Cuprins

1. 2. 3. 4. 5.

Cadrul legislativ- normativ al misiunii de audit Obiectivele misiunii de audit financiar-contabil al imobilizarilor corporale Sistemul de documente primare si fluxul lor informational Monografia contabila Controlul documentar contabil aplicarea tehnicilor si procedeelor de audit financiar contabil 6. Riscul in auditul financiar-contabil 7. Probele misiunii de audit 8. Importanta relativa a riscurilor de erori si pragul lor de semnificatie 9. Exprimarea opiniei de audit 10. Prezentarea raportului de audit

1.Cadrul legislativ-normativ al misiunii de audit

Cadrul legislativ normativ in baza caruia se desfasoara misiunea de audit financiar-contabil privind imobilizarile corporale, cuprinde: OMFP nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene; Legea contabilitatii, legea nr. 82/1991 Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal; Legea nr. 15/1994 privind amorizarea capitalului imobilizat in active corporale; Standardul International de Contabilitate nr.16 (IAS 16) Imobilizari corporale; Standardul International de Contabilitate nr. 36 (IAS 36) Deprecierea activelor

2.Obiectivele misiunii de audit financiar- contabil al imobilizarilor corporale

1. Verificarea concordantelor dintre evidenta contabila sintetica din balanta de verificare cu cea analitica din registrul imobilizarilor respectiv fisele mijloacelor fixe. 2. Verificarea si clasificarea tranzactiilor privind intrarile de imobilizari prin urmatoarele procedee-achizitie, productie proprie, gratuit, schimb , aport in natura. 3. Verificarea metodelor de amortizare liniara,degresiva, accelerata, softy. 4. Verificarea documentelor primare privind imobilizarile din punct de vedere al respectarii conditiilor de fond si de forma. 5. Verificarea aplicarii corecte a procedeelor privind reevaluarea imobilizarilor prin cele 2 metode: - Procedeul P1: prin care se reevaluaza atat valoarea de intrare cat si amortizarea calculata pana la data reevaluarii - Procedeul P2: prin care reevaluarea se realizeaza asupra valorii nete, amortizarea calculate fiind anulata. 6. Verificarea evaluarii mijloacelor fixe la inventarierea prin compararea valorii nete contabile cu valoarea justa, rezultand 2 situatii: - Daca valoarea contabila> valoarea justa =>depreciere - Daca valoarea contabila<valoarea justa=> apreciere 7. Verificarea tranzactiilor privind intrarile prin subventii conform urmatoarelor proceduri: -P1: prin care se evidentiaza concomitant atat valoarea de intrare cat si valoarea subventiei - P2: prin care valoarea subventiei este dedusa din valoarea de intrare 8. Verificare tranzactiilor privind iesirile prin: casare, vanzare, donatii, calamitati naturale, schimb si transfer. 9. Verificarea evaluarii la intrare (costul istoric, costul productiei ,valoarea justa). 10. Verificarea contabilizarii si platii impozitelor si taxelor locale.

3.Sistemul de documente primare si fluxul lor informational

Pentru verificare, auditorul utilizeaza urmatoarele documente primare: Factura de cumparare Factura de vanzare Jurnal de vanzari Jurnal de cumparari Deconturi de TVA NIR-uri Proces verbal de punere in functiune Foaie de calcul a amortizarilor Registrul jurnal Balanta de verificare

4. Monografia contabila 1. O intreprindere achizitioneaza un echipament la pret de facturare de 20.000 lei,TVA 24%.
Transportul este asigurat de aceeasi societate si este facturat la 2.000 lei.Pentru montaj si probe tehnologice s-au angajat urmatoarele cheltuieli: - consumuri materiale 1.000 lei - s-a apelat la un prestator de servicii pentru realizarea unei etape a montajului iar acesta a estimat serviciul la 5.000 lei Rezolvare: Costul de achizitie = 20.000 + 2.000 + 1.000 + 5.000= 28.000 lei Inregistrarea achizitie: = 404 34.720 lei 28.000 lei 6.720 lei

% 2131 4426

Inregistrarea cheltuielilor ocazionale de montaj si probe tehnologice: 601 = 301 628 = 401 1.000 lei 5.000 lei 6.000 lei

