Sunteți pe pagina 1din 15

Hormonii care sunt implicati in aparitia bolilor cu exprimare cutanata sunt:

-hormonii tiroidieni -hormonii glucocorticoizi -hormonii de crestere -hormonii sexuali Hormonii tiroidieni Glandele tiroide sunt localizate in regiunea cervicala (la mamifere) si intratoracic (la pasari). Hormonii secretati de tiroida sunt : Monoiod tirozina Diotirozina Triotirozina Tiroxina , cel mai important hormon tiroiidian. Hormonii tiroidieni stimuleaza absorbtia glucozei , anabolismul si realizeaza o balanta pozitiva a azotului . Hipotiroidismul reprezinta cea mai frecventa endocrinoza montana la caine ; la pisica apare rar si este de natura congenitala . Hipotiroidismul apare ca urmare a scaderii concentratiei homonilor tiroidieni circulanti . Etiopatogenie Hipotiroidismul poate fi : primar datorita carentei de iod ; este frecvent in zonele montane si submontane , in care solul este sarac in iod . secundar ,in urma deficientei de TSH (hormonul tireo stimulator) , sau poate avea cause cum ar fi: hipotiroidism congenital; hipopituitarismul congenital asociat cu deficienta de STH (hormon somatotrop); cauzele pot include neoplasme hipofizare , care pot fi asociate cu alte manifestari(diabet insipid , Sindrom Cushing) tertiar , care are drpt cauze deficienta in TRH (tireoliberina) sau in urma afectiunii hipotalamice , anomalii de conversie a tiroxinei (T4) in triiodtironina(T3) , difunctionalitati in captarea iodului plasmatic sau prezenta anticorpilor impotriva hormonilor tiroidieni. Curent afectate sunt animalele adulte ,susciptibilitatea fiind crescuta la rasele Dog Danez, Basset ,Boxer, si Setter Irlandez .

Manifestari clinice 1

Tulburari cutanate : alopecie simetrica la extremitati, regfiunea lombo-sacrala si gat pielea rece , hiperpigmentata, uscata scvamoasa mixedem mai ales in zona fetei facies straniu parul lipsit de luciu , se smulge usor prurit,doar in piodermitele superficiale Tulburari digestive : includ voma, diareea sau constipatia . Tulburari cardiovasculare : bradicardia , aritmia cardiaca puls slab scaderea in intensitate a socului apexian scaderea amplitudinei undelor EKG Tulburari de reproductie : ciclu estral neregulat sterilitate anestru ginacomastie atrofie testiculara scaderea libidoului Tulburari neuro-musculare: paralizie faciala si laringiana miopatie maseterica Tulburari oculare: blefaroptoza lipidoza corneeana cheratoconjunctivita uscata ulcer corneean retinopatie Tulburari generale: oboseala letargie somnolenta prelungita termofilie in hipotiroidismul congenital se intalneste anism disarmonios , mixedem , hipotricoza la pisica se intilneste megacefalie , letargie ,dermatita nepruriginoasa exfolianta;apare dupa intervantia chirurgicala in hipertiroidism

Diagnostic: Se pune pe baza anamnezei,manifestarilor clinice , examenelor paraclinice , hamatologice(dozarea tiroxinei), testul de stimulare cu TSH Tratament: Tratamentul dureaza toata viata , administrandu-se tiroxina(T4),Levothyroxin in doze ce se ajusteaza in functie de raspunsul animalului. Leziunile cutanate se remit doar dupa cateva luni de tratament. Hormoni somatotropi Hormoni de crestere sunt secretati de catre hipofiza si sunt clasificati in: ACTH(adenocorticotrop),TSH (tireotrop) , si hormoni gonadotropi (FSH, LH si LTH) STH-ul stimuleaza metabolismul glucidic, determina hiperglicemie prin limitarea utilizarii tisulare a glucozei, stimuleaza de glycogen hepatic , intervine in metabolismul lipidic stimuland lipoliza ceea ce conduce la cresterea concentratiei sangvine de colesterol;stimuleaza metabolismul protidic prin retentie de azot. FSH-ul este un hormone care stimuleaza cresterea folicu lui ovarian , impreuna cu LH-ul stimuleaza secretia de estrogeni si spermatogeneza LH-ul este un hormon care stimuleaza ovulatia , luteogeneza , iar impreuna cu FSH-ul stimuleaza secretia de estrogeni si spermatogeneza. LTH-ul (hormonul luteotrop,prolactina)este implicata in luteogeneza ;determina hiperplazia alveolo-mamara. ACTH-ul este un hormon care stimuleaza leucocitoza , pigmentati pielii si stimuleaza secretia hormonilor steroizi suprarenali . O serie de tumori pot produce manifestari cutanate prin secretia de hormoni. Cele mai cunoscute sunt cele in care tumori de origine neuroendocrina secreta polipeptide; aceste tumori sunt cunoscute si sub termenul de apudoame derivate din sistemul APUD (amine precursor uptake and decarboxilation). Acest celule neuroectodermice, cu proprietati de celule pluripotente includ: celule bronsice Kulchitsky, celule alfa, beta si delta pancreatice, celule tiroidiene, celule cromafine din medulosuprarenala, celule enterocromafine intestinale, celule din sistemul nervos autonom, celule din sistemul chemoreceptor, celule din hipotalamusul posterior ce secreta homoni pituitari.

