Prima pagina

Numarul curent

Arhiva

Interviu

Dosar

Externe

Dezbatere

Despre noi

Cautare

Categorii
Editorial Politica Actualitate Perspective Economic Cultura Media

Cultura | Editie scrisa

27.01.2003

De acelasi autor
O lume in tunel O strada si oamenii ei, acesta e universul din Raiul gainilor. O strada cu nume plat botanic, a Salcamilor, susceptibil totusi ... Amintirile unui critic Incurajat, s-ar parea, de foarte caldele ecouri critice ale unui capitol memorialistic si confesiv din precedenta lui carte, ... Balaurul cu ochi duiosi Fi-va Dimov steaua iute urcatoare a poeziei romnesti, cum a fost Bacovia in ultimele decenii ale veacului trecut? E foarte ... Viata lui Mircea Eliade (III) Prins in plasele si capcanele cotidianului tot mai violent si confuz de la sfarsitul anilor '30, ce se va preface intr-o ... Viata lui Mircea Eliade (I) Cea mai importanta carte romaneasca a

Postmodernismul ca o hidra
de Mircea Iorgulescu Nu exista comentarii

Imblanzirea monstrului Cu un titlu neindoios atragator, insa restrictiv pana la inexactitate, cartea publicata de Carmen Musat* este mult altceva decat se anunta pe coperta: este o temeinica si foarte personala "contributie" la dezbaterea despre postmodernism, in general, si despre

Site-uri recomandate
Anvelope vara Magazin online vanzari Anvelope iarna ieftine Pariuri sportive online Poker Online Anunturi gratuite de mica publicitate Bonus Pariuri Sportive Pariuri Sportive online din Romania

postmodernismul literar romanesc, in special. Un solid eseu, de factura superior universitara, comparatist si interdisciplinar, ce-si ia insa si riscurile intrarii in controversele literare si nu numai ale momentului, iata ce este de fapt aceasta carte. De aceea si este inadecvata denumirea volumului, compusa dintr-o formulare socotita probabil tentanta, si poate in sine chiar fiind, strategiile subversiunii, urmata de preluarea unui titlu de subcapitol, descriere si naratiune in proza postmoderna, caruia i s-a adaugat, posibil ca tot din ratiuni editoriale, precizarea romaneasca. Rezultatul este mascarea neasteptata a realei anverguri a cartii, chiar diminuarea ei involuntara. Fiindca ar fi, dupa titlu, o cercetare limitata, despre doua procedee literare, descrierea si naratiunea, facuta in spatiul prozei postmoderne romanesti si urmarind evidentierea strategiilor subversiunii. Acestea fiind, se subintelege, de natura deopotriva politica si estetica, ar fi vorba, prin urmare, de proza romaneasca de pana in decembrie 1989. Dupa aceasta data, subversiunea n-a mai avut rost, realitatea insasi a devenit... postmodernista. In acelasi sens in care, de pilda, Umberto Eco a calificat razboiul din
Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

open in browser PRO version

pdfcrowd.com

Romania Oferte Litoral Inchirieri auto Im plant dentar, clinica stomatologica romanofranceza Sports Cars Im plants dentaires Im planturi dentare Bucuresti Anvelope - de sezon la preturi promotionale Cadouri Traduceri - birou traduceri autorizate, traduceri legalizate, apostile si supralegalizari Piscine - constructii piscine si magazin intretinere piscine Incarcator baterii laptop - Accesorii laptop Cabinet stom atologic Tim isoara - implanturi dentare, endodontie, estetica dentara