- consumul de materii prime - Inregistrarea de prestari servicii

Capitalizarea cheltuielilor accesorii: 2131 = 722

2. Societatea X obtine din productie proprie un echipament tehnologic. Cheltuielile efectuate au

fost: Rezolvare: Costul de productie =costul productiei + ch directe+ ch ind var+ ch fixe*gr de util al cap de prod = 200.000+ 70.000+ 30.000+ 10.000*80% = 308.000 lei 2131 = 722 308.000 lei Costul productiei neterminate la inceputul perioadei de gestiune 200.000 lei Cheltuielile directe 70.000 lei Cheltuieli indirect 40.000 lei din care variabile 30.000 lei si fixe 10.000 lei Cheltuieli administrative 20.000 lei Gradul de utilizare al capacitatii de productie este de 80%

3. O societate comerciala doneaza un aparat de control si reglare stiind ca valoarea de intrare este de 8000 lei si amortizarea calculata pana in momentul donatiei este de 6800 lei. Sa se inregsitreze in contabilitate.
Rezolvare: Acordarea donatiei: % 2813 6582 = 2132 8000 lei 6800 lei 1200 lei

Inregistrarea TVA aferenta valorii ramase de amortizat, care se include in cheltuielile nedeductibile fiscal: TVA aferenta valorii neamortizate = ( 8000 lei 6800 lei) x 24% = 288 lei 635 = 4427 288 lei

4. Societatea X achizitioneaza un utilaj la un cost de achizitie de 400.000 lei, TVA 24%, durata normala de functionare este de 5 ani, metoda de amortizare folosita este cea liniara.
Rezolvare: Inregistrarea achizitiei utilajului % = 404 496.000 lei 213 400.000 lei 4426 96.000 lei Inregistrarea amortizarii

Amortizarea anuala = 400.000 = 80.000 lei 5 6811 = 2813 80.000 lei Contabilizarea casarii utilajului la expirarea duratei normale de functionare 2813 = 213 400.000 lei

5. O intreprindere detine echipamente tehnologice la un cost de 200.000 lei,amortizare

pentru suma de 50.000 lei.Intreprinderea decide sa contabilizeze echipamentele la valoarea justa determinate de experti de 450.000 lei. Operatia consta in cresterea valorii ramase si a capitalurilor proprii cu 300.000 lei Rezolvare a) Procedeul 1 Acest procedeu presupune parcurgerea urmatoarelor etape: - etapa 1: calculul coeficientului de reevaluare ca raport intre valoarea justa si valoarea ramasa s activelor supuse reevaluarii Coeficient= 450.000/(200.000-50.000)=3 etapa 2 : reevaluarea valorii brute si a amortizarii cumulate 200.000*3=600.000 lei 50.000*3=150.000 lei 450.000 lei

Valoarea bruta reevaluata Amortizarea cumulate reevaluata = Valoarea neta reevaluata -

etapa 3:contabilizarea operatiei de reevaluare 2131 = % 2813 105 400.000 lei 100.000 lei 300.000 lei

b) Procedeul 2 Acest procedeu presupune parcurgerea urmatoarelor etape: - etapa 1: anularea amortizarilor cumulate : 2813 = 2131 50.000 lei - etapa 2: reevaluarea valorii ramase: 2131 = 105 300.000 lei

6. Se vinde un utilaj din proprietatea societatii la un pret stabilit de beneficiar de

15.000 lei ,TVA 24% . Valoarea de intrare a utilajului vandut este de 20.000 lei, iar amortizarea calculata pana la momentul vanzarii este de 9.000 lei. Inregistrarea facturarii (transferului de proprietate): 461 = % 7583 4427 18.600 lei 15.000 lei 3.600 lei

Descarcarea din gestiune a utilajului vandut: % = 2813 6583 2131 20.000 lei 9.000 lei 11.000 lei

