Diploma - WWW - Tocilar

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Veniturile bugetare in cadrul unei companii
CAPITOLUL I. Organizarea i funcionarea CNCFR CFR REGIONALA IAI
Caile Ferate din Romania au o istorie de mai bine de 125 de ani. De-a lungul acestora, calea ferata a fost un motor al progresului tehnic si uneori, chiar economic al societatii. De asemenea, a fost un factor de stabilitate care, in mare masura, nu a putut fi influentat de curentele politice. I.1. Scurt istoric. La 15 septembrie 1830, se deschidea n Anglia prima cale ferat din lume, ntre Liverpool i Manchester. La 20 august 1854 s-a inaugurat linia Oravia-Bazia, n lungime de 62,5 km, numai pentru transportul carbunelui, aceasta fiind prima cale ferat construit pe teritoriul de astzi al Romniei. I.2. Infiinarea CNCFR CFR SA Compania Naional de Ci Ferate "CFR"- S.A. s-a nfiintat la 1 octombrie 1998 n baza Hotrrii de Guvern Nr. 581/1998, prin reorganizarea Societii Naionale a Cilor Ferate Romne. Societatea Naional a Cilor Ferate Romne se reorganizeaz, prin divizare, n: Compania Naional de Ci Ferate CFR cu statut de societate comercial, care are, n principal, ca obiect de activitate gestionarea infrastructurii feroviare i a patrimoniului auxiliar feroviar.
Pagina 1 din 85
Societatea Naional de Transport Feroviar de Marf CFR-Marf cu statut de societate comercial care are n principal, ca obiect de activitate, efectuarea transportului feroviar public de mrfuri. Societatea Naional de Transport Cltori CFR-Cltori- cu statut de societate comercial, care are n principal, ca obiect de activitate, efectuarea transportului feroviar public de cltori. Societatea de Administrare a Activelor Feroviare SAAF- cu statut de societate comercial, care are n principal, ca obiect de activitate administrarea excedentului de active rezultate din divizarea Societii Naionale a Cilor Ferate Romne. Societatea de Servicii de Management Feroviar S.M.F.- cu statut de societate comercial, care are, n principal, ca obiect de activitate asigurarea serviciilor financiarcontabile, gestionarea creditelor externe, asigurarea serviciilor juridice. Motivul divizarii SNCFR n cinci companii distincte a fost punerea sistemului feroviar din Romnia pe baze comerciale. Aceasta implic o gestiune eficient a veniturilor i costurilor, att n admnistrarea infrastructurii, ct i n operarea comercial a trenurilor. CFR este persoana juridic romn i are statut de societate comercial pe aciuni. Capitalul social iniial al CFR este de 1.287.991.500.383 lei i se constituie prin preluarea, corespunztor obiectului su de activitate, a unei pri din patrimoniul Societii Naionale a Cilor Ferate Romne, n baza balanei de verificare i a situaiei patrimoniului, ntocmite la data de 30 iunie 1998. Capitalul social iniial este subscris i integral vrsat de statul romn, n calitate de acionar unic, care i exercit drepturile i obligaiile prin Ministerul Transporturilor. Scopul CFR SA este realizarea de profit, prin gestionarea pe principii comerciale a infrastructurii feroviare i punerea acesteia la dispoziia operatorilor de transport feroviar, pe baza contractului de acces, precum i desfurarea altor activiti specifice, necesare realizrii obiectului su de activitate.
I.3. Obiect de activitate CNCF CFR desfoar activiti de interes public naional, n scopul realizrii transportului feroviar public i al satisfacerii nevoilor de aprare a rii i are n principal, ca obiect de activitate:
Pagina 2 din 85
Gestionarea infrastructurii feroviare i punerea acesteia la dispoziia operatorilor de transport feroviar, n condiiile legii. Dezvoltarea i modernizarea infrastructurii feroviare din Romnia n concordan cu standardele europene,n scopul asigurrii compatibilitii i interoperabilitii cu sistemul de transport feroviar European. Conducerea, organizarea, planificarea, coordonarea i controlul activitilor de exploatare, ntreinere i reparare a infrastructurii feroviare. Exploatarea comercial a patrimoniului feroviar. Elemente concrete ale infrastructurii feroviare publice sunt liniile ferate curente dintre staii, liniile ferate de primire-expediere din staii, liniile ferate de evitare, aparatele de cale, poduri, tuneluri, viaducte, alte lucrri de art, lucrri geotehnice de protectie i consolidare , plantaiile de protecie de-a lungul liniilor ferate precum i instalaiile fixe de siguran i conducere operativ a circulaiei trenurilor i liniile electrice de contact cu substaiile de traciune electric. Principala marf pe care o vinde este capacitatea de trafic a reelei feroviare. Clienii principali sunt cei doi operatori feroviari CFR - Cltori i CFR - Marf. Aceti operatori pltesc pentru aceasta tariful de acces pe infrastructur. Compania are ca sarcina intretinerea infrastructurii feroviare la parametrii de functionare, astfel ca operatorii feroviari sa o poata folosi conform nevoilor lor. Aceasta implica intretinerea liniilor, a instalatiilor de semnalizare, telemecanizare si automatizare.
I.4 Structura organizatoric
Pe primul nivel, din punct de vedere ierarhic, se afl Directorul regional, pe urmtoarul nivel ierarhic fiind poziionate diviziile: tehnic, linii, instalaii, trafic, patrimoniu, economic i resurse umane. Fiecare divizie are n subordine diferite servicii i birouri care gestioneaz informaiile primite din teritoriu i rspund de buna funcionare a activitii. Divizia economic este cea rspunztoare de fundamentarea i realizarea veniturilor bugetare. Ea primete informaiile de la celelalte divizii i servicii, care la rndul lor primesc informaii din teritoriu, adic de la staiile CFR din celelalte judee ale Moldovei .
Pagina 3 din 85
COMPANIA NAIONAL DE CI FERATE CFR REGIONALA IAI ORGANIGRAMA

DIRECTOR REGIONAL
CONSILIER
DIVIZIA TEHNICA
DIVIZIA LINII
DIVIZIA INSTALATII
DIVIZIA TRAFIC
ECONOMIC DIVIZIA SERVICIUL RESURSE UMANEPATRIMONIU

SERVICIUL SERVICIUL CONTABILITATE EXPLOATARE CENTRU CALIFICARE PATRIMONIU BIROUL CONTABILITATE BIROUL FOND LOCATIV BIROUL DECONTARI SERVICIUL CONTRACTE SERVICIUL INTRETINERE PATRIMONIU BIROUL EVIDENTA SI nGESTIONARE MIJLOACE FIXE SERVICIUL
SERVICIUL SERVICIUL SERVICIUL RK LINII INSTALATII ORGANIGARAMA DIVIZIA ECONOMICA INVESTITII ELECTRICE SERVICIUL LUCRARI TERASAMENT SERVICIUL MECANIZARE SERVICIUL Director regional TEHNICO ECONOMIC
SERVICIUL CIRCULATIE SERVICIUL ACCES INFRASTRUCT URA COMPARTIME NTUL MERSURI DE TREN
SERVICIUL ORGANIZARE TEHNIC DEZVOLTARE
I.5. Structura de personal.

BIROU ACHIZITII PUBLICE BIROUL CADASTRU BIROUL
CNCFCFR SA are cca. 3200 de angajai. AcetiaCOMPARTIME au fost ncadrai SERVICIUL n funcie Contabil ef FINANCIAR
COMPARTIME INSTRUIRE SI NTUL INSTRUI CONTROL ECONOMIC SERVICIUL
BIROUL GESTIUNE ENERGIE ELECTRICA SI CONTRACTE Sectorul economic
condiiile legii, pe baz de concurs sau examen dar i prin alte forme de selecie. TEHNICO NTUL RE SI
CONTROL Personalul angajat are dreptul la concedii de odihn i medicale dar i laBUGETlibere nGOSPODARIRE zile ANALIZA INDICATORI PATRIMONIU
cazuri de urgen. Salariul personalului cuprinde: salariul de baz, care se stabilete n raport cu Serviciul Serviciul i complexitatea sarcinilor funciei ocupate; sporuri la Serviciul Serviciul buget, pregtirea, competena, rspunderea contracte contabilitate PHARE-ORACLE financiar analize salariul de baz; adaosuri; premii pentru obinerea unor rezultate deosebite indicatori n activitatea compensri individual. Structura de personal este evideniat n tabelul de mai jos. Biroul contabilitate Nr. Structura de Clasa de salarizare Coeficientul de ierarhizare Salariul de baza brut Studii Nr. angajati Vrsta (ani)
Crt. personal Biroul decontri buget
Biroul prelucrri date
Pagina 4 din 85
Biroul financiar contabiliate
1.
Personal necalificat
1-5
1- 1,274
32000003566000
medii
500
22- 45
2.
Personal din activitatea de exploatare Personal din
6 - 35
1,306 2,746
36580007688000
medii
900
22- 48
3.
activitatea de circulatie a marfurilor, alimentatie publica si turism Personal din 6- 18 1,306- 1, 786 36580005001000 medii 500 24-50
4.
activitatea de informatica Personal din
13- 21
1,5061,940
42580005435000 44860005606000
medii
200
28- 35
5.
activitatea de transport auto Personal-
14- 23
1,6022,002
medii
300
27- 44
medii si 2- 41 1,1843,394 33160009504000 superioare 500 25-48
6.
functii de specialitate si administrativ Personalfunctii de
7.
medii si 21-46 1,941543500018230000 superioare 300 30-45
conducere 6,511 I.6.Funcionalitatea CNCF CFR SA.
Funcionalitatea Companiei reiese din implicarea, rspunderile, competenele salariailor din cadrul diviziei econimice care ntocmesc sitaiile lunare a dotoriilor ctre bugetul de stat , bugetele locale i alte bugete i fonduri. Funcionalitatea va fi redat sub forma fluxurilor informaionale ce urmeaz. Fluxuri informaionale.