Tumorile produse de aceste apudoame, cu manifestari paraneoplazice cutanate, se refera la:


sindromul Cushing ectopic (hiperadrenocorticismul); sindromul carcinoid; sindromul glucagonom.

Sindromul Cushing ectopic (hiperadrenocorticismul)

Sindromul Cushing ectopic este determinat de secretia in exces a proopiomalanocortinei, prohormon din care deriva ACTH. Este caracterizat prin hiperglicemie, hipokaliemie, slabiciune musculara/astenie, hipertensiune, edem si pierdere in greutate. Din cauza cresterii rapide a tumorii, obezitatea centripetala (facies lunar) si striuri cutanate nu se pot dezvolta. Cam 50% din sindroamele Cushing ectopice sunt asociate cu carcinom pulmonar (cel mai frecvent oat cell carcinoma). S-a mai asociat cu sindrom carcinoid, de insule pancreatice, timom, cacinom medular de tiroida, feocromocitom si neuroblastoame. Acestea sunt tumori neuro-endocrine legate embriologic si biologic, pluripotente, fiind capabile sa secrete un numar mare de polipeptide active hormonal. Mai mentionam ca si celulele leucemice, tumorile ovariene, parotidiene pot secreta hormon adrenocorticotropic (ACTH) ectopic. Pro-opiomelanocortina mai contine insa si hormoni melano-stimulatori si substante opiacee-like endogene (beta-lipotropin, beta-endorphin, metenkephalin). Clivajul moleculei-mama este enzimatic. ACTH-ul stimuleaza secretia adrenala de mineralo- si glucocorticoizi, ca si de androgeni. Alkaloza hipokaliemica poate fi unica manifestare. Hiperpigmentarea marcata poate fi de asemenea prezenta. Se mai pot secreta numeroase alte polipeptide ca: hormonul antidiuretic, hormonul tiroido-stimulator, glucagon, insulina, histamina si factori de crestere. Mai mult, polipeptide gonadotrofinlike pot fi secretate, cu producere de ginecomastie dureroasa. 4

Ginecomastia debutata la adult poate precede diagnosticul de cancer pulmonar. Cortizolul plasmatic si 17-cetosteroizii urinari sunt crescuti. Tratamentul consta in excizia tumorii secretante, urmata de scaderea drastica a nivelului de ACTH. Majoritatea pacientilor cu sindrom Cushing ectopic sunt in faze avansate de boala, incat terapia se reduce la masuri paliative.

Sindromul Cushing

Generalitati Sindromul Cushing este o anomalie (boala) rara care apare atunci cand organismul este expus la o cantitate mult prea mare a unui hormon, numit cortizol. Sindromul Cushing este de asemenea cunoscut ca si hipercortizolism (hipercorticism). In mod normal nivelul de cortizol este crescut in sange in urma unor reactii functionale hormonale. Hipotalamusul (regiunea centrala a diencefalului situata la baza creierului, sub talamus si deasupra hipofizei, care este legata de hipofiza cu o tija, tija pituitara) secreta hormonul eliberator de corticotropina (CRH) care stimuleaza glanda pituitara (hipofiza) sa secrete hormonul adrenocorticotrop (ACTH). Apoi, ACTH-ul stimuleaza glandele suprarenale producand cortizol. Cortizolul actioneaza la nivelul intregului organism si in mod special intervine in reglarea presiunii sangvine si a metabolismului. In cazul in care organismul produce o cantitate prea mare de cortizol-sau in cazul administrarii unor medicamente cu actiune asemanatoare cortizolului-apar o serie de simptome. Sindromul Cushing poate determina obezitate, modificari ale pielii si fatigabilitate (oboseala) precum si unele afectiuni ca diabetul zaharat, hipertensiunea arteriala, depresia si osteoporoza. Daca sindromul Cushing nu este tratat poate cauza moartea.