7. Societatea X achizitioneaza pe 01.01. N un utilaj la cost de achizitie de 100.000 lei,

valoare reziduala 20.000 lei. Durata de utilitate estimata este de 5 ani. Sa se inregistreze amortizarea daca: a) utilajul se amortizeaza in regim degresiv; b) utilajul se amortizeaza progresiv dupa metoda SOFTY, aloandu-se cifre de la 1 la 5; Rezolvare: a) Valoarea amortizabila = 100.000 20.000 = 80.000 lei Durata de utilitate = 5 ani Procentul de amortizare liniara = 100/5 = 20 % Procentul de amortizare degresiva = Procent amz liniara x Indice degresie = 20 % x 1,5 = 30 %

Anul N N+1 N+2 N+3 N+4 -

Amortizare degresiva 30% x 80000=24000 30% x 56000=16800 30% x 39200=11760 -

Amortizare liniara 20%x80000=16000 56000/4=14000 39200/3=13067 13067 13066

Valoare ramasa de amortizat 56000 39200 26133 13067 0

Inregistrarea amortizarii Anul N: Anul N+1: Anul N+2: Anul N+3: Anul N+4: 6811 = 2813 6811 = 2813 6811 = 2813 6811 = 2813 6811 = 2813 24.000 lei 16.800 lei 13.067 lei 13.067 lei 13.066 lei

b)

Metoda SOFTY Alocarea cifrelor aferente fiecarui an: N 1 N+1 2 N+2 3 N+3 4 N+4 5

Suma cifrelor = 1+2+3+4+5 = 15 Calculul amortizarii:

Valoarea amortizarii anul N = 80000 lei x 1/15 = 5333 lei Valoarea amortizarii anul N+1 = 80000 lei x 2/15 = 10667 lei Valoarea amortizarii anul N+2 = 80000 lei x 3/15 = 16000 lei Valoarea amortizarii anul N+3 = 80000 lei x 4/15 = 21334 lei Valoarea amortizarii anul N+4 = 80000 lei x 5/15 = 26667 lei Inregistrarea amortizarii: 6811 = 2813 6811 = 2813 6811 = 2813 6811 = 2813 6811 = 2813 5333 lei 10667 lei 16000 lei 21334 lei 26667 lei

- Anul N: - Anul N+1: - Anul N+2: - Anul N+3: - Anul N+4:

8. La 31.12.N cu ocazia inventarului anual s-a constatat lipsa la inventariere a unui calculator:
valoarea contabil de 5.000 lei, amortizat n valoare de 4.500 lei, valoarea actuala a acestuia fiind de 6.000 lei. Rezolvare: Se inregistreaza scoaterea din evidenta: % = 2132 5.000 lei 2813 4.500 lei 6583 500 lei Inregistrarea TVA aferenta valorii ramase de amortizat, care se include in cheltuielile nedeductibile fiscal: TVA aferenta valorii neamortizate = (5000 lei 4500 lei) x 24% = 120 lei 635 = 4427 120 lei
Potrivit deciziei de imputaie se nregistreaz paguba la valoarea actuala de : 6.000 lei + (6.000 lei x 24%) = 7.440 lei 4282 = % 7.440 lei 7583 6.000 lei 4427 1.440 lei

9. Societatea detine un teren achizitionat la un cost de achizitie de 200.000. La 31.12.N

exista indicii ca terenul a inregistrat o pierdere de valoare si managementul a estimat valoarea de utilitate a acestuia la 170.000 lei si valoarea justa minus costurile necesare vanzarii la 165.000lei. La 31.12.N+1 valoarea justa a terenului a fost estimata la 190.000. Rezolvare: Achizitie teren 211 = 404 200.000 lei depreciere=30.000 lei

Valoarea recuperabila = 170.000 lei Valoarea contabila= 200.000 lei Recunoasterea deprecierii 6813 = 2911 30.000 lei

Valoarea justa = 190.000 lei Valoarea contabila = 170.000 lei Inregistrare apreciere 2911 = 7813 20.000 lei

apreciere =20.000 lei

10. O societate comerciala detine o instalatie procurata n anul 1 la valoarea de 50.000 lei, amortizata liniar n 5 ani. La sfrsitul anului 3 se decide reevaluarea sa, valoarea justa stabilita 25.000 lei. n conditiile aplicarii metodei actualizarii valorii nete, conform IAS 16 Imobilizari corporale, nregistrarile contabile sunt:
Valoarea contabila la sfrsitul anului 3 = Cost Amortizare cumulata VNC3 = 50.000 50.000/ 5 x 3= 20.000 lei Valoarea justa = 25.000 lei 213 = 105 2812 = 213 5.000 lei 30.000 lei