Pagina 5 din 85
serviciul resurse umane, mpreun cu toate celelalte divizii care alctuiesc structura organizatoric, transmit serviciului contabilitate- biroul contabilitate- situaia privind personalul angajat i datele pentru calculul salariilor. n cadrul serviciului contabilitate se verifica corectitudinea datelor i apoi se stabilete fondul de salarii. serviciul contabilitate transmite serviciului financiar cererile de finanare pentru plata salariilor. divizia tehnic transmite serviciului contabilitate situaia privind cldirile, terenurile i mijloacele de transport pentru a calcula obligiile fa de bugetele locale. dup stabilirea exact a obligaiilor de plat ctre BS, BL, BAS, BASS i alte bugete, biroul contabilitate transmite datele biroului decontri bugete . biroul decontri bugete transmite serviciului financiar situaia contribuiilor obligatorii ctre BS, BL , BAS, BASS, n vederea decontrii acestor obligaii. divizia patrimoniu trimite serviciului contabilitate datele privind obligaiile ctre bugetul de stat, documentele privind TVA-ul, situaia i starea cldirilor, a mijloacelor de transport i a terenurilor din subunitile teritoriale: Bacu, Roman, Suceava, Vatra Dornei, Botoani, Vaslui,etc. divizia patrimoniu trimite serviciului contracte, evidena tuturor contractelor ncheiate la nivelul subunitilor n care CNCF CFR SA apare att ca furnizor ct i ca beneficiar. serviciul contracte colaboreaz cu serviciul financiar i cu serviciul buget, analize, indicatori dar i cu serviciul contabilitate att pentru a stabili corectitudinea datelor din contracte, ct i pentru a realiza plata facturilor pe baz de contracte. serviciul buget, analize indicatori repartizeaz pe subuniti indicatorii economicofinanciari i urmrete ncadrarea acestora n nivelul programat. diviziile tehnic, instalaii, linii i trafic, transmit serviciului contracte situaia privind contractele ncheiate de acestea cu furnizorii de RK, furnizorii activitii de exploatare etc. serviciul resurse umane transmite servicilui contabilitate , informaii , date i modificri cu privire la fondurile speciale i alte prevederi privind personalul angajat i neangajat. serviciul contabilitate trimite la centrala CNCFCFR SA, la Bucureti, datele i informaiile necesare calculrii impozitului pe profit i decontrii acestuia cu bugetul de stat.
Pagina 6 din 85
Functionalitatea CNCFCFR SA. Regionala Iasi. Implicare, raspunderi, competente. 1.Serviciul 1. resurse umane 10. 10. 11. 3. Divizia tehnica Divizia instalatii
2. 8. 1. 8. 8.
Serviciul contabilitate
Serviciul contracte PHARE-ORACLE compensari Biroul decontari bugete
Serviciul financiar
Serviciul bugete, analize indicatori
Biroul contabilit ate
CNCFCRF SA BUCURESTI Divizia linii 4. Divizia trafic
Divizia 5. patrimoniu 12. 12. 1. 10. 1. 7. 9. 10. 6. 1.
Pagina 7 din 85
I.7. Relaiile CNCFCFR SA. cu mediul exterior. Fluxuri informaionale.
furnizorii cu care CNCF CFR SA. Regionala Iai i unittile din subordine au ncheiat contracte, furnizeaz materii prime, materiale, utiliti, presteaz servicii, etc. i trimit, prin intermediul diviziilor, facturile pentru serviciile efectuate. Facturile ajung la serviciul contabilitate i sunt luate n eviden, apoi transmise serviciului financiar spre decontare. dup ce au fost ntocmite, ordinele de plat, pentru achitarea facturilor primite de la furnizori sunt depuse la banca unde Compania i are deschis cont de disponibil. banca BANC POST, pe baza ordinelor de plat primite, vireaz, din contul de disponibil, contravaloarea facturilor, ctre bncile furnizorilor . compania ofer servicii clienilor cu care are ncheiate contracte i trimite acestora facturile intocmite pentru serviciile prestate, spre decontare. Principalii clieni sunt CFR-Marf i CFR-Clieni care circul pe infrastructura feroviar, pltind companiei o tax de utilizare a infrastructurii (TUI). clienii vor efectua plata serviciilor oferite de companie n contul deschis la banca BANC POST. primria municipiului Iai i primriile municipiilor i oraelor n care se afl unitile din subordine, trimit companiei ntiinri privind modificrile referitoare la impozitele i taxele locale, hotrri ale consiliilor locale, etc. CNCFCFR SA. intocmete ordine de plat, foi de vrsmnt pentru depunerea numerarului din caserie, etc., pe care le depune la banc pentru plata obligaiilor: plata pe carduri a salariilor personalului angajat; plata impozitelor i taxelor ctre bugetele locale ale municipiului Iai i municipiilor i oraelor n care se afl unitile din subordine, presupunnd c i acestea au conturi deschise tot la unitile BANC POST; decontarea contribuiilor i impozitelor obligatorii ctre BS, BAS, BASS i alte fonduri speciale; banca BANC POST virez ctre Trezoreria statului, sumele privind impozitele i contribuiile obligatorii la BS, BAS, BASS, din contul de disponibil al companiei. banca trimite companiei extrasele de cont. Pe baza acestora, serviciul financiar ntocmete situaia operativ privind ncasrile i plile efectuate n/din contul deschis la BANC POST.
Pagina 8 din 85
relaiile societii cu Adminisrtaia Financiar constau n obligaiile societii de a preleva la dispoziia statului impozite i taxe, obligatia societii este de a vrsa la termen veniturile bugetare. La nivelul societii, referitor la impozitul pe profit se ntocmete declaraia de impunere a imozitului pe profit, aceasta include datele necesare justificrii sumelor datorate n contul impozitului pe profit. Referitor la imozitul pe salarii, la Administraia Financiar, se depune o dare de seama privind calculul, reinerea i vrsarea impozitului pe salarii la Bugetul de Stat. Pentru TVA societatea intocmete i depune Decontul TVA la Administraia Financiar a municipiului Iai. Impozitele i taxele locale pentru mijloacele de transport, cldiri, terenuri, presupun realizarea de ctre Administraia Financiar a calculului obligaiei de plata n baza situaie mijloacelor de transport din proprietate, a caldirilor. dupa stabilirea obligatiei de plata Administratia Financiara inapoiaza o instiintare ce cuprinde impozitele datorate ctre BS, BAS, BASS i impozitele si taxele locale de plata.
Pagina 9 din 85
RELAIILE CNCF CFR SA. CU MEDIUL EXTERIOR Primariile Municipiilor si Oraselor in care se afla unitatile din subordine 6. 6.
Primaria Municipiului Iasi
CLIENTI 4. 1.
CNCFCFR SA Regionala IASI.
FUNIZORI
10. 11. 8. 5.
7. 3.
9.
2.
Banca BANC POST
Bancile furnizorilor
TREZORERIA I.8. Structura i evoluia prelevrilor obligatorii de laSTATULUI IAI n perioada CNCFCFR 2001-2004 ADMINISTRAIA FINANCIAR
N r cr t
Prelevr i obligator ii
Categ. de impozit 2001 2002 2003 2004
Impozitul pe salarii Impozitul Prelevr 1. i pe profit TVA 79.234.099. 322 80.988.453.14 9 78.098.344.67 8 82.455.098.06 7 60.521.874. 140 105.832.630.5 96 146.900.619.5 48 155.233.890.7 86
Pagina 10 din 85
obligator ii ctre bugetul de stat 2. TOTAL rd.1 Impozitul pe cliri Impozitul Prelevr i 3. obligator ii ctre bugetele 4. locale TOTAL rd. 3 5. Prelevr i ctre bugetele asigurri lor sociale 6. de stat TOTAL rd.5 7. Prelevr i ctre asigurri le de 8. snatate TOTAL Contrib. ctre asigur. de sntate pe terenuri Taxa pe mijl. de transport Alte impozite i taxe Contrib. la asig. Sociale de stat Contrib. la fondul de omaj Alte venituri bugetare
208.079.683 .594 14.083.053. 658 361.918.710 .714 745.822.928 15.312.561 175.848.032
233.519.573.5 84 61.913.938.42 6 482.254.595.7 55 1.946.572.189 49.902.630 240.884.875
213.625.080.3 61 65.112.500.00 0 503.736.544.5 87 4.707.730.849 54.138.122 370.989.629
236.876.900.2 34 69.344.455.21 1 543.910.344.2 98 5.233.479.122 63.989.540 390.677.654
365.543.444
393.463.960
424.901.067
476.878.532
1.302.526.9 65 433.884.078 .083
1.430.074.393
5.557.759.667
6.165.024.848
653.049.104.2 10
714.119.303.3 27
779.322.988.0 00
49.091.300. 412 482.975.378 .498
68.754.482.45 4 721.803.586.6 64
71.411.415.65 1 785.530.718.9 78
83.421.980.66 6 862.774.968.6 66
65.915.334. 082
96.932.218.91 2
100.355.553.8 32
112.667.989.1 27
Pagina 11 din 85
rd. 7
65.915.334. 082
96.932.218.91 2
100.355.553.8 32
112.667.989.1 27
9. Prelevr i ctre fonduri speciale
Contrib. la fd. pt. handicapa i neangajai Contrib. la fondul risc de accident 31.019.232. 522 37.878.324. 522 35.626.648.58 1 47.282.540.58 1 1.349.703.016 .305 39.070.280.84 5 61.061.922.84 5 1.456.242.499 .909 42.998.512.63 2 75.764.410.19 8 1.601.282.737 .137 6.859.092.0 00 11.655.892.00 0 21.991.642.00 0 32.765.897.56 6
10 TOATL . rd. 9 -
11 TOTAL . rd. 2+rd.4 +rd.6+ rd. 8+ rd 10 Ponderea fiecrei categorii de impozit in totalul veniturilor bugetare pltite de CNCFCFR % Nr.crt. Prelevri obligatorii Categ. de impozit Impozitul pe salarii Impozitul pe profit TVA Alte venituri bugetare Impozitul pe cliri 0,07
Pagina 12 din 85
949.990.274 .781
2001
2002
2003
2004
6,37 8,34 21,90
7,84 6 17,3
10,08 5,36 14,66
9,7 5,14 14,8
Prelevri 1 obligatorii ctre bugetul de stat
1,48
4,58
4,47
4,33
0,14
0.32
0,33
Impozitul 2 Prelevri obligatorii ctre bugetele locale pe terenuri Taxa pe mijl. de transport Alte impozite i taxe Contrib. la Prelevri ctre 3 bugetele asigurrilor sociale de stat asig. Sociale de stat Contrib. la fondul de Prelevri ctre 4 bugetul asigurrilor de snatate omaj Contrib. ctre asigur. de sntate Contrib. la fd. pt. Prelevri ctre 5 fonduri speciale handicapai neangajai Contrib. la fondul risc de accident 3,26 2,63 2,68 2,7 0,72 0,86 1,5 2,04 6,93 7,18 6,89 7,03 5,16 5,09 4,9 5,2 45,67 48,38 49,03 48,7 0,038 0,029 0,03 0,029 0,0016 0,0185 0,0036 0,017 0,0037 0,025 0,0039 0,024
Pagina 13 din 85
Analiznd tabele de mai sus se observ c n fiecare an, din cei observai, cuantumul obligaiilor fiscale crete intr-o msur mai mare sau mai mic. Acest lucru se datoreaz creterii de la un an la altul a bazei de impozitare, a cotelor dar i a altor factori. Creterea impozitului pe salarii se datorez creterii, n primul rnd, a numrului de salariai dar i datorit creterii salariilor angajailor. n cazul impozitului pe profit, dei n mrime absolut se constat o cretere n fiecare an a acestuia, in mrime relativ lucrurile stau altfel. Ponderea impozitului pe profit in totalul veniturilor bugetare scade in fiecare an dei profiturile sunt cresctoare. Explicaia const n faptul c, creterea cuantumului acestui impozit este devansat de creterea celorlalte impozite i taxe. n cazul TVA, la fel ca i n cazul impozitului pe profit, dei se resimte o cretere n mrime absolut, ponderea acestuia n totalul obligaiilor scade annual. Se mai observ ca TVA are o pondere destul de ridicat in totalul veniturilor bugetare, comparativ cu alte impozite i taxe. n cazul impozitelor i taxelor pltite ctre bugetele locale, se observ o cretere a acestora att n mrime absolut ct i in mrime relativ. Aceasta deoarece CNCFCFR a achiziionat in fiecare an, cldiri, terenuri i mijloace de transport, dar i datorit modificrilor aduse cotelor de impunere de ctre autoritile locale. Din datele furnizate de table se observ ca cea mai mare pondere in total obligaii fiscale o are contribuia la asigurrile sociale de stat, datorit cotelor mari de impunere dar i datorit bazei de impozitare (fondul de salarii.) Contribuia la fondul pentru handicapai neangajai inregistreaz deasemeni un trend cresctor, datorit creterii numrului de salariai si a venitului minim pe economie. Acestea fiind spuse, se poate constata un grad nalt al fiscaliii la nivelul Companiei, ns s nu uitm c CNCFCFR este o Companie in care statul este acionar unic.