Cauzele sindromului Cushing Cauzele sindromului Cushing sunt: -consumul medicamentelor corticosteroide dupa transplantul de organ sau pentru alte afectiuni de lunga durata (cronice) ca de exemplu lupus eritematos sistemic, astmul bronsic, poliartrita reumatoida sau alte boli care cauzeaza inflamatie. Acestea sunt cele mai frecvente cauze ale sindromului Cushing - tumorile mici, necanceroase (benigne) ale glandei pititare (hipofiza). Aceasta este numita boala Cushing si este cea de-a doua cauza frecventa a sindromului Cushing - tumorile benigne si maligne ale glandelor suprarenale care secreta cortizol - tumorile benigne si maligne ale plamanilor si mult mai rar tumorile pancreasului care secreta ACTH. Simptome

Semnele si simptomele sindromului Cushing sunt variate si cel mai adesea acestea se dezvolta treptat. Poate aparea in cadrul sindromului Cushing urmatoarele : - crestere in greutate. Simptomele includ fata rotunda si umflata (facies cu aspect de luna plina), depunerea de grasime in jurul gatului si in zona interscapulara superioara (ceafa de bizon) si o talie cu dimensiuni marite. Cresterea in greutate este cel mai frecvent simptom in cadrul sindromului Cushing - modificari ale tegumentelor. Acestea devin mai subtiri, fragile si pot fi ranite cu usurinta (apar frecvent echimoze, vanatai); ranile se vindeca cu greutate; apar vergeturi (striuri fuziforme, sinuoase de culoare rosu-violaceu, care in timp devin alb-sidefiu, ce pot aparea pe diferite parti ale corpului mai ales pe abdomen, coapse, sani, fese); acnee sau facies congestiv (fata rosie) - tulburari de comportament. Iritabilitate, anxietate, incapacitatea de a dormi (insomnia) sau prezenta sentimentului de tristete, uneori poate aparea chiar depresia. - slabiciune la nivelul muschilor (diminuarea fortei musculare si amiotrofie) si a oaselor (osteoporoza). Simptomele pot include dureri de spate; fracturi osoase patologice in special la nivelul coastelor si coloanei vertebrale (determinate de osteoporoza); pierderea tonusului si fortei musculare. Prezenta slabiciunii musculare in special la nivelul membrelor superioare si inferioare poate determina ca ridicarea de pe scaun sau urcarea scarilor sa se faca cu dificultate.

- modificari ale hormonilor sexuali. Pot aparea dereglarea ciclului menstrual, cresterea parului la nivelul fetei la femei (hirsutism), probleme ale functiei erectile la barbati (disfunctie erectila) sau pierderea apetitului sexual - hipertensiune arteriala si diabet zaharat. Cresterea presiunii sangvine (hipertensiunea arteriala) si diabetul zaharat nu pot fi depistate fara un control medical amanuntit. In cadrul sindromului Cushing pot aparea afectiuni oculare ca de exemplu glaucom si cataracta. In boala Cushing (tumora de glanda pituitara) campul vizual poate fi afectat; pacientul poate avea pierderea vederii laterale sau periferice. In cazul in care exista o tumora la nivelul plamanilor se instaleaza o scadere rapida a apetitului (anorexie) si in consecinta pierderea in greutate. Se pot intalni de asemenea puncte inchise la culoare la nivelul tegumentului (hiperpigmentate). Nu toate persoanele care au semne si simptome clasice de sindrom Cushing au aceasta anomalie. De asemenea, nu toate persoanele care au sindrom Cushing prezinta si modificari tipice la examenul fizic general; acest lucru este valabil in special la persoanele foarte active din punct de vedere psihic. Investigatii Sindromul Cushing poate fi greu de diagnosticat, datorita mai multor factori (cortizolul variaza in functie de perioada din zi cand este recoltat si este crescut in unele afectiuni trecatoare) care pot determina niveluri mai mari de cortizol, decat valorile medii, la persoanele care nu au sindrom Cushing. De asemenea este foarte dificil de gasit cauza acestei afectiuni, lucru foarte important pentru ca tratamentul depinde de cauza. Pentru diagnosticul si tratamentul sindromului Cushing este nevoie de consultul unui medic specialist endocrinolog (medic specializat in afectiuni determinate de dezechilibrul hormonal). Pentru a pune diagnosticul de sindrom Cushing, medicul specialist va face examenul fizic general si va pune intrebari despre istoricul medical. Dupa aceste examinari, medicul va putea sa-si dea seama daca medicatia corticosteroida este cea care a determinat simptomele prezente la pacient. Daca aceasta se dovedeste a fi cauza simptomelor, medicul specialist va lua o decizie privind schimbarea terapiei. In cazul in care nu a fost administrata medicatie corticosteroida iar medicul suspicioneaza o alta cauza a sindromului Cushing decat aceasta medicatie, este necesara efectuarea unor investigatii de laborator pentru verificarea nivelului de cortizol.

