Zamolxe .i Kogaionul "Muntele care se ascunde privirilor" nu se vrea o formulare metaforic , ci o realitate a c rei acceptare si .ntelegere .l ancoreaz ..

ntr-un spatiu geografic determinat .n contextul unor legi fizice. Este vorba de Muntele Gugu (2. 291 m) din Masivul Tarcu-Godeanu, semn de hotar, convergent, pentru cele trei provincii istorice: Banatul, Ardealul si Oltenia, care constituiau arealul spiritualit tii si politicului geto-dacilor, dar si a ceea ce avea s. fie Dacia Felix, dup. cucerirea de catre imperiu. Personajul Zalmoxis (denumire dat. de Herodot (484-425 i.d.h. ) .n "Istorii") sau Zamolxis (dup . Strabon (63 i.d.h. -19 d.h. ) .n "Geografia") pare a se reg si sub aceast .. denumire de-a lungul secolelor .n formele de manifestare spiritual. la geto-daci, precum si la traci, cu un specific aparte pentru teritoriile nord-dun rene, prin personaje cu rol de mari preoti, care s-au identificat cu zeul suprem al c rui nume l-au .mprumutat. Herodot, p rintele istoriei, .l plaseaz . . pe unul din acesti Zalmoxis ca si contemporan cu Pitagora, iar pentru a-i da o dimensiune peren , adaug : "...mi se pare, .ns , c . el a tr it cu multi ani .nainte de Pitagora"(Istorii. IV. 96). Personajul Zalmoxis, contemporan cu Pitagora, era considerat un reformator, pent ru c. el, prin .nv t turile pe care le propov duia, a adus "zalmoxianismul " mai .. . aproape de puterea de .ntelegere a poporului, popor care l-a cinstit ca pe unul "vrednic de domnie", adic . de a conduce, a sf tui. .n baza afirmatiilor lui Herodot cu privire la Zalmoxis, despre care spune -legat de natura lui uman -c. "fiind doar un muritor, a fost rob, .n Samos, robul lui Pitagora", se pot formul a c teva idei: -Cunosc nd c .. Pitagora (cca 580 -500 i.d.h. ) a f cut c l torii de studii .. ..n Iudeea, Persia, Fenicia, Egipt, apoi Sparta si Creta, se pare c . l-ar fi .. nt lnit

pe acel epopt .n zalmoxianism . .. n c l toria din Egipt, unde, conform lui Strabon, deprinsese cunostinte astronomice de la initiatii (preotii) de acolo. Este posib il ca Pitagora si epoptul .n zalmoxianism, care va deveni un Zamolxis, s . se fi apropiat ca dasc l-nv t cel si nu neap rat ca st p n-sclav. Trebuie subliniat c. .. ... . si la epoptii .n zalmoxianism c l toriile de studii erau relativ curente, dac . .. se au .n vedere cele scrise de Lucian de Samosata .n "Scitul sau oaspetele", unde este vorba de Toxaris -figur . legendar -care a vizitat Atena .n vremea lui Solon (sec VII i.d.h. ), cu mult .naintea lui Anacharsis. -Initierea va fi durat p n la anul 531 i.d.h., c nd Pitagora emigreaz . .. n Italia .. . si politic , meridional , la Crotona, unde fundeaz . o comunitate religioas .. datorit . c reia cetatea obtine suprematia .n regiune, devenind un model, ulterior, si pentru Tarent si Siracuza. Aici este posibil ca epoptul .n zalmoxianism, devenit colaborator apropiat lui Pitagora, s. se fi " mbog tit"(cf. Herodot. IV.. 95), ca dup . aceea "...s . se .ntoarc .. pentru .. n patria lui, unde a cl dit o cas . pe fruntasii t rii, adunarea b rbatilor, .n care .i punea s . benchetuiasc .. .nv t ndu-i..." (Herodot). Ceea ce pare o certitudine .n relatia celor doi, este .. faptul c .

getul a fost profund marcat de cunostiintele astronomice .. .n nv tate Egipt si la Samos, la care se adaug . initierea f cut . de Pitagora .n matematic . . si filozofie. Herodot subliniaz : "Zalmoxis avuse leg turi cu grecii si cu Pitagora , un .nsemnat g nditor al acestora..." Pitagora i-a transmis getului -ca o premier . pentru lumea sa -realitatea c . matematica este o stiint . demonstrativ , iar numerele, principiul, r d cina si sursa tuturor lucrurilor. Atentia s-a concentr at .. asupra num rului 10, care ap rea sub forma unui triunghi, cu laturile alc tuite . num rul din patru unit ti (tetraktys) In cosmologie, Pitagora .i va fi transmis c .. avea un rol esential, el constituind partea rational. a universului, granita lui cu infinitul. . Ceea ce s-a p strat din toate acestea, implantate de Zalmoxisul secolului VI i.d.h. .n structura spiritual .. a geto-dacilor nord-dun reni, ca form . de g ndire si conceptie, independent de elementele filozofice si stiintifice, a fost o profund . religiozitate. Trebuie mentionat c .. n acea perioad . istoric , c nd noul Zalmoxis reforma religia geto-dacilor, tulbur tor, . ..n .ntreaga lume antic . se .nt mplau lucruri deosebite, decisive pentru istoria umanit tii: ..

-La Babilon, .n timpul lui Nabucodonosor, se construia ( ntre 605-526 i.d.h. ) zigguratul Etemenaki, cunoscut ca "Turnul lui Babel", .n mod cert si cu rol de observator astronomic. -Tr ia si crea filozoful chinez Lao-Tse (604-531 i.d.h. ), .ntemeietorul daoismului. -Tr ia si crea Zarathustra (599-522 i.d.h. ), filozof si .ntemeietor al religiei

iraniene. -Tr ia Sakya-muni, adic .. Gauthama Buddha (555-486 i.d.h. ), .ntemeietorul budismului. -Tr ia filozoful si moralistul Kon -Fu -Tz .. (551 -479 i.d.h. ), .ntemeietorul confucianismului. -Se scriau cele mai vechi p rti ale Bibliei, parte redactate .n sec. VI i.d.h. -.n Capitoliul din Roma se instala un simbol de origine etrusc , "Lupoaica", devenit. simbolul cet tii Eterne. O explicatie la aparitia aceastei incredibile liste de reformatori si reforme, a r putea fi cele spuse de Diodor din Sicilia (?-21 d.h. ): " ntr-adev r, se povesteste la arieni c . Zarathustra a f cut s . se cread . c.. i-a dat . o zeitate bun legile .ntocmite de el. La asa-numitii geti, care se cred nemuritori, Zamolxis sustine si el c . a intrat .. n leg turi cu zeita Hestia, iar la iudei Moise cu divinitatea c reia .i spune Iahve..."("Biblioteca istorica" 1. 94. 2. ) Dup .. ntoarcerea acas , ZAMOLXE avea s . construiasc . amintita "cas " . ..n care-i aduna pe puternicii t rii, pun ndu-i s .. "benchetuiasc ", cert fiind vorba de mese rituale, .nv t ndu-i c . sunt nemuritori. Aceast . "cas " trebuie s .

