si lumii materiale ce inchide perspectivele vietii duhovnicesti.In acest sens Sf.Ap.

Pavel spune colosenilor:voi ati murit [] prin urmare ucidezi madularele voastre cele pamantesti : desfranarea,necuratia,patima,pofta cea rea si lacomia-care este inchinare la idoli(Coloseni 2,35),caci cei ce sunt ai lui Hristos si-au rastignit trupul impreuna cu patimile si cu poftele lui(Galateni 5,24).Sfantul Ioan Gura de Aur scrie:Sunt doua morti.Cea dintai se face de Hristos prin botezul care-l primim;iar a doua trebuie sa se faca de noi,prin sarguinta noastra,dupa aceasta1 La venirea in lume,omul ia cunostiinta de aceasta,prin intermediul simturilor trupului,iar atitudinea initiala este aceea de a fugi de cele neplacute.Dar mai tarziu in momentele de criza existentiala venita de pe urma concluziei ca doar lumea aceasta si doar existenta biologica nu il poate satisface,in urma reflectiilor personale si a iluminarii venite de la Duhul lui Dumnezeu,realizeaza ca implinirea vine dintr-un alt orizont,al imparatiei lui Dumnezeu si asa incepe lucrarea ascetica. Postul este una din manifestarile ascetice.Prin renuntarea pe care o implica fata de elementele nutritive care sunt simbolic legate de izvoarele insesi ale vietii,practicarea postului reprezinta o permanenta aducere aminte ca viata noastra,ca si creatia intreaga,nu ne apartin intru totu.Ele sunt daruri ale lui Dumnezeu si se insereaza unui orizont deschis catre cer,in care se simte prezenta lui Dumnezeu prin absenta sau diminuarea satisfactiei biologice,prin asezarea pe un plan secund a nevoilor primordiale de hrana si bautura.Prin aceasta experienta fundamentala,asumata in mod constient crestinul este aparat de pericolul confundarii creatiei cu Creatorul,ca si pericolul supraestimarii necesitatilor biologice in detrimentul nevoilor spirituale2. Postul si asceza nu se constituie ca scopuri in sine , ci sunt mijloace pentru disciplinarea afectivitatii trupesti,pentru ca trupul sa fie un aliat si nu un dusman in vederea sporirii duhovnicesti. Daca asceza s-ar limita la a tine in frau intr-un mod voluntarist pornirile trupului,si nu sar face apel la harul lui Dumnezeu care-l intareste si il ajuta pe om sa isi depaseasca limitele,atunci s-ar transforma intr-o tehnica si disciplina pur corporala.Doar infranarea combinata cu rugaciunea deschis crestinului perspectiva vietii vesnice si il transfera in orizontul imparatiei nepieritoare.Prin post se arata un mod de vietuire in care se doreste sa nu se supraestimeze necesitatile biologice si modul autonom de a trai propus de lumea cazuta care poate procura doar o viata biologica urmata inevitabil de moarte,iar prin rugaciune se arata ca adevarata viata vine de la Dumnezeu si prin Dumnezeu-Izvorul vietii cele fara de moarte.

1 2

Sfantul Ioan Gura de Aur apud Pr Popa pag 194 Pr Popa pag 199

Ca o concluzie asceza crestina nu implica doar o reglementare a comportamentuluii etic,supunand vointa imperativelor morale,ci implica in primul rand un dinamism uman declansat de sentimentul coplesitor al prezentei lui Dumnezeu3.

idem ibidem pag 196