Aceste investigatii includ: testarea nivelului cortizolului, care poate fi facuta fie dintr-o proba de sange sau dintr-o proba din urina colectata timp de 24 de ore testul de supresie din timpul noptii cu dexametazona care utilizeaza doze scazute de steroizi (cel mai adesea aceasta analiza se efectueaza pentru a reconfirma rezultatele obtinute la testarea nivelului cortizolului). 7

Cel mai frecvent aceasta analiza se realizeaza dintr-o proba de sange, insa daca este nevoie de o analiza mai elaborata se va folosi atat o proba de sange cat si una de urina masurarea nivelului de cortizol din saliva, insa aceasta analiza este efectuata mai rar.

Atunci cand, analizele enumerate mai sus pun in evidenta sindromul Cushing, medicului specialist ii sunt necesare si alte analize sangvine pentru a determina cantitatea de hormon adrenocorticotrop (ACTH) din organism si pentru a investiga prezenta unei tumori de glande suprarenale, glanda pituitara (hipofiza) sau tumori ale altor organe. Acestea sunt: - testarea nivelului de ACTH - testul de stimulare cu hormonul eliberator de corticotropina (CRH) Daca aceste teste sunt recomandate in cazul unei cantitati mari de ACTH care a dus la aparitia sindromului Cushing, este necesara efectuarea unor analize suplimentare pentru a gasi sursa ce a cauzat cresterea ACTH-ului. Acestea includ: - cateterizarea sinusului pietros inferior (IPSS) este utila pentru depistarea locului de sinteza a ACTH-ului si a cantitatii acestuia eliberat de glanda pituitara. In timpul IPSS, cu ajutorul unui tub de dimensiuni mici (cateter) se recolteaza probe de sange din vasele din apropierea creierului. Daca nivelul de ACTH din aceste probe de sange este foarte ridicat ne indica faptul ca glanda pituitara este responsabila de excesul de ACTH din sange. IPSS, de obicei se foloseste impreuna cu testul de stimulare cu CRH. - tomografia computerizata (CT) si rezonanta magnetica nucleara (RMN) efectuate la nivelul toracelui sau glandei pituitare pot localiza tumora producatoare de ACTH. Cu toate acestea, uneori tumorile sunt atat de mici incat nu pot fi detectate cu ajutorul CTului sau RMN-ului. CT-ul sau RMN-ul glandelor suprarenale pot detecta prezenta tumorilor la acest nivel. Analizele sanguine care arata modificari ale homeostaziei organismului (constantele mediului interior-ansamblul lichidelor organismului) pot orienta medicul specialist catre diagnosticul de sindrom Cushing. Dintre aceste modificari fac parte: - cresterea numarului de leucocite (globulele albe) leucocitoza - scaderea nivelului potasiului seric hipopotasemie - cresterea valorilor glicemiei hiperglicemie - cresterea nivelului colesterolului plasmatic hipercolesterolemie - scaderea timpului de coagulare a sangelui - scaderea nivelului sanguin de testosteron. Tratament-generalitati Tratamentul sindromului Cushing depinde de cauza ce a determinat aceasta afectiune. 8

