ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE PROIECT-MANAGEMENTUL DOCUMENTELOR SOMAJUL SI INFLATIA DUTA C VALENTINA GRUPA204,SERIA A

Cap. 1. SOMAJUL SI CAUZELE SALE

Somajul reprezinta excedentul ofertei fata de cererea de munca. Somajul nu trebuie privit ca o fatalitate, ca pe o situatie din care nu se mai poate iesi, ci ca o stare de criza economica si sociala momentana. Somerii formeaza suprapopulatia relativa pentru ca reprezinta un surplus de forta de munca in raport cu numarul celor angajati. Este foarte greu de apreciat corect care sunt toate categoriile de someri. Conform Biroului International al muncii este somer oricine are mai mult de 15 ani si indeplineste conditiile:

este apt de munca, nu munceste, este disponibil pentru o munca salariata sau nesalariata, cauta un loc de munca.
In Romania, LEGEA NR.1/1991, republicata in urma modificarilor aduse prin LEGEA NR. 86/1992, precizeaza ca sunt considerati someri persoanele apte de munca ce nu pot fi incadrate din lipsa de locuri disponibile corespunzatoare pregatirii lor. Din continutul legii reiese ca varsta trebuie sa fie peste 16 ani. Exist o serie de teorii sociologice cu referire la factorii cauzatori ai omajului: I. Teoria clasic susine ideea c omajul exist numai pentru persoanele care vor s se angajeze, dar cu un salariu superior celui stabilit pe piaa muncii. Ca urmare, omajul are cauz rigiditatea salariului real la scdere, nivelul prea ridicat al acestuia pretins de lucrtori i presiunile sindicale asupra modului de determinare a salariului care mpiedic ntreprinztorii s ridice cererea de for de munc la nivelul care ar absorbi ntreaga ofert existent la un moment dat. omajul voluntar rezult din faptul c o parte din omeri accept voluntar s rmn n aceast situaie pentru o perioad mai scurt sau mai lung de timp. Ea s-ar datora dorinei lor de a avea mai mult informaie despre locurile de munc ce se ofer. Considernd insuficiente informaiile furnizate pe piaa muncii, ei prefer s examineze singuri ansamblul de oportuniti n baza unor calcule de tip cost / avantaj (costul = lipsa ocuprii, iar avantajul = un loc de munc mai bun).
1

II.

Teoria lui John Maynard Keynes susine ideea c omajul involuntar exist dac, n

cazul unei creteri uoare, n raport cu salariul nominal, a preurilor la bunurile pe care le consum muncitorii, ct i cererea total de mn de lucru dispus s munceasc la salariul nominal curent, ct i cererea total de mn de lucru la acel salariu, ar fi mai mari dect volumul existent al ocuprii. Cauza omajului involuntar este insuficiena cererii de consum. Cum cererea de for de munc e derivat din cererea pentru bunurile la producerea crora este folosit, explicaia omajului involuntar nu se gsete pe piaa muncii, ci pe piaa bunurilor i serviciilor. O reducere a investiiilor din diverse motive (rata dobnzii ridicat, rata profitului inacceptabil pentru ntreprinztor, conjunctur nefavorabil) va reduce ntr-o etap urmtoare producia, ntreprinztorii nu mai sunt interesai s cear angajri, iar preul de vnzare coboar. Diferena ntre volumul ocuprii anterioare i cel existent n noile condiii este omaj involuntar, pentru c aceti lucrtori ar accepta lucrul la salariul curent al pieei, dar cererea este insuficient datorit scderii investiiilor, care numai ncurajeaz investitorii s angajeze salariai. III. Concepia neoclasic susine c omajul ar rezulta din nsei procesele creterii, ceea ce i ofer caracterul de fenomen natural. omajul ar rezulta din mobilitatea forei de munc i condiiile de informare a pieei muncii. Statisticile arat o diminuare a perioadei medii de ocupare i, respectiv, o mrire a duratei medii de omaj datorate prelungirii perioadei dintre dou angajri. Crile de specialitate alctuiesc o clasificare a formelor de omaj, lund n considerare mai multe criterii: Dup modul de manifestare:

omaj voluntar (lucrtorii nu sunt dispui s se angajeze cu salariul real existent) omaj involuntar (datorat insuficienei cererii) Dup sex, vrst i pregtirea persoanelor afectate: omaj feminin omaj juvenil omaj intelectual, etc. n analize care cupleaz criteriile cauz, sfer de cuprindere i durat, se disting: omaj conjunctural (ciclic) care apare n urma reducerilor de activitate ce au omaj tehnologic reprezentat de reducerea locurilor de munc datorit

1)
2)

loc n fazele de recesiune, depresiune sau criz ori datorit unor perturbaii din viaa economic.

modificrilor n aparatul tehnic de producie. Resorbirea lui presupune recalificarea forei de

2

munc sau chiar reconversia ei, fiind necesar o perioad mai lung de timp pentru rencadrarea lucrtorilor.

omajul structural generat de modificri n structura activitii i a mobilitii

profesionale; poate rezulta i dintr-o inadecvare a ofertei de munc, la nevoile diverselor domenii de activitate.

omaj sezonier ntlnit cu regularitate n ramurile i sectoarele de activitate cu omaj total cuprinde ntregul timp de lucru al unui salariat omaj parial reducerea temporar sau de durat a timpului de lucru omaj de ofert atunci cnd ntreprinztorii refuz s mai produc i s mai

caracter sezonier (agricultur, turism)

(sptmn incomplet sau zi incomplet), destul de des ntlnit

angajeze lucrtori n condiiile existente de rentabilitate a capitalului, pe care le consider inacceptabile.

omaj de excludere, reprezentativ pentru lucrtorii mai vrstnici; omaj de inserie, propriu celor sub 25 de ani; omaj de reconversiune, legat de restructurrile industriale.

Aceste ultime 3 forme nu evolueaz n acelai ritm. Din 1985 omajul de excludere este n scdere. Dimpotriv, omajul de reconversiune, caracterizat de creterea numrului concedierilor din motive economice, precum i omajul de inserie, corelat cu creterea procentului activitii feminine la vrste intermediare, se menin la nivel ridicat. Diferenele sunt mari chiar de la o ar la alta. Numrul omerilor de lung durat este foarte mare n Spania, Olanda i Belgia. Alte regiuni sunt relativ ocolite de acest fenomen (America de Nord, Scandinavia). Aceste diferene depind de diveri factori. Este vorba, de la caz la caz, de repartizarea populaiei active, de structurile industriale sau de nivelul de calificare. Trebuie menionate i variabilele instituionale (influena legislaiei, organizarea proteciei sociale i dinamica relaiilor contractuale).

Somajul poate fi caracterizat prin mai multe aspecte: Unul dintre acestea este nivelul somajului. Acesta este indicatorul statistic care arata partea celor care nu au de lucru in numarul total al celor care doresc sa lucreze (in procente). Acesta se determina atat absolut, ca numar, cat si relativ, ca rata a somajului (numarul somerilor/populatia activa). Nivelul somajului difera pe tari, perioade si regiuni ale aceleiasi tari. Cel mai ridicat nivel se inregistreaza, in prezent, in tarile slab dezvoltate. Somajul a devenit o permanenta, dar aceasta nu exclude existenta starii de ocupare totala a fortei de munca.