Pagina 14 din 85
CAPITOLUL II. Aezarea, calculul i realizarea veniturilor bugetare la CNCFCFR REGIONALA IAI
II.1 Metodologie i proceduri prezente n cuantificarea previzional a obligaiior bugetare
n determinarea previzional a veniturilor bugetare se au n vedere elemente de calcul prezente, n general, n metodologia de fundamentare a indicatorilor financiari care susine elaborarea proiectelor de bugete publice. Calculele trebuie s fie riguroase i bazate pe certitudini care in, n principal, de dimensiunile i caracteristicile materiei de aezare a obiectului de venit bugetar. La acestea se adaug indicatorul reprezentativ de utilizat care exprim cel mai bine sursa de formare a fiecrui venit n parte potrivit cu ipotezele n care se gsete obiectul de impunere. Fundamentare veniturilor bugetare declaneaz rspunderi la toi cei implicai n procesul bugetar n conformitate cu prevederile din actele normative n materie fiscal. Actele normative pot fi grupate n dou categorii: Acte normative institutoare sau de baz; Acte normative completatoare ( complementare, n plan matodologic); n aceste acte normative sunt reflectate anumite noiuni ori elemente care definasc ceea ce nseamn aezarea i perceperea veniturilor bugetare att prin calcule previzionale ct i n execuie. Reprezentative, cu privire la veniturile bugetare sunt: subiectul, obiectul, baza de calcul, unitatea tehnic de calcul, nlesnirile le plat, termenul de plat, drepturile i obligaiile pltitorilor.
Elementele tehnice ale impozitelor:1
Voinea, Gheorghe; tefura, Gabriel; Boariu, Angela; Soroceanu, Mircea;- Impozite, taxe, contribuii Editura Junimea, Iai, 2005, pag. 28-30.
Pagina 15 din 85
Obiectul impozitului reprezint elementul concret asupra cruia se aeaz i calculeaz un impozit. Obiectul unui impozit poate s l constituie veniturile, profitul, bunurile, serviciile. Subiectul impozitului desemneaz persoana fizic sau juridic prevzut prin lege s plteasc impozitul le buget. Subiectul impozitului mai are obligaia s declare veniturile sau bunurile dobndite, s in evidena lor i s calculeze impozitul. Subiectul mai este cunoscut i sub denumirea de contribuabil. Pltiorul impozitului reprezint persoana fizic sau juridic care are obligaia s plteasc impozitul ctre buget la un anumit termen. De fapt, pltitorul impozitului esteeste subiectul impozabil, dar uneori pltitorul poate fi o alt persoan dect subiectul imozabil. De exemplu, n cazul impozitului pe salarii, subiectul impozabil l constituie persoana fizic care realizeaz venituri sub form de salarii, iar pltitorul este persoana juridic care pltete salarii i care are obligaia s calculeze, s rein impozitul i s-l vireze la bugetul de stat. Suportatorul impozitului este persoana fizic sau juridic din al crei venit se suport impozitul. Spre deosebire de impozitele directe la care subiectul este i suportatorul impozitului, n cazul impozitelor indirecte impozitul este suportat de persoana care cumpr bunurile i serviciile impozabile. Sursa impozitului arat din ce anume se pltete impozitul. n cazul impozitului pe venit, sursa o reprezint venitul realizat de persoana respectiv. Prin urmare, n acest caz, sursa impozitului coincide cu cu obiectul impozitului. n cazul impozitelor pe avere, de regul, sursa impozitului este reprezentat de venitul obinut pe seama averii respective. Unitatea de evaluare are menirea s msoare obiectul impozabil. n cazul impozitului pe venit, unitatea de evaluare o reprezint unitatea monetar n care se exprim venitul. Unitatea de evaluare poate fi reprezentat de uniti de msur naturale, ca de exemplu: m pentru construcii, arii pentru terenuri; capacitatea cilindric a motorului, pentru mijloacele de transport; kg, litru, bucat pentru unele impozite indirecte. Cota de impunere reprezint impozitul ce revine unei uniti de impunere. Impozitul poate fi stabilit n sum fix pe uniti de msur naturale (de exemplu, impozitul pe terenuri ocupate de cldiri i alte construcii) sau n cote procentuale. Acestea din urm pot fi: prporionale, progresive i regresive. Termenele de plat arat momentele la care trebuie s se plteasc impozitul la bugetul statului sau la bugetele locale. Termenele de plat depind de mrimea i natura veniturilor i de momentul realizrii lor. Neplata impozitului pn la termenul stabilit antreneaz obligaia contribuabilului de a plti dobnzi i majorri de ntrziere, calculate n funcie de mrimea impozitului ce trebuie vrsat la bugetul statului i de durata ntrzierii.
Pagina 16 din 85
Asieta cuprinde totalitatea msurilor adoptate de organele fiscalecu privire la stabilirea subiectului impozitului, identificarea obiectului impozabil, stabilirea mrimii impozabile, determinarea cuantumului impozitului i perceperea acestuia. II.2. Realizarea veniturilor bugetare
Realizarea veniturilor bugetare este conceput global, pornind de la o limit minim, sigur de ndeplinit, limit rezultat din evaluarea, mai nti a materiei impozabile posibile n anul de plan. Legislaia finanelor publice subliniaz ca norme generale importante n realizarea veniturilor bugetare urmtoarele: Lista impozitelor, taxelor, contribuiilor, precum i determinarea ( prin calcule) este aprobat prin legea bugetar n fiecare an; Nici un impozit, tax sau alte obligaii de natura acestora nu pot fi nscrise n buget i ncasate dac nu au fost stabilite prin lege; Este interzis perceperea sub orice titlu i sub orice denumire (de contribuii directe sau indirecte) n afara celor stabilite prin lege; Toate drepturile dobndite de stat referitoare la ncasarea veniturilor, depturi ce revin direct sau indirect bugetului n perioada anului respectiv aparin exerciiului bugetar corespunztor acestuia; Orice venit nencasat pn la 31 decembrie, se ncaseaz n contul bugetului pe anul urmtor; ncasarea de venituri care nu au fost specificate n lista aprobat prin legea bugetar se consider ntmpltoare, neprevzute sau instituite dup votarea bugetului public. n continuarea celor menionate mai sus, apar importante n plan fiscal, modalitile de vrsare i plat unde iniiativa revine contribuabililor i organelor fiscale, n funcie de structura veniturilorbugetare datorate. Calculul i plata direct la iniiativa subiectului de venit bugetar care este i pltitor presupune evaluarea materiei impozabile, calculul obligaiei de plat i vrsarea n conutrile bugetare deschise la unitile operative ale Trezorerie Finanelor Publice. Aici s-ar ncadra ca venituir bugetare: TVA ( ntocmirea lunar a decontului de plat a TVA, unde apar calculele specifice de rambursare din partea organului fiscal); accizele (lunar, prin calculul obligiei
Pagina 17 din 85
bneti de ctre pltitori); impozitul pe profit (prin implicarea pltitorilor); obligaiile bneti la frontier. Metoda menionat mai sus este prezent n calculul multor venituri bugetare. Rspunderea de a calcula i vrsa venitul revine subiectului pltitor. Metoda stopajului la surs este folosit n practica execuiei veniturilor bugetare, fiind caracteristic impozitului pe salarii unde calculul, reinerea i vrsarea la buget trece de la subiect la o ter persoan, pltitorul. Veniturile bugetare se ncaseaz n conturile Trezoreriei Finanelor Publice prin: Virarea dispus de persoanele juridice Plata n numerar, direct, la caseriile unitilor operative ale trezoreriei precum i ncasarea prin ageni fiscali. Urmrirea i controlul veniturilor bugetare presupune existena unor metode, tehnici i proceduri n care se verific elementele informaionale din evidene cu privire la aezarea i perceperea lor. Se disting mai multe forme ale controlului : documentar (cu privire la informaiile din dosarul contribuabilului); efectiv (la sediul i domiciliul contribuabilului); ncruciat asupra situaiei fiscale personale; inopinant (cu prezentarea organului fiscal la contribuabil i verificarea materiei impozabile).
Pagina 18 din 85
II.3. Aezarea, calculul i virarea impozitului pe profit Cadrul juridic DE ACTIUNE: - Lege nr. 414 din 26 iunie 2002 privind impozitul pe profit; - Lege nr. 189 din 17 aprilie 2001 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 217/1999 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit; - Lege nr. 294 din 5 iunie 2001 pentru respingerea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 6/2000 privind modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 217/1999 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit ; - Ordonanta de urgenta nr. 6 din 18 februarie 2000 privind modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 217/1999 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit; - Ordonanta de urgenta nr. 139 din 14 septembrie 2000 pentru completarea art. 5 din Ordonanta Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit; - Ordonanta de urgenta nr. 217 din 29 decembrie 1999 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit; - Hotarare nr. 402 din 19 mai 2000 pentru aprobarea Instructiunilor privind metodologia de calcul al impozitului pe profit; - Hotarare nr. 859 din 16 august 2002 pentru aprobarea Instructiunilor privind metodologia de calcul al impozitului pe profit; - Hotarare nr. 1394 din 27 decembrie 2000 pentru modificarea Instructiunilor privind metodologia de calcul al impozitului pe profit, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 402/2000 - Ordin nr. 53 din 22 ianuarie 2003 pentru aprobarea modelului si continutului formularului "Declaratie privind impozitul pe profit"; - Ordin nr. 264 din 9 februarie 2004 privind modul de calcul al dobanzilor aferente sumelor reprezentand eventuale diferente intre impozitul pe profit la data de 25 ianuarie a anului urmator celui de impunere si impozitul pe profit datorat conform declaratiei de impunere intocmite pe baza situatiei financiare anuale; -Ordin nr. 957 din 22 iulie 2002 privind stabilirea termenului de depunere a Declaratiei privind impozitul pe profit pentru exercitiul fiscal 1 ianuarie - 30 iunie 2002 .
