Descrierea generala a pietei

Introducere
Cafeaua a aparut in secolul al IX-lea, ajungand ca in prezent sa fie nelipsita din alimentatia majoritatii populatiei, in intreaga lume consumandu-se peste 400 de miliarde de cesti cu cafea. Asta inseamna ca, in medie, fiecare locuitor al planetei bea, in fiecare an, cam 67 de cesti pline cu savuroasa licoare. Si asta nu este tot pentru ca, in acest moment, daca privim lucrurile din punctul de vedere al volumului total al afacerii, industria cafelei este pe locul al doilea in lume, fiind depasita ca amploare numai de cea petroliera. Astfel, in aceasta bransa lucreaza peste 20 de milioane de oameni si exista tari care, din punct punct de vedere economic sunt practic dependente de felul in care evolueaza aceasta industrie. Pe piata mondiala cafeaua se situeaza, alaturi de ulei, otel si cereale, printre materiile prime de export de inalta valoare, situatia economica a multor tari prim-producatoare de cafea depinzand aproape in intregime de exportul cafelei, pentru bunastarea lor nationala. Cele mai importante piete ale cafelei se afla la New York si Londra, unde se negociaza varietati de cafea din speciile Arabica si respectiv Robusta. Pretul cafelei difera mult, in functie de cerere si oferta si el este in mod continuu influentat de factori cum ar fi: modificarile de clima, miscarile politice si calitatea, precum si volumul productiei de cafea.

Istoria cafelei
Istoria cafelei este la fel de bogata ca insasi cafeaua, datand de mai mult de 1000 de ani. In Occident, istoria cafelei incepe acum trei secole, dar in Orientul Mijlociu ea este consumata de toate paturile sociale inca din vechime.Prima referinta la cafea, din surse inregistrate, dateaza din secolul al IX-lea, dar cu multe secole inainte, existau multe legende arabe despre bautura misterioasa si amara cu puteri stimulatoare. Primele plante de cafea au fost aduse pe coastele Marii Rosii din Africa.La inceput cafeaua era considerata aliment si nu bautura. Triburile est-africane macinau boabele crude de cafea si prin amestecarea cu grasime animala obtineau o pasta pe care o modelau sub forma de bile. Acestea erau consumate de razboinicii tribului pentru a avea mai multa energie in timpul luptelor. Incepand cu anul 1000 e.n., renumitul tamaduitor Avicenna, administra cafeaua in chip de medicament. Etiopienii obtineau un fel de vin din fructele de cafea, prin fermentarea in apa a boabelor uscate. Cafeaua crestea in mod natural si in Peninsula Arabiei si din secolul 11 aici cafeaua a fost preparata ca bautura calda.
2

Se pare ca originea cafelei se afla pe continentul african, intr-o zona a Etiopiei cunoscuta sub numele de "Kaffa". De acolo ea se raspandeste in Yemen, apoi in Arabia si Egipt. Cultivarea cafelei s-a extins rapid in toate aceste tari si servitul cafelei a devenit un obicei zilnic placut. Spre sfarsitul sec. al XIV-lea, societatile care practicau comertul au inceput sa-si dea seama de marele potetial pe care il reprezinta cafeaua si au lansat-o cu succes in Europa. Cererea de cafea in Orientul Apropiat era extrem de mare si toate transporturile de cafea care paraseau Yemenul cu destinatia Alexandria si Constantinopol erau foarte bine controlate si pazite pentru ca nici o planta sa nu iasa din tara. In ciuda acestor restrictii, musulmanii in timpul pelerinajului lor la Mecca, au reusit sa ascunda si sa ia cu ei plante de cafea si sa le cultive in tarile lor. Astfel, a inceput cultivarea cafelei in India. Cafeaua a intrat in Europa la acea vreme prin portul Venetia, unde aveau loc schimburile comerciale cu negustorii arabi. Bautura a devenit obisnuita in randul populatiei in momentul in care vanzatorii ambulanti de limonada au inclus-o in oferta lor ca alternativa la bauturile reci. De asemeni, multi dintre negustorii europeni au inceput sa bea cafea in calatoriile lor si au adus acest obicei in Europa. Asemanarile fonetice dintre cuvantul "cafea" si echivalentii sai europeni ( in italiana "caffe", in franceza "caff" si "kaffee" in germana, de exemplu), i-au determinat pe oameni sa creada ca numele provine din "Kaffa", provincia etiopiana de unde cafeaua isi trage obarsia.Dar o alta ipoteza a sugerat ca acest cuvant povine din arabescul"quahwek", care inseamna "stimulant" . Pe la mijlocul secolului 17, olandezii dominau comertul naval si au introdus cultivarea la scara mare a cafelei in coloniile lor din Indonezia, pe insulele Java, Sumatra, Sulawesi si Bali. Cafeaua a ajuns in America Latina cateva decenii mai tarziu cand francezii au adus o planta de cafea in Martinica. La jumatatea secolului 19, o boala rara a plantelor s-a raspandit prin plantatiile de cafea din Asia de sud-est si culturile au fost compromise. Astfel, Brazilia a devenit cea mai mare producatoare de cafea, onoare pe care o detine si astazi. Este interesant ca, desi cafeaua este originara din Africa, cultivarea arborelui in aceasta parte a lumii este relativ recenta. De fapt, plantatorii britanici au fost cei care au reintrodus cresterea cafelei in Africa, chiar dupa Primul Razboi Mondial, infiintand plantatii in zone care ofereau un climat si un sol propice infloririi arborelui.

