SISTEMUL-TEHNIC Castelul Bay din Tresnea >

Liviu-Alexandru SOFONEA*, Victor SOFONEA **, Victoria COTOROBAI***,

Prof. univ. dr. m. Liviu, C.R.I.F..T. al Academia Romn, **Medic, ASTRA Sibiu, colaborator C.R..F..T. ** Conf. univ. dr. ing. Universitatea Tehnic Gheorghe Asachi din Iai,
*

Acestea sunt monumentele noastre istorice, att de multe, de la nceput i pn la 1850, att de pline de valoare material i de sens istoric, cu ncunjurile lor devastate, cu cuprinsul lor pustiit, cu patina veacurilor aternut pe fiecare, att de variate i originale n ce privete tipurile lor! Unde le vei vedea s le recunoatei s le respectai i s le ridicai, dac avei putere din ruina i prsirea lor. (Nicolae Iorga.) Exist monumente criminale? DA : "Ca lumea s nu uite! Ca ceea ce s-a ntmplat aici s rmn mrturie pentru istorie i niciodat s nu se mai ntmple." (Ciprian Pliau).

i1 Un interesant, <complex sistem tehnic> monument cultural. O interesant cldire, din categoria castelelor, cu o frumoas arhitectur, care include chiar i elemente unicat i cu un istoric marcat de etape functionale diferite, metabolizate si adugate, dar profund integrate in istoria sitului, i martor a unor
masacre cutremuratoare asupra locuitorilor romni, sistemul tehnic i ar trebui s fie, dup muli analiti, un excepional/remarcabil vestigium vivum.

a fost

Locaia Comuna Tresnea/Trsnea 1 /"rdgkt"/,"Teufelsbrunnen"/"Fntna Diavolului"2, aparine judeului Salaj i este amplasat n bazinul mijlociu al Mureului.

Topos situs este minunat, cu multe avantaje naturale: a. benefiiciind de un amplasament generos, sub culmea Meseului, comuna te ntampin cu peisajele mirifice;
Principalele repere administrative actuale ale comunei Tresnea sunt: a. teritoriu administrativ se desfasoara pe o suprafata Sa=7,05 km2; b. comuna Treznea are in componenta localitile Treznea si Bozn; primul sat, situat la o distanta de 15 km fata de municipiul Zalau, este si resedinta de comuna, si Bozna; c. populatia comunei: P2011= 1033 de locuitori; d. structura populatiei este: 94,09% romani, 0,19% maghiari, 5,72% rromi; e. conomia comunei este predominant agricola cu o buna reprezentare a sectorului zootehnic. 2 De numele localitatii este legata - Legenda fntnii dracului din Treznea. Aici, departe de patimile lumii, pe vremea cand era numai pustietate, s-a retras un calugar, care si-a construit o chilie n mijlocul padurii, iar apoi a sapat alaturi si o fntna. de dimineata pna seara, cu multa credinta si staruinta, acesta se ruga, facndu-se tare placut dinaintea Domnului Dumnezeu. Iar diavolul, vaznd aceasta, crapa n el inima de ciuda. Si-si facu un plan prin care sa-l ispiteasca pe calugar: mai intai cu bucate alese, apoi cu bani, apoi cu placerile vietii- eterna Eva, eterna femeie frumoasa. Si, pe nesimtite, cuvuiosul cuprinse ispita in brate. Domnul Dumnezeu, daca vazu aceasta, se mnie foarte tare si -l trimise pe Sfntul Ilie, mnatorul carului de foc, sa-l pedepseasca pe schimnicul cazut n pacat. Iar Ilie slobozi ditamai traznetul, de tuna si detuna n toate cele patru zari si aprinse chilia, care arse pna ce se prefacu cu totul n scrum, neramnnd dect fntna, pe unde dracul fugi repede dinaintea mniei dumnezeiesti cu sufletul cstigat prin viclenie. De atunci a ramas numele locului Treznea. Peste ani, niste padureni au gasit fntna, au taiat padurea din jurul ei, si-au facut case si au ntemeiat satul.
1