.. . se fi aflat .ntr-o zon . accesibil .. ..n care si frecventat . Herodot specific , legat de casa marele preot f cea cunoscute .nv t turile sale . .. era o . .. n "adunarea b rbatilor", c constructie cu caracter public si aminteste c . noul Zamolxis a poruncit s . i se construiasc . apoi si o locuint .. . .n care avea s . . subp m ntean , de uz personal, tr iasc . timp de trei ani, f c nd prorociri bazate pe semne ceresti si primind . .. numele de zeu, dup . care s-a retras, "petrec ndu-si viata . ..ntre . ntr-o pester ..." perioada de locuire .n acel centru unde era "casa b rbatilor" si retragere, din textele lui Herodot si Strabon se constat . c. a existat o perioad . de locuire de trei ani .ntr-o locuint ... . .nsemnat prorociri pe baz subp m ntean , care a . de semne ceresti, ceea ce ne poate duce la concluzia c . acea locuint . ar fi putut fi un observator astronomic, construit undeva .ntr-o zon . favorabil . observ rii mersului astrelor si planetelor, care nu putea fi dec t un munte, devenit o zon sacr . . De-a lungul timpului, au fost numeroase propuneri ale istoricilor .n leg tur . . cu

"zona sacr " sau "muntele sacru", .n mai tot lantul Carpatilor, cum ar fi Muntii C limani (M. Sadoveanu) sau Vf. Omul (N. Densusianu). .mpotriva acestor variante de amplasare a Kogaionului-muntele sf nt-s-au ridicat obiectii legate de faptul c. muntele .n cauz . trebuia s . fie, neap rat, "un munte ascuns", asa cum pretind vechile traditii. .n leg tur . . cu localizarea Kogaionului (Cogaenum, Kogaionon, Gogaionul), trebuie amintit c. majoritatea istoricilor, urm nd pe Constantin si Hadrian Daicoviciu, sustin ideea c. muntele "Kogaionon" al dacilor este Dealul Muncelului ( Dealul Gr distei), din Muntii Or stiei, cu complexul s u de sanctuare. Istorici de seam. ca C. C. Giurescu si Dinu C. Giurescu par a admite c. Cogheonul ar fi actualul munte Gugu, bazat, .n principal, pe existenta unei pesteri situat . aproape de v rf, adus .. n atentie de naturalistul Alexandru Borza .n anul 1942, dar si pe o similitudine de fonetism: Cogheon, Coghen, Gugu, at t pentru munte, c t si pentru apa care curge .n preajma lui (amintit . . de Strabon) Conform vechilor traditii, o .nsusire a muntelui sacru trebuia s . fie aceea de a se ascunde privirilor, dar nu .ntr-o banal . ceat , care ar exclude ideea de supranatural. Or, un asemenea fenomen, real, a fost descris: "...acest cel mai .nalt pisc al masivului Godeanu uneori se ascunde. Dac . vii din Retezat spre apus si e senin si soarele str luceste .n sens avantajos, Gugu poate fi .. .n . nv luit ceat , sau cine stie cum si .n ce, fiindc . . pentru vedere apar numai cerul si orizontul, ca si cum muntele ar fi str veziu. Nu se .nt mpl . .. totdeauna aceasta, poate destul de rar, dar uneori muntele Gugu se ascunde. " (Victor

Kernbach-"Muntele ascuns al lui Zamolxis", Rom nia pitoreasc . nr. 7/1972). .nainte de a da o explicatie acceptului de egalitate .ntre "muntele sacru" si Vf . Gugu, trebuie subliniat c . este vorba de un fenomen optic de total . refractie a luminii, care se produce .n anumite conditii meteo. El se datoreaz . straturilor de aer, cu densit ti diferite, care se "pliaz " pe versantii estici ai muntilor din zon , .n conditii de calm atmosferic local. Fenomenul, de o deosebit complexitate, poate fi explicat prin rolul de factor determinant ce-l are "centr ul de frig local", generat de prezenta a dou . c ld ri glaciare . ..n imediata apropiere a v rfului Gugu si a v rfului Cracul Pesterii, care modific . densitatea stratului de aer si, implicit, indicele de refractie. Un alt fenomen asociat acestui "centru" este cel de drenare a nebulozit tii (ceat , nori) de pe versantul estic . n albia p r ului Branului. Pe al celor dou . v rfuri sub forma unui condens . .. versantul vestic, fenomenul determin . precipitatii, care alimenteaz .. . p r ul Izvorul Gugului. In aceste conditii, mai ales deasupra versantului r s ritean, .. este frecvent cer senin. Caracteristicile mentionate confer. locului o tr s tur. .. de "sacralitate", dar mai ales versantului estic .i ofer . conditii ce permit observarea cerului. Conex nd cele de mai sus cu afirmatia lui Strabon legat .. de faptul c . Zamolxis " ntemeiat pe semne ceresti, f cea prorociri. . ", se pot avansa urm toarele: -. .n perioada .n care Zamolxis " i .. ..n sec VI i.d.h., . nv ta pe fruntasii t rii", .n zona paralelei 45, clima Europei se r cise considerabil (dovad .

studiile de climatologie istoric , pe baza misc rilor ghetarului Fernau), rezult nd si o nebulozitate accentuat . si de lung ..n privinta . durat , ceea ce ridica probleme amplas rii unui observator astronomic. -Zamolxis a c utat un loc, de unde, .n ciuda conditiilor neprielnice, s . . poat . observa nestingherit cerul. Acest loc a fost g sit, era "o locuint. subp m ntean ", .n fapt o crevas . natural .. n apropierea v rfului muntelui, care a .. . . fost modificat , pentru a obtine un coridor din care se putea observa cerul .ntr -o anumit. dechidere unghiular . -Dup. ce lucrarea a fost terminat , Zamolxis "dispare din mijlocul tracilor, cobor nd ..n locuinta lui de sub p m nt. A tr it acolo trei ani. Tracii doreau m ult .. . s -aib , jelindu-l ca pe un mort. In al patrulea an, el le-a ap rut si astfel Zamolxis f cu vrednice de crezare .nv t turile lui..."(Herodot. IV. 95). . .. Desi vreme de trei ani a l sat s . se cread . c. este mort, ca apoi s . apar . iar .n . nt reasc . comunitate, se pare c . Zamolxis nu a urm rit o "re nviere" care s .