Structura pietei din Romania

In Romania se consuma anual 2,3 kilograme de cafea pe cap de locuitor, de trei ori mai putin decat in Germania si de doua ori mai putin decat in Austria, conform datelor furnizate de Asociatia Romana a Cafelei (ARC), preluate de la Organizatia Mondiala de profil. Regional, nici vecinii est-europeni nu sunt mari consumatori de cafea, dar depasesc anual, 3 kilograme pe cap de locuitor. Piata de cafea din Romania reprezinta putin peste 25.000 tone si are o valoare de 364,5 milioane dolari, fiind impartita in trei segmente: prajita, solubila si specialitati. Membrii ARC spun in unanimitate ca romanii consuma preponderent cafea prajita, dar si specialitatile au inregistrat o crestere semnificativa in ultimii ani.

Capacitatea pietei
Kraft Foods Romania este producator si distribuitor al marcilor de cafea Jacobs si Nova Brasilia si una din companiile de top de pe piata produselor zaharoase. Compania vinde in lume aproximativ 94 de miliarde de cesti cu cafea anual, echivalentul a 257 milioane cesti cu cafea in fiecare zi. Portofoliul Kraft Foods cuprinde alaturi de Jacobs, marci de cafea precum Carte Noire, Gevalia, Jacques Vabre, Maxwell House. Kraft Foods a generat 1.1 mld USD venit net din vanzarile de noi produse in 2002, iar in 2001 i s-a acordat titlul de "Compania Anului pentru Produse Noi" de catre revista New Products. Cafeaua Jacobs detine locul doi pe piata romaneasca a cafelei, iar Jacobs Kronung este lider in segmentul cafelei premium. ELITE Romania a fost infiintata in anul 1994. In ultimii 6 ani, Elite a fost lider la vanzarea cafelei in Romania, avand consum de 30000t pe an si un profit de 60 milioane euro.

Dinamica pietei
Consumul de cafea din Romania este aproape de cinci ori mai mic decat media europeana, arata un studiu realizat institutul de cercetare a pietei, GFK. Potrivit studiului, in Romania, un roman consuma anual circa 1,83 kg de cafea, in timp ce europenii beau nu mai putin de 5,3 kg de cafea. Un alt fenomen reflectat de studiul GFK este si o scadere cu 3% a consumului de cafea, fata de perioada similara a anului trecut. Principalele cauze identificate de reprezentantii Asociatiei Romane a Cafelei sunt pretul mare al acestui produs, prohibitiv pentru mare parte din consumatorii romani. Asociatia Romana a Cafelei considera ca una dintre cauzele care au generat o scadere a pietei cafelei boabe si macinate cu 3% conform studiului GFK, ar putea fi generata si de faptul ca acest produs, cafeaua, este purtator de accize, ceea ce atrage dupa sine preturi mari. Ca rezultat, cafeaua devine greu accesibila consumatorilor romani. Piata cafelei din Romania inregistreaza un consum de trei ori mai mic decat in alte tari din Europa. Cauza principala o reprezinta nivelul actual al accizelor, unul dintre cele mai ridicate din Europa: 850 euro/tona la cafeaua verde, 1250 euro/tona la cafeaua prajita si 5000 euro/tona la