Kosovo (de fapt, al NATO contra Iugoslaviei) drept "primul razboi postmodernist". Si poate ca si ceea ce s-a petrecut in Romania in decembrie 1989 merita numele de "prima revolutie postmodernista", de ce nu! Extensia pana la vid a unui concept initial limitat la arhitectura, preluat apoi cu mare entuziasm de artisti, de filosofi si de sociologi, devenit astazi un termen de larg consum mediatic, nu are cum lasa indiferenti pe cercetatorii postmodernismului, oricare ar fi specialitatea, domeniul si obiectivele lor. Diluarea si moda ameninta viabilitatea postmodernismului in mult mai mare masura decat contestatarii sai sau chiar decat sugestia lipsei de viitor continute oricum in prefixul post. Formatiunile terminologice cu post, s-a observat, consacra un sfarsit, constata o schimbare, dar nu-i si definesc natura. Stim ce s-a incheiat, stim ca suntem dupa, dar nu si in ce si unde anume. Asa se va fi si explicand de ce, pentru a-si denumi primul capitol al cartii, Carmen Musat a recurs la o intrebare: Postmodernismul - doar o fictiune teoretica? Aproape concomitent aparuta, Poezia postmoderna de Mircea A. Diaconu (Editura "Aula", 2002), critic si istoric literar din aceeasi generatie cu autoarea Strategiilor subversiunii, incepe tot prin a constata "precaritatea (sau chiar inconsistenta)" postmodernismului. Nu sunt indoieli retorice, de recuzita, iar prezenta lor fixeaza un moment important in discutiile romanesti despre postmodernism. Ambii autori sunt formati si afirmati intr-o ambianta literara in care postmodernismul a reprezentat deopotriva o deschidere de orizonturi teoretice si artistice, o posibilitate de construire a unei identitati prin delimitare polemica si, la urma, dar nu in ultimul rand, carul de asalt al unei "generatii", uneori doar al unor grupuri si grupari, pentru a se impune in prim-planul scenei si al vietii literare. Exista si o dovada incontestabila, desi involuntara, a acestei ultime tendinte, de anexare si birocratizare partinica a postmodernismului - in excelenta bibliografie critica si teoretica intocmita de Carmen Musat si aflata la sfarsitul cartii sale, singurele titluri care includ mentionarea vreunei specificitati nationale sunt despre un "postmodernism romanesc". Posibilitatea ca postmodernismul "sa-si fi epuizat resursele de noutate" este din capul locului admisa de Carmen Musat. Nu am nici o certitudine, scrie ea despre aceasta eventualitate, inca din primele randuri ale "argumentului" cartii sale. O atitudine ce ar putea fi trecuta chiar in contul postmodernismului, cu conditia unei bune situari a termenului care defineste concomitent un stil artistic si o forma de explicare a lumii si societatii actuale. Postmodernism pentru artisti, esteticieni, istorici literari si de arta, postmodernitate pentru filosofi si sociologi: transformarea conceptului intr-o hidra cu aceasta bifurcare a inceput. Inclusa, cum observa Carmen Musat, "nu doar in titulatura, ci si in structura sa de adancime", notiunea de modernism, ea insasi eterogena, avea sa confere postmodernismului, ca un fel de zestre genetica, o fluiditate ce se va accentua pe masura
Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

Cea mai importanta carte romaneasca a anului 2003 este foarte probabil una scrisa in franceza, publicata la Paris si al carei ... Toate articolele (78)

Cultura
Editie scrisa | Paul Cernat Diminei cu ferestre deschise O ntrebare pe care miam pus-o frecvent n timp ce citeam cel mai nou volum al lui Dan Coman are n ... Editie scrisa | Erwin Kessler Gorzo, Gorduz i publicul mofluz n Traianul lui Gorduz e de vzut altceva acoperirea contiinei unui mare artist de blriile ... Editie online Norman Manea vine n Romnia Norman Manea, unul dintre cei mai apreciai prozatori i eseiti romni, se va afla n Romnia, ... Editie scrisa | Stefan Racovitza Jean-Franois Revel, un marginal celebru Se mplinesc 6 ani de la dispariia unui personaj ieit din comun.