5. Controlul documentar contabil aplicarea tehnicilor si procedeelor de audit financiar contabil

Acest procedeu prevede efectuarea unui studiu general asupra situatiei economice aferente firmei ce urmeaza a fi auditata, in special asupra acelor elemente (tranzactii, evenimente, actiuni, etc.) ce pot avea un impact semnificativ asupra indicatorilor firmei. In cadrul acestui procedeu, auditorul informeaza auditatul (firma auditata) asupra obiectivelor particulare ale misiunii de audit, utilizand scrisoarea de angajament, dupa modelul urmator:
Scrisoare de angajament Ctre Consiliul de Administraie sau reprezentanilor adecvai ai conducerii la vrf: Dumneavoastr ai cerut ca noi s efectum auditul bilanului societii X la data 31.12.2011, precum i al contului de profit i pierdere i situaiei fluxurilor de numerar pentru exerciiul financiar care se ncheie la aceast dat. Suntem ncntai s v confirmm acceptarea acestui angajament prin coninutul acestei scrisori. Auditul pe care l vom efectua va avea ca obiectiv exprimarea unei opinii din partea noastr asupra situaiilor financiare. Noi ne vom desfura activitatea de audit n conformitate cu Standardele Internaionale de Audit (sau cu referire la practici sau standarde naionale relevante). Acele standarde cer ca noi s planificm i s efectum auditul, cu scopul de a obine un grad satisfctor de certificare c situaiile financiare nu conin denaturri semnificative. Un audit include examinarea, pe baz de teste, a dovezilor privind valorile i prezentrile de informaii din situaiile financiare. De asemenea, un audit include evaluarea principiilor contabile folosite i a estimrilor semnificative efectuate de ctre conducere, precum i evaluarea prezentrii generale a situaiilor financiare. Datorit caracteristicii de test i a altor limitri inerente ale oricrui sistem contabil i de control intern, exist un risc inevitabil ca unele denaturri semnificative s rmn nedescoperite. Pe lng raportul nostru asupra situaiilor financiare, estimm c v putem oferi o scrisoare separat privind orice caren semnificativ a sistemului contabil i de control intern care ne atrage atenia. V reamintim c responsabilitatea pentru ntocmirea situaiilor financiare, incluznd prezentarea adecvat a acestora, este a conducerii societii. Aceasta include meninerea nregistrrilor contabile adecvate i controlul intern, selectarea i aplicarea politicilor contabile i supravegherea siguranei activelor societii. Ca parte a procesului de audit vom cere din partea conducerii confirmarea scris privind declaraiile fcute nou n legtur cu auditul. Ateptm cu nerbdare o colaborare deplin cu echipa dumneavoastr i credem c aceasta ne va pune la dispoziie orice nregistrri, documentaii i alte informaii care ne vor fi necesare n efectuarea auditului. Onorariul nostru, care va fi pltit pe msur ce ne desfurm activitatea, se calculeaz pe baza timpului cerut de personalul stabilit la angajament, plus cheltuieli ce vor fi decontate pe msur ce vor fi efectuate. Ratele orare cerute de personal variaz n funcie de gradul de responsabilitate implicat i de experiena i aptitudinile necesare. Aceast scrisoare va rmne valabil pentru anii urmtori, cu excepia cazurilor cnd va fi ncheiat, schimbat sau nlocuit. V rugm s semnai i s returnai exemplarul ataat acestei scrisori pentru a ne arta c scrisoarea este conform cu nelegerea dumneavoastr privind acordurile pentru angajarea noastr n auditul situaiilor financiare. S.C DinicaAlexandra S.R.L. S-a luat la cunotin n numele societii X de ctre Numele i funcia Data