cafeaua solubila. Aceste accize se regasesc in pretul final al pachetului de cafea in proportie de 20%, ceea ce face ca acest produs sa fie greu accesibil consumatorilor romani.

Consumatorul
Conform unui studiu ce a fost realizat pe un esantion de 850 persoane cu varsta cuprinsa intre 18 si 65 ani si este reprezentativ pentru mediul urban, pentru categoria de varsta luata in calcul. 83.6% dintre persoanele adulte au consumat cel putin o data cafea in ultima saptamana. Femeile consuma cafea intr-o proportie mai mare decat barbatii (86.0% femei vs 80.6% barbati), iar persoanele mai in varsta consuma cafea intr-o proportie mai mare decat cele tinere (86.1% persoanele peste 30 ani vs 77.7% persoanele cu varsta intre 18 si 30 ani). Dintre tipurile de cafea prezente pe piata, cafeaua naturala detine partea leului. Astfel, 74.3% din populatia adulta consuma cafea, 13.7% consuma cappuccino si 12.8% consuma cafea instant. Cafeaua instant si cappuccino sunt consumate intr-o proportie mai mare de tineri (sub 30 de ani), in timp ce cafeaua naturala este consumata intr-o proportie mai mare de persoanele cu peste 30 de ani. Prin comparatie cu celelalte categorii, cappuccino este consumat intr-o proportie mai mare de femei, in timp ce cafeaua instant este consumata intr-o proportie mai mare de persoanele cu studii superioare. Daca cafeaua naturala este bauta zilnic de 80.3% dintre consumatori, nu acelasi lucru se poate spune si despre cafeaua instant sau cappuccino. Astfel, acestea sunt consumate zilnic doar de 35.3% (cafea instant) respectiv 22.4% (cappuccino) din persoanele care consuma aceste tipuri de cafea. Frecventa cea mai mare de consum a cafelei naturale o intalnim la femei, la persoanele cu varsta medie (31-45 ani) si persoanele cu venituri medii si mari. Cafeaua instant si cappuccino sunt consumate cu frecventa mai mare in special de persoanele mai in varsta (peste 45 ani). Consumatorii de cafea naturala beau in medie 1.9 cesti pe zi, in timp ce consumatorii de cafea instant si cappucino consuma in medie 1.4 respectiv 1.3 cesti pe zi. In timp ce cafeaua naturala se bea cu predilectie dimineata (93.4% din consumatorii de cafea naturala), consumul de cappuccino este relativ echilibrat de-a lungul zilei (44.7% dimineata, 30.9% la pranz,30.2% dupa amiaza si 14.6% seara. Cafeaua instant ocupa din acest punct de vedere o pozitie intermediara, cu un consum relativ ridicat dimineata (68.6%), dar semnificativ la pranz si dupa amiaza (28.1% respectiv 21.7%). Prin comparatie cu celelalte categorii de varsta, consumul de cafea naturala este polarizat dimineata la persoanele in varsta (peste 45 ani) si este mai mare dupa amiaza la persoanele cu varsta medie (31-45 ani) si seara la persoanele tinere (cu varsta sub 30 ani). Cafeaua - fie ca este cafea naturala, instant sau cappuccino este preferata fie medie fie tare de majoritatea consumatorilor. Doar aproximativ 11% dintre consumatori prefera cafeaua (de orice
5