Pentru a exemplifica acest lucru se are in vedere situatia unor state cum ar fi Germania, Franta, Canada, Statele Unite ale Americii, care in perioada de dupa cel de-al doilea razboi mondial, cand numarul angajatilor depasea oferta interna de forta de munca, recurgeau la emigranti. In acelasi timp, insa, exista in tarile respective si un numar de someri format din:

someri,

persoane aflate in cautarea primului loc de munca sau in cautarea unui loc de

munca dupa ce-l abandonasera pe cel vechi, persoane care nu acceptau locurile de munca libere pentru ca salariul real la care

ar fi ajuns angajandu-se nu le-ar fi permis sa traiasca mai bine decat atunci cand erau

persoane cu probleme sociale complexe care nu se puteau angaja.

Se estimeaza ca, in prezent, ocuparea deplina a fortei de munca presupune un somaj de 1,54 %. Masa somajului consta din numarul persoanelor care, la un moment dat, intrunesc conditiile pentru a fi incluse in categoria somerilor. Rata somajului este un indicator prin intermediul caruia se masoara intensitatea somajului, calculandu-se ca raport procentual intre masa somajului si unul dintre parametrii de referinta ai acestuia: populatia activa, populatia activa disponibila, forta de munca, populatia ocupata, populatia ocupata ca salariati. In practica se calculeaza mai multe tipuri de rate de somaj: Rata generala a somajului (RGS) ca raport procentual intre numarul de someri (S) si populatia activa civila (Pac) RGS = (S/Pac)*100 =(S/Poc+S)*100 Rate partiale de somaj (RSi) , ca raport procentual intre numarul de someri din categoria respectiva (Si) si populatia activa civila a categoriei respective (Paci): RSi = (Si/Paci)*100 Se pot calcula rate partiale de somaj pe sexe, grupe de varsta, categorii socioprofesionale, judete.
4

Rata integrala de somaj (RIS), care include si somajul partial si se calculeaza ca raport procentual intre timpul de munca disponibil neutilizat al populatiei ocupate si in stare de somaj partial (TMn) si timpul de munca disponibil total (TMt): RIS=(TMn/TMt)*100 Celor trei indicatori ce caracterizeaza nivelul somajului li adauga un al IV-lea: rata

naturala a somajului. Aceasta este rata somajului care corespunde unei rate stabile sau inertiale a inflatiei. Un alt aspect il reprezinta intensitatea somajului in functie de care se poate distinge: somajul total pierderea locului de munca si incetarea totala a activitatii, somajul partial diminuarea activitatii depuse de o persoana prin reducerea duratei saptamanii de lucru sub cea legala ,cu scaderea remunerarii, somajul deghizat-numeroase persoane au o activitate aparenta cu productivitate mica (specific mai ales tarilor slab dezvoltate). Un alt element il reprezinta durata somajului sau perioada de somaj de la momentul pierderii locului de munca pana la reluarea activitatii . Aceasta difera pe tari si perioade istorice .In general exista reglementari care sa precizeze durata pentru care se plateste indemnizetia de somaj. Un alt element il constituie structura somajului sau componentelor acestuia formate prin clasificarea somerilor dupa diferite criterii: nivelul calificarii, domeniul in care au lucrat, categoria socio-profesionala careia-i apartin, ramurile de activitate din care provin, sex, categorii de varsta, rasa, etc. In functie de motivul care a dus la aparitia somajului deosebim somajul voluntar, somajul involuntar si somajul tranzitoriu. Somajul voluntar consta din acea nonocupare datorata refuzului sau imposibilitatii unor persoane de a accepta retributia oferita si/sau conditiile de munca existente. Categoriile de persoane care intra in somajul voluntar sunt: Persoanele angajate care prefera sa-si inceteze temporar activitatea, apreciind ca ajutorul de somaj le poate asigura o existenta decenta.

Somerii care asteapta locuri de munca mai bune decat cele oferite de intreprinderi si institutii, cat si fata de cele pe care le-au detinut. Gospodinele hotarate sa se incadreze, dar ezita inca sa se incadreze in conditiile date. Somajul involuntar consta din acea parte a folosirii incomplete care decurge din

rigiditatea salariului, respectiv din acele persoane neocupate care ar fi dispuse sa lucreze pentru un salariu real mai mic decat cel existent, deci atunci cand cererea efectiva de munca va creste, va sporii si gradul de ocupare. Somajul tranzitoriu este acea forma de somaj care se formeaza in decursul perioadei necesare adaptarii ofertei la nivelul cererii. Somajul actual este considerat ca fiind predominant involuntar, insa este compus si din somaj voluntar si tranzitoriu. Somajul se formeaza pe baza a 2 procese economico-sociale : 1) Pierderea locurilor de munca de catre o parte a populatiei ocupate In urma acestui proces se disting mai multe tipuri de somaj: somajul ciclic, cauzat de crizele economice care au loc; somajul structurat, determinat de tendintele de restructurare economica, geografica, sociala, care au loc in diferite tari, mai ales, sub incidenta crizei energetice si revolutiei tehnico-stiintifice; somajul tehnologic, determinat de inlocuirea vechilor tehnici si tehnpologii cu altele noi, precum si de centralizarea unor capitaluri si unitati economice cu restrangerea locurilor de munca; somajul intermitent, care apare ca urmare a practicarii contractelor de angajare pe durata scurta dincauza incertitudinii afacerilor unui anumit numar de unitati economice; somajul de discontinuitate, care afecteaza in mod deosebit femeile si este cauzat de intreruperea activitatii din motive familiare si de maternitate; somajul sezonier, care este cauzat de intreruperi ale activitatilor puternic dependente de factori naturali, cum sunt, cele din agricultura, constructii, lucrari publice. 2) Cresterea ofertei de munca prin realizarea de catre noile generatii a varstei legale pentru a se putea angaja si afirmarea nevoii de a lucra a unor persoane apte de munca dar inactive, in conditiile unei cereri de munca inferioare acestei cresteri.

Acest proces are doua aspecte majore. Primul priveste noile generatii care ajung pe piata muncii, iar celalalt se refera la esantioanele de populatie activa disponibila care n-au mai lucrat .

Cap. 2. SOMAJUL IN AFARA GRANITELOR TARII

In grupul celor mai dezvoltate 7 tari din lume (S.U.A., Japonia, Germania, Franta, Marea Britanie, Italia, Canada), categoriile cele mai afectate de somaj si mai amenintate de riscul marginalizarii si excluderii sociale sunt tinerii si lucratorii varstnici in pragul pensionarii.