.. . .nv t turile lui despre nemurire, ci cu totul altceva. Scopul autoizol rii de tr ei .. . ani a fost observarea unui anumit fenomen ceresc, considerat de o deosebit. important . Locuinta subp m ntean , ca un observator astronomic si poate ca o . .. . constructie ce permitea urm rirea astrelor si ziua, pentru c , desi f nt narii s e . din fundul f nt nilor ad nci se poate vedea si ziua feresc s . o spun , se stie c . ... lic rirea stelelor, datorit . reflexiei razelor de lumin . . sub un anumit unghi de incident .. n mediul dat. .n plus, dac . lumina soarelui n-ar "estompa" .n timpul zilei cerul, atunci s-ar putea observa cum .n 24 de ore constelatiile zodiacului se perind . una dup .. si jum tate, deasupra orizontului. alta, la o or . Terenul ales, un "amfiteatru" cu "amplificare" natural , datorit . orografiei locului, ar fi putut s . fi fost incinta sacr , unde, dup . . reaparitie, se asista la "revenirile" zeului si de unde acesta .si f cea cunoscute .nv t turile si . .. prorocirile pe baza observatiilor astronomice. Referitor la aceste cunostiinte, ele erau extrem de avansate pentru acea epoc , iar Iordanes (sec. VI d.h. ), istoric al gotilor, atrage atentia c . geto-dacii, .n timpul regelui Burebista si a marelui preot Deceneu, cunosteau "teoria celor dou sprezece semne ale zodiacului ,

cum creste si scade orbita Lunii, cu c t globul de foc al Soarelui .ntrece m sur a globului p m ntesc, sub ce nume si sub ce semne cele treisute si patruzeci si sa se .. de stele trec .n drumul lor cel repede de la r s rit la apus, spre a se apropia .. sau dep rta de polul ceresc, eclipsele solare, rotatia cerului, regulile prestabilite ale astrelor care se gr besc s . ating .. si sunt . regiunea oriental duse .napoi .. n regiunea occidental ". Este ceva, nu? Amplasarea "observatorului astronomic" din Gugu, semnalat pentru prima dat. de Alexandru Borza ("Sanctuarul

Dacilor", Publicatiile Institutului Social Banat-Crisana, Timisoara, 1942), permite observarea cerului pe o deschidere de cca. 160 grade, pe directa de la N E la S. .n situatia dat , .n perioada solstitiului de iarn . se putea observa Constelatia Gemenii, care prin orbita ei culmineaz. deasupra orizontului de sud. Cerul nocturn din solstitiul de var. permitea observarea culminatiei Constelatiei S get torului, tot deasupra orizontului sudic, ea av nd orbita cea mai joas. .. dintre toate constelatiile zodiacului. .ntre orbitele celor dou . constelatii, se .nscriu orbitele celorlalte constelatii zodiacale. V rful Cracul Gugului cu "observatorul astronomic" .si primeste astfel .nc . o legitimitate. Trebuie subliniat c . la o .. ncercare, ast zi, de a se reconstitui "cerul" observat de Zamolxis, ar ap rea probleme majore, datorit .. procesiei echinoctiilor .n timpul celor peste 2. 500 de ani trecuti, .n care punctul vernal si semnele zodiacului sau deplasat .n sens retrograd cu cca. 28 de grade fat . de constelatiile zodiacale. In ce priveste "observatorul", acesta este o crevas . amenajat .. n Vf. Cracul Gugului, dimensiunile fiind: lungime 10m, l time 2 m, . n ltime 2-3 m, coordonatele .. geografice fiind 45 16' 54'' latitudine nordic. si 22 42' 44'' longitudine estic , altitudinea fiind de de 2. 150 m. Accesul nu este deloc facil, muntele put nd fi abordat dinspre vest, dar mai ales dinspre est, unde se g sesc si ast zi st nele , care acum dou. milenii si jum tate "asigurau" probabil pe cel de la "observator". Acolo se poate ajunge venind doar pe plaiuri, pe creste, dinspre (fapt semnificativ) Depresiunea Hateg, Valea Jiului sau Valea Cernei. Piscul secundar al v rfului Gugu -Cracul Pesterii -este alc tuit din blocuri de granit dezagregate, peisajul oferit de clivajul rocilor dizlocate si pr v lite de climatul aspru de

.. altitudine, fiind spectaculos. Cu toat. inaccesibilitatea muntelui si duritatea rocilor, "pestera" sugereaz . o munc . titanic . de amenajare, intrarea amintind de o poart. megalitic . realizarea constructiei subp m ntene a marelui preot a.. necesitat calcule si eforturi, care nu puteau avea dec t o motivatie -o credint.

intens , capabil . s. mobilizeze energii spirituale si materiale la un .nalt nivel. . .n afar . de acel "confort astronomic" necesar, locul trebuia s . mai contin . si unele simboluri ale marelui preot, cum ar fi tringhiul dreptunghic format de cel e trei v rfuri, posibile elemente de triangulatie pentru m sur tori ceresti. Considerat zeu, reformator al religiei sau profet, Zalmoxis .ntrupeaz . geniul religios al daco-ge ilor, pentru c , .n ultim . instan .. el reprezint . spiritualitatea autohtonilor, a acelor str mo i aproape mitici ..nvin i de roman i. Literatura .i atribuie sensuri simbolice, de figur . auroral . a spa iului mitic rom nesc. .n poemul Memento mori, Eminescu .l prezint .. n ipostaza de zeu r zboinic: .i Zamolxe, cu uraganul cel b tr n, prin drum de nouri Mi c caii lui de fulger . .. i-a lui car. .nve m ntat cu hlamid . alb , Zamolxe conduce o tirea dac .. .. . .

mpotriva romanilor; portretul s u este realizat .n replic . . la cel al lui Zeus: Ca o negur-argintie barba lui flutur -n soare, Pletele-n furtun -nflate albe ard ca o ninsoare, Col uroasa lui coroan .. e ca fulger .mpietrit, .mpletit cu stele albastre. R sturnat .n car cu rune, Cu-a lui m n .. arat . ... drumul la o tirile-i b tr ne .i de dor de b t lie crunt e ochiul str lucit. .. . .n poemul .Gemenii . apare ca zeu al armoniei, .nso it de lun .. i soare: .n capul mesei .ade Zamolxe, zeul getic, Ce lesne urc. lumea cu um ru-i atletic. .n dreapta lui sub v lul de cea . .. m ndrul soare, .n st nga-i .ade luna sfioas , z mbitoare....

via a .nghe at de moarte este Tot ca zeu suprem, capabil s . readuc . ..n trupul . .nf i at .i .. .n poemul Strigoii. Lucian Blaga scrie o dram .. ntitulat . Zamolxe, .n care abordeaz . problema na terii religiilor; subintitulat . mit p g n, scrierea sa .l prezint . pe Zamolxe ca profet .. izgonit din cetate pentru c . prop v duie te credin a .. . ..n Marele Orb; timp de .apte ani tr ie te .ntr-o pe ter . ..ntre timp, ideile lui se .. . din mijlocul p durii. r sp ndesc .. .n cetate. Sim indu-se amenin at de noua religie, marele mag al dacilor hot r te s -l transforme pe Zamolxe .n zeu. .i comand . o statuie, iar c nd .. . . profetul se re ntoarce .n postura de str in s lb ticit g se te lumea adunat .... . .. la templu pentru a-i n l a statuia. Magul .i explic . acest demers: ... Poporul se r zbun. fr s. .. s.. tie. ..