Pagina 19 din 85
- Legea nr. 571/03.2005 privind Codul Fiscal; - Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.24/03.2005 pentru modoficarea si completarea Lg nr.571/2003 privind Codul Fiscal,aprobat prin hotararea guvernului nr.44/2002; - Ordin 92/2003 privind Codul de Procedura Fiscala a Normelor metodologice de aplicare a Ordinului. Sunt obligate la plata impozitului pe profit, urmtoarele persoane: persoanele juridice romne; persoanele juridice strine care desfoar activitate prin intermediul unui sediu permanent n Romnia; persoanele juridice strine i persoanele fizice nerezidente care desfoar activitate n Romnia ntr-o asociere fr personalitate juridic; persoanele juridice strine care realizeaz venituri din/sau n legtur cu proprieti imobiliare situate n Romnia sau din vnzarea/cesionarea titlurilor de participare deinute la o persoan juridic romn; persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romne, pentru veniturile realizate att n Romnia ct i n strintate din asocieri fr personalitate juridic; n acest caz, impozitul datorat de persoana fizic se calculeaz, se reine i se vars de ctre persoana juridic romn. Scutiri de la plata impozitului pe profit trezoreria statului; instituiile publice, pentru fondurile publice, inclusiv pentru veniturile proprii i disponibilitile realizate i utilizate potrivit Legii nr. 500/2002 privind finanele publice, cu modificrile ulterioare, i Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 45/2003 privind finanele publice locale, dac legea nu prevede altfel; persoanele juridice romne care pltesc impozitul pe veniturile microntreprinderilor, n conformitate cu prevederile cuprinse n titlul IV; fundaiile romne constituite ca urmare a unui legat; cultele religioase, pentru veniturile obinute din activiti economice care sunt utilizate pentru susinerea activitilor cu scop caritabil; cultele religioase, pentru veniturile obinute din producerea i valorificarea obiectelor i produselor necesare activitii de cult, potrivit legii, i pentru veniturile obinute din chirii, cu condiia ca sumele respective s fie utilizate, n anul curent sau n anii urmtori, pentru ntreinerea i funcionarea unitilor de cult, pentru lucrrile de construcie, de reparaie i de
Pagina 20 din 85
consolidare a lcaurilor de cult i a cldirilor ecleziastice, pentru nvmnt i pentru aciuni specifice cultelor religioase, inclusiv veniturile din despgubiri sub form bneasc, obinute ca urmare a msurilor reparatorii prevzute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate; instituiile de nvmnt particular acreditate, precum i cele autorizate, pentru veniturile utilizate, n anul curent sau n anii urmtori, potrivit Legii nvmntului nr. 84/1995, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare i Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 174/2001 privind unele msuri pentru mbuntirea finanrii nvmntului superior, cu modificrile ulterioare; asociaiile de proprietari constituite ca persoane juridice i asociaiile de locatari recunoscute ca asociaii de proprietari, potrivit Legii locuinei nr. 114/1996, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, pentru veniturile obinute din activiti economice i care sunt sau urmeaz a fi utilizate pentru mbuntirea utilitilor i a eficienei cldirii, pentru ntreinerea i repararea proprietii comune; Fondul de garantare a depozitelor n sistemul bancar, constituit potrivit legii; Fondul de compensare a investitorilor, nfiinat potrivit legii Sfera de aplicare a impoziului pe profit: n cazul persoanelor juridice romne, asupra profitului impozabil obinut din orice surs, att din Romnia, ct i din strintate; n cazul persoanelor juridice strine care desfoar activitate prin intermediul unui sediu permanent n Romnia, asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent; n cazul persoanelor juridice strine i al persoanelor fizice nerezidente care desfoar activitate n Romnia ntr-o asociere fr personalitate juridic, asupra prii din profitul impozabil al asocierii atribuibile fiecrei persoane; n cazul persoanelor juridice strine care realizeaz venituri din/sau n legtur cu proprieti imobiliare situate n Romnia sau din vnzarea/cesionarea titlurilor de participare deinute la o persoan juridic romn, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri; n cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice romne care realizeaz venituri att n Romnia, ct i n strintate, din asocieri fr personalitate juridic, asupra prii din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente. Cota de impozit pe profit care se aplica asupra profitului impozabil este de 16%. Contribuabilii care desfasoara activitati de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care
Pagina 21 din 85
realizeaza aceste venituri in baza unui contract de asociere, si la care impozitul pe profit datorat pentru activitatile prevazute in acest articol este mai mic decat 5% din veniturile respective sunt obligati la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri realizate. Calculul impozitului pe profit Profitul impozabil se calculeaz ca diferen ntre veniturile realizate din orice surs i cheltuielile efectuate n scopul realizrii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile i la care se adaug cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau n calcul i alte elemente similare veniturilor i cheltuielilor potrivit normelor de aplicare. Venituri neimpozabile Urmtoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil: dividendele primite de la o persoan juridic romn. Sunt, de asemenea, neimpozabile, dup data aderrii Romniei la Uniunea European, dividendele primite de la o persoan juridic strin, din statele Comunitii Europene, dac persoana juridic romn deine minimum 25 % din titlurile de participare la persoana juridic strin, pe o perioad nentrerupt de cel puin 2 ani, care se ncheie la data plii dividendului; diferenele favorabile de valoare a titlurilor de participare, nregistrate ca urmare a ncorporrii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se dein titluri de participare, precum i diferenele de evaluare a investiiilor financiare pe termen lung. Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionrii, a retragerii titlurilor de participare, precum i la data retragerii capitalului social la persoana juridic la care se dein titlurile de participare; veniturile din anularea obligaiilor unei persoane juridice, dac obligaiile se anuleaz n schimbul titlurilor de participare la respectiva persoan juridic; veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum i veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile; veniturile neimpozabile, prevzute expres n acorduri i memorandumuri aprobate prin acte normative. Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate n scopul realizrii de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative n vigoare. Cheltuieli efectuate n scopul realizrii de venituri:
Pagina 22 din 85
cheltuielile cu achiziionarea ambalajelor, pe durata de via stabilit de ctre contribuabil; cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protecia muncii i cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de munc i a bolilor profesionale; cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de accidente de munc, boli profesionale sau riscuri profesionale; cheltuielile de reclam i publicitate efectuate n scopul popularizrii firmei, produselor sau serviciilor, n baza unui contract scris, precum i costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare. Se includ n categoria cheltuielilor de reclam i publicitate i bunurile care se acord n cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru ncercarea produselor i demonstraii la punctele de vnzare, precum i alte bunuri i servicii acordate cu scopul stimulrii vnzrilor; cheltuielile de transport i cazare n ar i n strintate efectuate de ctre salariai i administratori, n cazul n care contribuabilul realizeaz profit n exerciiul curent i/sau din anii precedeni; contribuia la rezerva mutual de garantare a casei centrale a cooperativelor de credit; taxele de nscriere, cotizaiile i contribuiile obligatorii, reglementate de actele normative n vigoare, precum i contribuiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de munc; cheltuielile pentru formarea i perfecionarea profesional a personalului angajat; cheltuielile pentru marketing, studiul pieei, promovarea pe piee existente sau noi, participarea la trguri i expoziii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii, n cazul n care contribuabilul realizeaz profit n exerciiul curent i/sau din anii precedeni, precum i n situaia n care acesta se afl nuntrul perioadei de recuperarea pierderii fiscale, conform legii; cheltuielile de cercetare-dezvoltare; cheltuielile pentru perfecionarea managementului, a sistemelor informatice, introducerea, ntreinerea i perfecionarea sistemelor de management al calitii, obinerea atestrii conform cu standardele de calitate; cheltuielile pentru protejarea mediului i conservarea resurselor; taxele de nscriere, cotizaiile i contribuiile datorate ctre camerele de comer i industrie, organizaiile sindicale i organizaiile patronale;
Pagina 23 din 85
pierderile nregistrate, dup data de 1 ianuarie 2007, la scoaterea din eviden a creanelor nencasate, ca urmare a nchiderii procedurii de faliment a debitorilor, pe baza hotrrii judectoreti prin care se atest aceast situaie. Urmtoarele cheltuieli au deductibilitate limitat: cheltuielile de protocol n limita unei cote de 2 % aplicat asupra diferenei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile i totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele dect cheltuielile de protocol i cheltuielile cu impozitul pe profit; suma cheltuielilor cu indemnizaia de deplasare acordat salariailor pentru deplasri n Romnia i n strintate, n limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituiile publice, n cazul n care contribuabilul realizeaz profit n exerciiul curent i/sau din anii precedeni. Cheltuielile de transport, cazare i indemnizaia acordat salariailor, n cazul contribuabilului care realizeaz pierdere n exerciiul curent i/sau din anii precedeni, sunt limitate la nivelul legal stabilit pentru instituiile publice; cheltuielile sociale, n limita unei cote de pn la 2 %, aplicat asupra fondului de salarii realizat. Intr sub incidena acestei limite cu prioritate ajutoarele pentru natere, ajutoarele pentru nmormntare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile i protezele, precum i cheltuielile pentru funcionarea corespunztoare a unor activiti sau uniti aflate n administrarea contribuabililor: grdinie, cree, servicii de sntate acordate n cazul bolilor profesionale i ale accidentelor de munc pn la internarea ntr-o unitate sanitar, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cmine de nefamiliti, precum i pentru colile pe care le au sub patronaj. n cadrul acestei limite pot fi deduse i cheltuielile reprezentnd: transportul la i de la locul de munc al salariailor, cadouri n bani sau n natur oferite copiilor minori ai salariailor, cadouri n bani sau n natur acordate salariatelor, costul prestaiilor pentru tratament i odihn pentru salariaii proprii i pentru membrii de familie ai acestora, inclusiv transportul, ajutoare pentru salariaii care au suferit pierderi n gospodrie i contribuia la fondurile de intervenie ale asociaiei profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din coli i centre de plasament; perisabilitile, n limitele stabilite de organele de specialitate ale administraiei centrale, mpreun cu instituiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finanelor Publice; cheltuielile reprezentnd tichetele de mas acordate de angajatori, n limita prevederilor legii anuale a bugetului de stat; cheltuielile cu taxele i cotizaiile ctre organizaiile neguvernamentale sau asociaiile profesionale, n limita echivalentului n lei a 2.000 euro anual, altele dect cele prevzute la alin. (2) lit. g) i m);