n vecintatea comunei se afl urmele ruinelor unor turnuri de aprare romne i biserici i mnstiri3 care au jucat un rol central n viaa comunitar a romnilor din zon4. Castelul Bay este amplasat n centru satului Treznea, pe fostele domenii ale grofului Bay Ferenc, familie de os regal i a fost construit, de ctre acesta, n etape, pe la mijlocul secolului XIX. Castelul Bay, este un situs cu un foarte agitat trecut, un marcar istoric al martiriului populatiei romneti, cu multiplele aspecte/faete de interes amintiri din epoca de glorie, de dinainte de masacru de la Trasnea, resentimente umane legate de masacru, autorii morali i fizici, multiple transformri si degradri n timp - care ateapt s i se confere dubl demnitate - heraldic i cea de monument criminal n cadrul unei structuri evocatorii, fr patim i resentimente, spre luare aminte, definit de [6] vestigium historicum.

Structura:

Structura si forma castelului este strns legat de genealogia familiei ce a locuit n el: groful Bay Ferenc, nobil cu ascendente nobiliare, a durat castelul pe domeniile sale: mai nti un corp central, i apoi corpul secundar, mai scurt, destinat soiei sale, iar dup cstorie a adugat i un element arhitectural unic n Romnia, o pasarel de trecere ntre cele doua corpuri, o reproducere a punii suspinelor din Veneia care, s-a vrut a simboliza faptul ca Ferenc era cu o treapt mai sus n ierarhie i prin cstorie partea feminin a familiei a fost adus la acelai grad nobiliar. Ulterior s-au adaugt, pe rnd, i alte acareturi de trebuin. Domeniul castelului Bay mai cuprindea: mai multe cldiri cu destinaii specifice - buctrii, locuine pentru slujitori, grajduri;. un frumos parc, cu fntn i alei. S-a pstrat foarte bine blazoneria5. Stilul construciei este neo-baroc. Corpul principal, destinat ntregii familii, includea i birourile. Castelul are elemente de unicitate: n Transilvania, i n vechiul Imperiu Austro-Ungar, prin celebra punte a suspinelor dar i prin faptul c stilul eclectismului neo-baroc, gotic, este amestecat cu al elementelor ancestrale ale ranilor care au lucrat acolo. Starea actual a structurii ansamblului arhitectural Castelul Bay este complet degradat:
-biserica de lemn "Sfintii Apostoli" din Bozna; -"Mnstirea din Mgur"; distrusa n timpul agitaiei lui Sofronie - Mnstirea din an", distrusa n timpul agitaiei lui Sofronie; a fost ulterior restaurat. n ea s -a aezat un clugr unit. La 1774 ns mnstirea nu mai era locuit. -prima biserica cretina din Alba Iulia (de pe terenul din faa Catedralei romano-catolice Sfntul Mihail, aflat n proprietatea Arhiepiscopiei romano-catolice din Alba Iulia), cel mai probabil o ctitorie a principelui Gyula, ridicat n jurul anului 950 si probabil, reedina episcopului Hierotheus, adus la Alba Iulia din Bizan, pentru a cretina populaia de aici; despre aceasta, naltpreasfinitul Printe Irineu, Arhiepiscopul de Alba Iuliei declara: Aceasta confirm existena i continuitatea poporului romn pe aceste meleaguri, existena unei viei bisericeti organizate, legate de Constantinopol, datorit importanei istorice, economice i strategice a acestui ora amplasat n bazinul mijlociu al Mureului; istoricii cred c zona de sud-vest a Cetii nu a fost distrus de austrieci n secolul al XVIII lea i c a fost dintotdeauna una sacr. 4 Aici, isi marcau, cetatenii satului cele mai importante evenimente din viata botez, nunta, petrecerea celor plecati din aceasta lume, aici invatau sa scrie si sa citeasca copii satului. 5 Bay ct i soia sa fiind de vi regal
3

 Corpul de cldire secundar, unde a locuit soia grofului Bay: are doua nivele, ziduri din piatr de ru, acoperi cu indril, plafon din lemn; stalpi de lemn (mcinai de timp, cu urme de trestie6), geamurile sparte; este singura parte cat de cat intreaga care sta marturie a opulentei de odinioara a cladirii. Corpul principal: are structura din caramida arsa, nu mai are acoperis, are ferestrele inalte, se mai pastreaza stocatura originala. Beciurile vechi, fost folosite pana in 1989 ca depozit de catre cei de la colectiv sunt si ele degradate.