2.1. Situatia tinerilor

Ratele somajului inregistrate in randul tinerilor au atins au atins cote alarmante in majoritatea tarilor din grupul celor 7. In anul 1997, in toate aceste tari, cu exceptia Germaniei, grupa de varsta cuprinsa intre 18 si 24 de ani prezinta ratele de somaj cele mai ridicate, de doua ori peste medie. In Italia, rata somajului in randul tinerilor depaseste 30%, iar in Franta a atins 25%. Aceste cifre nu cuprind si tinerii nevoiti de imprejurari sa lucreze cu timp partial si nici pe cei care, descurajati de lipsa de perspectiva, renunta sa mai caute un loc de munca si nu mai figureaza in evidentele statistice. In ciuda cresterii duratei perioadei de scolarizare, proportia tinerilor pana la 22 ani care nu sunt cuprinsi intr-o forma de invatamant si nu au nici un loc de munca a crescut in majoritatea tarilor din grupul celor 7. Cresterile cele mai ingrijoratoare au fost inregistrate in Italia si Marea Britanie, unde 28,8 % si respectiv 26,8 % dintre tinerii sub 22 de ani erau in aceasta situatie in anul 1997. Somajul in randul tinerilor reprezinta in mod incontestabil un urias pericol pentru viitorul capitalului uman, victimele acestui fenomen social fiind marcate pe o perioada perioada indelungata de acest debut al carierei lor profesionale

2.2. Situatia varstnicilor

In paralel cu agravarea somajului in rindul tinerilor, din ce in ce mai multi lucratori in varsta (5560 ani) sunt exclusi de pe piata muncii. In Franta si Germania, rata de activitate a acestei categorii a scazut din cauza pensionarilor anticipate practicate in anii 80, in scopul reducerii somajului declarat. Valul restructurarilor din aceasta perioada a determinat concedierea cu prioritate a lucratorilor varstnici care puteau fi incadrati in categoria celor pensionabili anticipat. Ratele somajului in randul lucratorilor varstnici au inregistrat cea mai mare crestere in Canada, Franta si Germania.
7

In perioada 1985 1990 analiza somajului arata ca in cae mai mare parte a tarilor membre ale O.E.C.D., ritmul crearii noilor locuri de munca a crescut simtitor fata de perioada 1973 1985, fapt ce se datoreaza cresterii economice la niveluri superioare . RITMUL CREARII DE NOI LOCURI DE MUNCA SI RATA SOMAJULUI Crearea de noi locuri de munca RITM ANUAL RATA SOMAJULUI mii procente 1986 1989 1990 50 0,2 10,5 10,9 9,9 163 0,8 10,4 9,4 9 260 1 6,4 5,6 5,1 917 1,5 2,8 2,3 2,1 2396 2,1 6,9 5,2 5,4 733 2,9 11,2 7,1 6,9

TARILE ITALIA FRANTA GERMANIA JAPONIA S.U.A. MAREA BRITANIE

Cap. 3. MASURI PENTRU PROTECTIA SOMERILOR

Somajul ridica in toate tarile doua probleme actuale: asigurarea in fapt a dreptului la munca si garantarea unor venituri pentru someri, spre a le asigura un minim de existenta. Dreptul la munca este declarat in toate tarile, dar este garantat numai acolo unde economia cunoaste o asemenea evolutie incat asigura locuri de munca pentru toti cei ce vor sa munceasca. Una din modalitatile cele mai utilizate pentru garantarea unor venituri minime este ajutorul sau indemnizatia de somaj. Ponderea sa fata de salariu si perioada pentru care se plateste difera pe tari. Ponderea indemnizatiei de somaj in salariul unei persoane oscila intre 28% in Marea Britanie si cu 55% in Italia, iar durata de acordare a acesteia, in saptamani, era de 65% in S.U.A., 51% in Canada, 52% in Germania si Anglia si 26% in Italia. Fenomenul somajului si-a facut simtita prezenta, in tara noastra, incepand cu anul 1991. Reglementarile in vigoare stipuleaza acordarea ajutorului de somaj prntru o perioada de cel mult 272 zile intr-un cuantum exprimat in 4 variante, in functie de situatia in care se afla cel ce urmeaza s-o primeasca: 60% sau 70% din salariul de baza minim pe tara, brut, indexat, din care s-a dedus impozitul: 50% sau 55% din media salariului de baza brut, avut in ultimele 3 luni, indexat, din care s-a dedus impozitul. Persoanele care au beneficiat de ajutorul de somaj, legal ,fara a putea sa se incadreze in munca, si sunt lipsite de mijloace de intretinere, primesc in
8

continuare o alocatie de sprijin, o suma egala cu 40% din salariul minim pe tara, brut, indexat din care se scade impozitul. Alocatia de sprijin se acorda pe o perioada de 18 luni. Ajutorul sau indemnizatia de somaj se inscriu printre masurile de protectie sociala, dar cresterea somajului si mentinerea sa la niveluri relativ ridicate in mai toate tarile, implica o crestere rapida a sumelor folosite sub aceasta forma. In acest context, doua aspecte devin preocupante: cu toata cresterea, sumele folosite pentru plata indemnizatiei de somaj se dovedesc a fi tot mai mici in raport cu nevoile, sfera de cuprindere a indemnizatiei de somaj se largeste tot mai mult si nu i se mai poate face fata. Functiile indemnizatiei de somaj sunt de asigurare si de asistenta pentru someri. Din punctul de vedere al asigurarii, indemnizatia de somaj are rolul de aoferi un supliment sau o completare a mijloacelor de trai pentru o perioada determinata si atata timp cat persoana ce o incaseaza dovedeste ca este somer si realizeaza venit sub un anumit nivel. Din punctul de vedere al asistentei indemnizatia de somaj are o contributie importanta la diminuarea somajului prin sustinerea programelor de calificare, recalificare si reorientare a somerilor precum si a programelor de incadrare in activitate . Mijloacele necesare finantarii functiei de asistenta a indemnizatiei de somaj sunt obtinute de la bugetul de stat si se constituie prin promovarea unui mecanism de redistribuire a veniturilor la nivelul societatii. In prezent, indemnizatia de somaj este privita ca o actiune complementara de pregatire sau calificare a somerilor, indeosebi a celor tineri, iar frecventarea ei este obligatorie pentru a beneficia de indemnizatie O alta modalitate de asigurare a unor venituri garantate este impozitul negativ. Acesta reprezinta un transfer de venituri in favoarea celor lipsiti . Acesta prevede plata de catre stat a unei alocatiicare variaza dupa nivelul veniturilor, pentru cei fara nici un fel de venit, alocatia reprezinta o suma minima considerata absolut necesara, pentru cei cu un venit sub acest minim alocatia scade pe masura ce castigul creste si inceteaza in momentul cand se ridica la nivelul minimului necesar. Garantarea unui venit minim constituie o preocupare majora a tuturor guvernelor, aceasta deoarece realizarea ei in fapt se loveste de limita resurselor. Este necesara practicarea unor sisteme de acordare cat mai echitabile, care sa atenueze nemultumirile celor care contribuie la formarea resurselor respective si sa stabileasca un asemenea nivel al venitului minim, care sa nu genereze resemnare, suficienta sau multumire, ci sa incite permanent la incadrarea in munca.