vrea f r Ai .ncercat s -l scapi de zei .i azi .i ai .i tu un chip de piatr. printre ei! Furios pe manevra preotului, .i distruge statuia st rnind revolta mul imii care . ..l ucide cu buc i din statuie. .n final, lumea recunoa te .n cel mort pe Zamolxe .i realizeaz . c. prin moartea sa le-a fost redat Dumnezeul Orb. Blaga sugereaz . discret c..nstituirea unei ordini religioase are nevoie de o jertf ; de altfel, .n singur tatea pe terii sale Zamolxe prime te mai multe semne care .i vestesc sacrificiul. Putine referinte antice descriu, nu intotdeauna la fel, zeul suprem al dacogetil or, Zamolxis prezentindu-l fie ca pe o divinitate htonica, fie personificind cerul sau prin cumul de atribute erou civilizator, zeu mesianic, invatator si judecator al oamenilor vii si gazda cereasca prielnica si mintuitoare a mortilor , aratindu-ne deci o divinitate totala. Comentatorii istoriei dacilor au ocolit adesea tocmai elementele din care se poa te deduce, cu minima incertitudine, ca Zamolxe a fost un erou national, unul din acele personaje ilustre pe care mitologia le numeste initiati, ceea ce se intimp la de obicei in epoca de formarea miturilor, cind, dupa disparitia sa, eroul, care a fost invatator si judecator al poporului s u, a fost transformat in zeu. Izvoarele antice sint putine si incerte: "astfel se spune ca un oarecare get, numit Zamolxe, a fost sclavul lui Pitagora. De la filosof a obtinut oarecare informatii despre fenomenele ceresti, in timpul peregrinarii sale in Egipt. Intors in patrie, Zamolxe a dobindit respectul cirmuitorilor si pe al poporului, ca talmacitor al fenomenelor ceresti. In cele din urma a izbutit sa-l convinga pe rege sa si-l faca asociat, ca pe un om ce av ea insusirea de a dezvalui vointa zeilor. La inceput i s-a incredintat doar functia de sacerdot al celui mai venerat dintre zeii lor, iar apoi l-au proclamat zeu pe el insusi. Zamolxe si-a ales o anume pestera, inaccesibila tuturor celorlalti, s i acolo isi petrecea viata, intilnindu-se rar cu oamenii, afara de rege si de dregatorii lui. Regele, cind a vazut ca oamenii sint mult mai supusi fata de el decit mai inainte, ca fata de unul care le da porunci dupa indemnul zeilor, i-a dat tot sprijinul. Acest obicei a dainuit pina in vremea noastra;dupa datina,

mereu se gasea un astfel de om care ajungea sfetnicul regelui, iar la geti acest om era chiar numit zeu. Pina si muntele cu pestera a fost socotit sfint si asa i l si numesc. Numele lui este Kogaionon, la fel ca al riului care cuege pe linga el . Apoi cind peste geti a ajuns sa domneasca Burebista, impotriva caruia divinul Cezar s-a pregatit sa porneasca o expeditie, aceasta cinste o tinea Deceneu. Iar practica pythagoreica de a se abtine de la carne a ramas la ei ca o porunca data de Zamolxe" (Strabon, Geografia, VII, 3, 5) "Dupa aceea am aflat de la helenii care locuiesc in Hellespont si in Pont, ca acest Zamolxis ar fi trait in Samos ca sclav al lui Pitagora, fiul lui Mnesachos . Dobindind, dupa aceea libertate, ar fi strins multa bogatie si astfel, cu averea cistigata, s-ar fi intors, printre ai sai, bogat. Deoarece tracii traiau in

cumplita saracie si erau lipsiti de invatatura, acest Zamolxe, intru-cit traise printre eleni, indeosebi in preajma lui Pitagora, omul cel mai intelept al Helladei, cunoscind astfel modul de viata ionian si niste moravuri mai de soi decit cele din Tracia, a cerut sa i se cladeasca o sala de primire unde le ofere a ospete, cetatenilor de vaza; in timpul ospetelor, ii invata ca nici el, nici oaspetii sai, nici urmasii lor, nu vor muri vreodata, ci numai se vor muta intrun loc unde, traind de-a pururi, vor avea parte de toate bunatatile. In tot acest rastimp, cit isi gazduia oaspetii vorbindu-le astfel, poruncise sa i se faca o locuinta subterana. Cind locuinta a fost gata, el a disparut dintre traci, coborind in adincimea incaperilor subterane, unde a stat ascuns trei ani. Tracii l-au regretat si l-au bocit ca pe un mort. Dar in al patrulea an, a aparut iaras i dinaintea tracilor, facindu-i astfel sa creada tot ce le spunea. Iata ce istorisesc helenii ca ar fi facut. Intrucit il priveste pe Zamolxe, ca si locuin ta lui de sub pamint, eu nici nu tagaduiesc toate cite s-au spus, nici nu le cred insa prea mult. Cred totusi ca acesta a trait mult inainte de Pitagora. Dar de n u va fi fost Zamolxe decit un om ori nu va fi fost decit un zeu de pe meleagurile Getiei, il parasesc" (Herodot, Istorii, IV, 95 96) "La fel este si acum cu descintecul nostru. L-am invatat acolo, inarmata, de la unul dintre medicii traci ai lui Zamolxe, despre care se spune ca ii fac pe oame ni nemuritori. Iar acel trac ma incredinta ca au dreptate confratii sai din Hellada sa sprijin ceea ce ziceau adineauri. Dar, a adaugat el, Zamolxe, care e regele nostru, dovedeste, ca un zeu ce este, ca tot asa cum nu se cuvine sa incerca a vindeca ochii fara sa fi vindecat capul, nici Sa tamaduim capul fara sa tinem seama de trup, cu atit mai mult nu trebuie sa incercam a vindeca trupul fara a cauta sa tamaduim sufletul ; pricina pentru care cele mai multe boli nu se supun artei medicilor Helladei este ca ei nesocotesc intregul, pe care ar trebui sa-l ingrijeasca, iar daca acestui intreg nu-i merge bine, nu poate sa-i mearga bine nici partii. " (Platon, Charmides, 156 d e) Socrate intr-un dialog platonician. "Zamolxe pretindea ca lui ii daduse legile Hestia" (Diodor din Sicilia) Zamolxe mai este amintit de Apulius, de Lucian din Samosata, de Enea din Gaza, Origene(Contra Celsum, III, 54), Porphirius (232-304), Iamblichos, Iulian Apostatul, Hesychios din Alexandria, Clement Alexandrinul(Stromateis, V, 213), Iordanes (Getica, V, 40) In plus, Platon il mai compara pe Zamolxe cu hiperboreul Abaris, socotindu-i pe amindoi mari mesteri in arta incantatiei. Din reperele antice se poate trasa un contur al personalitatii de zeu a lui Zamolxe care ca daimon get (Herodot) avea un raport cu un sistem de mistere initiatice(magia psihomedicala-[Platon] si mitul unitatii trup-spirit[divinitate omenire] confirmata de trimiterea la calendarul specific dacic, si de asemenea cu trimiterea la doctrina orfica ) si de lipsa totala a thanatofobiei la geto-daci subliniaza caracterul cu desavirsire original a lui Zamolxe in panteonul lumii antice. Caracterul de zeu urano-solar este subliniat de lipsa acoperisurilor la templele dacice, zeul era adorat pe virfuri de munte(Kogaion), de ritualul funerar(incinerarea sugereaza ridicarea la cer odata cu fumul) si cu atit mai mu

