SCOALA POSTLICEALA SANITARA LICEUL TRAIAN LALESCU

CREME COSMETICE

Creme cosmetice
Cremele cosmetice sunt cunoscute din cele mai indepartate timpuri. Egiptenii le foloseau pentru protejarea pielii impotriva razelor solare. Romanii le foloseau impotriva uscaciunii pielii, iar

grecii

le foloseau in special pentru calitatile lor emoliente. Denumirea vine din limba latina: cremor inseamna smantana, consistenta lor fiind asemanatoare smantanii.Cremele se pot folosi pentru toate categoriile de piele si se fabrica astazi pe industrial intr-o gama destul de variata. Folosirea unei creme de buna calitate, potrivita tenului, pastreaza fragezimea pielii, o protejare impotriva intemperiilor: vant, soare, ger; intarzie aparitia ridurilor si ajuta la fixarea pudrei. La folosirea lor trebuie sa se tina neaparat seama de natura tenului. Pentru tenurile grase, se vor intrebuinta creme uscate sau semi-grase (fara lanolina, colesterina, grasimi animale). Dimpotriva, pentru tenurile uscate, grasimile constituie o necesitate, inlocuind secretia naturala de grasimi a pielii, fiind indicate cremele cu lanolina, lecitina, colesterol.In afara de continutul de grasimi in cantitati variabile, cremele mai contin si un procent de apa in functie de gradul de deshidratare a pielii. Pe langa rolul de protector, cremele mai au si o actiune tonica, emolienta, nutritiva, in functie de compozitia lor. Cremele cosmetice pot fi clasificate astfel: - dupa compozitia lor: creme pe baza de lanolina, pe baza de stearina, de ceara, cetaceu, creme cu vaselina (mai ales unguentele) si creme pe baza de glicerolat de amidon; - dupa cantitatea de grasimi continuta: creme grase, semigrase si uscate; - dupa scopul folosirii: creme de demachiat, antirid, pentru masaj, nutriti (vitamine + hormoni), de albit (curatit) si antisolare; - dupa modul de preparare: creme obtinute din amestecarea la rece a ingredientelor si prin saponificare (emulsionarea lor la cald). Emuigatorii care ajuta la fixarea apei de catre substantele grase sunt: boraxul, alcoolul cetilic, thetanolamina, twinul. Substantele grase folosite la prepararea cremelor pot fi: -DE ORIGINE ANIMALA: - ceara de albine obtinuta prin topirea fagurilor de albine; - lanolina - obtinuta prin purificarea grasimilor de pe lana oilor; - untura - obtinuta din osanza si grasimea de porc; - cetaceul - un ulei gras obtinut din cavitatea precraniana a balenelor; - stearina - un amestec de acizi grasi: stearic, oleic si palmitic.

- DE ORIGINE VEGETALA: ulei de masline, migdale, fioarea-soareiui, germeni de porumb; ulei de cacao (se extrage din semintele de cacao prajite). DE ORIGINE MINERALA vaselina - obtinuta prin purificarea reziduurilor de ia distilarea petrolului;

uleiul de parafina - obtinut tot din reziduurile de petrol si este un amestec de hidrocarburi saturate lichide. Pentru ca o crema sa fie de buna calitate, trebuie sa indeplineasca anumite conditii, si anume: 1. Sa fie inofensi, sa nu contina substante iritante sau saruri de bismut, mercur, plumb decat in cazuri prescrise de medic si pentru perioade limitate. 2. Sa aiba putere de penetratie, obtinandu-se o absorbtie cat mai buna si, ca atare, hranirea epidermei. 3. Sa poata incorpora substante biologice: vitamine, hormoni si sa permita intrarea lor in piele. 4. Sa fie preparate din materii prime de buna calitate. 5. Sa se potriasca tenului si sa aiba o actiune emolienta. 6. Sa nu rancezeasca usor si sa se conser bine.