1. Control documentar-contabil cuprinde : Controlul cronologic, ce consta in verificarea facturilor de vanzare in ordinea calendaristica a emiterii lor; Controlul invers cronologic, urmarind verificarea facturilor de achizitie in ordinea inversa a emiterii lor; Controlul sistematic, prin intermediul caruia este verificata corespondenta dintre informatiile aferente Registrului Jurnal si cele aparute in fisele sintetice ale conturilor; Controlul reciproc, ce vizeaza verificarea informatiilor inscrise pe facturi cu cele prevazute in notele de intrare receptie; Controlul incrucisat, care presupune confruntarea exemplarului 1 al facturii aflat la cumparator cu exemplarul 2 aflat la vanzator si verificarea acestora; Controlul matematic, ce are in vedere verificarea corectitudinii elementelor valorice care apar in documentele financiar-contabile; Analiza contabila, referindu-se la verificarea respectarii corespondentei conturilor utilizate in cadrul inregistrarilor contabile.

2. Control total si control prin sondaj Avand in vedere numarul de documente financiar-contabile ce trebuie verificate, auditorul poate opta pentru verificarea intregului volum de documente existente in cadrul firmei sau sa selecteze un procent considerat semnificativ dintre acestea care sa genereze un rezultat final corect in ceea ce priveste evaluarea situatiei firmei auditate. Intreprinderea auditata in cazul de fata inregistreaza, in medie, un volum de 24.000 facturi in decursul unui exercitiu financiar. Aceasta inseamna inregistrarea, in medie, a unui numar de 2000 de facturi lunar. Fiind un volum mare de facturi, verificarea se va face prin aplicarea controlului prin sondaj. Tehnica aplicarii controlului prin sondaj presupune urmatoarele etape: Se determina volumul de facturi care fac obiectul misiunii de audit. In cazul de fata, numarul de facturi este de 2000, determinat anterior (24.000 facturi / 12 luni = 2000 facturi/luna). Se realizeaza ordonarea descrescatoare a facturilor, dupa valoare. Se determina marimea esantionului statistic utilizand un procent semnificativ. In cazul de fata, se alege aplicarea unui procent de 20%. Esantionul statistic va avea valoarea de 2000 x 20% = 400. Pe baza esantionului statistic, se determina topul acestuia prin aplicarea procentului de 80% din valoarea esantionului. In cazul de fata, topul esantionului statistic inregistreaza valoarea de 80% x 400 = 320 facturi(primele cu valoarea cea mai mare)

Selectarea facturilor aleatoare alese din randul celor ce nu au fost luate in considerare in topul esantionului se va face dupa voia auditorului.

In cazul de fata se va alege aleator dintr-un numar de 400 320 = 80 de facturi, exeptand cele 320 de facturi apartinand topului esantionului. Se determina scara de sondaj = (2000-320)/(400-320)=21(facturile sunt luate din 21 in 21)

3. Control faptic cuprinde: Inventarierea : fizica si valorica, in functie de natura elementelor avute in vedere in procesul de auditare; Observarea directa, care presupune urmarirea unui proces sau a unei proceduri efectuata de altcineva (de exemplu, urmarirea inventarierii stocurilor realizata de catre personalul intreprinderii auditate); Analiza de laborator, ce apare in cazul necesitatii apelarii la specialisti pentru efectuarea analizei.

4. Confirmarile externe Acestea constau in confirmarea soldurilor finale ale conturilor de furnizori si cele de clienti, respectiv conturile de datorii si cele de creante.