lt de ritualul trimiterii solului la Zamolxe, care soli, aruncati fiind in sus ca s a cada in sulite, se credea ca vor ajunge sus la zeu in cer nu ca umbre ci corporal(trupul lor era impiedicat sa moara avind contact cu pamintul si desigur dupa jertfa trupul era ars pe rug) Herodot ne arata si ritualul trimiterii solului: "tot la al cincilea an, ei (geto-dacii )trimit la Zamolxe un sol, tras la sorti, cu porunca sa-i faca cunoscute lucrurile de care, de fiecare data, au nevoie. Ia ta cum il trimit pe sol. Unii dintre ei primesc porunca sa tina trei sulite(cu virf ul in sus), iar altii, apucind de miini si de picioare pe cel ce urmeaza sa fie trimis la Zamolxe si ridicindu-l in sus il arunca in sulite. Daca strapuns de sulite---acesta moare, getii socot ca zeul le este binevoitor. Iar daca nu moare , aduc invinuiri solului zicind ca este un om ticalos si, dupa invinuirile aduse, trimit pe altul, caruia ii dau insarcinari inca fiind in viata. Aceiasi traci, cind tuna si fulgera, trag cu sagetile in sus, spre cer, si ameninta

divinitatea(care provoaca aceste fenomene) deoarece ei cred ca nu exista alt zeu in afara de al lor" (Herodot, Istorii, IV, 94) Multitudinea de aspecte ne pot ajuta sa construim un portet mitic, astfel Zamolx e a fost : DAIMON GETIC(Herodot), INITIAT(Strabon, Iordanes, Herodot), MEDIC PSIHOTERAPEUT(Platon), LEGISLATOR(Diodor din Sicilia), PROFET(Strabon), MARE PRE OT SI REFORMATOR RELIGIOS(Herodot, Iordanes, Strabon), ZEUL CARPATIC AL NEMURIRII(A l. Busuioceanu), ZEU TOTEMIC URS(R. Vulcanescu), ZEUL-MOS (N. Densusianu) In linii mari doctrina zamolxiana respecta urmatoarele principii:nemurirea ca atare(Herodot) sau imortalitatea sufletului(neexistind credinta celtica in metempsihoza);vindecarea prin corelatia trup-spirit ceea ce indica omul integral(Platon);ascetismul urmarind sa nu foloseasca nimic viu in hrana;predicarea curajului cel putin la ktistai(Strabon);cunoasterea astrelor(Iordanes);morala dreptatii si a cinstei(Herodot) Dup. unii scriitori, Zamolxis a fost daimon getic (Herodot) sclav al lui Pytagora (Herodot, Strabon, Celsus, Origene) .. n elept ini iat (Strabon, Iordanes), .. . n elept prepitagoreic (Herodot), erou civilizator zeificat (Herodot, Strabon) mag .i med ic psihoterapeut sau rege ajuns zeu (Platon) legislator (Diodor din Sicilia), filos of savant (Iordanes), profet (Strabon), reformator religios cultural .i politic (Herodot; Iordanes), mare preot al divinit ii daco-getice supreme (Strabon), personaj mort .i .nviat (Celsus), divinitate feminin . (Suidas), Hiperboreu (Clemet Alexandrinul), Saman (E. R. Dodds), zeu dyonisiac dup. modelul Sabazius (G. G. Tocilescu) zeu celest .i atmosferic (V. P rvan), zeu uranian (M. Eliade), zeu urano-solar evoluat dintr-un zeu htonic (H. Daicoviciu), zeu htonic (I. I. Russu ), divinitate ini iatic . (T. Herseni), profet htonic, naturist . ..i ini iatic al unui zeu suprem (R. Florescu), zeul carpatic al nemuririi (Al. Busuioceanu), zeu totemic .ntruchip nd ursul (R. Vulc nescu), un zeu care reapare periodic (Al.. Popescu), Zeul-Mo. (N. Densu ianu, R. Vulc nescu).. Este cert c . acest cult a influentat sau a fost influentat de cel i. O dat .

. la 4(5) ani se sacrific . un sol sacrificiul nu se producea pe p m nt ci .n aer iar .. solul era ales .n urma unor teste. Dac . solul nu murea era .nvinuit .i se trimitea alt sol. Doctrina zamolxian . avea, .. n linii mari, urm toarele principii: -nemurirea ca atare (sau numai imortalitatea sufletului). -vindecarea prin corelatia trup-suflet -ascentismul -predicarea curajului, mai ales la caste ktistailor, ai c ror membrii erau lipsi ti de team. -cunoasterea astrelor -morala drept ii .i a cinstei Conturul personalit ii marelui zeu dac este absolut original .n panteonul antic european, prin sistemul de mistere ini iatice, magia psihomedical , mitul unit i i spirit-trup, respectiv divinitate-umanitate (confirmat de trimiterea ritual . a solului .n cer), mitul unit ii astrale (confirmat de calendarul specific al dacilor) ca .i absenta total . a thanatofobiei (confirmat . de constiinta dacilor c , ini iati ..ntre Zamolxe ei ajung nemuritori cu adev rat). Urme ale cultului zamolxian se g sesc .n folclorul rom nesc (Mosii; Caloianul) dar dintre toate cultele antice, aceste s-a pretat cel mai mult la cre tinare. Crestinismul ortod ox a preluat, odata cu enoriasii si majoritatea conceptelor zamolxiene trecerea facindu-se lin si organic. populatia locala nu a fost crestinata cu edicte sau c u forta si nici nu a cunoscut razboaiele religioase. SIMILITUDINI Zamolxis invata ca"nici el si nici adeptii sai, nici unul din urmasii acestora n u vor muri, ci vor merge intr-un loc anume, unde vor trai pururi si vor avea parte

de toate bunataturile lumii" (Fontes, II, 19 ) Isus Cristos invata "cel ce crede in mine, chiar de va muri va trai. Eu le dau viata vesnica si nu vor pieri niciodata [ ] dar cei rai vor merge la osinda vesnica iar dreptii la viata vesnica" (Ev. Matei, 25, 46) MOSTENITORII STELELOR HertoValus (aprox. 683 ..d.h) Cam la amurg, in jurul focului Artemis si suratele ei Batrini, barbati, femei, copii Vegheaza in mila cerului Tot intrebind-o Artemis spune: Fericiti cei cutezatori Ca a lor este victoria In plaiurile cele sfinte Fericiti cei ce pling, ca aceia In dalbe ceruri se vor mingiia Fericiti cei blinzi, ca aceia Vor mosteni intreg pamintul. Fericiti acei ce flaminzesc Si acei ce inseteaza de stiinta, Ca aceia se vor satura Si niciodat anu vor mai rabda Fericiti aceia care muncesc Pamintul facindu-l gradina Ca ei vor culege roadele In gradinile cerurilor Fericiti vor fi cei milostivi Ca aceia se vor mintui Fericiti cei curati in suflet Ca s-or hrani doar cu lumina Fericiti facatorii de pace Ca fii cerului se vor chema Fericiti cei prigoniti pentru Dreptate, ca a lor este cerul. Fericiti veti fi voi, initiati In Legamintul Tainic si Nou Ca voi veti bea din Apa vie Si veti gata renasterile Primind pe veci ca mostenire Fiecare cite o stea in dar Veghind Divina Rinduire Investiti cu glorie si dar! Herto Valus .Cartea Secret . PREDICA DE PE MUNTE A LUI ISUS (aprox. 30 en. ) Vazind multimile, Isus S-a suit in munte si asezindu-se, Ucenicii lui au venit la el, Si deschizindu-si gura Ii invata zicind:

