputurilor cretintii la Romni este atestat/sigilat
omologat: neatrnat de foaia scris; un text cu coninut absolut neschimbat;
fundamental totodat, Rugciunea Domneasc: s-a transmis in curriculum historicum
din gur n gur, independent de valurile succesive de stpniri i prbuiri
vremelnice culturale bisericeti et al.
Tatl nostru,

, o structur stabil de comunicare, constituit, exprimat

la lumina opaiului, a candelei de acas; cei de demult n-au ncetat niciodat
a se ruga n jurul vetrei pe limba lor, murmurnd, singuri, mpreun, invocarea
cretineasc primit i transmis din moi-strmoi odat cu credina.
nfrngnd tcerea documentelor scrise
Tatl nostru ntruchipeaz n cazul rmniciei romnei , o sinaps stabil de
comunicare, cuprins ntr-un text imuabil