Sindromul Cushing determinat de tratamentul de lunga durata cu corticosteroizi Tratamentul cu corticosteroizi nu trebuie intrerupt brusc de pacient, deoarece o intrerupere brusca, fara reducerea treptata a dozelor de corticosteroizi poate determina aparitia crizei adrenergice, punand viata in pericol. In situatia in care se utilizeaza corticosteroizi, glanda suprarenala nu mai produce cortizol. Daca tratamentul cu corticosteroizi se intrerupe brusc, glanda suprarenala s-ar putea sa nu fie capabila sa produca cortizol indeajuns de rapid pentru a acoperi necesarul organismului. Aceasta situatie poate declansa criza adrenergica si scaderea severa a presiunii sanguine. Pentru a evita aceste efecte negative, medicul specialist reduce treptat medicatia corticosteroida in momentul in care decide sa intrerupa acest tratament. Medicul specialist poate schimba medicamentele corticosteroide cu actiune lunga (de exemplu Prednisonul) cu corticosteroizi cu actiune scurta (de exemplu Hidrocortizonul). Uneori medicatia corticosteroida poate fi administrata o data la doua zile. Astfel, productia de cortizol a organismului se reia gradat. Daca o persoana trebuie sa continue tratamentul cu corticosteroizi pentru tratarea altor afectiuni, dozele de corticosteroizi pot fi scazute pentru a reduce simptomele si riscul de complicatii. Medicul specialist trebuie contactat de urgenta daca pacientul se simte rau, mai ales atunci cand se scad dozele de corticosteroizi la indicatia medicului.Daca reducerea dozelor de corticosteroizi nu determina disparitia sindromului Cushing, medicul specialist va recomanda efectuarea unor analize suplimentare pentru a detecta o alta cauza a afectiunii prezente. Sindromul Cushing determinat de tumorile glandei pituitare (Boala Cushing) Indepartarea chirurgicala a tumorii de glanda pituitara este metoda cea mai eficienta care determina vindecarea, aceasta recomandandu-se persoanelor apte din punct de vedere clinico-biologic pentru interventia chirurgicala. Interventia chirurgicala transsfenoidala (adenomectomie transsfenoidala) implica o buna indemanare a medicilor specialisti care efectueaza interventia, iar aceasta se recomanda a fi facuta in centrele medicale mari (clinici universitare) cu echipe de profesionisti specializati in interventii chirurgicale la nivelul glandei pituitare.Adenomectomia transsfenoidala este eficienta in urmatoarele situatii: - la aproximativ 85% din cazuri, daca tumora are diametrul mai mic de 1 cm - la aproximativ 25% din cazuri, daca tumora este mai mare - boala Cushing reapare la aproximativ 2% dintre adulti si pana la 40% din copii care au suferit deja o interventie chirurgicala. In aceste cazuri, interventia chirurgicala poate fi repetata, adesea cu rezultate foarte bune. Radiochirurgia cu radiatii gama a fost recent introdusa in SUA. Prin aceasta tehnica, numeroase raze gama sunt focalizate pe tumora cu scopul de a o micsora si a o distruge. Aceasta interventie nu implica o incizie chirurgicala (nu se foloseste practic un bisturiu) iar distrugerea tesutului sanatos din jurul tumorii este minima. Totodata, aceasta interventie este facuta din exteriorul pacientului folosindu-se doar anestezie locala. In prezent sunt doar cateva centre in SUA care detin aparatura necesara realizarii acestei interventii. 9