Beneficiarii de ajutor de somaj sau ajutor de integrare profesional reprezint persoanele apte de munc, ce nu pot fi ncadrate din lips de locuri disponibile corespunztoare pregtirii lor. Sunt ndreptite s primeasc ajutor de somaj: a) persoanele al caror contract de munc a fost desfcut din initiaiva unitii sau crora dupa caz le-a ncetat calitatea de membru in cooperaia meteugreasc din motive neimputabile lor; b) persoanele al cror contract de munc a fost desfcut din iniiativa unitii, dac s-a stabilit prin dispoziia sau hotrrea organului competent nelegalitatea msurii luate de unitate ori lipsa vinoviei persoanei n cauz, iar reintegrarea n munca nu mai este obiectiv posibil la unitatea n care a fost ncadrat anterior sau la unitatea care a preluat patrimoniul acesteia; c) persoanele al cror contract de munc a fost desfcut din iniiativa lor, pentru motive care, potrivit legii, la rencadrare nu ntrerup vechimea n munc; d) persoanele care au fost ncadrate cu contract de munc pe durata determinat; e) absolvenii de nvmnt care, n termen de un an de la absolvire, s-au angajat i nu au beneficiat integral de ajutor de integrare profesional vor primi ajutor de omaj indiferent de vechimea n munc; f) persoanele fizice autorizate s presteze o activitate individual i membrii asociaiilor familiare, dac au contribuit la constituirea fondului pentru plata ajutorului de omaj pe o perioad de 12 luni n ultimii 2 ani anteriori nregistrarii cererii, n situaia n care i-au ncheiat activitatea renunnd la autorizaia de funcionare. Sunt ndreptii s primeasc ajutor de integrare profesional: a) absolvenii instituiilor de nvmnt n vrst de minimum 18 ani, care nu au surse de venit proprii la nivelul a cel puin jumtate din salariul de baz minim brut pe ar i care, ntr-o perioad de 60 de zile de la absolvire, nu au reuit s se ncadreze n munc potrivit pregtirii profesionale; b) absolvenii instituiilor de nvmnt n vrst de cel puin 16 ani, n cazurile justificate de lipsa susintorilor legali sau de imposibilitatea dovedit a acestora de a presta obligaia legal de ntreinere datorat minorilor; c) tinerii care nainte de efectuarea stagiului militar nu au fost ncadrai cu contract de munc i care ntr-o perioad de 30 de zile de la data lsrii la vatr nu s-au putut angaja; d) absolvenii colilor speciale pentru handicapai, care nu au loc de munc. Categorii de persoane ce nu pot beneficia de ajutor de somaj sau ajutor de integrare:
10

a) persoanele care dein terenuri agricole avnd o anumit suprafa; b) persoanele care au surse de venituri proprii sau care realizeaz venituri din prestarea unor activiti autorizate n condiiile prevzute de lege i care obin pe aceste ci un venit de cel puin jumtate din salariul de baz minim brut pe ar, din care s-a dedus impozitul prevzut de lege; c) persoanele crora li s-a oferit un loc de munc corespunztor pregtirii i nivelului studiilor, situaiei personale i strii de sntate, situat la o distan de cel mult 50 km de localitatea de domiciliu, sau crora li s-a recomandat de ctre Agenie s urmeze cursuri de calificare, recalificare, perfecionare i au refuzat nejustificat oferta sau recomandarea; d) absolvenii nvmntului liceal care urmeaz forme superioare de pregtire profesional, indiferent de forma acesteia i de durata ei. Dei o persoan este aflat n omaj, aceasta are o serie de obligaii pe care trebuie s le respecte i ndeplineasc: s se prezinte lunar sau de cate ori este solicitat la Agenie cu carnetul de omer pentru s participe la cursurile de calificare sau recalificare atunci cnd i se propune; s caute un loc de munc pentru a fi ncadrat, s ncerce s devin ntreprinztor particular sau s presteze o activitate autorizat n condiiile legii;

a fi vizat i a fi informat asupra locurilor de munc vacante;

s anune n termen de 3 zile Agenia n cazul n care reuete s se angajeze, s-a

privatizat sau are alte surse de venituri proprii

11

Cap. 4. SOMAJUL IN ROMANIA

4.1 Evoluia omajului n Romnia
ANI / INDICATORI TOTAL (MII PERS) DIN CARE : BENEFICIARI DE AJUTOR DE SOMAJ -MII PERS-%BENEFICIARI DE ALOCATIE DE SPRIJIN -MII PERS-%NU BENEFICIAZA DE DREPTURI BANESTI -MII PERS-%1991 1992 1993 1994 1995 1996

337

929

1165

1224

998

658

226 78,9

603 64,9

550 47,2

504 41,2

317 31,8

202 30,7

71 21,1

240 25,8 86 9,3

516 44,3 99 8,5

564 46,1 156 12,7

457 45,8 224 22,4

260 39,5 196 29,8

Incepand din anul 1992 are loc o scadere continua, atat in marimi absolute cat si relative, a beneficiarilor de ajutor de somaj. De la 64,9% in 1992 se ajunge ca in 1995 sa primeasca ajutor de somaj numai 31,8% dintre someri,iar in 1996 doar 30,7%. Deoarece numarul total al somerilor incepe sa scada dupa 1994 acesta influienteaza intr-o masura mai mica evolutia beneficiarilor de ajutor de somaj. Acest lucru se explica prin depasirea celor 9 luni pe parcursul carora somerul este indreptatit sa primeasca acesta prestatie. In ceea ce priveste beneficiarii alocatiei de sprijin, se constata o tendinta de crestere pana in 1994 cand acestia i depasesc, atat numeric, cat si procentual, pe somerii beneficiari de ajutor de somaj. Aceasta inseamna ca cea mai mare parte a somerilor nu si-au gasit de lucru si au intrat in somaj de lunga durata, urmand sa beneficieze inca 18 luni de cea de-a doua prestatie de somaj: alocatia de sprijin. In anii 1995-1996 are loc o usoara reducere a ponderii beneficiarilor alocatiei de sprijin in totalul somerilor inregistrati. Acest lucru nu inseamna ca somerii respectivi au intrat in randul fortei de munca active. Acelasi lucru reiese si din evolutia in aceasta perioada a persoanelor inregistrate la oficiile de forta ede munca, dar care nu beneficiaza de drepturi banesti.acestia au ramas in continuare fara loc de munca si dupa expirarea perioadei care le dadea dreptul la alocatie de
12

sprijin. Situatia se inrautateste in anii 1995-1996 in care 22,4% si respectiv 29,8% din totalul somerilor au ramas fara drepturi banesti si nu au reusit sa fie recuperati nici dupa 27 de luni de inactivitate. Pentru acestia exista posibilitatea fie sa primeasca un ajutor in regim de asistenta sociala, fie sa practice munca la negru.

4.2 omerii nregistrai i rata oamjului

EVOLUTIA RATEI SOMAJULUI

12 10 8 6 4 2 0 1991 1992 1993 1994 1995 1996 RATA SOMAJULUI

In anul 1991 s-a inregistrat o rata a somajului de 3%. Aceasta a crescut in anul urmator la 8,2%, a ajuns la 10,4 someri la 100 persoane active in 1993 pentru a atinge punctul culminant in 1994 cand s-a inregistrat o rata a somajului de 10,9%. Tendinta de crestere continua s-a oprit in anul 1995 cand rata somajului a scazut usor la 9,5% pentru ca in anul urmator sa se inregistreze o reducere mai substantiala a acesteia pana la nivelul de 6,3%. Tendinta de reducere a ratei somajului in anii 1995 si 1996 se datoreaza si promovarii unor masuri active de combatere a somajului, punandu-se accent pe protectia activa si mai putin pe cea pasiva. Adoptarea Legii 57/1994, privind acordarea de credite in conditii avantajoase intreprinderilor mici si mijlocii, cu activitate productiva si de servicii, in care cel putin jumatate din personal provine din randul somerilor, este una dintre aceste masuri.

