Diabetul zaharat

Diabetul zaharat este o afectiune endocrina caracterizata prin anomalii metabolice, in special ale metabolismul glucidic. Diabetul zaharat apare cand pancreasul secreta cantitati insuficiente de insulina sau cand modul in care organismul utilizeaza insulina este deficitar. Insulina este hormonul care asigura necesarul energetic celular, prin utilizarea zaharului (glucozei) de catre celule. Daca secretia de insulina este deficitara sau in cazul in care exista rezistenta la actiunea acesteia in tesuturile tinta, nivelul zaharului din sange (glicemia) este mult prea mare, iar tesuturile nu mai pot utiliza glucoza pentru producerea de energie. Daca nivelul glicemiei este persistent crescut apar complicatii la nivelul ochilor, inimii, vaselor de sange, nervilor si rinichilor. Daca glicemia atinge valori foarte mari se produce un dezechilibru metabolic sever ce caracterizeaza cetoacidoza diabetica (CAD). Glucoza sanguinaTransportori (Glut1 si Glut2) Celulele : Glucoza Glucokinaza Glucoza-6-Fosfat ATPInchiderea canalelor K/ATP Ca++ i.c. Marginalizare granule secretorii Fuzionare cu membrana celulara Secretie Insulina

Tipuri de diabet

Clasificare

Patogeneza

Prevalenta

DZ tip I (fost juvenil sau DZID)

Mediat imun Disfunctie idiopatica a celulelor deficienta absoluta de insulina

0,4% Femei,barbati Tineri, de obicei

DZ tip II (fost DZNID)

Rezistenta la Insulina Deficit relativ de Insulina sau secretie deficitara

6,6% dintre adulti

DZ tip III

Multiple tipuri de diabet: Def. genet. ale funct. cel. Def. genet. in act. Insulinei Boli ale pancreasului exocrin

DZ tip IV

Diabetul gestational

4,0% dintre sarcini

Diabetul zaharat tip 1

Diabetul zaharat tip 1 se caracterizeaz prin distrugerea celulelor beta pancreatice productoare de insulin din insulele Langerhans din pancreas, care conduce la un deficit de insulin. Principala cauz este o reacie autoimun mediat de limfocitele T. Diabetul zaharat tip 1 reprezint aproximativ 10% din cazurile de diabet zaharat din Europa i America de Nord. Majoritatea pacienilor prezint debutul n plin sntate, frecvent la vrsta copilriei (dei poate s apar la orice vrst). Sensibilitatea la insulin este normal mai ales n stadiile incipiente. Hormonul numit insulina permite celulelor corpului s utilizeze glucoza ca surs de energie. Cand secreia de insulin este insuficient sau cnd insulina nu-i ndeplinete rolul n organism, afeciunea se numete diabet zaharat. Diabetul poate fi inut sub control printr-o supraveghere atent a dietei i a greutii i prin exerciii fizice, ca supliment a tratamentului medical. Prin digestie, unele alimente cu carbohidrai sunt transformate n zahr mai repede decat altele. Acestea au un indice glicemic mai nalt. Diabeticii ar trebui sa opteze pentru alimentele care se diger mai lent. Un aport de grsimi i proteine poate s scad indicele glicemic al unei mese. Consultai dieteticianul sau medicul nainte de a v modifica dieta.

Alimente cu indice glicemic foarte sczut: legume verzi, fasole boabe, alune, brnz, unt, soia, linte, pete, ou, crustacee, orz, carne, fructe ; Indice glicemic sczut: fasole la cuptor, mazre, naut, fasole neagr, cartofi dulci, nuci, porumb dulce, mere, portocale, struguri, iaurt, pere, pine de secar, paste, fulgi de ovaz ; Indice glicemic moderat: pepene rou, sfecl, banane, stafide, pine alb i integral, biscuii din secar, mussli, orez, zahr cristalizat ; Indice glicemic foarte nalt: miere, orez expandat, fulgi de porumb, prjituri din orez, morcovi, baghet, pstrnac, cartofi.

Tipul 1 necesit tratamentul cu insulin prin injecie, sau, mai nou, inhalare.