Terapia medicamentoasa este recomandata atunci cand tratamentul chirurgical nu a fost eficient sau nu s-a putut de realiza. Sindromul Cushing determinat de tumorile glandelor suprarenale Medicii specialisti recomanda aproape intotdeauna tratamentul chirurgical pentru indepartarea tumorilor benigne de glande suprarenale care produc hormoni. Daca tumora este canceroasa (tumora maligna), atunci se indeparteaza toata glanda suprarenala afectata. Cu toate ca adesea se recomanda chimioterapie, aceasta nu s-a dovedit a fi un tratament eficient de lunga durata pentru cancerul de glande suprarenale. In cazuri rare, se indeparteaza ambele glande suprarenale; in aceasta situatie, persoana va lua zilnic terapie de substitutie hormonala. Daca tumora nu este canceroasa (tumora benigna), in cele mai multe cazuri tratamentul chirurgical este eficient. Cu toate acestea, tratamentul chirurgical nu este eficient in cazul unei tumori canceroase, mai ales daca aceasta a determinat metastaze si in alte locuri din organism. In cazul in care tratamentul chirurgical nu este posibil, se poate incerca terapia medicamentoasa pentru a reduce productia excesiva de cortizol de catre tumora. Dintre aceste medicamente fac parte ketoconazolul (Nizoral), mitotane (Lysodren) si aminoglutethimide (Cytadren). Aceste medicamente se utilizeaza uneori la persoanele cu sindrom Cushing sever inainte de interventia chirurgicala. Pentru femeile gravide cu boala Cuishing se recomanda aminoglutethimide (Cytadren). Pentru a trata cu succes persoanele cu sindrom Cushing determinat de tumori benigne (necanceroase) sau tumori maligne (canceroase), tesutul tumoral care secreta hormonul adrenocorticotrop (ACTH) trebuie distrus sau indepartat. Tratamentul chirurgical, chomioterapia, radioterapia, imunoterapia sau o combinatie a acestora se recomanda pentru tratarea tumorii. Daca nu se trateaza pentru o lunga perioada de timp, sindromul Cushing poate determina probleme serioase de sanatate, inclusiv complicatii datorate hipertensiunii arteriale (de exemplu crize cardiace care pot evolua pana la infarct sau accident vascular cerebral), osteoporoza sau diabet. Aceasta afectiune poate determina de asemenea si moartea pacientului. Datorita acestor riscuri, tratamentul este de obicei initiat cat mai repede cu putinta. Tratamentul la domiciliu Tratamentul la domiciliu pentru sindromul Cushing consta in schimbarea stilului de viata pentru a preveni cresterea greutatii corporale, pentru intarirea musculaturii si a sistemului osos si prevenirea complicatiilor. Se recomanda o dieta hipocalorica (numar scazut de calorii) dar bogata in proteine si calciu. O astfel de dieta poate preveni pierderea masei musculare si osoase datorate nivelurilor crescute de cortizol din organism. Se recomanda de asemenea suplimentarea dietei cu calciu si vitamina D pentru a incetini pierderea masei osoase. Trebuie discutat cu medicul curant despre necesitatea instituirii unei terapii medicamentoase pentru incetinirea pierderii masei osoase. Trebuie limitat aportul de sare din dieta, mai ales daca persoana respectiva are hipertensiune arteriala, o complicatie a sindromului Cushing. Se recomanda efectuarea regulata de exercitii fizice pentru ca acestea ajuta la mentinerea masei musculare si a celei osoase si previn cresterea in greutate. Pentru 10

mentinerea masei musculare si intarirea sistemului osos, se recomanda exercitii fizice de genul ridicarilor de greutati, flotarilor, tractiunilor. Pentru a preveni cresterea greutatii se poate practica gimnastica aerobica cu scopul de a creste frecventa cardiaca. Exemple de exercitii aerobice: mersul rapid, alergarea, ciclismul sau innotul. Inainte de a incepe orice program de exercitii fizice este necesara sfatuirea cu medicul curant. Se recomanda sa se evite posibilele cazaturi prin indepartarea covoraselor care pot aluneca cu usurinta sau altor posibile surse de pericol din casa. Caderile pot determina fracturi ale oaselor sau alte vatamari corporale grave. Orice rana trebuie tratata cu foarte mare atentie pentru ca nivelul prea mare al cortizolului din organism intarzie vindecarea. Toate ranile trebuie curatate imediat cu sapun antibacterian si apoi aplicat pe ele un unguent cu antibiotic si pansate pentru a evita infectarea. Daca pacientul are probleme cu modificarile survenite in aspectul corpului sau, poate apela la consiliere de specialitate. Periodic, se recomanda efectuarea unui examen oftalmologic pentru a depista glaucomul si cataracta. Medicul curant trebuie consultat periodic pentru ca acesta sa poata depista si trata din timp diabetul, hipertensiunea arteriala si alte complicatii posibile. Daca o persoana nu are sindrom Cushing insa este in tratament cu corticosteroizi pentru alte afectiuni medicale, ar trebui consultat medicul curant in legatura cu riscurile de a dezvolta sau nu sindromul Cushing. Medicul curant poate reduce dozele de corticosteroizi, poate trata afectiunile medicale ale pacientului cu alte medicamente sau poate prescrie medicamente corticosteroide cu actiune scurta (Hidrocortizonul).

Sindromul carcinoid Sindromul carcinoid (SC) constituie o conditie complexa de manifestari cutanate si sistemice consecutive secretiei excesive de hormoni/polipeptide/substante neuroendocrine. Tumorile carcinoide deriva din tesutul endocrin si/sau enterocromafin al tractului gastrointestinal si arborelui bronsic. S-au mai citat rar in timus, tiroida, ovar, testicul. Incidenta tumorilor carcinoide este variabila. Tumori asimptomatice se descopera obisnuit, accidental, in apendice si la autopsii (0,5-0,75%). Fata de alte tumori nuroendocrine, tumoarea carcinoida este de 11 ori mai frecventa decat insulinomul sau de 26 ori mai comuna fata de gastrinom. Pot aparea la orice varsta, dar mai frecvent la 50-70 de ani. Tumorile carcinoide se identifica usor prin coloratii imunohistochimice si se caracterizeaza prin secretia de serotonina si produsi de degradare ai serotoninei (substante bioactive). Tumorile carcinoide cresc incet, metastazeaza tarziu si secreta o varietate de substante bioactive pe langa serotonina.