Fericiti cei saraci cu duhul Ca a lor este imparatia cerurilor, Fericiti cei ce pling ca aceia se vor mingiia, Fericiti cei blinzi, ca aceia Vor mosteni pamintul

Fericiti cei ce flaminzesc Si inseteaza de dreptate, Ca aceia se vor satura Fericiti cei milostivi Ca aceia se vor milui, Fericiti cei curati cu inima Ca aceia vor vedea pe Dumnezeu Fericiti facatorii de pace Ca aceia fiii lui D-zeu se vor chema Fericiti cei prigoniti pentru dreptate Ca a lor este imparatia cerurilor Fericiti veti fi voi cind va vor ocari Si va vor prigoni si var zice tot Cuvintul rau impotriva voastra, Mintind din pricina mea. Bucurati-va si va veseliti Ca plata voastra mult aeste In ceruri, ca asa am prigonit Pe proorocii cei dinainte de voi. Noul testament; Evanghelia dupa Matei cap. 5, 1 12 (scrisa aprox. sec 3en) Niciodat . adoratorii lui Zalmoxis n-au .. . cedeze f r lupt . afirma un n eles s .. .. . n n dejdea existen ei r zboinice vine din istoric contemporan. Aceast . credin . .. ad ncul unui crez deosebit de alte popoare ale timpului. Vasile P rvan .l surprinde esen ial .n Getica .. ...sufletul e nemuritor. Trupul e o .mpiedicare pentru suflet de a se bucura de nemurire: de aceea el nu are nici un pre , pofte le lui nu trebuie ascultate, la r zboi el trebuie judecat f r .. p rere de r u. Omul nu . poate ajunge la nemurire dec t cur . .. ndu-se de orice fel de patimi, carnea, vinul, femeile sunt o murd rire a sufletului. Prin ascez .. i monoteism, dacii respectau precepte cre tine ..nainte de cre tinism.

Pentru daci, odiseea sf ntului Andrei a venit .n . ..nt mpinarea ethosului zalmoxist. O viziune a modelelor exemplare confirmat . de Porphirios atunci c nd relateaz . . c. pe Zalmoxis, daco-ge ii .. l ador ..i un .. ca pe Heracles . Ni se dezvalule astfel alt aspect al principiului zalmoxist, care duce la existen a unui cult al . -cum numea Pliniu cel T n r pe eroismului .la cele mai r zboinice popula ii .. .. str mo ii no tri. Istoriografia a dat numeroase valen e timpului: ciclic, spiral , vertical. Mircea Eliade vorbea despre un timp al oamenilor cavernelor precum .i de unul al grecilor ca un timp ciclic, mitic al eternei re ntoarcei. Pierre Chaunu .n lucrarea sa Istorie .i decaden creioneaz . un timp al verticalit ii, consider nd timpul iudeo-cre tin, timpul nostru contemporan. .Din traci s-au n scut rom nii . .. spunea Mihai Eminescu intuind esen a etnic .. a poporului rom n. Rom nii au mo tenit de la daci, ramura nordic .. a tracilor, tipul .i tr s turile de suflet .ntru Zamolxis. .. Constantin Br ncu i, sculptorul rom n al universalit ii, mo tenit a . . ...nsufle it .ntr-o binecunoscut . sculptur ..Cumin enia P m ntului , o tr s tur . a sa, . .. . .. ingenu . de bun sim..ncarnat din spiritul neamului nostru. Popor cu ad nci r d cini..

r ne ti, ..n spa iul mioritic, rom nii au cultivat bunul sim , smerenia, buna . ... . . vecin tate. Peste ei, de-a lungul istoriei au trecut toate invaziile barbare din spa iul euro-asiatic. Ei au ramas aici ca o piatr . din muntele Kogaionullui. Aceast . tr inicie teluric .. ..nceputul vie ii . izvor te din originea milenar , de la . umane, a str mo ilor neamului rom nesc, pe aceste meleaguri carpato-danubiano pontice. Din aceast . experien .. milenar . s-a n scut .. .Cumin enia . n elepciunea . P m ntului . .. . Via a pe aceste meleaguri .gur . de rai . a fost supus . . permanentei incursiuni barbaro-satanice. Daco-rom nii s-au ap rat, r zboit, r sculat, numai atunci c nd .a ajuns cu itul la os .

O alt . fa et . ..n acel weltanschaung r zboinic, . a spiritului nostru o g sim . haiducesc, .a se face nemuritor . (Herodot): care este sufletul zalmoxist, sub semnul lupului. Lup -daos -este numele de origine indo-european . a dacilor ca temelie a .Cumin eniei P m ntului ... . De la daci, rom nii au mo tenit aceast .. . sintez .. ntre .cumin enia p m ntului . .. .. i spiritul tr irii r zboinice . Ovidiu, exilatul do la Tomis, a intuit aceast.. . tr ire spiritual .. n cele dou . poeme din .Tristele .. i .Scrisori din Pont . Iat . versunile din .Tristele , dacii: au glas aspru/chip s lbatic, . ..i sunt cea mai adev rat . .. ntruchipare a lui Marte/ P rul .i barba lor n-au fost tunse niciodat / M na lor dreapt . e totdeauna gata s .. nfing . cu itul / pe care . ..l are legat la .old orice barbar. .. n .Scrisori din Pont . Ovidiu spunea: ....un b tr n, care . .nt mpl tor se afl .. .. n acea adunare, / r spunse vorbelor mele astfel, / ..i noi, bunule oaspe, cunoa tem numele prieteniei, / noi care locuim departe de voi, la

Pont .i la Istru . Prin aceast . mo tenire ancestral . zalmoxist . rom nii s-au ridicat . ..ntotdeauna la lupt , r zvr tire, r zboi de c te ori fiin a lor a fost agresat .... . de factori externi. Astfel, din ad ncul metafizic at tr irii rom ne ti s-au n scut simboluri na iona le unice, colectivit i unite .n individualitate, personaje tragice prin destinul lo r: Burebista, Decebal, Gelu, Mircea, .tefan, Mihai, Horea, Tudor, Avram Iancu, Antonescu. Sunt numai suflete din .irul lung aI eroilor neamului. Rom nii au creat propriul lor timp, cel al tr irii telurice, chtonice ancestrale , metafizice -Timpul transcenden ei ce leag . pe P m nt .i .n Ceruri omul ... .i neamul cu Dumnezeu .ntr-o trinitate a ve niciei. Iisus ne-a relevat c . . neamurile se .nf i eaz .. n fa a Domnului, neamurile ca o crea ie fireasc . divin . ve nic . .. . .. opuse contopirii cosmopolite, federative. .. a iubirii cre tine Urm nd linia individ-neam-Dumnezeu, unit . prin for a esen ial .. . avem a contopire a .mplinirii individului .i neamului .ntr-o unitate inseparabil . .nvierea .i misionarismul individului au con inut numai atunci c nd omul se jertfe te pentru m ntuirea sufletului neamului s u. Iisus ne-a relevat puterea sacrificiului. Pentru neam sacrificiul eroului