7. Sa nu fie prea parfumata deoarece parfumul pateaza pielea.

Pastrarea si conservarea cremelor cosmetice

Pentru preintampinarea efectelor neplacute ale pielii este obligatoriu sa folosim produsele cosmetice adecvate tenului si de cat mai buna calitate.Numai astfel putem pastra un obraz frumos, neted si catifelat.Folosirea cremelor rancede ne poate proca muite neajunsuri. De aceea, este necesar sa avem unele notiuni asupra modului de conservare a unor produse cosmetice utilizate mai frecvent in toaleta noastra zilnica.Cremele se r pastra ia loc uscat si racoros, ferite de lumina si umezeala, care le-ar putea descompune si oxida. Se recomanda pastrarea lor in borcane de sticla sau portelan de culoare inchisa, care sa nu influenteze asupra calitatii lor. Nu se recomanda deschiderea borcanului decat la neie, folosin-du-se de aceea cantitati mici si astupandu-se borcanul imediat dupa intrebuintare. Lotiunile de fata se r pastra in sticle colorate, cu dop de sticla, pentru a nu se descompune sub actiunea luminii si pentru a evita evaporarea lor (in cazul solutiilor alcoolice, eterice, acetonei etc).Cremelor de cantitate mai mare, ce urmeaza a fi pastrate un timp mai indelungat, li se r adauga conservanti: acid benzoic {niiu).Laptele demachiant se va pastra de asemenea ferit de lumina si caldura, ca sa nu se descompuna, si se va agita la intrebuintare. Pastrarea produselor cosmetice in conditii cat mai optime trebuie sa constituie o preocupare primordiala, deoarece conservarea lor defectuoasa farizeaza fie infectarea cu microorganisme, fie rancezirea, iar aplicarea lor in astfel de conditii duce la iritarea pielii, eczeme etc. In astfel de situatii, se va intrerupe imediat folosirea lor.De asemenea, cremele si lotiunile contra pistruilor, preparatele pe baza de hidrochinina si resorcina se r pastra la intuneric, in ambalaje inchise la culoare si in locuri racoroase deoarece lumina le descompune. Vata folosita, ca si feseie r fi taiate in bucati si pastrate in caso-lete sau borcane de portelan cu capac pentru a nu se prafui.Puful de pudra se va pastra numai pentru pudrarea zilnica si se va schimba sau spala des.In aceste conditii, m pastra un ten proaspat, curat, catifelat si sanatos. Examenul cosmetic al pacientului Este absolut necesar sa stim ce fel de piele avem, atat pentru alegerea produselor cosmetice corespunzatoare, dar si pentru aplicarea corecta a unor tratamente cosmetice. De aceea, ingrijirea rationala a pielii trebuie sa inceapa printr-un examen cosmetic de specialitate. Determinarea naturii tenului intr-un cabinet cosmetic se face prin examinarea pacientului in mai multe etape si anume: vizual, prin pal-pare, cu lupa, cu lampa Wood si prin determinarea pH-ului. I. Examinarea vizuala se efectueaza din clipa in care pacientul a intrat pe usa si se realizeaza printr-un dialog cu acesta si obtinerea de informatii asupra: rstei, profesiei, alimentatiei, modului de viata, modului de ingrijire etc. Examenul cosmetic vizual este de doua feluri: 1. superficial 2. in profunzime. 1. Examenul superficial consta in: remarcarea vizuala a tinutei, coafurii, machiajului, modei, receptivitatii la nou. Daca este necesar, se vor face retusurile necesare prin pensare sprancene, epilare faciala, vopsit genesprancene. 2. Examenul de profunzime se bazeaza pe cunostinte cosmetice si are mai multe etape. Examinarea vizuala pune in evidenta: a) forma fetei: rotunda, ola, ascutita, patrata etc; b) aspectul pielii: pori dilatati, piele lucioasa, neteda, mata, alte imperfectiuni; c) examinarea culorii pielii: alba-roze\", palida, oachesa, influentata de afectiuni interne, hormonale, circulatorii, pigmentare, oboseala etc;

d) examinarea ridurilor: superficiale, de expresie, rsta, datorita deshidratarii, pierderea elasticitatii etc. I Examenul prin palpare este de doua feluri: 1. Palpare superficiala 2. Palpare profunda.