6. Riscul in auditul financiar-contabil

Riscul de audit reprezinta riscul ca auditorul sa exprime o opinie de audit neadecvata, atunci cand situatiile financiare sunt denaturate in mod semnificatv. Riscul de audit cuprinde trei componente:riscul inerent, riscul de control si riscul de nedetectare. In cazul de fata, avand in vedere ca s-a efectuat auditarea utilizand controlul prin sondaj prin intermediul unui procent de 20% din volumul documentelor, nivelul riscului va fi mai ridicat decat in cazul efectuarii auditarii utilizand controlul total sau a auditarii folosind un procent mai mare in stabilirea esantionului statistic. Riscul inerent reprezinta posibilitatea ca o asertiune sa comporte o denaturare ce poate fi semnificativa, fie individual, fie cumulata cu alte denaturari, presupunand ca nu exista controale aferente. Riscul inerent exista in permanenta, fiind independent de auditul sistemului financiar. In cazul de fata, riscul inerent in evaluarea intreprinderii inregistreaza o valoare de 15%. Riscul de control consta in riscul ca o denaturare ce poate aparea intr-o asertiune si care poate fi semnificativa, fie in cazul in care este izolata, fie cumulata cu alte denaturari, sa nu fie prevenita, detectata si corectata la timp de sistemul de control intern al entitatii. Riscul de control se manifesta ca o functie a eficacitatii proiectarii, implementarii si mentinerii controlului intern, care cunoaste limite. Intreprinderea auditata in cazul de fata prezinta un risc de control de 20%. Riscul de nedetectare reprezinta riscul ca auditorul sa nu detecteze o denaturare existenta intr-o asertiune si care poate fi semnificativa, fie in cazul in care este izolata, fie cumulata cu alte denaturari. Riscul de nedetectare este strans legat de natura, momentul si intinderea procedurilor pe care auditorul le stabileste pentru a reduce riscul de audit la un nivel scazut, acceptabil, reprezentand, deci, o functie a eficacitatii unei proceduri de audit si a aplicarii de catre auditor a respectivei proceduri. In ceea ce priveste intreprinderea auditata in cazul de fata, riscul de nedetectare inregistreaza o valoare de 22%. In urma evaluarii celor 3 tipuri de risc se va efectua calculul unui risc total de audit, astfel: Risc de audit = Risc inerent x Risc de control x Risc de nedetectare. Astfel, riscul total in cazul intreprinderii auditate inregistreaza valoarea de Risc de audit = 15% x 20% x 22% = 0,66%

7. Probele misiunii de audit

Probele de audit cuprind totalitatea fraudelor, erorilor, inexactitatilor sau iregularitatilor regasite cu ocazia aplicarii tehnicilor si procedurilor de audit in cadrul firmei auditate. Proba 1 S-a achizitionat un utilaj caruia, insa, nu i s-au estimat durata de utilitate si valoarea reziduala si nu s-a inregistrat amortizarea acestuia. Aceasta reprezinta o proba de audit necuantificabila

Proba 2 In urma analizei efectuate asupra situatiei nr 1. se constata ca in cadrul costului de achizitie nu au fost incluse consumurile cu materialele dar nici suma datorata prestatorului de servicii in urma montarii echipamentului. Altfel spus societatea X a inregistrat astfel achizitia echipamentului: Cost de achizitie= 20.000+2.000= 22.000 lei % = 404 27.280 lei 2131 22.000 lei 4426 5.280 lei Acest fapt genereaza o eroare de 7440 lei ,fiind o proba cuantificabila.

Proba 3 In urma verificarii inregistrarii nr 6. s-a constatat ca s-a folosit alt procent in calculul TVA si anume 19% in loc de 24% (reprezentand cota actuala a TVA). 461 = % 17.850 lei 7583 15.000 lei 4427 2.850 lei Acest fapt genereaza o eroare de 750 lei,fiind o proba cuantificabila. Proba 4 In urma analizei inregistrarii cu nr 6 s-a constatat ca vanzarea utilajului a fost inregistrata corespunzator insa nu s-a efectuat descarcarea din gestiune a acestuia si anume astfel: % = 2131 20.000 lei 2813 9.000 lei 6583 11.000 lei Acest fapt genereaza o eroare de 20.000 lei ,fiind o proba cuantificabila.

Proba 5 In urma analizei situatiei cu nr 8, in care intalnim lipsa unui calculator ,in momentul cand se inregistreaza TVA aferenta valorii ramase de amortizat, care se include in cheltuielile nedeductibile fiscal, societatea nu majoreaza nivelul cheltuielilor nedeductibile fiscal cu valoarea TVA aferenta valorii ramase de amortizat. Se constata deci o eroare de 120 lei ,fiind o proba cuantificabila.