tip) slaba. Tinerii sub 30 de ani au o inclinatie mai mare catre cafeaua tare in timp ce persoanele mai in varsta consuma cafeaua mai slaba. 18.6% respectiv 14.5% din persoane consuma cafeaua naturala respectiv cafeaua instant fara zahar. Interesant este ca 50.2% din consumatorii de cappuccino adauga zahar la acesta. Majoritatea celor care adauga zahar la cafea utilizeaza o lingurita sau mai putin de zahar. In medie se adauga mai mult zahar la cafeaua instant decat la cafeaua naturala. Ca o tendinta generala, persoanele cu educatie superioara si persoanele cu venituri medii si mari consuma in mai mare masura cafeaua fara zahar, prin comparatie cu celelalte grupe de persoane. In ultimii doi ani, consumul de cafea pe plan local s-a prabusit, ajungand acum la o medie de 2,3 kg pe cap de locuitor, cifra cu care Romania se plaseaza pe locul 49 in clasamentul mondial al consumatorilor acestei bauturi. Spre comparatie, si vecinii bulgari beau mai multa cafea (2,9 kg pe cap de locuitor anual), iar in tarile nordice consumul ajunge la 12 kg pe an.

Competitori pe piata
Cel mai mare segment al pietei, cafeaua prajita, cu vanzari de 72 de milioane de euro in primul semestru al acestui an, se imparte intre Jacobs (Kraft), Doncafe (Strauss), Tchibo (Tchibo Germania), Nova Brasilia (Kraft Foods) si Fortuna (Cafea Fortuna), branduri care detin cumulat o cota valorica de 90%. Pe piata cafelei, Kraft Foods Romania si Doncafe isi disputa prima pozitie, avand cote de piata apropiate ca valoare. Cele doua companii nu au dorit insa sa precizeze ce cota de piata detin pe acest segment.

Potrivit companiei, Kraft Food Romania este lider de piata in categoria de cafea, cota de piata valorica. Jacobs este brandul numarul 1 in segmentul de specialitati de cafea incepand cu luna ianuarie 2006. Jacobs este marca preferata de cafea a romanilor. 29,54% dintre ei beau cafea Jacobs. Doncafe se situeaza pe treapta a doua a preferintelor cu 19,54%. Tchibo, Amigo si Lavazza detin cote de 7,21%, 4,54%, 5,36%. 10,74% dintre romani prefera o alta marca decat cele mentionate, iar 23,07% nu beau cafea. In momentul deciziei de cumparare, doar 8,44% dintre romani aleg cafeaua in functie de pret si 30,61% in functie de firma producatoare.60,95% dintre romani sunt influentati in decizia de cumparare de aroma si taria cafelei.

1. SCOPUL CERCETARII
Scopul acestei cercetari este de a identifica comprotamentul consumatorilor de cafea in vederea determinarii preferintelor consumatorilor potentiali si a intentiilor lor de cumparare.

2. DEFINIREA OBIECTIVELOR SI IPOTEZELOR CERCETARII

Obiectivele principale : studierea comportamentului consumatorilor de cafea preferinte ; studierea atitudinii consumatorilor referitor la raportul calitate pret la diferite marci de cafea.

Obiective secundare : studierea frecventei de consum a cafelei ; determinarea influentei venitului asupra comportamentului de consum ; determinarea influentei categoriei socio-profesionale asupra comprotamentului de consum. Ipotezele cercetarii : comportamentul consumatorilor este favorabil ; produsul este consumat in mod frecvent ; campaniile promotionale influenteaza pozitiv consumul de cafea .

3. ESANTIONUL SI CHESTIONARUL Definirea colectivitatii statistice

Colectivitatea generala reprezinta multimea asupra careia se vor generaliza rezultatele cercetarii. Colectivitatea statistica consta in totalitatea persoanelor de peste 18 ani care consuma cafea. Unitatea de observare avuta in vedere este individul, iar unitatea de sondaj este stabilita ca fiind persoana peste 18 ani, indiferent de sex sau de categorie socio-profesinala.

Stabilirea metodei de recoltare a informatiilor

Recoltarea informatiilor se va face prin metoda anchetei. Tehnica folosita va fi cea a interviului structurat, tuturor subiectilor fiindu-le prezentat acelasi chestionar.