Pagina 24 din 85
cheltuielile cu provizioane i rezerve, n limita prevzut la art. 22; cheltuielile cu dobnda i diferenele de curs valutar, n limita prevzut la art. 23; amortizarea, n limita prevzut la art. 24; cheltuielile efectuate n numele unui angajat, la schemele facultative de pensii ocupaionale, n limita stabilit potrivit legii; cheltuielile cu primele de asigurare private de sntate, n limita stabilit potrivit legii; cheltuielile pentru funcionarea, ntreinerea i repararea locuinelor de serviciu situate n localitatea unde se afl sediul social sau unde societatea are sedii secundare, deductibile n limita corespunztoare suprafeelor construite prevzute de legea locuinei, care se majoreaz din punct de vedere fiscal cu 10 %. Diferena nedeductibil trebuie recuperat de la beneficiari, respectiv chiriai/locatari; cheltuielile de funcionare, ntreinere i reparaii aferente unui sediu aflat n locuina proprietate personal a unei persoane fizice, folosit i n scop personal, deductibile n limita corespunztoare suprafeelor puse la dispoziia societii n baza contractelor ncheiate ntre pri, n acest scop; cheltuielile de funcionare, ntreinere i reparaii aferente autoturismelor folosite de angajaii cu funcii de conducere i de administrare ai persoanei juridice, deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecrei persoane fizice cu astfel de atribuii. Pentru a fi deductibile fiscal, cheltuielile cu parcul de autoturisme trebuie justificate cu documente legale. Cheltuieli care nu sunt deductibile: cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentnd diferene din anii precedeni sau din anul curent, precum i impozitele pe profit sau pe venit pltite n strintate. Sunt nedeductibile i cheltuielile cu impozitele nereinute la surs n numele persoanelor fizice i juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din Romnia; amenzile, confiscrile, majorrile de ntrziere i penalitile de ntrziere datorate ctre autoritile romne, potrivit prevederilor legale. Amenzile, penalitile sau majorrile datorate ctre autoriti strine ori n cadrul contractelor economice ncheiate cu persoane nerezidente n Romnia i/sau autoriti strine sunt cheltuieli nedeductibile, cu excepia majorrilor, al cror regim este reglementat prin conveniile de evitare a dublei impuneri. Amenzile, majorrile de ntrziere i penalitile de ntrziere, datorate ca urmare a clauzelor prevzute n contractele comerciale, altele dect cele ncheiate cu autoritile, nu intr sub incidena prevederilor prezentei litere;
Pagina 25 din 85
cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lips din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost ncheiate contracte de asigurare, precum i taxa pe valoarea adugat aferent, dac aceasta este datorat potrivit prevederilor titlului VI; cheltuielile cu taxa pe valoarea adugat aferent bunurilor acordate salariailor sub forma unor avantaje n natur, dac valoarea acestora nu a fost impozitat prin reinere la surs; cheltuielile fcute n favoarea acionarilor sau asociailor, altele dect cele generate de pli pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la preul de pia pentru aceste bunuri sau servicii; cheltuielile nregistrate n contabilitate, care nu au la baz un document justificativ, potrivit legii, prin care s se fac dovada efecturii operaiunii sau intrrii n gestiune, dup caz, potrivit normelor; cheltuielile nregistrate de societile agricole, constituite n baza legii, pentru dreptul de folosin al terenului agricol adus de membrii asociai, peste cota de distribuie din producia realizat din folosina acestuia, prevzut n contractul de societate sau asociere; cheltuielile determinate de diferenele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare la persoanele juridice la care se dein participaii, precum i de diferenele nefavorabile de valoare aferente obligaiunilor emise pe termen lung, cu excepia celor determinate de vnzarea-cesionarea acestora; cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile prevzute la art. 20, cu excepia celor prevzute la art. 20 lit. d); cheltuielile cu contribuiile pltite peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate prin acte normative; cheltuielile cu primele de asigurare pltite de angajator, n numele angajatului, care nu sunt incluse n veniturile salariale ale angajatului, conform titlului III; alte cheltuieli salariale i/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la angajat, cu excepia prevederilor titlului III; cheltuielile cu serviciile de management, consultan, asisten sau alte prestri de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestrii acestora n scopul desfurrii activitii proprii i pentru care nu sunt ncheiate contracte; cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului, precum i cele care nu sunt aferente obiectului de activitate, cu excepia celor care privesc bunurile reprezentnd garanie bancar pentru creditele utilizate n desfurarea activitii pentru care
Pagina 26 din 85
este autorizat contribuabilul sau utilizate n cadrul unor contracte de nchiriere sau de leasing, potrivit clauzelor contractuale; pierderile nregistrate la scoaterea din eviden a creanelor incerte sau n litigiu nencasate, pentru partea neacoperit de provizion, potrivit art. 22 alin. (1) lit. c). n aceast situaie, contribuabilii, care scot n eviden clienii nencasai, sunt obligai s comunice n scris acestora scoaterea din eviden a creanelor respective, n vederea recalculrii profitului impozabil la persoana debitoare, dup caz; cheltuielile de sponsorizare i/sau mecenat efectuate potrivit legii. Termenul de plat: Plata impoziului pe profit se efectueaza timestrial pana la data de 25 inclusiv a primei luni din trimestrul urmator, cu excptia: Bancii Nationale a Romaniei persoanelor juridice romane; Sucursalele din Romana a bancilor persoane juridice straine; Care efectueaza plata lunar pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei care se calculeaza impozitul pe profit. Impozitul pe profit si proftul se se calculeaza si evidentiaza trimestrial cumulat de la inceputul anului sau lunar, in cazul bancilor Organizatiile nonprofit au obligatia de a plati impozitul pe profit anual, pana la data de 15 februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care se calculeaza impozitul. Contribuabilii care cefectueaza plati trimestrial platesc in contul impozitului pe profit pentrul trimestrul IV, osuma egala cu mpozitul calculat si evidentiat in trimestrul III. Contibuabilii care au definitivat pana la 15 februarie inchiderea exercitiului financiar anterior , depun declaratia de impunere definitivasi platesc impozitul pe profit aferent anului fiscal inheiat pana la data de 15 februarie innclusiv a anului urmator Contribuabilii care au obligatia de depune declaratia anuala de impozit pana la trimestrul prevazul pentru depunerea situatiilor financiare. Declaraia Odata cu declaratia de impozit pe profit anuala, contribuabilii au obligatia sa depuna si o declaratie privind platile si angajamentele de plata catre persoanele nerezidente, care cuprinde scopul si suma fiecarei plati, numele si adresa beneficiarului. Nu se cuprind in aceasta declaratie sumele angajate sau platite pentru bunurile importate sau pentru transportulinternaional
Pagina 27 din 85
Plata impozitului pe profit Contribuabilii au obligaia de a plti impozitul pe profit trimestrial, pn la data de 25 inclusiv a primei luni urmtoare trimestrului pentru care se calculeaz impozitul. Obligaiile fiscale reglementate de prezentul titlu sunt venituri ale bugetului de stat. Ca excepie, impozitul pe profit, dobnzile/majorrile de ntrziere i amenzile datorate de regiile autonome din subordinea consiliilor locale i a consiliilor judeene, precum i cele datorate de societile comerciale n care consiliile locale i/sau judeene sunt acionari majoritari sunt venituri ale bugetelor locale respective.
Elementele tehnice ale impozitului pe profit sunt redate n tabel. Obiectul impozitului Subiectul impozitului Pltitorul impozitului Suportatorul impozitului Sursa impozitului Unitatea de evaluare data de 25 Profitul impozabil realizat n cursul exerciiului financiar CNCFCFR BUCURETI CNCFCFR BUCURETI CNCFCFR BUCURETI Profitul obinut de Companie Moneda naional ROL 16% inclusiv a primei luni urmatoare trimestrului pentru care se calculeaza impozitul Exemplu de calcul al impozitului pe profit. Venituri totale: 74.570.850.000 lei Cheltuieli totale: 38.720.956.800 lei Venituri neimpozabile: 0 Cheltuieli nedeductibile: cheltuieli cu amenzi i penaliti de ntrziere: 27.680.000 lei cheltuieli privind bunuri de natura stocurilor constatate lips sau degradate: 39.725.000 lei Cota de impunere Termenele de plat
Pagina 28 din 85
Profitul impozabil = Venituri totale - Cheltuieli totale - Venituri neimpozabile + Cheltuieli nedeductibile Profitul impozabil = 74.570.850.000 - 38.720.956.800 - 0 + 27.680.000 + 39.725.000 Profitul impozabil = 35.917.298.200 lei Impozitul pe profit = Profitul impozabil * 16% Impozitul pe profit = 35.917.298.200 * 16% = 5.746.767.712 lei
Profit net = Profit brut - Impozitul pe profit = Venituri totale - Cheltuieli totale Impozitul pe profit Profit net = 74.570.850.000 - 38.720.956.800 - 5.746.767.712 Profit net = 30.103.125.488 lei
Flux informaional impozit pe profit
CNCF CFR IAI
Balane de verificare
CNCF CFR BUCURETI
Extras de cont Ordin de plat
Declaraia de impunere privind impozitul pe profit in 2 exemplare
Banca BANC POST
ADMINISTRAIA FINANCIAR
Pagina 29 din 85
TREZORERIA FINANELOR PUBLICE
II. 4. Aezarea, calculul i virarea impozitului pe salarii
Cadrul juridic de actiune: - Lege nr. 35 din 7 martie 2001 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 122/1999 pentru modificarea anexei nr. VII/2 din Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru persoane care ocupa functii de demnitate publica; - Lege nr. 557 din 17 octombrie 2001 privind respingerea Ordonantei Guvernului nr. 6/1998 pentru modificarea si completarea Legii nr. 32/1991 privind impozitul pe salarii 67 din 10 noiembrie 1999 pentru modificarea Legii nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru persoane care ocupa functii de demnitate publica; - Ordin nr. 1922 din 1 octombrie 2001 privind stabilirea baremului lunar pentru impunerea veniturilor din salarii si din pensii si a sumelor fixe prevazute in Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, pentru trimestrul IV al anului 2001; - Decret nr. 232 din 6 aprilie 2004 privind promulgarea Legii pentru respingerea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 66/1997 privind scutirea de plata a impozitelor pe salarii si/sau pe venituri realizate de consultanti straini pentru activitatile desfasurate in Romania in cadrul unor acorduri de imprumut; - Hotarare nr. 611 din 13 iulie 2000 privind stabilirea baremului lunar pentru impunerea veniturilor din salarii si pensii si a actualizarii sumelor fixe prevazute in Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit pentru semestrul II anul 2000, precum si a baremului mediu anual pentru determinarea impozitului pe venitul anual global impozabil realizat in anul 2000; - Hotarare nr. 613 din 27 iunie 2001 privind stabilirea baremului lunar pentru impunerea veniturilor din salarii si pensii si a actualizarii sumelor fixe prevazute in Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit pentru semestrul II al anului 2001; - Ordin nr. 1 din 3 ianuarie 2002 privind stabilirea baremului lunar pentru impunerea veniturilor din salarii si pensii, a actualizarii sumelor fixe, precum si a baremului anual pentru calculul platilor anticipate cu titlu de impozit pentru anul fiscal 2002, potrivit prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit;