13

BENEFICIARII DE AJUTOR DE SOMAJ 600000 500000 400000 300000 200000 100000 0 1991 1992 1993 1994 1995 1996 MUNCITORI PERSOANE CU STUDII MEDII PERSOANE CU STUDII SUPERIOARE

In ceea ce priveste beneficiarii de ajutor de somaj, se observa ca ponderea cea mai mare o au muncitorii pe toata perioada analizata. Numarul muncitorilor beneficiari de ajutor de somaj creste in 1992 fata de 1991 dupa care urmeaza o scadere continua, astfel incat, daca in 1992 numarul muncitorilor someri era de 526305, in 1996 se ajunge la 152655. Numarul somerilor proveniti din randul persoanelor cu studii medii este mai mic decat cel al somerilor proveniti din randul muncitorilor. Se inregistreaza o crestere spectaculoasa in 1992 fata de 1991, cand numarul somerilor aproape se dubleaza, pentru ca pana in 1995 sa creasca, dar intr-un ritm mai redus si apoi sa scada pina in 1996. Numarul somerilor proveniti din randul persoanelor cu studii superioare este foarte mic in raport cu numarul celor proveniti din cele doua categorii analizate anterior. Fluctuatiile sunt mici pe parcursul perioadei analizate, astfel ca daca in 1991 numarul lor era de 8004, in 1995 era de 7223, iar in 1996 scade pana la 5390.

14

BENEFICIARII DE ALOCATII DE SPRIJIN 500000 400000 300000 200000 100000 0 1991 1992 1993 1994 1995 1996 MUNCITORI PERSOANE CU STUDII MEDII PERSOANE CU STUDII SUPERIOARE

In anul 1992 numarul somerilor proveniti din randul muncitorillor beneficiari de alocatie de sprijin a fost de 206850, pentru ca in 1993 numarul lor sa se dubleze. Asistam apoi la o stagnare pana in 1995, pentru ca in 1996 sa scada brusc, ajungand la 214973. In ceea ce priveste beneficiarii de alocatie de sprijin din grupa persoanelor cu studii medii se observa o crestere din 1992 pana in 1994 de la 206850 la 477595 urmata apoi de o scadere uniforma pana in 1996 cand numarul lor e de 214973. Referitor la persoanele cu studii superioare beneficiare de alocatie de sprijin se constata o crestere semnificativa in anul 1993 fata de 1992. SOMERII INREGISTRATI BENEFICIARI DE DREPTURI BANESTI PE GRUPE DE VARSTA LA SFARSIUL ANULUI 1996

STRUCTURA SOMERILOR PE GRUPE DE VARSTA

<25 ANI 25-29 ANI 30-39 ANI 40-49 ANI 50-55 ANI >55 ANI

15

Se observa ca cea mai ridicata pondere in totalul somerilor o au persoanele in varsta de pana la 25 de ani, acestia cuprinzand in general persoanele aflate in cautarea primului loc de munca (absolventi ai invatamantului secundar, profesional, universitar).

4.3 Inflaia i omajul

EVOLUTIA RATEI SOMAJULUI SI A RATEI INFLATIEI

ANII/ INDICATORI RATA SOMAJULUI RATA INFLATIEI

1991 3 10.3

1992 8.2 9.6

1993 10.4 12.1

1994 10.9 4.1

1995 9.5 2.1

1996 6.3 3.8

EVOLUTIA RATEI INFLATIEI SI A RATEI SOMAJULUI

14 12 10 8 6 4 2 0 1991 1992 1993 1994 1995 1996

RATA INFLATIEI RATA SOMAJULUI

Din analiza evolutiei somajului si inflatiei in perioada 1991 1996, se constata evolutii contradictorii ale celor doi indicatori. Astfel, exista tendinte de evolutie in acelasi sens in anul 1993, cand ambele fenomene sunt in crestere, respectiv in anul 1995, cand cele doua fenomene sunt in scadere. Totodata, exista si evolutii inverse in anii 1992 si 1994, cand scaderea somajului a fost insotita de o scadere a ratei inflatiei, respectiv in anul 1996, cand s-a produs o crestere a ratei inflatiei pe fondul scaderii ratei somajului. Se poate afirma ca actionarea unuia dintre cei doi indicatori nu conduce in mod necesar la influientarea in sensul dorit a celuilalt, in conditiile unei economii care nu functioneaza normal.

16

4.4 omajul real al forei de munc

Datele prezentate se refera la somerii inregistrati la oficiile de forta de munca. Pe langa acestia insa exista si persoane care indeplinesc conditiile impuse de legislatia noastra in acest domeniu, dar care se afla in evidentele oficiilor de forta de munca si somaj. In aceasta categorie se incadreaza o parte a populatiei inactive sau neocupate care ar dori sa revina pe piata muncii, dar care din ratiuni diverse, inclusiv din lipsa de informare sau slaba organizare a serviciilor, nu se inscriu la oficiile de forta de munca. La acestia se adauga persoanele aflate in somaj tehnic, care primesc o parte din salariu, sau cele trimise in concedii fara plata si care pastreaza o legatura formala cu locul de munca. Amploarea reala a fenomenului de somaj este completata cu forma de somaj deghizat. Acesta se caracterizeaza prin absorbtia de lucratori in activitati inferioare pregatirii lor si cu o productivitate foarte redusa.In aceeasi categorie se pot inscrie si alte forme de somaj ca munca partiala, respectiv cu un grad scazut de ocupare a capacitatii unui individ apt de munca si dorind ocuparea totala, precum si activitatile sezoniere care se caracterizeaza prin folosirea incompleta a fondului anual de timp de lucru. Apare insa si fenomenul contrar, de recunoastere ca someri a unor persoane care obtin venituri de pe piata paralela a muncii. Acestia beneficiaza in acelasi timp si de drepturile conferite de statutul de somer. Se produce in acest fel o compensare a celor doua fenomene care au tendinte de manifestare opuse. Putem considera deci relevante datele statistice existente.

Cap. 5. MASURI DE DIMINUARE A SOMAJULUI SI A EFECTELOR SALE

Fiind un fenomen care afecteaza, in diferite proportii, toate tarile, prin nivelul, structura, durata si consecintele sale, somajul s-a impus atentiei guvernelor si fortelor sociale, devenind o preocupare generala. Pe termen scurt, obiectivul major al tuturor acestora, il foremeaza atenuarea consecintelor sale, iar pe termen mediu si lung, obiectivul consta in diminuarea resurselor de munca aflate in stare de somaj. Masurile pentru diminuarea somajului, dupa aspectul concret la care se refera, pot fi grupate in trei mari categorii:

masuri care privesc direct pe someri; masuri care privesc populatia ocupata; alte masuri.
17