Diabetul zaharat tip 2

Diabetul zaharat tip 2 se datoreaz rezistenei crescute la insulin a esuturilor, nsoit de scderea secreiei de insulin. Lipsa de rspuns la insulin a esuturilor se datoreaz cel mai probabil modificrii receptorului pentru insulin de pe membrana celular.

Tipul 2 este tratat cu medicaie o lung perioad, el necesitnd aportul extern de insulin doar din momentul n care tratamentul oral nu mai este eficient n controlul concetraiei glucozei sanguine (tipul 2 este caracterizat printr-o insulinemie ridicat (ca efect compensatoriu), fapt care duce, n timp, la epuizarea capacitii endogene de secreie; noile medicamente orale care ridic sensibilitatea celulelor la insulin au tendina s protejeze funcia de secreie, n contrast cu cele care dimpotriv, i bazeaz aciunea pe stimularea acesteia). Factori care pot cauza diabetul tip 2 includ: regimul sedentar de via i abundena caloric a dietei moderne, fapt concertizat n obezitate sau mcar indici ai masei corporale ridicai, fumatul de tutun, o mrire a nivelului de colesterol, tensiune (presiunea) arterial nalt.

Diabetul gestational
Diabetul gestational este diabetul aparut la unele femei in timpul sarcinii din cauza insuficientei organismului de a secreta insulina in cantitati necesare pentru a mentine o glicemie (cantitatea de glucoza din sange) in limite normale. Glicemia creste de obicei intre saptamanile 24 si 28 de sarcina. Diabetul gestational este diferit de celelalte tipuri de diabet, prin faptul ca apare in timpul sarcinii si dispare dupa nastere. Alte tipuri de diabet, tipul I si tipul II, se mentin toata viata. Acest tip de diabet este factor de risc pentru aparitia hipertensiunii in timpul sarcinii. Copilul poate avea greutate crescuta la nastere, lucru care complica nasterea naturala. Femeile care au avut diabet gestational in timpul unei sarcini au risc crescut de a face diabet si la sarcinile urmatoare, si au risc mare de a dezvolta diabet de tip II la mai putin de 5 ani de la nastere.

Complicatii in DZ
Toate tipurile de diabet au simptome i complicaii similare. Hiperglicemia poate duce la deshidratare i cetoacidoz. Complicaiile de termen lung sunt de ordin vascular i neurologic. Problemele vasculare sunt de 2 tipuri: macrovasculare i microvasculare; cele macrovasculare sunt reprezentate de maladia cardiovascular (infarct, angin) i accidentul vascular cerebral (AVC); problemele microvasculare sunt nefropatia diabetic, grav maladie renal i retinopatia diabetic (problem care const ntr-o alterare continu i uneori brutal a retinei, fapt care poate conduce la orbire. Tot de natur microvascular este i impoten provocat de diabetul necontrolat, ca i o parte

dintre problemele piciorului diabetic, care se manifest printr-o lentoare a vindecrii plgilor pe extremiti, infecii repetate i dificil de tratat, gangren cu risc de amputare, etc. O alt categorie de complicaii tardive ale diabetului sunt cele de ordin neurologic, anume neuropatia diabetic. Aceasta se manifest prin pierderea senzaiei, simului, n membrele inferioare (picioare) i dureri neuropatice (senzaii de durere, arsur, n picioare, fr cauze imediate externe). Mai pot aparea: - ateroscleroza (depunerea de placi aterosclotice la nivelul peretilor vaselor sanguine) din intreg organismul; - lezarea nervilor (neuropatie) care diminua sau aboleste transmiterea impulsurilor nervoase mesajor la nivelul organelor interne, membrelor sau ale altor parti ale corpului.

Bibliografie: http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-Zaharat/diabetul-zaharat_894 http://ro.wikipedia.org/wiki/Diabet_zaharat http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-gestational/diabetul-zaharat-gestational-desarcina_887 http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-gestational/diabetul-gestational-sau-diabetul-desarcina_854 http://www.sfatulmedicului.ro/Diabet-Zaharat-tip-2/complicatiile-cronice-ale-diabetuluizaharat-non-insulino-dependent_865