1. Examenul prin palpare superficiala a) Granulatia normala a pielii: daca este o piele fina, neteda, catifelata si se realizeaza prin tapotari usoare si alunecari cu pulpa degetelor pe toata fata. Granulatia modificata: -piele aspra, descuamata (ten uscat); -piele grasa (exces de sebum); -neregulata: chisturi, comedoane, pori dilatati, pustule. b) Elasticitatea este determinata de fibrele elastice din derma si de suportul plastic al pielii format din apa si grasime (tesut adipos) si se constata printr-o apasare usoara cu pulpa degetului mediu pe frunte sau pe obraji, obsern-du-se o adancitura care, daca revine la normal dupa ridicarea degetului, elasticitatea este buna, daca revine mai greu, elasticitatea este diminuata (presiuni usoare, presiuni mai dure). 2. Examenul prin palpare profunda constata: a) grosimea pielii: se face prin prinderea ei intre police si index la nivelul maxilarului inferior si rularea ei spre santul nazo-labial, obserndu-se piele ingrosata, subtiata sau normala; b) aderenta pielii de straturile profunde se incearca cu pulpa degetului mediu in regiunea frontala printr-o apasare si deplasare circulara a pielii. Daca pielea este ferma nu se deplaseaza, aderenta este buna, iar daca se deplaseaza usor aderenta este diminuata; c) hidratarea pielii indica cantitatea de apa din celule. Se constata prin prinderea pielii de la nivelul pleoapei inferioare intre police si mediu formand o cuta transversala si eliberandu-se rapid. Daca pielea revine repede la normal este hidratata, daca revine incet, hidratarea este diminuata; d) tonusul muscular: se prinde pielea intre police si index sau se loveste usor in sus cu dosul falangelor, obserndu-se un tonus cu piele ferma sau un tonus diminuat cu piele flasca. III. Examenul cu lupa urmareste o apreciere mai exacta a tenului si completeaza examenul vizual. IV. Examenul cu lampa Wood urmareste fluorescenta tenului (transparenta). -Tenul normal prezinta o fluorescenta violacee. -Tenul hidratat prezinta o fluorescenta puternica. -Tenul deshidratat prezinta o fluorescenta slaba. -Tenul ingrosat prezinta o fluorescenta albicioasa. Lampa Wood este o lampa cu oxid de nichel care emite radiatii ultraviolete. V. Examenul pH-ului constata starea de aciditate-alcalinitate a pielii. Exista un aparat cu care se determina pH-ul pielii pe cale elec-trometrica. Pielea normala are pH-ul 5,5 si reactie usor acida. Valorile pH-ului se inscriu pe o scara gradata de la 0 la 14, la care punctul 7 este neutru. Sub 7 este zona de aciditate, iar peste 7 este zona de alcalinitate. Dupa aceste procedee, cosmeticiana sileste diagnosticul din punct de vedere cosmetic, tratamentul si produsele cosmetice adecte, intocmeste fisa pacientei, programand-o la tratament o data, de doua ori sau de trei ori pe luna, dupa caz.

Exemple de crme:
1)Coldcreme - sunt cremele de zi si se folosesc sub pudra. Ele sunt emulsii de apa, intr-un amestec de grasimi solide (ceara) si lichide (ulei de parafina) indicate pentru ingrijirea tenurilor normale si mixte, ca si a celor sensibile la lanolina.