a) Din prima categorie se remarca: masurile de organizare a pregatirii si calificarii celor in cautarea unui loc de munca pentru a putea face fata noilor tehnici si tehnologii; facilitatile acordate de stat pentru crearea de noi intreprinderi care ofera locuri de munca si pentru crearea de noi locuri de munca in activitati publice. mare importanta au dobandit, in ultimii ani, masurile pentru trecerea la noi forme de ocupare: angajare pe timp partial sau cu orar atipic; angajarea provizorie cu contract pe durata determinata; angajari specifice, stagii sau contracte de munca de tipuri deosebite, create in cadrul politicilor recente de diminuare a somajului, inexistente in trecut. b) Masurile care privesc populatia activa ocupata au ca scop, pe de o parte, sa previna cresterea somajului printr-o calificare adecvata nevoilor. Pe de alta parte, ele tind sa diminueze somajul prin crearea de posibilitati suplimentare de angajare care se asigura prin reducerea timpului de munca si a duratei vietii active, precum si prin indepartarea imigrantilor si revenirea lor in tarile de origine. Turbulentele economice au condus la cresterea somajului si in Romania, astfel la sfarsitul lunii iunie 2009 rata somajului era de 6,3% fata de 5,6% la sfarsitul lunii iunie 2008. Pe de alta parte, tara nostra sta inca foarte bine la acest capitol fata de alta tari din Uniunea Europanea, in unele tari somajul tintind chiar la 20%. Comparativ situatia somajului sta dupa cum urmeaza (august 2009): OLANDA AUSTRIA CIPRU DANEMARCA SLOVENIA ROMANIA LUXEMBURG CEHIA BULGARIA MALTA ITALIA 3,5% 4,5% 6,6% 5,7% 5,8% 6,4% 6,6% 6,9% 7,1% 7,2% 7,4%
18

GERMANIA MAREA BRITANIE BELGIA POLONIA FINLANDA UNIUNEA EUROPEANA GRECIA SUEDIA EU(16) UNGARIA PORTUGALIA FRANTA SLOVACIA IRLANDA ESTONIA LITUANIA LETONIA SPANIA

7,7% 7,8% 7,9% 8,0% 8,6% 9,6% 9,2% 9,4% 9,6% 9,6% 9,7% 9,9& 11,6% 12,5% 13,3% 13,7% 18,3% 18,9%

CAP. 6. INFLATIA SI CAUZELE SALE

Inflaia , problematica de mare importan a gndirii i practicii economice n perioada de tranzacie spre o economie de pia, este un proces deosebit de complex generat de creterea general a preurilor i tarifelor . nainte de a trece la o analiz detaliat n ce priveste manifestarea fenomenului inflaionist n Romnia , trebuie precizate cteva aspecte generale care tind de inflaie . Conform dicionarului limbii romne , inflaia este un fenomen specific perioadelor de criz, constnd ntr-o emisiune de hrtie moned peste necesitile reale ale circulaiei bneti Unii consider inflaia un cerc vicios n care o economie odat intrat , cu greu poate iei : dezechilibrul masa monetar , producie de bunuri i servicii ce determin creterea preurilor, de unde rezult c nevoile de mijloace monetar financiare ale statului nu poate fi acoperite din veniturile bugetului , ceea ce determin creterea impozitelor . In literatura de specialitate se utilizeaza diferite criterii de delimitare a formelor inflatiei.Din punct de vedere al intensitatii intalnim:
19

inflatia moderata caracterizata printr-o crestere medie anuala a preturilor si serviciilor de 3%-4% care duce la deprecierea lenta si progresiva a banilor , fara zguduiri economice inflatia deschisa in care cresterea anuala a preturilor este intre 5% si 10% si este insotita de cresteri economice mai reduse sau chiar stagnari inflatia declarata , in care preturile cresc anual cu 10%-15% inflatia galopanta , in care preturile si tarifele cresc annual cu mai mult de 15% , provocand mari dezechilibre economice si sociale hiperinflatia , forma cea mai periculoasa si excesiva a inflatiei la care preturile cresc la intervale scurte de timp , antrenand dezechilibre generale in economia nationala dezinflatia se manifesta prin incetinirea durabila si autointretinuta a ritmului de crestere a nivelului general al preturilor cresterea economica neinflationista este o inflatie moderata insotita de o crestere economica mai mare decat inflatia cresterea economica inflationista releva un ritm pozitiv de crestere a productiei nationale , insotit de o rata a inflatiei mai inalta decat cea a dinamicii economice stagflatia desemneaza acea situatie din economia in care coexista inflatia cu lipsa de crestere economica slumpflatia sintetizeaza coexistenta inflatiei galopante cu recesiunea economica

Fiind un fenomen deosebit de complex , inflatia se poate masura si ilustra prin utilizarea simultana a mai multor inidici si indicatori , fiecare din acestia evidentiind o anumita fateta a inflatiei .Cei mai importanti sunt: diferenta dintre cererea solvabila si oferta reala de marfuri ,bunuri si servicii indicele general al preturilor indicele preturilor de consum indicele costului vietii scaderea de cumparare a banilor pe piata interna si cea externa depasirea de catre masa monetara in circulatie a produsului national Exprimarea absoluta a inflatiei se determina ca diferenta dintre cererea absoluta nominala si cantitatea reala de bunuri si servicii pe care le pot oferi spre vanzare agentii economici.

20

Indiferent de cauza declansarii inflatiei , desfasurarea ei, perpetuarea si agravarea inflatiei are determinari multifactoriale.In conditiile economiei actuale, inflatia are la baza factori de ordin economic , monetar socio-politic , de natura interna si externa care actioneaza simultan si se influienteaza reciproc. Inflatia monetara Se datoreaza introducerii si mentinerii in circulatie a unei mase monetare excedentare raportata la cantitatea de bunuri si servicii de pe piata.Excedentul de masa monetara poate fi determinat de: emisiunea de moneda crearea de moneda scripturala controlul insuficient al puterii asupra emisiunii de moneda cresterea vitezei de circulatie a banilor scaderea increderii in moneda nationala

Inflatia prin cerere este un fenomen de crestere a pretului provocata de o situatie de dezechilibru intre o cerere agregata solvabila prea mare in raport cu oferta agregata la un anumit pret.In conditii normale , excesul de cerere stimuleaza marirea productiei.Daca insa cresterea volumului cererii nu determina o crestere corespunzatoare a productiei , a ofertei ,preturile cresc si se manifesta fenomenul inflational. Excesul cererii de consum a populatiei poate constitui , uneori , factorul principal al inflatiei.Cresterea cererii de consum a populatiei pote sa provina dintr-o utilizare excesiva a economiilor banesti.Ea pote avea ca sursa si cresterea excesiva a salariilor , fara o crestere corespunzatoare a productiei sau a productivitatii muncii. O alta cauza a inflatiei prin cerere este excesul cererii guvernamentale peste posibilitatile bugetare curente. Inflatia prin oferta Dezechilibrul inflationist dintre cerere si oferta este explicat adeseori prin insuficienta ofertei , prin penuria de bunuri materiale si servicii pe piata. Inflatia prin costuri Inflatia prin costuri exprima acea crestere inflationista a preturilor datorata cresterii elementelor ce intra in preturi(materii prime , salarii , beneficii). Consecintele inflatiei sunt examinate prin prisma deprecierii monetare.

21

 consecintele inflatiei sunt receptionate in primul rand de agentii economici cumparatori sub incidenta inflatiei cad economiile agentilor economici diminuandulise resursele datorita scaderii puterii de cumparare a banilor.