Pagina 30 din 85
- Ordin nr. 1922 din 1 octombrie 2001 privind stabilirea baremului lunar pentru impunerea veniturilor din salarii si din pensii si a sumelor fixe prevazute in Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, pentru trimestrul IV al anului 2001. - Legea nr. 573/03.2005 privind Codul Fiscal; - Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.24/03.2005 pentru modoficarea si completarea Lg nr.57/2003 privind Codul Fiscal,aprobat prin hotararea guvernului nr.44/2002; - Ordinal 92/2003 privind Codul de Procedura Fiscala a Normelor metodologice de aplicare a Ordinului. Contribuabili Urmtoarele persoane datoreaz plata impozitului : persoanele fizice rezidente; persoanele fizice nerezidente care desfoar o activitate independent prin intermediul unui sediu permanent n Romnia; persoanele fizice nerezidente care desfoar activiti dependente n Romnia; persoanele fizice nerezidente care obin venituri Sfera de cuprindere a impozitului Impozitul pe venit, se aplic urmtoarelor venituri: n cazul persoanelor fizice rezidente romne, cu domiciliul n Romnia, venituriloro binute din orice surs, att din Romnia, ct i din afara Romniei; n cazul persoanelor fizice rezidente, altele dect cele prevzute la lit. a), numai veniturilor obinute din Romnia, care sunt impuse la nivelul fiecrei surse din categoriile de venituri prevzute la art. 41; n cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfoar activitate independent prin intermediul unui sediu permanent n Romnia, venitului net atribuibil sediului permanent; n cazul persoanelor fizice nerezidente care desfoar activitate dependent n Romnia, venitului salarial net din aceast activitate dependent; n cazul persoanelor fizice nerezidente, care obin veniturile prevzute la art. 39 lit. d), venitului determinat conform regulilor prevzute n prezentul titlu, ce corespund categoriei respective de venit. Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, sunt urmtoarele: a) venituri din activiti independente, definite conform art. 47; b) venituri din salarii, definite conform art. 56; c) venituri din cedarea folosinei bunurilor, definite conform art. 65;
Pagina 31 din 85
d) venituri din investiii, definite conform art. 69; e) venituri din pensii, definite conform art. 72; f) venituri din activiti agricole, definite conform art. 75; g) veniturile din premii i din jocuri de noroc, definite conform art. 79; h) venituri din alte surse, definite conform art. 83. Cota de impozitare Cota de impozit pentru determinarea impozitului pe veniturile din salarii este de 16%. Deduceri salariale Deducerea personala se acorda pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de pana la 10.000.000 lei inclusiv, astfel: pentru pentru pentru pentru contribuabilii contribuabilii contribuabilii contribuabilii care care care care nu au au au au o doua trei persoane persoana persoane persoane in in in in intretinere intretinere intretinere intretinere 2.500.000 3.500.000 4.500.000 5.500.000 lei; lei; lei; lei;
- pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane in intretinere - 6.500.000 lei. Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii cuprinse intre 10.000.001 lei si 30.000.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive fata de cele de mai sus si se stabilesc prin ordin al ministrului finantelor publice. Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii de peste 30.000.000 lei nu se acorda deducerea personala. Beneficiarii de venituri din salarii datoreaza un impozit lunar, final, care se calculeaza si se retine la sursa de catre platitorii de venituri. Fiele fiscale Informatiile referitoare la calculul impozitului pe veniturile din salarii se cuprind in fisele fiscale. Platitorul de venituri are obligatia sa completeze formularele anterior, pe intreaga durata de efectuare a platii salariilor. Platitorul este obligat sa pastreze fisele fiscale pe intreaga durata a angajarii si sa transmita organului fiscal competent o copie, pentru fiecare an, pana in ultima
Pagina 32 din 85
zi a lunii februarie a anului curent, pentru anul fiscal expirat. Modelul si continutul formularelor se aproba prin ordin al ministrului finantelor publice. Termen de plat Platitorii de salarii si de venituri asimilate salariilor au obligatia de a calcula si de a retine impozitul aferent veniturilor fiecarei luni la data efectuarii platii acestor venituri, precum si de a-l vira la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se platesc aceste venituri. Declaraia Obligatii declarative ale platitorilor de venituri cu retinere la sursa: Platitorii de venituri, cu regim de retinere la sursa a impozitelor, sunt obligati sa calculeze, sa retina si sa vireze impozitul retinut la sursa si sa depuna o declaratie privind calcularea si retinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit, la organul fiscal competent, pana la data de 30 iunie a anului curent pentru anul expirat. Fac exceptie de la termenul prevazut, platitorii de venituri din activitati independente, pentru care impozitul pe venit se retine la sursa, pentru care depunerea declaratiei se efectueaza pana in ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent pentru anul fiscal expirat.
Plata impozitului pe salariu Beneficiarii de venituri din salarii datoreaza un impozit lunar, final, care se calculeaza si se retine la sursa de catre platitorii de venituri. Obligatia calcularii, retinerii si virarii acestei sume revine organului fiscal competent Elementele tehnice ale impozitului pe salarii Obiectul impozitului Subiectul impozitului Pltitorul impozitului Suportatorul impozitului Sursa impozitului Unitatea de evaluare data de 25 Salariile obinute de angajaii CNCFCRF Iai Salariatul care obine venitul CNCFCRF Iai Salariarul Venitul realizat de angajat Moneda naional ROL 16% inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se Cota de impunere Termenele de plat
Pagina 33 din 85
platesc aceste venituri.
Exemplu de calcul al impozitului pe salarii Salariu de ncadrare: 10.526.700 lei Spor vechime : 10% * 10.526.700 lei = 1.052.670 lei Indemnizaie de conducere: 10% * 10.526.700 lei = 1.052.670 lei Deine dou persoane n ntreinere Salariul brut = 10.526.700 + 1.052.670 + 1.052.670 = 12.632.040 lei Deducerea personal = 4.000.000 lei
CASS = 9,5% * 12.632.040 = 1.200.044 lei CAS = 6,5% * 12.632.040 = 821.083 lei CF = 1% * 10.526.700 = 105.267 LEI TOTAL CONTRIBUII = 2.126.394. Salariul impozabil= Salariul brut (Deducerea personal + Contribuii )
Salariul impozabil = 12.632.040 (4.000.000 +2.126.394 ) = 6.505.646 lei
Impozitul pe salariu = Cota de impunere * Salariul impozabil
Pagina 34 din 85
Salariul impozabil = 16% * 6.505.646 = 1.040.903 lei
Salariul net = Salariul brut Contribuii - Impozitul pe salariu
Salariul net = 12.632.040 - 2.126.394 - 1.040.903 = 9.464.743 lei
Pagina 35 din 85
Fluxul informaional impozit pe salarii
Puncte de lucru
Fie de pontaj, foi colectoare de prezen
Serviciul resurse umane
Situaii privind salariaii
Serviciul financiar contabil
Extras de cont
Decl. privind calculul i reinerea impozitului pe salarii
Ordin de plat
Banc - Post
Administraia financiar
Trezoreria finanelor publice
Pagina 36 din 85
II. 5. Aezarea, calculul i virarea TVA
CADRUL JURIDIC DE ACTIUNE: - Lege nr. 76 din 3 mai 1999pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 33/1998 cu privire la modificarea si completarea art. 6 din Ordonanta Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adaugata; - Lege nr. 157 din 7 aprilie 2001 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 20/1999 pentru completarea prevederilor alin. 1 al art. 3 din Ordonanta Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adaugata; - Lege nr. 547 din 17 octombrie 2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 17/2000 privind taxa pe valoarea adaugata; - Legea nr. 345 din 2002 privind tax ape valoare adaugata din Monitorul Oficial nr. 371/01.06.2002; - Ordonanta nr. 2 din 20 ianuarie 1998 pentru modificarea Ordonantei Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adaugata; - Ordonanta de urgenta nr. 208 din 15 noiembrie 2000 privind scutirea de taxa pe valoarea adaugata pentru livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii prevazute in anexa la Hotararea Guvernului nr. 211/2000 privind garantarea de catre Ministerul Finantelor a unor imprumuturi externe pentru Ministerul Apararii Nationale; - Ordonanta de urgenta nr. 215 din 29 decembrie 1999 privind modificarea si completarea unor reglementari referitoare la taxa pe valoarea adaugata; - Hotarare nr. 598 din 13 iunie 2002 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adaugata; - Ordin nr. 95 din 14 ianuarie 2002 pentru completarea anexei nr. 3 la Normele metodologice cu privire la modul de atestare a suspendarii platii taxei pe valoarea adaugata la organele vamale conform art. 25 lit. D.b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 17/2000 privind taxa pe valoarea adaugata, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor nr. 566/2000; - Ordin nr. 256 din 4 februarie 2004 pentru aprobarea modelului si continutului formularului "Decont de taxa pe valoarea adaugata"; - Ordin nr. 257 din 4 februarie 2004 pentru aprobarea modelului si continutului formularului "Decont special de taxa pe valoarea adaugata";
Pagina 37 din 85
- Ordin nr. 527 din 9 aprilie 2004 pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului finantelor publice nr. 1.849/2003 privind personalizarea formularelor tipizate cu regim special, comune pe economie, si a Ordinului ministrului finantelor publice nr. 171/2004 pentru aprobarea unor formulare financiar-contabile, comune pe economie, privind taxa pe valoarea adaugata; - Ordin nr. 565 din 21 aprilie 2000 privind documentatia necesara contribuabililor inregistrati ca platitori de taxa pe valoarea adaugata pentru rambursarea taxei pe valoarea adaugata; - Ordin nr. 728 din 7 iunie 2002 pentru aprobarea unor formulare financiar-contabile, comune pe economie, privind taxa pe valoarea adaugata. - Legea nr. 573/03.2005 privind Codul Fiscal; Persoane impozabile Este considerat persoan impozabil orice persoan care desfoar, de o manier independent i indiferent de loc, activiti economice. Activitile economice cuprind activitile productorilor, comercianilor sau prestatorilor de servicii, inclusiv activitile extractive, agricole i activitile profesiilor libere sau asimilate acestora. De asemenea, constituie activitate economica exploatarea bunurilor corporale sau necorporale, n scopul obinerii de venituri cu caracter de continuitate. Instituiile publice sunt persoane impozabile pentru activitile desfurate n aceleai condiii legale ca i cele aplicabile operatorilor economici, chiar dac sunt prestate n calitate de autoritate public, precum i pentru activitile urmtoare: a)telecomunicaii; b)furnizarea de ap, gaze, energie electric, energie termic, agent frigorific i altele de aceeai natur; c)transport de bunuri i de persoane; d)servicii prestate de porturi i aeroporturi; e)livrarea de bunuri noi, produse pentru vnzare; f)activitatea trgurilor i expoziiilor comerciale; g)depozitarea; h)activitile organelor de publicitate comercial; i)activitile ageniilor de cltorie; j)activitile magazinelor pentru personal, cantine, restaurante i alte localuri asemntoare.