11

Dupa locul de origine, se clasifica in: originare in tractul gastrointestinal anterior, mijlociu si posterior. Locul de origine determina produsii secretorii si manifestarile clinice, datorita echipamentului enzimatic local. Tumorile carcinoide posterioare/finale sunt nesecretante si asimptomatice. Cum majoritatea tumorilor carcinoide sunt originare din tractul gastrointestinal, manifestarile lor pot fi foarte diverse. Frecvent sunt asimptomatice si incidental descoperite de chirurg sau la autopsie. Se pot manifesta local, producand inflamatie si fibroza la nivelul tumorii; chiar ischemie mezentarica, cu dureri si obstructie pe colon. La nivel pulmonar, se prezinta cu wheezing, tuse si dispnee. Sindromul carcinoid se produce cand exista suficient produs secretor in torentul sangvin. In marea majoritate a cazurilor, localizarea este intestinala si produsul secretor dreneaza spre ficat, unde sunt in mare parte metabolizati. Cand cantitatea este suficient de mare pentru a depasi capacitatea de metabolizare hepatica sau exista by-pass-uri (metastaze), sindromul carcinoid devine manifest. In cazuri rare, cand drenajul este direct in circulatia sistemica (nu in cea portala), in cancerul bronsic, testicular sau ovarian, sindromul carcinoid devine manifest la cantitati reduse de secretie. Flush-ul carcinoid apare la 95% dintre cazuri, produs de peptide umorale. Se poate asocia cu wheezing, transpiratie, lacrimare si voma. In anumite localizari intestinale, se poate asocia eritem cu paloare, cianoza, bronhoconstrictie si hipotensiune. Tumorile carcinoide situate jos sunt silentioase clinic. Initial, flush-ul poate fi episodic, asociat cu edem si chemosis conjunctival. Poate fi precipitat prin palparea hepatica, ingestie de alcool sau branza. Cu timpul, flush-ul devine permanent, asociat cu o acnee rozacee rebela; se asociaza cu rinofima, telangiectazii si sclere injectate. Se atribuie rol serotoninei si histaminei. Cum triptofanul este necesar pentru formarea proteinelor si acidului nicotinic, dar suntat pe calea hidroxilarii, se dezvolta pelagra cu pellagra-like skin, fotosensibilitate, hiperkeratoza si hiperpigmentare, chiar leziuni de tip sclerodematos; de asemenea, acesti pacienti dezvolta disfunctii emotionale si cognitive. Alte manifestari includ: prurit sever, acropachidermie, pachiperiostita. Metastazele cutanate sub forma de noduli sunt rare. Simptomul major este diareea apoasa, uneori asa de severa incat produce deshidratare. Poate fi indusa de VIP (vasoactive intestinal peptide) secretat de tumoare. Manifestarea cardiaca este sub forma unei fibroze ce implica endocardul cu dezvoltarea insuficientei cardiace. Zone fibroase similare pot aparea in piele, plamani, vezica urinara, peritoneu si in spatiul retroperitoneal. Serotonina ar fi raspunzatoare pentru aceste determinari. Wheezing paroxistic cu dispnee si dureri toracice poate aparea la 25% dintre pacienti in urma eliberarii de histamina, serotonina si alti hormoni, cu producerea de bronhospasm.

12

Diagnosticul se bazeaza pe istoric, documentarea nivelurilor ridicate de hormoni (5-HIAA) si localizarea tumorii primare si a metastazelor. Cum s-au pus in evidenta un numar crescut de receptori pentru somatostatina atat in carcinoid, cat si in alte tumori neuro-endocrine, masura terapeutica a fost utilizarea acesteia pentru a deprima eliberarea de hormoni pituitari si extrapituitari, dar si secretia pancreatica, biliara si gastrointestinala. Rezultatul a fost reducerea flush-ului si diareei.