open in browser PRO version

pdfcrowd.com

ce termenul se va extinde tot mai triumfal. Insasi initiala raportare polemica la modernism va fi coplesita, submerge, de acest expansionism. Cu finete, Carmen Musat constata astfel existenta unei relatii "extrem de sinuoase" intre postmodernism si modernism, punctul sau de vedere fiind ca nu se poate vorbi de "o situare exclusiv polemica a postmodernitatii fata de modernitate" si ca "elementele de continuitate", numeroase mai ales in plan artistic, dau "celor doua paradigme" un aer de familie. Remarcabil sustinut dea lungul intregii carti si axa ei de rezistenta, acest punct de vedere nu relativizeaza totusi identificarea postmodernismului, mai degraba ii fixeaza un contur coerent si inteligibil. Constatand proteismul si dispersia postmodernismului, Carmen Musat il aduna si, s-ar putea spune, il domesticeste, cu o gratie de imblanzitoare de fiare salbatice. Capetele hidrei teoretice sunt supuse, nu retezate. Compozitia insasi a cartii reflecta aceasta strategie de investigatie si analiza, gen mana de otel in manusa de catifea. Prima sectiune este consacrata unor delimitari conceptuale (modernitate si postmodernitate, modernism si postmodernism), a doua stabileste elementele esentiale ale unei "poetici a postmodernismului" (regimul naratiunii si al descrierii, statutul autorului, obsesia corporalitatii), a treia coborand chiar in Mato Grosso-ul care este literatura romana postbelica. Nu insa fara preaviz: prefigurari ale "capitolului romanesc" exista in ambele sectiuni precedente, sub forma unor racordari nu totusi intotdeauna convingatoare. Mai ales cand este vorba de punerea unor autori autohtoni pe orbite si in serii ilustrate de nume prestigioase la nivel planetar. Erudit fara ostentatie si sistematic fara pedanterie in primele doua sectiuni, demersul analitic este permanent consolidat prin alternarea frecventa si experta a planurilor si perspectivelor. Literatura este si ramane pentru autoare domeniul favorit de investigatie, dar nu este si unul ingradit. Un excelent subcapitol, ce s-ar fi cuvenit, poate, extins la dimensiunile unei sectiuni autonome, se ocupa spre exemplu de relatiile dintre postmodernism si cultura de masa, nefiind ignorata nici eventualitatea ca postmodernismul sa devina un pseudonim, fie si partial, al kitsch-ului. Deschiderea spre filosofie, sociologie si istorie, ca si situarile comparatiste sau inter-artistice asigura acestui eseu o soliditate de substanta si viziune ce o situeaza pe Carmen Musat intr-o eminenta companie (Matei Calinescu, Sorin Alexandrescu, Virgil Nemoianu, Mircea Martin). Cum practica in mod curent si exercitiul critic de actualitate, Carmen Musat poate fi socotita si o reprezentanta de prim-plan a unei noi varste a criticii romanesti (prefer termenul "varsta" celui de "generatie"). O varsta ce regaseste fara inhibitii gustul pentru idei generale si teritorii diferite de cel exclusiv literar, gust minoritar, chiar marginal in critica literara curenta din Romania de pana in 1989 (il ilustrau, intre altii, Cornel Ungureanu, Dan Culcer, Mihai Dinu Gheorghiu), strict estetica din ratiuni defensive si devenita un adevarat bunker anti-ideologic pentru a nu se permite intruziunea ideologiei oficiale.

ieit din comun. Dispreuia conformismul, bocitoarele ... Editie online Un nou proiect editorial Polirom: seria de autor Andrei Oiteanu Editura Polirom lanseaz o nou serie de autor, dedicat distinsului istoric al religiilor i antropolog ...

Recomandarea editorilor
Editie scrisa | Rodica Palade Deutsch i Voiculescu, rudele de snge ale Guvernului Ponta Strns cu ua de ziariti, Corina Dumitrescu, ciudata (pentru neavizai) nominalizare a Guvernului ... Editie scrisa | Andreea Pora ntre dou dictaturi Varianta Ponta la dictatura bsescian i ciuma portocalie arat de ce protestatarii din Piaa ... Editie scrisa | Andrei Cornea Pedeli ti sau ungureni Pentru ca pedelitii s devin ungureni este necesar ca ei s ajung aproape de ... Editie scrisa | Andreea Pora & Nicoleta M. Dumitrascu Era Ponta-AntonescuVoiculescu.Dosariabili i dalmaieni Lista membrilor USL, parlamentari, efi de consilii judeene i primari care au