Pagina 38 din 85
Sfera de aplicare n sfera de aplicare a taxei pe valoarea adugat se cuprind operaiunile care ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii: a)constituie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii efectuate cu plat; b)locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi n Romnia; c)livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizat de o persoan impozabil, astfel cum este definit la art. 127 alin. (1); d)livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor s rezulte din una dintre activitile economice prevzute la art. 127 alin. (2). n sfera de aplicare a taxei pe valoarea adugat se cuprinde i importul de bunuri. Baza de impozitare a taxei pe valoarea adugat este constituit din: a)pentru livrri de bunuri i prestri de servicii, altele dect cele prevzute la lit. b) i c), din tot ceea ce constituie contrapartid obinut sau care urmeaz a fi obinut de furnizor ori prestator din partea cumprtorului, beneficiarului sau a unui ter, inclusiv subveniile direct legate de preul acestor operaiuni; b)preurile de achiziie sau, n lipsa acestora, preul de cost, determinat la momentul livrrii, pentru operaiunile prevzute la art. 128 alin. (3) lit. e), alin. (4) i (5). Dac bunurile sunt mijloace fixe, preul de achiziie sau preul de cost se ajusteaz, astfel cum se prevede n norme; c)suma cheltuielilor efectuate de persoana impozabil pentru executarea prestrilor de servicii pentru operaiunile prevzute la art. 129 alin. (3). Se cuprind n baza de impozitare a taxei pe valoarea adugat: a)impozitele, taxele, dac prin lege nu se prevede altfel, exclusiv taxa pe valoarea adugat; b)cheltuielile accesorii, cum ar fi: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport i asigurare, decontate cumprtorului sau clientului. Nu se cuprind n baza de impozitare a taxei pe valoarea adugat urmtoarele: a)rabaturile, remizele, risturnele, sconturile i alte reduceri de pre acordate de furnizori direct clienilor; b)sumele reprezentnd daune-interese stabilite prin hotrre judectoreasc definitiv, penalizrile i orice alte sume solicitate pentru nendeplinirea total sau parial a obligaiilor contractuale, dac sunt percepute peste preurile i/sau tarifele negociate. Nu se exclud din baza
Pagina 39 din 85
de impozitare orice sume care, n fapt, reprezint contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate; c)dobnzile percepute pentru: pli cu ntrziere, livrri cu plata n rate, operaiuni de leasing; d)valoarea ambalajelor care circul ntre furnizorii de marf i clieni, prin schimb, fr facturare; e)sumele achitate de furnizor sau prestator n contul clientului i care apoi se deconteaz acestuia; f)taxa de reclam i publicitate i taxa hotelier care sunt percepute de ctre autoritile publice locale prin intermediul prestatorilor. Ajustarea bazei de impozitare Baza de impozitare a taxei pe valoarea adugat se ajusteaz n urmtoarele situaii: a)dac au fost emise facturi fiscale i, ulterior, operaiunea este anulat total sau parial, nainte de livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor; b)n cazul refuzurilor totale sau pariale privind cantitatea, calitatea sau preurile bunurilor livrate sau a serviciilor prestate; c)n situaia n care reducerile de pre, prevzute la art. 137 alin. (3) lit. a), sunt acordate dup livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor, precum i n cazul majorrii preului ulterior livrrii sau prestrii; d)contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate ncasa din cauza falimentului beneficiarului; ajustarea este permis ncepnd cu data de la care se declar falimentul; e)n cazul n care cumprtorii returneaz ambalajele n care s-a expediat marfa, pentru ambalajele care circul prin facturare. Baza de impozitare pentru import Baza de impozitare pentru un import de bunuri este constituit din valoarea n vam a bunurilor, stabilit conform legislaiei vamale n vigoare, la care se adaug taxele vamale, comisionul vamal, accizele i alte taxe, exclusiv taxa pe valoarea adugat, datorate pentru importul de bunuri. Se cuprind, de asemenea, n baza de impozitare cheltuielile accesorii precum comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport i asigurare care intervin pn la primul loc de destinaie a bunurilor n Romnia, n msura n care aceste cheltuieli nu au fost cuprinse n baza de impozitare stabilit conform alin. (1). Primul loc de destinaie a bunurilor l reprezint
Pagina 40 din 85
destinaia stipulat n documentul de transport sau orice alt document nsoitor al bunurilor, cnd acestea intr n Romnia. Cotele de impozitare. Cota standard i cota redus Cota standard a taxei pe valoarea adugat este de 19 % i se aplic asupra bazei de impozitare pentru orice operaiune impozabil care nu este scutit de taxa pe valoarea adugat sau care nu este supus cotei reduse a taxei pe valoarea adugat. Cota redus a taxei pe valoarea adugat este de 9 % i se aplic asupra bazei de impozitare, pentru urmtoarele prestri de servicii i/sau livrri de bunuri: a) dreptul de intrare la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectur i arheologice, grdini zoologice i botanice, trguri, expoziii; b) livrarea de manuale colare, cri, ziare i reviste, cu excepia celor destinate exclusiv publicitii; c) livrrile de proteze de orice fel i accesoriile acestora, cu excepia protezelor dentare; d) livrrile de produse ortopedice; e) medicamente de uz uman i veterinar; f) cazarea n cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcie similar, inclusiv nchirierea terenurilor amenajate pentru camping. Termenul de plat Persoanele impozobile inregistrate ca platitori de taxa pe valoare adaugata trebuie sa intocmeasca si sa depuna lunar la organul fiscal, pana la data de 25 a lunii urmatoare inclusive, decontul privind taxa pe valoarea adaugat. Persoanale obligate la taxa pe valoare adaugata trebuie sa achite taxa pe valoare adaugata potrivit decontului intocmit, pana la data de 25 inclusiv, a lunii urmatoare. Termenul de prescriptie, este de 5 ani, timp in care organele de control au dreptul sa urmareasca si sa oblige agentii economici sa plateasca taxa datorata. Plata TVA Persoanele obligate la plata taxei trebuie sa achite taxa pe valoarea adaugata datorata, stabilita prin decontul intocmit pentru fiecare perioada fiscala sau prin decontul special, pana la data la care au obligatia depunerii acestora. Elementele tehnice ale TVA:
Pagina 41 din 85
Obiectul impozitului Produsele i serviciile achiziionate i livrate de CNCFCFR Iai
Subiectul impozitului
Pltitorul impozitului
Suportatorul impozitului
Sursa impozitului
Unitatea de evaluare
Cota de impunere
Termenele de plat
CNCFCFR Iai
CNCFCFR Iai
Consumatorii de produse i servicii
Preul produselor i serviciilor
Moneda naional ROL
19%
data de 25 inclusiv, a lunii
9%
urmatoare
Exemplu de calcul al TVA Livrri - 900.000.000 lei - 300.000.000 lei - 200.000.000 lei TVA 19% 171.000.000 lei 27.000.000 lei
TVA 9% scutite de TVA TVA 19%
Achiziii - 350.000.000 lei - 150.000.000 lei - 250.000.000 lei
66.500.000 lei 28.500.000 47.500.000
cu drept de deducere TVA 19% fr drept de deducere TVA 19%
- 100.000.000 lei scutite de TVA
Pagina 42 din 85
TVA colectata = 900.000.000 * 19% + 300.000.000 * 9% TVA colectata = 198.000.000 lei TVA deductibil = 350.000.000 * 19% + 150.000.000 * 19% TVA deductibil = 95.000.000 lei 900.000.000 + 300.000.000 Prorata = 900.000.000 + 300.000.000 + 200.000.000 * 100 = 85,71 %
TVA de dedus = 66.500.000 + 85,71 % * 28.500.000 = 90.927.350 lei TVA aferent achiziiilor = 95.000.000 + 19% * 250.000.000 = 142.500.000 lei
142.500.000 - 90.927.350 = 51.572.650 lei remanena TVA trecut pe cheltuieli i suportat de Companie.
TVA de plat = TVA colectata - TVA deductibil
TVA de plat = 198.000.000 - 90.927.350 = 107.072.650 lei
Pagina 43 din 85
Flux informaional TVA
Furnizori
Clieni
- facturi fiscale;
- chitante; - aviz de insotire
- facturi fiscale; - chitante fiscale;
Jurnal de achizitii
Note contabile
Jurnal de vanzari
Centralizat or lunar
Birou contabilitate TVA colectat Birou financiar TVA de recuper at

TVA de plat
TVA deductibil
Decont de TVA Ordin de plat
Banc - Post
Extras de cont
Administraia Financiar
Trezoreria Finanelor publice
Pagina 44 din 85
II.6. Aezarea i calculul taxalor vamale
cadrul juridic de actiune: - Acordul European si Acordul Intermediar cu Comunitatile Europene; - Acordul de comert liber cu tarile membre ale Asociatiei Europene a Liberului Schimb; - Legea nr. 144/1997 privind Codul vamal al Romaniei; Hotararea Guvernului nr. 626/1997 privind aprobarea regulamentului de aplicare a Codului vamal al Romaniei; - Hotararea Guvernului nr.170/2001 privind organizarea si functionarea Directiei generale a Vamilor; - Decizia nr. 633/24.03.2001 pentru aprobarea normelor tehnice pentru realizarea supravegherii si controlului ulterior vamal; - Ordonanta de Urgenta nr. 188/06.11.2000 pentru modificarea articolului nr. 23/1993 privind tariful vamal de import al Romaniei; - Decizia Directorului General al Directiei Generale a Vamilor nr.636/17.05.2000 privind modificarea deciziei 374/2000; - Decizia Directorului General al Directiei Generale a Vamilor pentru aprobarea Normelor privind procedura de vamuire la domiciliu pentru operatiunile de import si de perfectionare activa. Taxele vamale, ca impozite indirecte, sunt integrate n sistemele fiscale n contextul dezvoltrii schimburilor economice internaionale, pentru ca n societatea modern ele opereaz numai asupra mrfurilor care tranziteaz graniele rii. Obiectul taxelor vamale l reprezint bunurile care se schimb pe plan internaional, att n cazul operaiunilor de import-export, ct i a tranzitului de mrfuri pe teritoriul naional.
Baza de calcul Valoarea in vama pentru marfurile importate care consta fie: in pretul de import fie valoarea unica in vama stabilita prin ordinal ministrului finantelor
Pagina 45 din 85
Cota de impozitare Se exprima procentula si sunt cele in vigoare la data inregistrarii declaratiei vamale de import Liberul de vam Se poate acorda si cu caracter provizoriu, pet imp de pana la 30 de zile, daca se depune o garantie cu valoarea taxelor vamale garantate. Modul de calcul Valoarea in vama reprezinta valoarea care constituie baza de calcul a taxelor vamale prevazute in Tariful vamal de import al romaniei. La valoarea in vama in masura in care au fost efectuate dar nu au fost incluse in pret, se adauga: Cheltuielile de transport a marfurilor importate pana la frontiera romana; Cheltuielile de incasare, de descarcare si de manipulare, conexe transpotrului marfurilor din import aferente parcursului extern; Costul asigurarii pe parcursul extern. Transformarea in valuta nationala in vama se face la cursul de chimb stabilit si comunicat de B.N.R. Valoarea in vama se determina si se deduce de importator,care este obligat sa depuna biroul vama o declaratie pentru valoarea in vama insotita de facturi sau alte acte de plata a marfii si a cheltuielilor pe parcursul exterm aferent. De la plata taxelor vamale sunt scutite bunurile: Bunurile de origine romana Bunurile reperate in strainatatesau bunurile care le nlocuiesc pe cele necorespunzatoare calitativ returnate partenerilor externi in perioada de gratie; Bunurile de import provenite sau finantate direct din ajutoare, imprumuturi nerambursabile precum si din programele de cooperare stiintifiva si tehnica acordate Romaniea de guvernele straine, de organisme internationale si de organizatii non-profit si de caritate, destinate unor activitati non-profit. Mostrele fara valoare comerciala, materiale publice de reclama si documentare; Bunurile din import destinate a fi utilizate de asociatiile familiale si unitatile din sectorul mestesugaresc, agricol, a industriei mici in cadrul unor programe si actiuni de ajutorare
Pagina 46 din 85
si dezvoltare a activitatilor finantate de guverne straine in baza unor acorduri incheiate cu Romania. Bunurile scutite pot fi utilizate doar in scopurle in care au fost importate, in caz contrar importatorul este obligat sa indeplineasca formalitatile vamale , la valoarea in vama din monentul intrarii in tara a bunirilor. CNCF CFR nu pltete taxe vamale, doarece nu realizeaz importuri de bunuri i servicii.