Proba 6 In urma verificarii situatiei nr. 4 s-a constatat ca societatea nu a inregistrat contabilizarea casarii utilajului la expirarea duratei normale de functionare. 2813 = 213 400.000 lei

Se constata o eroare de 400.000 lei ,fiind o proba cunatificabila. Proba 7 In urma verificarii situatiei cu nr 9. s-a constat ca la sfarsitul anului N societatea nu a inregistrat deprecierea terenului .Acest lucru se putea face astfel : 6813 = 2911 30.000 lei

Acest fapt constituie o eroare de 30.000 lei ,fiind o proba cuantificabila.

Proba 8 In urma verificarii situatiei cu nr 2, putem constata ca la calculul costului de productie cheltuielile indirect fixe au fost incluse integral (10.000lei )desi trebuia sa se adauge o parte din acestea si anume 10.000*80%=8.000 lei Acest lucru evidentiaza o eroare de 2000 lei ,fiind o proba cuantificabila. Proba 9 Nu a fost depusa la Administratia Financiara Declaratia 102, privind obligatiile de plata la bugetele asigurarilor sociale si fondurilor speciale aferenta lunii octombrie. Aceasta trebuia depusa lunar pana la data de 25 ale lunii urmatoare. Se genereaza, deci, o proba de audit necuantificabila

Proba 10 Societatea detine un numar de 10 facturi pe care este inscris numarul, insa nu si seria acestora. Aceasta constituie o proba necuantificabila.

8. Importanta relativa a riscurilor de erori si pragul lor de semnificatie Pe baza indicatorilor de calitate (cifra de afaceri, totalul activelor, rezultatul exercitiului) se apreciaza pragul de semnificatie. In urma raportarii valorii probei cuantificabile la valoarea unui indicator de calitate se poate determina daca proba respectiva este sau nu semnificativa. Astfel, daca valoarea raportului depaseste pragul de 5% aceasta este considerata semnificativa. Societatea auditata a inregistrat urmatoarele valori ale indicatorilor calitativi: Anul N - Cifra de afaceri: 1.000.000 lei - Totalul activelor: 600.000 lei - Rezultatul exercitiului: 10.000 lei

Analiza probelor de audit: Proba 1. Proba este necauntificabila, deci se va aplica rationamentul profesional in evaluarea sa. Auditorul a considerat ca aceasta proba afecteaza imaginea fidela prezentata de situatiile financiare. Prin urmare, proba este considerata semnificativa. Proba 2. Eroarea consta in valoarea de 7.440 lei, ponderea in valoarea cifra de afaceri fiind de 7.440/1.000.000 lei = 0,7%. Aceasta valoare este inferioara pragului de 5%, reprezentand, deci, o proba nesemnificativa. Proba 3. Eroarea este de 750 lei, ponderea in cifra de afaceri fiind de 750/1.000.000 lei = 0,07%. Valoarea este inferioara pragului de 5%, reprezentand, deci, o proba nesemnificativa. Proba 4. Eroarea consta in valoarea de 20.000 lei, ponderea in valoarea cifra de afaceri fiind de 20.000/1.000.000 lei = 2%. Aceasta valoare este inferioara pragului de 5%, reprezentand, deci, o proba nesemnificativa. Proba 5. Eroarea de 120 lei genereaza o pondere in valoarea cifrei de afacei de 120/1.000.000 = 0,01%. Fiind o valoare mai mica de 5 %, proba este considerata nesemnificativa.

Proba 6. Eroarea are valoarea de 400.000 lei, detinand o pondere de 400.000/1.000.000= 40 % din cifra de afaceri. Aceata valoare depaseste pragul de 5%, apreciindu-se, deci, ca fiind o proba semnificativa. Proba 7. Eroarea inregistreaza o valoare de 30.000 lei, ponderea in cifra de afaceri fiind de 30.000/1.000.000 lei = 3%. Valoarea este inferioara pragului de 5%, reprezentand, deci, o proba nesemnificativa. Proba 8. Eroarea inregistreaza o valoare de 2.000 lei, ponderea in cifra de afaceri fiind de 2.000/1.000.000 lei = 0,2%. Valoarea este inferioara pragului de 5%, reprezentand, deci, o proba nesemnificativa. Proba 9. Aceasta proba de audit este necuantificabila. In acest caz, auditorul va folosi rationamentul profesional in aprecierea acesteia. In urma acestei erori, nu s-a cauzat nicio alterare in prezentarea situatiilor financiare ale firmei, prin urmare auditorul considerand proba nesemnificativa. Proba 10. Fiind o proba necuantificabila, este necesara aplicarea rationamentului profesional. Aceasta proba nu a afectat valorile prezentate in situatiile financiare si nu a generat probleme majore in evidenta, este deci considerata o proba nesemnificativa.