open in browser PRO version

Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

consilii judeene i primari care au Carmen Musat si alti nu putini critici din aceasta noua "varsta" literara gandesc liber si, mai ales, liber in mod natural, fara sa fi avut nevoie sa treaca prin clarificari si revizuiri de sine, fara sa fi avut nevoie sa indeparteze gipsurile mistificatoare, voite sau nevoite, cum spunea un poet ce trecuse prin schilodirile "realismului socialist". Dificila convergenta Acest poet este A.E. Baconsky, iar frecventa lui omisiune din diversele retrospective nu e atat o nedreptate facuta operei lui, cat un indiciu al stadiului de pionierat in care se afla cercetarea critica a literaturii romane dintre 1945 si 1990. Nu-l mentioneaza nici Carmen Musat. Nici printre scriitorii a caror literatura poarta sau ar purta amprente postmoderniste, ceea ce nu e, in definitiv, decat o chestiune de criterii si optiuni, dar nici printre cei ale caror scrieri sunt marcate de o incontestabila atitudine protestatara (aici mai sunt cateva rasunatoare absente, de n-ar fi sa o amintesc decat pe a Ilenei Malancioiu). Ceea ce este semnificativ. A.E. Baconsky este autorul unei singulare carti de poezie, Cadavre in vid, aparuta in 1969, si a doua de proza, volumul de povestiri Echinoxul nebunilor (1967) si romanul Biserica neagra , aparut in Occident si interzis in Romania pana in 1990, carti ce nu pot fi, sub nici un cuvant, ignorate nici de analizele pe tema rezistentei literare, nici de cele urmarind schimbari ale "atitudinii fata de real", cu o expresie folosita de Carmen Musat insasi. Iar pentru consideratiile despre simulacru, de pilda, referintele la A.E. Baconsky i-ar fi fost autoarei mai mult decat folositoare. Exista probabil doua explicatii pentru aceasta omisiune-test. Una e de suprafata si tine de reprezentarea curenta despre literatura "rezistentei", ca si de stereotipiile create de listele mai mult sau mai putin canonice cu scriitori "rezistenti" emanate de diverse grupuri si centre de influenta. A.E. Baconsky nu apare pe aceste liste aproape niciodata, motivele fiind, se poate presupune, de tot felul, de la comoditate la interese (ori la lipsa lor). A doua provine dintr-o partiala cedare a autoarei in fata tendintei de asimilare a postmodernismului literar in Romania cu "generatia 80" si cu protestul politic anticomunist. Carmen Musat respinge in termeni expliciti aceasta tripla identificare, dar nu fara a-i face intermitente concesii. E insa o convergenta dificil de stabilit, chiar imposibil, daca se pleaca de la realitatea literara. Identificarea postmodernismului literar autohton cu generatia 80, spre exemplu, este contrazisa fie si numai de constatarea evidentei ca nu se poate discuta despre proza postmodernista romaneasca fara a se atribui un loc proeminent lui Paul Georgescu si Radu Cosasu. Care nu sunt "optzecisti" si nici anexabili ori asimilabili acestora, ca destul de fabricata "scoala de la Targoviste". Cat despre contestarea reprezentarii totalitare a realitatii printr-o descoperire a resurselor de ireal si halucinatoriu ale realitatii imediate, observatie profunda facuta de Carmen Musat, aceasta nu se reduce, nici ea, la literatura generatiei 80, si nici chiar la literatura. Pe acest fir se pot Emisiunea Dan Diaconescu Direct, scoasa din grila de programe Emisiunea "Dan Diaconescu Direct" va fi scoas din grila de programe a postului ... Curtea Suprema a amanat din nou termenul in recursul dosarului Trofeul Calitatii a lui Nastase Judecatoarea Livia Doina Stanciu, presedinta completului de judecata si presedintele Curtii, anuntase, in luna aprilie, ca nu va ... Consiliul National de Etica: Cazul Mang, pe masa Consiliului Ministrul Educatiei, Ioan Mang, este verificat de Comisia de Etica de la Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica, in ... Rapoartele anticoruptie ale Monicai Macovei, aprobate de Parlamentul European Rapoartele prezentate in PE de Monica Macovei au fost votate in plen. Monica Macovei a aratat ca trei dintre cele mai importante ... probleme cu justiia ... Editie scrisa | Tom Gallagher Potirul otrvit al lui Ponta? Dac Victor Ponta va reui s vin cu o strategie n interesul opiniei publice, i nu doar ...