Curiculum historicum. Localitatea Treznea este atestata documentar prima data, in anul 1440, fiind mentionata sub numele de Ewrdegkuth. Cca jumatatea sec. 19, pe domeniile grofului Ferenc Bay, neam de rege, se construieste castelul familiei sale. 1914-1918 Primul Rzboi Mondial /Rzboiul cel Mare/ Rzboiul Naiunilor/ 11 noiembrie 1918, la ora 05.00 s-a semnat actul de armistiiu i, astfel, la ora 11.00 dimineaa, rzboiul a luat sfrit. Combatanii rzboiului au fost Antanta i Puterile Centrale. Consecinte: Toate statele care au intrat n Primul Rzboi Mondial au avut fiecare interesele lor, fr s se gndeasc la consecine, care s-au soldat cu 10.000.000 de mori. Generalul Lyautey, rezident general al Franei n Maroc declara: "Sunt complet nebuni! Un rzboi ntre europeni nseamn un rzboi civil, cea mai monumental tmpenie pe care lumea a fcut-o vreodat". ("Larousse", "Istoria lumii de la origini pn n anul 2000", ed.Olimp.Bucureti, 2000, p. 499) Revolutia tehnologica a condus la perfectionarea armelor de distrugere in masa; S-a generat o ruptur decisiv cu vechea ordine mondial, marcnd ncetarea final a absolutismului monarhic n Europa. Patru imperii au fost doborte: German, Austro-Ungar, Otoman i Rus, inclusiv cele patru dinastii ale lor, Hohenzollern, Habsburg, Otoman i Romanov, curdcini ale puterii nc din timpul cruciadelor. 4 iunie 1920: se semneaza la Versailles, Tratatul de la Tranon intre Puterile Aliate nvingtoare n Primul Rzboi Mondial i Ungaria, n calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat nvins n Primul Rzboi Mondial; 16 state aliate (inclusiv Romnia) au semnat acest tratat cu Ungaria. In partea a doua (articolele 27-35) a acestui tratat sunt definite frontierele Ungariei cu statele vecine. n principiu, acestea sunt actualele frontiere ale Ungariei. Frontiera romno-ungar este descris n seciunea a doua a articolului 27 (traseul actualei frontiere ntre Romnia i Ungaria). 2 noiembrie 1938, primului arbitraj de la Viena: Ungaria obine o poriune din Slovacia (inut supranumit Felvidk, Provincia de Sus, n timpul Imperiului Austro-Ungar) la mijlocul lunii martie 1939, Ungaria ocupa Ucraina Subcarpatic (Rutenia)