Dimensionarea esantionului
In determinarea dimensiunii esantionului avem restrictii de ordin statistic si organizatoric. Marimea esantionului va fi calculata pe baza urmatoarei formule:

unde: n - reprezinta marimea esantionului; t - reprezinta coeficientul asociat probabilitatii de garantare a rezultatelor cercetarii; p - reprezinta ponderea atributelor pe care le poseda colectivitatea; q - 1-p reprezinta ponderea atributelor pe care nu le poseda colectivitatea; e reprezinta marja de eroare. Pentru a determina marimea esantionului in cazul esantionarii aleatoare am avut in vedere atat nivelul de precizie al estimarii (eroare admisa) cat si intervalul de incredere. Astfel, am considerat o eroare admisa de 3%, la nivelul de incredere de 96%, care conform tabelului distributiei z are valoarea de 2,06. Marimea esantionului, n, am determinat-o in cazul procentelor, dupa formula de mai sus. Deoarece nu detinem informatii anterioare despre p, procentul celor care vor raspunde DA, adoptam nivelul maxim pe care-l poate atinge acesta, p = 50 %. - proportia in care componentele esantionului au caracteristica investigata p este necunoscuta; - coeficientul t corespunzator unei probabilitati de garantare a rezultatelor P=95% este 2,06; - eroarea limita acceptabila e sa nu fie mai mare de 3%. 2 n = (2,06) * 0,5 * (1 0,5) / (0,03)2 = 4,2436 * 0,25 / 0,0009 = = 1178,77 ~ 1178 persoane

Din lipsa de fonduri si de timp, cercetarea va lua caracterul uneia exploratorii, chestionarele fiind aplicate doar unui numar de 20 de persoane.

Metoda de esantionare
Metoda de esantionare aleasa este esantionarea in trepte deoarece nu dispunem de o lista cu populatia Bucurestiului de peste 18 ani, care ar fi permis o esantionare aleatoare sistematica.

Elaborarea chestionarului
Dupa o scurta introducere se va trece la intrebarile propriu zise. In chestionar s-au folosit intrebari deschise si inchise ( acestea din urma constituie majoritatea). Intrebarile deschise sunt cele care permit subiectului sa formuleze un raspuns liber. Intrebarile inchise folosesc diverse scale de masurare pentru a culege raspunsurile subiectilor. Intrebarile 1 si 11 sunt intrebari filtru. Intrebarile 1, 11, 17, 21 sunt intrebari dihotomice ( cu optiuni simple, cu doua variante de raspuns). Intrebarile 5 si 10 sunt intrebari cu mai mult optiuni, iar intrebarile 1, 2, 3, 4, 6, 7, 8, 9, 12,13 sunt intrebari cu o singura optiune. Intrebarile de la sfarsitul chestionarului, cu numerele 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20,21 sunt intrebari de indentificare. In ceea ce priveste tipurile de scale folosite, acestea sunt: Scala nominala binara ( intrebarile dihotomice 1, 2, 11, 17, 21) Scala nominala cu alegere multipla ( Intrebarile 5 si 10) Scala nominala cu alegere unica (intrebarile 1, 2, 3, 4, 6, 7, 8, 12,14, 16,19,20) Scala nominal (intrebarea 18) Scala diferentiala semantica ( intrebarea 9) Scala Likert (intrebarea 13) Scala proportionala (intrebarea 15)

Buna ziua! Ma numesc Negru Oana Andreea / Olaru Adelina, sunt studenta la Academia de Studii Economice din Bucuresti, specializarea Management Economic. Realizez un studiu despre comportamentul populatiei referitor la consumul de cafea. Sunteti dispus(a) sa-mi acordati cateva minute pentru realizarea acestei cercetari? CHESTIONAR

1. Consumati cafea? a) da; Continuati interviul. b) nu. Sariti la intrebarea 14 2. Daca da, cat de des? a) Zilnic b) Ocazional 3. Ce marca de cafea consumati? a) Doncafe; b) Tchibo; c) Jacobs; d) Nova Brasilia; e) Altele: 4. Ce apreciati cel mai mult la cafeaua pe care o cumparati? a) Aroma b) Gustul c) Taria