reprezint . m ntuirea sufletului colectiv. .n acest fel se explic . sacriflciul individual al celui mai bun .i frumos fiu al neamului, pe altarul credin ei lui Zalmoxis (fapt consemnat de Herodot) pentru victoria .n r zboi -Fiin a Omului. . indestructibil . pentru perenitatea fiin ei Neamului, .ntr-o simbioz .. Pentru rom ni, urma ii dacilor, mitul, credin a .n Zalmoxis, .n .a te face nemuritor . se substituie Vechiului Testament, devenind temelia .. .i n elegerii tr irii fire ti a sensurilor Noului Testament. R d cina ancestral .. . zalmoxist . .. este un izvor spiritual ce d ruie te via a perpetu .. . spiritualit ii noastre ortodoxe. Pornind de la aceast. adorare a lui Zalmoxis de c tre vechii daci, putem descoperi c i neb nuite ale sufletului str mo ilor no tri. Dacii sunt cel mai deosebit popor din spa iul european .i universal. O sintez . unic . de cultur .. .. . Nicolae Densu ianu ob r ia i civiliza ie originar . Ei sunt dup . .. panthenonului grec, scuar al zeilor. Dacii .cum .ispunei nii .i cum le zic .i ... romanii . (Dio Cassius), au fost cu siguran .. . cei mai viteji .i mai drep i dintre traci. (Herodot). Originea lor a n scut multe controverse, dar datorit. cercet rilor din ultimii ani, .n special ale lui Nicolae Miulescu prin cartea

.Dacia -.ara Zeilor . s-au dezvelit multe secrete despre trecutul str mo ilor no tri. Nicolae Miulescu afirm c.. . dou . .. popula ia continentului nostru are la baz mari grupuri de europeni care, av nd acelea i r d cini de la omul erei glaciare, . ... s-au diferen iat unul de cel lalt p n . .. au format astfel dou . . mari familii .nrudite. Ramura nordic , pe care o numim baltic . -masurian . . (...) popoarele germanice .i cele slave ( ) cea de-a doua ramur , ramura de sud, era format .. . din acea popula ie care s-a dezvoltat ..n bazinele mai joase .i a devenit ceea ce am numit noi carpato-dun renii (carpato-istrieni)... .. Dacii s-au n scut sub semnul lupului, al r zboiuIui, ..nca din timpuri imemorabile, legendare. .Grupul carpat odun rean, dezvolt ndu-se ca un prim nucleu ..n .. . ara din urul mun ilor (...) de unde cele mai frumoase r uri se .ndreptau spre Dun re (Istrul), care le aduna . .. n apele

ei curg toare, dup . ce a adoptat via a de tip pastoral a .nceput s . se simt .. . tot mai .nghesuit .. (Nicolae Miulescu). A a cum grecii au prin ntre dealurile natale . Homer, legenda r zboaielor Troiei, Nicolae Miulescu vine cu teoria unui razboi, un fel de Goterdamerung al dacilor sus in nd o cucerire de c tre stramo ii no tri a subcontinentului indian, aduc nd pentru aceast .. afirma ie dovezi de asem nare .ntre limba dac .. i cea sanscrit . Nicolae Miulescu a eaz .. din .. epopeea razboinic Mahabharata si Ramayana la originea spiritului r zboinic al dacilor. Ion Hora iu Cri an .n .. . vorbe te despre influen a .. Civiliza ia geto-dacilor .. micenian . asupra caracteristicilor armelor de lupt . dace .n epoca bronzului. Dar merg nd pe linia teoretic . care o impune Nicolae Densu ianu .n .Dacia preistoric . vom putea sus ine c . topoarele de lupt . din tezaurul de la .uf l u sau sabia de la . .. Peri ani -toate cu profunde caractere miceniene -dup . I. H. Cri an-pot fi considerate prin teoria lui Nicolae Densu ianu ca originare din spa iul carpato .dun rean. Un model al mijloacelor de lupt . pe care micenienii, vechi greci, il preiau de la daci. .n acest mod au preluat . ... .

a i orfismuI sau s m n a filosofic lui Pitagora. Dacii -.n semnul lupului -dup o ipotez . a lui I. H. Cri an .i trag denumirea .dintr-un cuv nt -daca -ce ar fi desemnat un pumnal scurt cu lama curb , arm.. specific . a geto-dacilor, numai c ..n texte . un asemenea cuv nt nu este atestat literare sau inscrip ii. Arma specific . dacilor .. se . n textele de limba latin ..ntre denumirea dacilor cu indo nume te sica. . Mai degrab . exist . o apropiere . europenismul .dhaukos , ce .nseamn . lup. Deci aceast . asem nare justific . apropierea pe care o face I. H. Cri an, c .. leg tura . .. ntre numele dacilor prin lup sugereaz . originea totemic . ... i de stindardele .n form . de ce ar putea fi sus inut cap de lup .nt lnite pe Columna lui Traian sau pe ceramic .. La daci religia se interfera intr-o sintez . inseparabil . cu doctrina militar . . Herodot remarca dou . lucruri la daci .dac . ar avea a singur . conducere .i s-ar n elege .ntre ei ar fi dup .. ...i cu mult mai puternici .. p rerea mea de ne nfr nt dec t toate semin iile p m ntului . ..

.. i faptul c .. .. .. . st p nesc me te ugul de a teface nemuritor. (...) .i faptul c . ei nu mor .ic . cel care piere se duce la Zalmoxis . Numai aceast . credin .. organic . explic . marile victorii ale dacilor .n luptele cu sci ii, persanii, macedonenii, cel ii sau romanii. Sunt interesante de analizat dou. texte ale unui istoric antic, Strabon, pentru a surprinde str nsa leg tur .. ntre cele trei elemente de rezisten .. .. ale neamului dac: Zalmoxis, rege, armat . Strabon face urm toarele referiri la Burebista ....ajung nd .n fruntea neamului s u, care era istovit de r zboaie dese, getul Burebista i-a ... n l at at t de mult prin exerci ii, ab inerea de la vin .. ..i ascultare fa .. de porunci, ...n ultimii ani s-a f cut un stat puternic nc t ..ia supus ge ilor cea mai mare parte din popula iile vecine. Ba .nc . a ajuns s . fie temut .i de romani . Denumirea de ge i a fost dat .. . dacilor de greci care aveau obiceiul s . dea denumiri diferite de numele pe care .i-l d deau popoarele sie i. .. Dup . Strabon, dacii se numeau .. .. de Hesychios ne daoi . Iar a tradi ie consemnat informeaz . ca daos era numele frigian al lupului. Dup . Mircea Eliade dacii se numeau ei ... n i i mai demult .lupi . sau .cei care sunt asemeni lupilor, cei ce seaman . cu lupii . Tot dup .