Probabil imbracati frumos in tencuiala

autonom regiunea Transcarpatia de astzi din Ucraina si dorea, printr-o politic revizionist, s obin i celelalte teritorii care aparinuser Transleithaniei i pe care le pierduse n urma nfrngerii din Primul Rzboi Mondial prin Tratatul de la Trianon, n special Transilvania. 1 septembrie 1939 -9mai 1945: al Doilea Rzboi Mondial Vineri, 30 august 1940. Ora 15.00. La Palatul Belvedere, n Sala de aur, s-a semnat Dictatului de la Viena, al doilea protocol, impus de marile puteri fasciste, Germania i Italia. Romnia a fost nevoit s cedeze Ungariei nord vestul Transilvaniei, inclusiv oraul Cluj. Delegaia romn format din Ministrul de Externe, Mihail Manoilescu i Valeriu Pop, a fost obligat s accepte i s semneze arbitrajul prin care ceda Ungariei horthyste partea de N-V a Transilvaniei. 43.492 km2, cu o populaie de 2.667.007 locuitori, din care: 50,2% romni, 37,1% unguri, 2,8% germani, 5,7% evrei, iar 4,3% alii. Consiliul de Coroan, desfurat la Bucureti n 30/31 august 1940, ntre orele 0-2,15, lua cunotin de Dictatul de la Viena7.. 5 septembrie Regele Carol al II-lea al Romniei suspend Constituia din februarie 1938 i cedeaz generalului Ion Antonescu principalele prerogative regale. 6 septembrie - Sub presiunea lui Ion Antonescu Regele Carol al II-lea abdic n favoarea fiului su, Mihai. ncepe cea de-a doua domnie a lui Mihai I (1940-1947). 7 septembrie: Se semneaza Tratatul de frontier dintre Romnia i Bulgaria, prin care, sub presiunea Germaniei, partea de sud a Dobrogei (Cadrilaterul, -judeele Durostor i Caliacra) sunt cedate Bulgariei. b)Germania lanseaz Blitzkrieg-ul, o serie de bombardamente surpriz asupra oraelor Marii Britanii, mai ales asupra Londrei; 9 septembrie: -au loc masacrele/asasinatele hortyste din comuna Treznea8,
Nicolae Iorga arta: Noi n-am luat nimnui nimic; suntem singurul popor din lume, poate, cruia nu i se poate spune c a luat ceva dincolo de dreptul su 8 In Istoria comunei Trasnea se consemneaza: Dupa faptele glorioase de arme de la Zalau, de la "hodaile" agronomilor Gavrila Vicas si Gheorghe Prunea, dupa asasinatele de la Ciumarna avangarda armatei regale unguresti ajunge in hotarul satului Traznea. Ca sa-si faca mana si sa se imbarbateze, impusca toti copiii aflati pe islaz cu vitele la pascut, lasandu-i acolo. Fiecare in patui lui de sange. Popa Costea adunase populatia spre a primi trupele cotropitoare. Act de supunere care l-a costat pe el si enoriasii lui. Cativa soldati beti, ...dadusera de rezervele de horinca, trag focuri de arma in marginea satului. Crezandu-se atacati, vitejii armatei regale dezlantuie un foc nimicitor asupra satenilor adunati sa-i primeasca. Se pun in bataie armele automate. Se ataca la grenada casele si curtile. Se iau in baioneta femeile si copiii. Se da foc surilor. Preotul conciliant scapa si se ascunde in casa parohiala. Cei in intampinarea carora iesise dau foc casei. Popa arde de viu. Preoteasa si fiica sar pe fereasta si pur si simplu dispar. Sunt impuscati cei 9 soldati demobilizati din armata romana. Invatatorul si sotia sunt rastigniti pe usa bisericii si impuscati. Nicolae Brumar cu sotia si doua fiice sunt impuscati langa o capita de fan. Apoi, in buna traditie hunica, sunt sfartecati cu baionetele: indraznisera sa mai geama infirmand buna instructie a focului. Dupa ce-l sfarteca pe Vasile Margarus cu baionetele, ostasii Sfantului Stefan II explodeaza teasta cu un glont dum-dum. ...Toate armele moderne au fost utilizate pentru a satisface instinctele brutale: pusti, mitraliere, tunuri si grenade. Dupa ce au fost trase primele salve, soldatii au patruns in case si au asasinat pe oricine gaseau in calea lor, incendiind casele consemneaza Milton G. Lehrer in LES ASSASINATES. Dupa incetarea focului, eroii lui Hotthy au inceput vanatoarea de copii. Pe cei prinsi i-au aruncat de vii in flacarile care mistuiau gospodariile. Lista celor asasinati citita cu atentie conduce la stabilirea retelei de familii pornite de la mosi comuni. A legaturilor dintre neamurile principale ale satului. Da sugestii asupra vietii normale, traditionale ale unei asezari omenesti tihnita, intr-un peisaj
7

judetul Slaj. Au fost ucii sau rnii 263 de romni; drama populaiei romneti din Transilvania de Nord-Est a continuat i n celelalte zile, n perioada 1 septembrie 1940 - 1 septembrie 1942, fiind asasinai 991 de romni (n comuna Ip au fost asasinati, n noaptea de 13-14 septembrie 156 de romni); Dupa 1944: monumentul a devenit sediu al Cooperativei Agricole de Producie (CAP) din localitate si ulterior al Circumscripiei Sanitar-Veterinare; este bine ntreinut. Dupa 1990: cladirea a fost abandonat i lsata n voia sorii; monumentul se degradeaza; In prezent: cladirea este inclusa pe lista monumentelor istorice; ansamblul arhitectural este aproape o ruin, uitat de autoritile locale i centrale. Dupa 1989: apar resentimente fa de imobil; cldirea a fost abandonat; situatia se datoreaza in principal evenimentelor antiromanesti din Treznea din perioada hortysta. Dupa 2000: pozitia autoritatilor fata de castel este diferita: primarul din treznea declara ca doreste sa stearga de pe fata pamantului acest castel; autoritatile judetene insarcinate cu administrarea monumentelor initiaza actiuni de atragere a unor fonduri europene pentru renovarea castelului; sunt si alti investitori interesati de renovarea castelului si refunctionalizarea acestuia; satetenii au si ei pozitii diferite in raport cu renovarea, dictate de amintirile dureroase ale masacrului9 , 10
III. Muzei-zarea ansamblului Castelul Bay din Tresnea - actiune necsara si recomandari.