5. Ce va determina sa cumparati cafea? a) Reclama b) Pret c) Ambalaj

10

d) Marca e) Disponibilitatea produsului 6. Cat de des cumparati cafea? a) Saptamanal b) O data la 2 saptamani c) Lunar d) Mai rar 7. In ce cantitate cumparati cafea? a) 250 g b) 500 g c) 1000 g d) Mai mult 8. Cu ce ocazie? a) Pentru consum zilnic b) Pentru cadouri c) Cu alte scopuri

9. Ierarhizati urmatoarele marci de cafea in ordinea frecventei cu care le cumparati: 1-cea pe care o cumparati cel mai des. 6- cea pe care o cumparati cel mai rar. Elita Tchibo Jacobs Nova Brasilia Douwe Egberts Amigo

11

10. De unde cumparati cafea? a) Hypermarket b) Supermarket c) Magazinele din cartier(piata) d) Alte locatii 11. Campaniile promotionale la cafea v-au determinat sa cumparati o cantitate mai mare? a) Da b) Nu 12. Cine cumpara cafeaua in familie? a) Sotul b) Sotia c) Alti membrii ai familiei

13. Exprimati-va acordul sau dezacordul cu privire la: Dezacord total (-2) Mesajele transmise in campania publicitara sunt importante Cumpar mai multa cafea cand sunt promotii Ambalajul ma influenteaza adesea
12

Dezacord(-1)

Neutru(0)

Acord(+1)

Acord total (+2)

Pretul imi influenteaza decizia de cumparare 14. Cate persoane locuiesc impreuna cu dumneavoastra avand un buget comun? a) o persoana b) 2-3 persoane c) > 3 persoane 15. Carei categorii de varsta apartineti? a) 18-25 b) 25-30 c) 30-40 d) 40-65 16. Venitul total net pe care l-a incasat familia dvs. in luna trecuta a fost: a) sub 500 lei; b) 500 1.000 lei; c) 1.000 2.000 lei; d) peste 2.000 lei. 17. Sexul: a) femeiesc; b) barbatesc. 18. Stare civila: a) Necasatorit(a) b) Casatorit(a) c) Divortat(a) d) Vaduv(a) 19. Care este ultima forma de invatamant absolvita: a) liceu;
13

b) scoala postliceala; c) studii universitare; d) studii postuniversitare. 20. In ce categorie socio-profesionala va incadrati: a) student/elev; b) somer; c) pensionar; d) angajat. 21. Localitatea de domiciliu: a) Bucuresti; b) Provincie.

14

 Elaborarea fisei de observare

Fisa de observare
Numele si prenumele observatorului: Locatie: Ora observarii: 1. Apartenenta la sex a persoanei observate: a) Masculin b) Feminin

2. Varsta persoanei observate: a) 18 - 30 ani b) 30 50 ani c) Peste 50 ani

3. Marca de cafea aleasa: a) Doncafe b) Jacobs c) Tchibo d) Nova Brasilia e) Alta:.

4. Cantitatea cumparata: a) 250 g b) 500 g c) 1000 g

15

d) Mai mult

5. Pretul produsului ales (pe bucata): a) Sub 10 lei b) Intre 10,01 lei si 15 lei c) Peste 15,01 lei

6. Timpul petrecut la raion: a) Mai putin de 1 minut b) Intre 1,01 si 3 minute c) Intre 3,01 si 5 minute d) Mai mult de 5 minute

16

5. CULEGEREA SI PRELUCRAREA DATELOR

Chestionarul se va completa stand fata in fata cu persoana intervievata. Astfel se poate observa cel mai bine reactia persoanei si se pot afla cele mai multe informatii. Aria geografica a cercetarii este orasul Bucuresti, iar ancheta se va face in hipermarketul Auchan Titan de catre Olaru Adelina si in hipermarketul Cora Lujerului de catre Negru Oana Andreea. Culegerea informatiilor se va face in intervalul orar 12:00 20:00, in perioada 26.04 06.05 de catre cei 2 operatori de interviu. Observarea se va facea in acelasi interval orar, in aceeasi locatie.

17

6.