La prepararea lor, se folosesc: ceara, cetaceu, stearina, ulei de parafina, boraxul ca emulgator si apa distilata in proportie de 25-50%. Coldcrema clasica este ceratul lui Galeni de acum 1800 de ani, obtinut din ceara de albine 12 g, ulei de migdale 50 g, apa de roze 38 g. Alte formule de coldcreme: Ceara 17 g,Stearina . 17 g,Ulei de parafina . 55 g,Apa distilata 20 g,Ulei de lavanda 1 g, Ceara. 15 g,Cetaceu . 10 g,Stearina 10 g Ulei de parafina .. 50 g,Apa distilata 35 g,Borax .. 0,25 g,Tinctura benzoe.. 1 g,Ulei de lavanda 0,50 g Din cauza cantitatii mai mari de apa pe care o contin, ele produc pe piele o senzatie de raceala, de unde prone si denumirea de cold care, in limba engleza, inseamna rece. Ele se recomanda sa se foloseasca ziua sub pudra, dar se pot utiliza si noaptea pentru tenurile uscate si deshidratate (de circa 3 ori pe saptamana). 2) Crema Apidermin: este o crema nutritiva, care serveste la ingrijirea tenului pentru toate varstele si intarzie formarea ridurilor, este bine suportata de orice tip de piele, nu da fenomene secundare si mentine pielea supla, neteda si catifelata. O recomand cu caldura oricarei femei. Cremele industriale contin in general substituenti ai glicerinei si stearinei, extracte placentare in special de bone, enzime ca: pepsina, tripsina, metionina, fructoza, glucoza, lactoza, zaharoza, sucroza, dextrina, ureodextrina, alcool nicotinat, Zn stearat, ozokerite, Mg. sulfurica, tocoferol, acid citric, Bi subnitras, cisteina, tirozina, aloe, trietanolamina, acid hialuronic, alcool cetilic, ol. mineral, brom2, Fragrance etc. Sa analizam formula cremei L\'OREAL anti-rid: Aqua, ol. mineral, alcool cetilic, glicerina, glicerin stearat, Pega stearat, propilenglicol, sorbitol, tocoferol, metil paraben, propil paraben. -Alcool cetilic = derivat al cetaceului, se intrebuinteaza ca emulgator A/O pentru a inlesni absorbtia apei. -Ol. mineral = ol. parafina. -Glicerina = este un lichid siropos, cu gust dulceag, higroscopic. -Glicerin stearat si pega stearat = acid stearic (stearina), esteri ai glicerinei numiti acizi grasi. -Propilenglicol = substituent al glicerinei (ester) al glicerinei. -Sorbitol = este un tristearat, tot un inlocuitor al glicerinei. 3)Gerotal crema Emulsia U/A, grasimi naturale, agenti de hidratare, extracte vegetale, acizi grasi, tamina A, tamina E. Extracte vegetale obtinute din urmatoarele te: crategus (paducel), stigmata maydis (matase de porumb), herba hipericum (sunatoare), herba equisetum (coada calului), fiores Iinum (flori de crin) au efecte hidratante, emoliente, antimicrobiene, antifungice, cica-trizante. Se mai pot obtine extracte vegetale si din: fiores tilliae (flori de tei), fructus faseolus (fasole), fiores cyani (albastrele), fi. thini (cimbru) cu efect nutritiv, tonifiant si regenerator al epidermei. Farmec: Aloe gel = frunze de aloe, trietanolamina - emulgator, propolis = regenerator si retalizant al tesutului cutanat fabricat de albine - Parfum. Crema Fa cu tamina E: Apa, ulei mineral, Zn stearic (ester al glicerinei), glicerina (lichid higroscopic - absoarbe apa), propilen glicol (ester al glicerinei), ozokerite = substanta bituminoasa prin distilarea unor petroluri). Tocoferol = tamina E, lanolina = grasime de pe lana oii, Fragrance = parfum sintetic, Mg. sulfurica - contra urticariei, Bi subnitric = substanta de albit, acid citric = sare.