1. Cercetari/Expertize asupra ansamblului arhitetonic, componenta esentiala a unui Museumului Vivum Evocatorium al masacrelor antiromanesti din nordul Transilvaniei. Reconstructia componentelor principale ale ansamblului. 3. Evocarea, cu multiple si specifice instrumente si mijloace/ imagini foto, documente scrise, filme, spectacole teatrale a:

vietii la castel din perioada de glorie a acestuia; masacrului din 1940: evocarea genocidului asupra copiilor, mamelor, autoritatilor< evocarea interventii benefice a unor cetateni unguri.

mirific. Si dintr-o data urgia. Pe ce motivatie sensibililor sustinatori ai drepturilor omului si fani ai hungarismului?... Masacrul are ca autori morali pe groful ungur Bay Ferenc, pe notarul si preotul reformat din Traznea. 9 Nu vrem sa-l faca. Nu avem nimic cu etnicii maghiari, mai sunt cateva familii aici si ne intelegem bine cu ei. Dar castelul nu vrem sa-l refaca. Nu e bine pentru sateni, multi au avut de suferit dupa horthysti, de ce sa-l refaca? 10 Trebuie s v mrturisesc adevrul pn la capt. Nu toi constenii mei au pactizat cu criminalii horthyti. Au fost i maghiari care au srit n aprarea familiilor de romni, punndu -i prin acest gest viaa n pericol. Astfel au fost salvai din mna uciga a horthytilor cel puin 3 familii de romni. Cu siguran, dac aciunea criminal ar fi avut loc ziua, ar fi fost mult mai muli care ar fi srit n ajutorul nostru, al romnilor, i n mod sigur numrul celor ucii era mult mai mic.

 IV. Iconographia brevia evocatoria.

Localitatea Trasnea: Locatia

Harta cu teritoriile trecute sub administratia hortista, in urma DiKtatului de la Viena.

Armata horthyst intrnd ntr-un sat din Transilvania, septembrie 1940

Decizia masacrului

Cea mai veche biserica crestina din Alba Iulia, care este marturie a vietuirii populatiei romanesti in situsul podisului central al Muresului

Trupele maghiare mrluiesc n Zalu in ajunul masacrului

Comuna Ip dup masacrul horthyst

vedere de ansamblu

Starea structurala prezenta. Detalii Castelul Bay

din centrul comunei Treznea

Inscriptie de pe Monumentul din din Ip Trasnea Monumentul din centrul comunei dedicat victimelor masacrului din 1940