Eliade numele lor etnic deriv . foarte probabil din iranianul .dahoe , ce .nseamn .. lup . Lupul . ..n antichitate era simbolul .fugarului , o ipotez . susceptibil de a explica numele dacilor scoate .n eviden .. capacitatea de a se transforma .n lupi (...). Imitarea ritual . a lupului caracterizeaz .. ndeosebi initierile militare .. i prin urmare ale celor M nnerbunde, confreriile secrete de r zboinici .. (Mircea Eliade). Eliade afirm . c. datorit . eroismului .i tenacit ii tineretului razboinic al unui trib, epitetul lor ritual .lupii . a devenit numele .ntregului trib! Mai departe Eliade crede c..epitetul acestor tineri imigran i victorio i a fost acceptat de.

aborigenii invin i .i supu i. Continu nd putem afirma c .. .. numele lor de daci vine de la un grup de tineri r zboinici r zvr ti i, purt tori de sabie, care la roman i sunt cunoscu i ca haiduci ce impun societ ii dacice epitetul lor ritual de lupi. Conduc torul acestui grup a fost probabil un t n r cu numele de Zalmoxis care a . .. d ruit dacilor un principiu religios ascetic monoteist, monogam precum .i credin a

.n nemurire; un principiu compatibil cu spiritul r zboinic al oamenilor locului. S-a creat astfel o stare de spirit unificatoare care a dus la ivirea unei armate invincibile cu un rol hot r tor .n formarea statului dac centralizat al lui .. Burebista. Aceast . credin .. na te tipul de rege -zeu -conduc tor suprem al armatei. Remarcabil . este descoperirea .n anii .50 ai secolului XX a unei inscrip ii dat nd din jurul anului 300 .nainte de Hristos, cu numele regelui dac Zalmodegekos. Aceste nume ale regelui sintetizeaz . func ia politicp . . de rege cu cea spiritual..ntru Zalmoxis. Regele dac devine simbolul unui principiu spiritua l .i credin ei .n nemurire .i vitejie. O dat . cu Burebista se produc muta ii importante privind rolul regelui .n spiritualitatea dacic . Cu dou . secole .nainte de Burebista, dupa victoriile lui Dromichaites .mpotriva lui Lisimah, datorit. influen elor negative ale coloniilor grece ti de la Pontul Euxin asupra . o dec dere a spiritului combativ din moravurilor .i credin ei dacilor se remarc .. cadrul armatei dace al r zboinicilor lupi. Aceast . pervertire a credin ei tradi ionale dace s-a sf r it odat . .. . . cu Burebista. Perioada o putem .ncadra cronologic .ntre 290 .i 80 .nainte de Hristos. .nc . pe vremea lui Dromichaites, cel care l-a .nvins pe regele macedonian. Diodor din Sicilia ne arat. cum dacii i-au cinstit pe prizonierii macedoneni cu mese bogate, iar ei de i erau .nving tori au p strat atitudine rezervat .. i modest . deoarece Zalmoxis nu avea nevoie de sclavi ai pl cerilor ci de oameni robu ti, puternici, capabili s .. ndure foametea .i setea, s . reziste durerilor fizice .is .. nfrunte moartea cu neasemuit curaj. Dacii, a a cum ne arat .

Jordanes dup victoria asupra generalului roman Fuscus .iau numit pe conduc torii lor semizei, adica .anzi .. . i nu simpli oameni. . Porphirios relateaz . c.. . cu pe Zalmoxis, dacii " l adora ca pe Heracles". Odat Burebista are loc o rena tere a credin ei tradi ionale dace. Burebista cu ajutor ul marelui preot Deceneu repune .n drepturi vechea religie a lui Zalmoxis, vechile rituri tradi ionale, oarecum uitate .i datorit .. .ntre daci, . r zboaiebor intestine precum .i a influen ei cel ilor. .. . . n vremea lui Burebista are loc o revolu ie a fondului autohton autentic. Strabon in Geografia arat . c. Deceneu era b rbat .. vr jitor, care umblase prin Egipt ..i .. .. nv ase oarecare semne de proorocire, l s nd a se crede ca .i sunt cunoscute tainele divine. Dup . c tva timp era socotit chiar zeu ( ). Ca dovad . de c t . . .... .. l ascultau ge ii, e ca s-au l sat convin i s -i st rpeasc . viile ... . via afr . .. Zalmoxis . i s -i duc . .. vin . Relatarea ne dovede te c era un principiu, o stare de spirit, ascetic , unificatoare, creatoare de religi e

. influen ele orgiastice ale cultului .i stat. Deducem din text cum dacii .nl tur .. lui Dyonisos care contribuiau la o sc dere a combativit ii r zboinice. ..n acea perioad . are loc o regenerare moral . prin Zalmoxis. Grigore Tocilescu afirm . c.. ..i n Dacia ar fi existat familia poligam . Burebista Deceneu a interzis tocmai pentru a feri de mole eal . soldatul dac. S-a dus o lupt . . i disolu iei valorilor tradi ionale dace, de acut .. mpotriva dezintegr rii .. . sorginte zalmoxist . Pe Deceneu .l interpret m ca pe un restaurator, nu ca pe un . func ia creator de religie. Odat . cu epoca lui Burebista, regele p streaz .. politic .. i militar . dar pierde din prerogativele spirituale care trec .n seama marelui preot Deceneu, care devine un fel de patriarh al dacilor -func ia spiritual . ce precede Patriarhia ortodox . la rom ni. .n jurul anului 80, .nainte de Hristos, a avut loc o revigorare a spiritului razboinic al dacilor. Ovidiu .l surprinde .. n Tristele. Spirit r zboinic, Zalmoxis, personaj consubstan ial a d ruit Daciei o religie compatibil . cu sufletul r zboinic al str mo ilor no tri. Zamolxis precede eroii no tri na ionali, Mircea , .. i multi al ii. Ace ti eroi au Mihai, Horea, Tudor, Avram Iancu .i bine n eles . .. ceva din spiritul de sacrificiu al haiducului, din acel ceva jertfit .ntru nemurirea lui Zamolxis. Numeroase sunt reprezent rile c l re ului pe pl cu ele de argil .. ...

. de la Letni a. El este .mbr cat .n armur . cu suli a . .. atac nd un urs ce st .. naintea calului. .. nmn . .i sub cal este reprezentat un lup. Acest personaj .l putem considera o reprezentare a lui Zalmoxis sub chip de Sf ntu Gheorghe. Dacii s-au cre tinat repede .i datorit . . preceptelor bui Zamolxis: monoteism,

nemurire, lumea de dincolo, care au f cut din daci cre tini ..nainte de cre tini sm, iar din MarelePreot, un patriarh .nainte de patriarhie. Poporul rom n, urma ul dacilor, a preluat matricea de la Zalmoxis .ntr-o treime mitic . a spiritualit ii neamului sintetizat .. n ciobanul din Miori a, care accept . moartea cu senin tatea unui dac, a Me terului Manole ce-i sacrific . cea mai drag . . i tr iniciei neamului rom nesc. Nu .n ultimul r nd Zalmoxis se reg se te ..n Toma Alimo . ca spirit de fiin .. pentru biserica cre tin , simbol at temeliei . .. dreptate, revolt .. i neat rnare cre tin . -un Zalmoxis ce revine azi .n sufletele noastre.