Raspunsul dominant

Excitarea intareste raspunsul dominant. Multi din stimulii la care reactioneaza organismul provoaca si cateva tendinte de raspuns. Adesea, aceste tendinte sunt incompatibile: organismul nu le poate manifesta deodata. De aceea, ele se afla in competitie si pot fi ordonate intr-o ierarhie dupa criteriul probabilitatii de a fi omise,. In varful ierarhiei se afla raspunsul cel mai probabil al persoanei in situatia data, numit RASPUNS DOMINANT, celelalte raspunsuri se numesc raspunsuri subordonate. Pozitia rasp dominant se poate datora obisnuintei, antrenamentului voluntar, preferintei sau unor factori innascuti. Sarcinile variaza in functie de preponderenta rasp corecte asupra celor incorecte. In sarcinile usoare sau cele care pot fi indeplinite instinctual, rasp dominante sunt cele corecte, iar in cele dificile rasp dominante nu sunt corecte. Atat publicul pasiv cat si co-actorii au proprietatea de emitere a rasp dominante. Daca subiectul execvuta o sarcina simpla, prezenta celorlalti va ameliora performanta, iar daca sarcina este dificila, prezenta celorlalti va contribui la deteriorarea performantei, unde rasp dominant, stimulat de prezenta sociala, nu este adecvat. In sarcinile dificile, subiectul evolueaza mai bine singur, lipsa celorlalti permitandu-i sa gaseasca mai usor rasp subordonate potrivite. Tendinta de a da un rasp creste direct proportional cu puterea obisnuintei de a-l emite si cu nivelul impulsului. Prezenta celorlalti intareste emiterea de rasp dominante prin amplificarea nivelului impulsului general. In compania celorlalti suntem mai excitati fizic si mai motivati. teoria impulsului prezenta celorlalti are un efect motivational nondirectiv asupra comportam, impulsului indus social amplificand taria rasp corecte sau incorecte. Impulsul nu poate determina directia sau comportam si aceasta este data de obisnuinta de a emite rasp.