-nflatia ii dezavantajeaza pe creditori

in timpul inflatiei productia scade inflatia elimina o parte din resursele acumulate inflatia pune deacord capacitatile de productie cu cerintele sociale reale inflatia constituie un factor dezorganizator al oricarei economii nationale descurajeaza investitiile productive , de lunga durata genereaza si extinde somajul afecteaza caderea societatii civile accentuiaza deprecierea monedei nationale Pentru combaterea inflatiei factorii de decizie trebuie sa aiba in atentie franarea cresterii masei monetare si a preturilor , atragerea economiilor banesti si transformarea lor in capitaluri active , revalorizarea banilor , reducerea cererii agregate , reducerea incertitudinilor e.t.c.Succesul presupune inglogarea unor astfel de masuri in pachete care sa se completeze cat mai bine pe termen mediu si lung. Cauzele inflatiei: Inflatia contemporana reprezinta un dezichilibru structurat monetaro-real, care exprima existenta in circulatie a unei mase monetare ce depaseste nevoile economiei, fapt ce antreneaza deprecierea banilor neconvertibili in aur si a celor neconvertibili in general, ca si cresterea durabila si generalizata a preturilor. In manuale si tratate, cauzele inflatiei sunt analizate pe rand (dupa principiul caeteris parsibus), fiecare dintre acestea generand o forma specifica de inflatie. In momentul dat al analizei. Adesea inflatia este explicata doar prin emisiunea excesiva de semne banesti (inflatia prin moneda). Economistul american M.Friedman afirma ca inflatia este legata mai ales de oferta de moneda, suplimentarea acesteea decurgand din deciziile agentilor economici specializati in sensul sporirii activelor lor de (bani de credit). Un loc aprte ocupa acele conceptii care considera drept cauza principala (unica) a inflatiei insuficienta productiei (inflatia prin oferta ). Sporirea veniturilor, indeosebi a salariatilor, nu-I compensata printr-o crestere corespunzatoare a productivitatii. Apare, astfel o

22

penurie de bunuri materiale si de servicii. Specialistii numesc un asemenea dezichilibru inflatie reala. Cresterea substantiala a creditului duce relativ repede la dezichilibrul inflationist, la excesul de crestere nominala pentru bunurile de consum (inflatie pe credit). In anumite conditii, profiturile cresc mai incet decat masa economiilor disponibile ale inreprindelor. Ca urmare, guvernele cauta sa promoveze programe proprii de investitii, pe seama bugetului.

6.1. Impactul inflaiei asupra Romniei Postdecembriste

Revenirea la economia de pia i democraie impunea la nceputul anilor 90 o serie de decizii majore cu privire la modul de organizare social , economic , instituional , care s asigure restabilirea dup cinci decenii de totalitarism , a normalitii evoluiei rii . Dup decembrie 1989 a existat o mare presiune pentru exporturi i extinderea importurilor, att de bunuri pentru consum , ct i intermediare . Producia era n scdere ( s- a introdus saptmna lucrtoare de 5 zile ) , cursul de schimb supraevaluat iar rezervele valutare erau deficient administrate . n aceste condiii s-a introdus un plan de stabilizare , susinut de FMI , care nu a reuit ns s opreasc inflaia . n Romnia inflaia are origine monetar , dar intervine i cauze structurale , ca aciunea expectaiilor inflaioniste. n legtur cu prima cauz trebuie remarcat c inflaia s-a meninut la cote ridicate indiferent de dinamica PIB- ului . n tot acest interval emisiunea de baz monetar a BNR ( fie contrapartid la creterea de active nete externe , fie credit net suplimentar acordat bncilor comerciale) a fost considerabil . Alte cauze ale inflaiei : sindicatele care cer mrirea salariilor n conditiile n care nivelul general al preurilor crete ( metoda grevelor e bine cunoscut n Romnia ) , creterea costurilor bunurilor importate ( agenii economici nu vor s-i diminueze profiturile i atunci preurile bunurilor cresc ) , scumpirea resurselor ( condiii n care autoritile au tendina de a bloca libera formare a preurilor ) . Pentru msurarea dimensiunilor inflaiei se folosesc concomitent mai muli indicatori . n prezent este msurat prin urmtorii indici : indicele general al preurilor ; indicele costului pieii ce modific puterea de cumprare a banilor pe piaa intern i pe plan internaional ;
23

evoluia masei monetare i a vitezei de rotaie a banilor; indicii macroeconomici : PIB ,PNB, VN. Alturi de creterea real a PIB , rata anual a inflaiei constituie un indicator deosebit

de important pentru msurarea performanelor economice ale unei ri . Inflaia , ca semn al evoluiei negative a economiei , s-a manifestat asemntor n Romnia ca i n celelalte ri din Europa Central i de Est dup 1989 .Astfel , se poate vorbi de inflaie n 3 faze , susinut de creterea exponenial a masei monetare :

n prima faz , dominat de liberalizarea preurilor are loc o explozie inflaionist nsoit de suprasaturaia canalelor de circulaie monetar . Acest fenomen se datoreaz n principal acumulrii de disproporii ntre cererea i oferta de produse ;

n cea de-a doua faz , apar primele rezultate ale reducerii subveniilor bugetare nsoite de scderea presiunii inflaioniste ; n cea de-a treia faz , aplicarea consecvent a mixului de politici fiscal- monetare antiinflaioniste , susinut de reluarea inflaiei sub 40% anual . Fr ndoial c acest model general al inflaiei nu este identic pentru toate rile ,

durata fiecrei faze fiind diferit de la o ar la alta n funcie de modul de aplicare a reformelor economice de eficiena acestora .Creterea inflaiei depinde de orientarea politicilor macroeconomice , de modul n care se utilizeaz deversele instrumente ale politicilor monetare i bugetare. n cazul economiei romneti , prima faz de instabilitate se caracterizeaz prin durata prelungit a inflaiei galopante , exprimat prin 3 cifre . Procesul inflaionist s-a manifestat nc de la sfritul anului 1990 cnd , n noiembrie a avut loc prima aciune de liberalizare a preurilor , punctul de inflexiune fiind atins n 1993 (256,1 %) . Ritmul accelerat al inflaiei a fost susinut de incercrile de corectare a distorsiunilor legate de preurile administrate precum i de scderea drastic a PIB , ca urmare a rezulattelor obinute ntr-o economie de trecere de la o structur hipercentralizat la una specific celei de pia .

6.2. Evolutia ratelor anuale ale inflaiei msurate prin preurile de consum i preurile de producie n perioada 1991 1997
1991 Rata anuala a inflaiei msurat prin IPC Rata anuala a inflaiei msurat 170,2 % 1992 210,4% 1993 256,1% 1994 136,7% 1995 32,3% 1996 38,8% 1997 154,8%

220,1%

184,8%

165% 24

140,5%

35,1%

49,9%

157%

prin IPP

Perioada analizat poate fi subdivizat n dou din punct de vedere al caracteristicilor inflaiei , prin intermediul celor doi indici . n perioada 1991 1993 tendinele de evoluie ale IPC i IPP sunt diferite , nu numai datorit sferei de cuprindere a fiecruia , dar i ca urmare a aplicrii la momente diferite a msurilor de liberalizare a preurilor , nefuncionrii mecanismelor i prghilor din economie n mod corelat , modului diferit n care subiecii din economie au reacionat n procesul aplicrii reformei i adaptrii la principiul adevratei economii de pia . Astfel , inflaia msurat prin IPC are valoare maxim n 1993 n timp ce nivelul msurat prin IPP este atins n anul 1991. n cea de-a doua subperioad analizat 1994 1997 , se remarc similitudinea tendinelor nregistrate de inflaie ,msurate prin cei 2 indicatori , respective de scdere n anii 1994 i 1995 i de revigorare a acesteia ncepnd cu 1996 .