9. Exprimarea opiniei de audit

Se va acorda opinia cu rezerve deoarece in urma verificarii situatiei cu nr 4 s-a constatat ca societatea nu a inregistrat contabilizarea casarii utilajului la expirarea duratei normale de functionare in valoare de 400.000 lei ceea ce a dus la definirea probei de audit nr 6,o proba de audit seminficativa in determinarea rezultatului financiar.

10. Raportul de audit RAPORT DE AUDIT Catre actionarii X S.A.

Am auditat situatiile financiare ale SC X S.A., formate din bilant, contul de profit si pierdere, situaia modificarilor capitalului propriu, situatia fluxurilor de trezorerie si notele explicative la situatiile financiare anuale la data de 31.12.2010, intocmite in conformitate cu OMFP 3055/2009, Legea contabilitatii nr.82/1991R cu modificarile si completarile ulterioare. Conducerea este responsabila pentru intocmirea si prezentarea fidela a acestor situatii financiare in conformitate cu Reglementarile contabile aplicabile. Aceasta responsabilitate include: proiectarea, implementarea si mentinerea unui sistem de control intern adecvat pentru intocmirea si prezentarea fidela a unor situatii financiare care sa nu contina anomalii semnificative, datorate erorilor sau fraudei; selectarea si aplicarea de politici contabile adecvate; si realizarea de estimari contabile rezonabile pentru circumstantele existente. Responsabilitatea noastra este de a exprima o opinie cu privire la aceste situatii financiare in baza auditului efectuat. Am efectuat auditul in conformitate cu Standardele Internationale de Audit. Aceste standarde cer ca noi sa ne conformam cerintelor etice, sa planificam si sa realizam auditul in vederea obtinerii unei asigurari rezonabile ca situatiile financiare nu cuprind denaturari semnificative. Un audit implica aplicarea de proceduri pentru obtinerea probelor de audit referitoare la sume si alte informatii publicate in situatiile financiare. Procedurile de audit selectate depind de rationamentul profesional al auditorului, inclusiv evaluarea riscurilor ca situatiile financiare sa prezinte anomalii semnificative datorate erorilor sau fraudei. In respectiva evaluare a riscurilor, auditorul analizeaza sistemul de control intern relevant pentru intocmirea si prezentarea fidela a situatiilor financiare ale societatii, cu scopul de a proiecta proceduri de audit adecvate in circumstantele date, dar nu in scopul exprimarii unei opinii cu privire la eficacitatea sistemului de control intern al societatii. Un audit include de asemenea, evaluarea principiilor contabile folosite si a gradului de rezonabilitate a estimarilor facute de conducerea societatii, precum si evaluarea prezentarii generale a situatiilor financiare. Considerm ca probele de audit pe care le-am obtinut sunt suficiente si adecvate pentru a forma o baza pentru opinia noastra de audit. In opinia noastra situatiile financiare nu prezinta o imagine fidela, sub toate aspectele semnificative, a pozitiei financiare a societatii la 31 decembrie 2011 si a rezultatelor din exploatare, pentru anul incheiat, in conformitate cu Standardele Internationale de Contabilitate si normele nationale. Opinia acordata este una cu rezerve, deoarece in urma verificarii situatiei cu nr 4 s-a constatat ca societatea nu a inregistrat contabilizarea casarii utilajului la expirarea duratei normale de functionare in valoare de 400.000 lei ceea ce a dus la definirea probei de audit nr 6.Aceasta proba de audit a fost considerata semnificativa, fapt pentru care consideram ca situatiile financiare ale societatii cuprind denaturari ale imaginii fidele in prezentarea informatiilor din situatiile financiar-contabile.

Data raportului: 31.12.2011 Auditor, S.C X S.R.L.