Subiectele zilei

open in browser PRO version

Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

lega, de pilda, un roman ca Vocile noptii de Augustin Buzura si filme ca Proba de microfon si Croaziera de Mircea Daneliuc, foarte probabil si unele dintre spectacolele de teatru ale acelor ani, dar si hiper-realistele "interviuri" facute de Alexandru Monciu-Sudinski (Caractere, 1973, Biografii comune, 1974), tot el fiind si autorul unei exceptionale carti de proza (Rebarbor, 1971), retrasa din circulatie si data la topit, "accident" neintamplat cam niciunuia dintre cei care umplu si compun azi diversele liste de "rezistenti" prin adeziune tacuta la postmodernism. Carmen Musat deschide insa o importanta bresa in zidul acestor reprezentari confortabile, cartea ei nu acrediteaza catusi de putin teza sinonimiei postmodernism-generatia 80 - atitudine protestatara. Avand suportul teoretic al refuzului de a situa postmodernismul prin raportare polemica la modernism (raportarea polemica s-a facut, in stadiile initiale ale stilului postmodernist, mai ales fata de avangarda si experiment), Carmen Musat recupereaza critic un bun numar de autori din anii 70 si 80 aflati pana acum la marginea sau chiar in afara listelor canonice intocmite de diversele grupari, cum ar fi Norman Manea, Gabriela Adamesteanu, Adriana Bittel, Stefan Agopian, Stelian Tanase, Bedros Horasangian s.a. si din acest punct de vedere cartea ei este foarte importanta. * Carmen Musat - Strategiile sub versiunii. Descriere si naratiune in proza postmoderna romaneasca, Editura Paralela 45, 2002. Cu o postfata de Mircea Martin.
0

Monica Macovei semnaleaza conflicte de interese si cheltuieli exagerate din banii UE. Parlamentul European voteaza in plen Parlamentul European va decide, joi, daca acorda votul pe descarcarea de gestiune bugetara a agentiilor europene si amana descarcarea ...

Comentarii (0)
Adauga comentariu Nu exista comentarii la acest articol.

RESURSE ONLINE
Grupul pentru Dialog Social Cazare pensiuni si hoteluri

Taguri
pensiile militarilor recalculare Crin Antonescu Fondul Proprietatea Victor Ponta Ovidiu Vantu acord Emil Boc
Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

DESENAND (CA) LUMEA

...

Contact
Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti Romania

open in browser PRO version

pdfcrowd.com

Ponta Ovidiu Vantu acord Emil Boc ePitesti Optimizare site web solutii profesionale de optimizare pentru motoare de cautare. Sah Online Carti online ACD Elena Udrea Barack Obama sindicate salarii bugetari alianta sanatate justitie CSM liberali realitatea Voiculescu Traian Basescu locuri de munca BNR militari in rezerva joburi presedintie guvern Bucuresti universitar arhitectura fotbal invatamant comunism reforma justitie Curtea Constitutionala inflatie imobiliare pogrom Republica Moldova Banca Centrala clienti bursa investitori afaceri

Romania Tel: +4021 3112208; Fax: +4021 3141776 Email: redactia@revista22.ro Pentru web "22" sau pentru publicitate online: Tel.: +40733 072 620 Email: bernardnoghiu@revista22.ro

Copyright 2008-2011 Revista 22 - Editat de Grupul pentru Dialog Social

open in browser PRO version

Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com