6.3. Inflaia i deflatorul PIB n perioada 1990 1997

1990 Rata anuala a inflaiei msurat prin IPC Rata anuala a inflaiei msurat prin deflatorul PIB 5,1% 1991 170,2% 1992 210,4% 1993 256,1% 1994 136,7% 1995 32,3% 1996 38,8% 1997 154,8%

13,6%

195%

199,9%

227,3%

139%

35,5%

44,6%

146,7%

O alt msur a inflaiei luat n considerare n practica economic internaional , o constituie deflatorul PIB . n teoria economic de specialitate se fac numeroase referiri la posibilitatea msurrii n sens larg a inflaiei cu ajutorul deflatorului PIB ; spre deosebire de rata inflaiei calculat pe baza IPC , care exprim micarea preurilor i tarifelor bunurilor i serviciilor consumate de populaie , rata inflaiei determinat pe baza deflatorului PIB , are n vedere evoluia preurilor pentru o sfer mai larg de bunuri , inclusive a celor de capital . Dac se are n vedere faptul c msurarea inflaiei tebuie s porneasc de la preurile bunurilor i serviciilor ce constituie rezultatele integrrii activitiieconomice ntr-o ar , atunci se poate aprecia ca o msurare mai bun a inflaie ce poate fi dat de deflatorul PIB . Avnd n vedere bazele lor diferite de calcul ,se poate aprecia c att deflatorul PIB ct i IPC evideniaz aceleai caracteristici specifice procesului inflaionist din Romnia : tendine

25

de cretere a inflaiei pn n 1993 cnd atinge nivelul maxim , scaderea acestuia n anii 1994 i 1995 pentru ca apoi , n anul 1996 ,s se constate o revigorare a fenomenului .

6.4.Programe antiinflationiste
Un program ce-i propune diminuarea inflaiei trebuie s in cont si de situaia concret a economiei , i de modul ei de funcionare. Prima condiie este n strns legtur cu creterea economic . Astfel forarea creterii economice conduce la agravarea inflaiei i deteriorarea unor echilibre fragile . n lupta mpotriva inflaiei trebuie antrenate mai multe componente de baz ale politicii economice . Programul antiinflaie nu se poate rezuma pur si simplu la reducerea emisiunii de bani , ci trebuie s existe un pachet de msuri n domeniile : monetar valutar , finane publice , impunerea disciplinei financiare , politica veniturilor , supravegherea sistemului financiar bancar , legislaia antimonopol i politica concurenei . Se desprind urmtoarele condiii : 1. 2. 3. 4. 5. Autoritii monetare s i se respecte independena ; Stabilirea de prioriti pentru banca central; Acordul cu organismele internaionale care s suplimenteze finanarea Atragerea investiiilor straine n economia romneasc i deci

extern i s reduc costurile accesului pe pieele financiare internaionale ; mbuntirea percepiei fa de aceasta; ntrirea sever a supravegherii bancare.

Soluii ca inflaia s fie redus pn la o cifr se pot implementa prin dou alternative : 1. printr-un proces condus n care se impun : rezerve valutare de 5 -6 mld.$ sau investiii externe , ns ambele necesit credibilitate , dispariia pierderilor nregistrate de marile societi comerciale de stat , eficientizarea monopolurilor din unitile publice ; 2. printr-un proces impus : crah economic i instituirea consiliului monetar , dar aceast soluie are consecine nefaste asupra nivelului de trai . Scderea pierderilor din economie , corelat cu scderea dinamicii arieratelor cel puin sub rata lunar a inflaiei i cu indexrile salariale care s nu depeasc inta pentru inflaie ar avea ca rezultat reducerea succesiv a inflaiei.

26

Fostul economist ef ,la Banca Mondial , JOSEPH STIGLITZ , recomand rilor n tranziie ca unul din obiectivele pe care s se sprijine dezvoltarea economic s fie scderea dobnzilor. Profesorul MIRCEA COSEA afirm: economia romneasc este asemeni unui centaur pentru c o parte a rmas nchistat n vechile norme , fa de partea care s-a structurat dup noile tendine . Scderea inflaiei presupune oprirea alocrii de resurse ctre sectorul de stat , lucru realizabil prin nchiderea ntreprinderilor productoare de pierderi. Dar oprirea activitii acestor ntreprinderi presupune crearea de alternative pentru fora de munc disponibilizat , lucru imposibil de realizat fr existena investiiilor . n concluzie evolutia inflatiei n Romnia n perioada 1991 2000 a fost urmtoarea ; 1992 170.2% 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 IANUARIE FEBRUARIE MARTIE APRILIE MAI IUNIE IULIE AUGUST SEPTEMBRIE OCTOMBRIE NOIEMBRIE
DECEMBRIE

210,4% 256,1% 136,7% 32,3% 38,8% 59,1% 45,8% 40,7% 3,0% 2,9% 6,4% 4,8% 5,3% 5,1% 1,7% 1,2% 3,2% 4,2% 4,0%
2,9%

Iar evolutia lunara a ratei inflatiei in anul 2005 este urmatoarea:

27

CUPRINS CAP. 1. SOMAJUL SI CAUZELE SALE...................................................................................................................1 CAP. 2. SOMAJUL IN AFARA GRANITELOR TARII.........................................................................................7 2.1. SITUATIA TINERILOR ...........................................................................................................................................7 2.2. SITUATIA VARSTNICILOR ......................................................................................................................................7 CAP. 3. MASURI PENTRU PROTECTIA SOMERILOR......................................................................................8 CAP. 4. SOMAJUL IN ROMANIA...........................................................................................................................12 4.1 EVOLUIA OMAJULUI N ROMNIA .....................................................................................................................12 4.2 OMERII NREGISTRAI I RATA OAMJULUI.............................................................................................................13 4.3 INFLAIA I OMAJUL..........................................................................................................................................16 4.4 OMAJUL REAL AL FOREI DE MUNC....................................................................................................................17 CAP. 5. MASURI DE DIMINUARE A SOMAJULUI SI A EFECTELOR SALE.............................................17 CAP. 6. INFLATIA SI CAUZELE SALE.................................................................................................................19 6.1. IMPACTUL INFLAIEI ASUPRA ROMNIEI POSTDECEMBRISTE.....................................................................................23 6.2. EVOLUTIA RATELOR ANUALE ALE INFLAIEI MSURATE PRIN PREURILE DE CONSUM I PREURILE DE PRODUCIE N PERIOADA 1991 1997...........................................................................................................................................24 6.3. INFLAIA I DEFLATORUL PIB N PERIOADA 1990 1997.....................................................................................25 6.4.PROGRAME ANTIINFLATIONISTE.............................................................................................................................26 ............................................................................................................................................................................29

28

29