ANALIZA SI INTERPRETAREA CHESTIONARELOR

Intrebarea 1 : Consumati cafea? Raspuns Frecventa absoluta Da 20 Nu 0 Total 20 Intrebarea 2 : Cat de des? Raspuns Frecventa absoluta Zilnic 9 Ocazional 11 Total 20 Intrebarea 3 : Ce marca de cafea consumati ? Raspuns Frecventa absoluta Doncafe 9 Tchibo 13 Jacobs 16 Nova Brasilia 3 Altele 0 Total 41 Intrebarea 4 : Ce apreciati cel mai mult la cafeaua pe care o cumparati? Raspuns Frecventa absoluta Aroma 9 Gustul 6 Taria 5 Total 20

Intrebarea 5 : Ce va determina sa cumparati cafea? Raspuns Frecventa absoluta Reclama 5 Prt 11 Ambalaj 2 Marca 16 Disponibilitatea 7 produsului Total 41 Intrebarea 6 : Cat de des cumparati cafea? Raspuns Frecventa absoluta Saptamanal 8
18

O data la 2 saptamani Lunar Mai rar Total

6 1 5 20

Intrebarea 7 : . In ce cantitate cumparati cafea? Raspuns Frecventa absoluta 250 g 7 500 g 8 1000 g 5 Mai mult 0 Total 20

Intrebarea 8 : Cu ce ocazie? Raspuns Frecventa absoluta Pentru consum zilnic 15 Pentru cadouri 2 Cu alte scopuri 3 Total 20 Intrebarea 9 : Ierarhizati urmatoarele marci de cafea in ordinea frecventei cu care le cumparati.

19

Intrebarea 10: De unde cumparati cafea? Raspuns Frecventa absoluta Hypermarket 13 Supermarket 19 Magazinele de cartier(piata) 14 Alte locatii 1 Total 47

Intrebarea 11 : Campaniile promotionale la cafea v-au determinat sa cumparati o cantitate mai mare? Raspuns Frecventa absoluta Da 14 Nu 6 Total 20

Intrebarea 12 : Cine cumpara cafeaua in familie? Raspuns Frecventa absoluta Sotul 1 Sotia 5 Alti membrii 14 Total 20

Intrebarea 13 : Exprimati-va acordul sau dezacordul cu privire la: Frecventa absoluta Raspuns Dezacord total Dezacord Neutru Acord Mesajele transmise in 2 0 9 8 campania publicitara sunt importante Cumpar mai multa cafea cand 0 3 1 10 sunt promotii Ambalajul ma influenteaza 3 5 9 2 adesea Pretul imi influenteaza decizia 1 1 2 9 de cumparare Total 6 9 21 29

Acord total 1

6 1 7 15

Intrebarea 14: Cate persoane locuiesc impreuna cu dumneavoastra avand un buget comun? Raspuns Frecventa absoluta
20

O persoana 2-3 persoane >3 persoane Total

7 13 0 20

Intrebare 15: Carei categorii de varsta apartineti? Raspuns Frecventa absoluta 18-25ani 17 25-30ani 3 30-40ani 0 40-65ani 0 Total 20

Intrebare 16: Venitul total net pe care l-a incasat familia dvs. in luna trecuta a fost: Raspuns Frecventa absoluta Sub 500 lei 1 500-1.000 lei 8 1.000-2.000 lei 5 Peste 2.000 lei 6 Total 20

Intrebare 17: Sexul Raspuns Frecventa absoluta Femeiesc 14 Barbatesc 6 Total 20 Intrebare 18: Stare civila Raspuns Frecventa absoluta Necasatorit(a) 17 Casatorit(a) 3 Divortat(a) 0 Vaduv(a) 0 Total 20 Intrebare 19: Care este ultima forma de invatamant absolvita? Raspuns Frecventa absoluta Liceu 17 Scoala postliceala 0 Studii universitare 3 Studii postuniversitare 0 Total 20
21

Intrebare 20: In ce categorie socio-profesionala va incadrati? Raspuns Frecventa absoluta Student/elev 15 Somer 0 Pensionar 0 Angajat 5 Total 20

Intrebare 21: Localitatea de domiciliu Raspuns Frecventa absoluta Bucuresti 12 Provincie 8 Total 20

22