Sindromul glucagonom Sindromul glucagonom este rar. Se manifesta prin dermatoza distincta, glosita, intoleranta la glucoza, tromboza venoasa, scadere in greutate si manifestari neuropsihiatrice. Dermatoza distincta, ce intereseaza regiunea pelvina, este cunoscuta sub termenul de eritem necrolitic migrator (ENM). A fost pentru prima data descrisa in legatura cu un carcinom pancreatic de celule alfa secretoare de glucagon. Manifestarile majore sunt ENM, diabet zaharat, diaree si stomatita; intr-un procent mai redus, dureri abdominale, greturi, neuropatie si istoric de tromboza. La un individ cu un istoric psihiatric s-au mai citat ataxia, incontinenta urinara si de fecale, dificultati vizuale. Flush-ul carcinoid ENM este o dermatoza rara, caracterizata de placi tranzitorii, eritematoase, cu o margine scvamoasa. Leziunile dureaza de obicei 7-14 zile, cu intervale prelungite de remisiune (saptamani, luni). Leziunile individuale debuteaza ca macule, papule eritematoase cu dezvoltare centrifugala si cu aparitia ocazionala de bule flasce. Poate aparea denudare extinsa, exacerbata de trauma. Leziunile sunt localizate la perineu, abdomen si fese si mai rar pe maini, picioare sau extremitati. Se pot insoti de durere sau prurit. Leziunile pot fi confundate cu: eczema craquel, pemfigus foliaceu, psoriazis pustulos, intertrigo bacterian sau candidoza.

ENM se asociaza cu scuame periorale si glosita. Eruptii similare s-au descris in deficienta de zinc (acrodermatita enteropatica), deficienta de biotina sau deficienta de acizi grasi. Examenul histopatologic din biopsie arata infiltrat limfocitar perivascular, edem dermic si necroza portiunii superioare a epidermei cu sau fara pustule subcornoase. Este important sa se efectueze multiple biopsii pentru a gasi aceste modificari. 13

Au fost propuse mai multe mecanisme pentru ENM: hiperglucagonemia, deficienta de zinc, hipoaminoaciduria si tulburari hepatice. S-au raportat si pacienti cu ENM, dar fara nivel crescut de glucagon sau tumori de celule insulare pancreatice. Analogi de somatostatina au fost utilizati cu succes in cazuri de glucagonom metastatic. Rash-ul a disparut rapid, analogii de somatostatina inhiba peptidele eliberate de variate tumori active hormonal (insulinoame, carcinoide, gastrinoame); s-a teoretizat ca ENM clasic ar fi produs de peptide inca necunoscute secretate de glucagonom. Peptide multiple cu activitate hormonala au fost detectate la pacientii cu glucagonom (VIP, gastrina, calcitonina, insulina, adrenocorticotropina, human pancreatic peptid etc.). In contrast cu hiperfunctia endocrina pancreatica, se detecteaza o hipofunctie exocrina. Hormoni gonadali Hormoni gonadali sunt clasificati in : hormoni estrogeni sunt raspunzatori de dezvoltare caracterelor sexuale female si de functionalitatea gonadala;intervin in metabolismul oaselor si muschilor(cei mai importanti estrogeni sun estradiolul si estrona) hormoni androgeni intervin in metabolism si sunt raspunzatori de dezvoltarea caracterelor sexuale mascule ; cei mai cunoscuti amdrogini sunt testosteronul ,androsteronul ,si dehidroepiandrosteronul .

Hormoni corticosuprarenali Hormoni sunt produsi de glanda suprarenala au o impotanta deosebita datorita structurii lor steroidice si sunt implicati in metabolismul glucidic(glucocorticoizii) si in metabolismul mineral(mineralocorticoizii) ;au actiune antiinflamatoare

14

Bibliografie : 1. Curs de dermatologie , Dr.Morariu Sorin, Anul v 2. Curs de medicala ,Mot Teodor,anul v 3.http://www.animale.ro/forum/viewtopic.php?t=4912& sid=47f2f2b57a669d5939250b620c309c0c - 82k 4.http://www.dogmagazin.ro/saint_bernard.htm - 27k16 mai 23 :10 5.http://www.sfatulmedicului.ro/articole/ Boli_metabolice/Sindromul_Cushing_544.htm - 53k - 16 Mai,23:10 6.http://www.io.com/~lolawson/cushings/forum.html16 mai 23:20 7.groups.yahoo.com/group/caninecushings-autoimmunecare/16 mai 23:30 8.http://www.fmvb.ro/licenta/subiecte%20farmaco.htm 56 16 mai 23 :43 9.http://www.intervet.ro/products/ cefa_cure/020_prospect_produs.asp - 19k -16 mai 23:54 10.http://www.dermato.ro 16 mai 23 :59

15