 V. Bibliographia brevia.
1. 2. 3. 4. 5. 6. Constantine Giurescu, History of Romania in date, Publishing Encyclopedia Romania, Bucharest 1971. Ion Simionescu, History of Romania our, Publishing foundations, Bucharest 1938. C. Giurascu, History of Romanian, vol. I-IV, ed. Foundations, Bucharest 1942 Florin Constantin, A Frakly history of the People Romanian, Encyclopedic Universe Bucharest 1997 Georges Castellana, Histoire du people Romain, editions Armelines, Crozoou 2002 Liviu Alexandru Sofonea, A idea tic project useful persons and institutions concerned to organize a Museum Historiae and Technical Philosophiae, Free, Sib, Brasov Sibiu 2008-2009 7. Societatea Cultural-tiinific "George Bariiu", Istoria Romniei.Transilvania, Editura George Bariiu, Cluj-Napoca, 1997, 8. Manea, Mihai i Teodorescu, Bogdan, Istoria romnilor. Manual pentru clasa XII -a, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1994 9. urlea, Petre, Ip si Trznea, Atrociti maghiare i Aciune diplomatic , Editura Enciclopedic, Bucureti, 1996 10. Hitchins, Keith, Rumania: 1866-1947, (colecia) Oxford History of Modern Europe, Oxford University Press, 1994 11. Scurtu, Ioan; Stnescu-Stanciu, Teodora; Scurtu, Georgiana Margareta, Istoria Romnilor ntre anii 19181940, Editura Universitii, Bucureti, 1998 12. Lehrer, Milton G., Ardealul pmnt romnesc. Problema Ardealului vzut de un american , Editura Vatra Romneasc, Bucureti, 1991 13. Ftu, Mihai i Muat, Mircea, Teroarea horthysto-fascist n nord-vestul Romniei (septembrie 1940 octombrie 1944), Editura Politic, Bucureti, 1985 14. Marinescu, D. i Neagu, C., Fapte din umbr, Editura Politic, Bucureti, 1983 15. Articol n Ziarul de Mure 16. Levente Benk, s mit mondanak a levltri forrsok? Adalkok az 1944. szeptember 26 -i szrazajtai magyarellenes mszrlshoz (i ce spun sursele de arhiv?). n revista: Szkelyfld, X/2006., Editura Hargita, 2006 17. Niciu, Marian; Racovian, Mihai; epelea, Ioan; Lechinan, Vasile; Ciubncan, Vasile; ru, Liviu,Istoria Romniei. Transilvania, vol. II, cap. VII: Transilvania n cel de-al II-lea rzboi mondial, editura George Bariiu, Cluj-Napoca, 1997, pp. 1395-1642 18. Ip i Trznea, Atrociti maghiare i aciune diplomatic, Dr. Petre Turlea, ed. Enciclopedic, Bucureti, 1996 19. Ardealul pmnt romnesc. Problema Ardealului vzut de un american, Milton G. Lehrer, ed. Vatra Romneasc, 1991 20. Urmaii lui Atilla, Radu Theodoru, Editura Miracol, Bucureti, 1999, ISBN 973-9315-38-0 21. Teroarea horthysto-fascist n nord-vestul Romniei (septembrie 1940 - octombrie 1944), Mihai Ftu, Mircea Muat (coord.), Ed. Politic, Bucureti, 1985. 22. Administraia militar horthyst n nord-vestul Romniei, Gheorghe I. Bodea, Vasile T. Suciu i Ilie I. Puca, Editura DACIA, 1988 23. Benk Levente, s mit mondanak a levltri forrsok? Adalkok az 1944. szeptember 26 -i szrazajtai magyarellenes mszrlshoz (i ce spun sursele archivate? Despre masacrul de la Aita Seac). n revista: Szkelyfld, X, 2006, Editura Hargita, 2006 (cu referire la grupul narmat Voluntarii pentru Ardeal "Iuliu Maniu" 24. Societatea Cultural-tiinific "George Bariiu", Istoria Romniei. Transilvania, vol. II, cap.VII, Transilvania n cel de-al doilea rzboi mondial, Editura George Bariiu, Cluj-Napoca, 1997, 25. Dan Grecu, Ardealul de Nord n timpul administraiei ungare (sept. 1940 - oct. 1944) 26. Imagini cu trupele ungare intrnd la 11 septembrie 1940 n oraul Cluj 27. 68 de ani de la Dictat. Mrturii despre masacrele de la Ip i Traznea - articol publicat n ziarul Gardianul, ediia din 02.09.2008 28. Tribunalului Poporului din Cluj, sentina public din 13 martie 1946 29. Ceremonii comemorative la Treznea i Ip, articol publicat n ziarul Magazin sljean, ediia din 09.09.2008 30. Nicholas M. Nagy-Talavera, Anatomia unui masacru 31. Matatias Carp, Srma: Una dintre cele mai oribile crime fasciste, Bucureti, 1945 32. Dictatul de la Viena. Atrociti maghiare contra romnilor 33. Albert Wass rmne criminal de razboi 34. http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/culturacrestina/1919/BCUCLUJ_FP_279432_ 1919_008_007_008.pdf Vechile mnstiri romneti din Ardeal