II. 7. Aezarea i calculul accizelor
Accizele armonizate sunt taxe speciale de consum care se datoreaz bugetului de stat, pentru urmtoarele produse provenite din producia intern sau din import: a)bere; b)vinuri; c)buturi fermentate, altele dect bere i vinuri; d)produse intermediare; e)alcool etilic; f)produse din tutun; g)uleiuri minerale. Eliberarea pentru consum reprezint: a)orice ieire a produselor accizabile din regimul suspensiv; b)orice producie de produse accizabile n afara regimului suspensiv; c)orice import de produse accizabile, dac produsele accizabile nu sunt plasate n regim suspensiv; d)utilizarea de produse accizabile n interiorul antrepozitului fiscal, altfel dect ca materie prim; e)orice deinere n afara regimului suspensiv a produselor accizabile care nu au fost introduse n sistemul de accizare, n conformitate cu prezentul titlu. Nu se consider eliberare pentru consum micarea produselor accizabile din antrepozitul fiscal, n condiiile prevzute la seciunea a 5-a din prezentul capitol i conform prevederilor din norme, ctre: a)un alt antrepozit fiscal n Romnia, autorizat pentru respectivele produse
Pagina 47 din 85
accizabile; b)o alt ar.
Produse accizabile Bere n nelesul prezentului titlu, bere reprezint orice produs ncadrat la codul NC 2203 00 sau orice produs care conine un amestec de bere i de buturi nealcoolice, ncadrat la codul NC 2206 00, avnd, i ntr-un caz, i n altul, o concentraie alcoolic mai mare de 0,5% n volum. Pentru berea produs de micii productori independeni, care dein instalaii de fabricaie cu o capacitate nominal anual care nu depete 200.000 hi, se aplic accize specifice reduse. Acelai regim se aplic i pentru berea importat de la micii productori independeni, cu o capacitate nominal anual care nu depete 200.000 hi. Fiecare agent economic productor de bere are obligaia de a depune la organul fiscal teritorial la care este nregistrat ca antrepozitar autorizat, pn la data de 15 ianuarie a fiecrui an, o declaraie pe propria rspundere privind capacitile de producie pe care le deine. Beneficiaz de nivelul redus al accizelor toi agenii economici mici productori care ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii: sunt ageni economici productori de bere care, din punct de vedere juridic i economic, sunt independeni fa de orice alt agent economic productor de bere; utilizeaz instalaii fizice distincte de cele ale altor fabrici de bere; folosesc spaii de producie diferite de cele ale oricrui alt agent economic productor de bere i nu funcioneaz sub licena de produs a altui agent economic productor de bere. n situaia n care un agent economic productor de bere, care beneficiaz de nivelul redus al accizelor, i mrete capacitatea de producie, prin achiziionarea de noi capaciti sau extinderea celor existente, acesta va ntiina n scris organul fiscal la care este nregistrat ca antrepozitar autorizat despre modificrile produse, va calcula i va vrsa la bugetul de stat accizele, n cuantumul corespunztor noii capaciti de producie, ncepnd cu luna imediat urmtoare celei n care a avut loc punerea n funciune a acesteia. Este exceptat de la plata accizelor berea fabricat de persoana fizic i consumat de ctre aceasta i membrii familiei sale, cu condiia s nu fie vndut. Vinuri Vinurile sunt:
Pagina 48 din 85
a)vinuri linitite, care cuprind toate produsele ncadrate la codurile NC 2204 i 2205, cu excepia vinului spumos, aa cum este definit la lit. b), i care: 1.au o concentraie alcoolic mai mare de 1,2% n volum, dar care nu depete 15% n volum, i la care alcoolul coninut n produsul finit rezult n ntregime din fermentare; 2.au o concentraie alcoolic mai mare de 15% n volum, dar care nu depete 18% n volum, au fost obinute fr nici o mbogire, i la care alcoolul coninut n produsul finit rezult n ntregime din fermentare. b)vinuri spumoase, care cuprind toate produsele ncadrate la codurile: NC 2204 10; 2204 21 10, 2204 29 10 i 2205, i care: 1.sunt prezentate n sticle nchise, cu un dop tip ciuperc, fixat cu ajutorul legturilor sau care sunt sub presiune datorat dioxidului de carbon n soluie egal sau mai mare de 3 bari; 2.au o concentraie alcoolic care depete 1,2% n volum, dar care nu depete 15% n volum, i la care alcoolul coninut n produsul finit rezult n ntregime din fermentare. (2)Este exceptat de la plata accizelor vinul fabricat de persoana fizic i consumat de ctre aceasta i membrii familiei sale, cu condiia s nu fie vndut. Buturi fermentate, altele dect bere i vinuri (1) Buturile fermentate, altele dect bere i vinuri, reprezint: a)alte buturi fermentate linitite care se ncadreaz la codurile NC 2204 i 2205 i care nu sunt prevzute la art. 170, ca i toate produsele ncadrate la codurile NC 2206 00, cu excepia altor buturi fermentate spumoase, aa cum sunt definite la lit. b), i a produsului prevzut la art. 169, avnd: 1.o concentraie alcoolic ce depete 1,2% n volum, dar nu depete 10% n volum; 2.o concentraie alcoolic ce depete 10% n volum, dar nu depete 15% n volum, i la care alcoolul coninut n produsul finit rezult n ntregime din fermentare. b)alte buturi fermentate spumoase care se ncadreaz la codurile: NC 2206 00 31; 2206 00 39; 2204 10; 2204 21 10; 2204 29 10 i 2205, care nu intr sub incidena art. 170 i care sunt prezentate n sticle nchise cu un dop tip ciuperc, fixat cu ajutorul legturilor sau care sunt sub presiune datorat dioxidului de carbon n soluie egal sau mai mare de 3 bari, i care: 1.au o concentraie alcoolic care depete 1,2% n volum, dar nu depete 13% n volum; 2.au o concentraie alcoolic care depete 13% n volum, dar nu depete 15% n volum i la care alcoolul coninut n produsul finit rezult n ntregime din fermentare.
Pagina 49 din 85
(2)Sunt exceptate de la plata accizelor buturile fermentate, altele dect bere i vinuri, fabricate de persoana fizic i consumate de ctre aceasta i membrii familiei sale, cu condiia s nu fie vndute. Produse intermediare (1)n nelesul prezentului titlu, produsele intermediare reprezint toate produsele care au o concentraie alcoolic ce depete 1,2% n volum, dar nu depete 22% n volum, i care se ncadreaz la codurile: NC 2204, 2205 i 2206 00, dar care nu intr sub incidena art. 169171. (2)se consider produse intermediare i orice butur fermentat linitit prevzut la art. 171 alin. (1) lit. a), care are o concentraie alcoolic ce depete 5,5% n volum i care nu rezult n ntregime din fermentare, i orice butur fermentat spumoas prevzut la art. 171 alin. (1) lit. b), care are o concentraie alcoolic ce depete 8,5% n volum i care nu rezult n ntregime din fermentare. Alcool etilic n nelesul prezentului titlu, alcool etilic reprezint: a)toate produsele care au o concentraie alcoolic ce depete 1,2% n volum i care sunt ncadrate la codurile NC 2207 i 2208, chiar atunci cnd aceste produse b)produsele care au o concentraie alcoolic ce depete 22% i care sunt cuprinse la codurile NC 2204, 2205 i 2206 00; c)uic i rachiuri de fructe; d)brice alt produs, n soluie sau nu, care conine buturi spirtoase potabile. Produse din tutun (1)n nelesul prezentului titlu, produse din tutun sunt: a)igarete; b)igri i igri de foi; c)tutun de fumat: 1.tutun de fumat fin tiat, destinat rulrii n igarete; 2.alte tutunuri de fumat. (2)Se consider igarete: a)rulourile de tutun destinate fumatului ca atare i care nu sunt igri sau igri de foi, n sensul alin. (3); b)rulourile de tutun care se pot introduce ntr-un tub de hrtie de igarete, prin simpla mnuire neindustrial;
Pagina 50 din 85
c)rulourile de tutun care se pot nfur n hrtie de igarete, prin simpla mnuire neindustrial; d)orice produs care conine parial alte substane dect tutunul, dar care respect criteriile prevzute la lit. a), b) sau c). (3)Se consider igri sau igri de foi, dac se pot fuma ca atare, dup cum urmeaz: a)rulourile de tutun care conin tutun natural; b)rulourile de tutun care au un nveli exterior din tutun natural; c)rulourile de tutun care au o umplutur din amestec tiat fin, nveli exterior de culoarea normal a unei igri, care acoper complet produsul, inclusiv filtrul, dar exclusiv mutiucul, dac este cazul, i un liant, cu condiia ca: 1.nveliul i liantul s fie din tutun reconstituit; 2.masa unitar a rolei de tutun, excluznd filtrul sau mutiucul, s nu fie sub 1,2 grame; 3.nveliul s fie fixat n form de spiral, cu un unghi ascuit de minimum 30 grade fa de axa longitudinal a igrii. d)rulourile de tutun, care au o umplutur din amestec tiat fin, nveli exterior de culoare normal a unei igri, din tutun reconstituit, care acoper complet produsul, inclusiv filtrul, dar exclusiv mutiucul, dac este cazul, cu condiia ca: 1.masa unitar a ruloului, excluznd filtrul i mutiucul, s fie egal sau mai mare de 2,3 grame 2.circumferina ruloului de tutun de minimum o treime din lungimea igrii s nu fie sub 34 mm. e)orice produs care conine parial alte substane dect tutunul, dar care respect criteriile de la lit. a), b), c) sau d) i are nveliul din tutun natural, nveliul i liantul din tutun reconstituit sau nveliul din tutun reconstituit. (4)Se consider tutun de fumat: a)tutunul tiat sau frmiat ntr-un alt mod, rsucit sau presat n buci, i care poate fi fumat fr prelucrare industrial; b)deeurile de tutun prelucrate pentru vnzarea cu amnuntul, care nu sunt prevzute la alin. (2) i (3); c)orice produs care conine parial alte substane dect tutunul, dac produsul respect criteriile de la lit. a) sau b). (5)Se consider tutun de fumat fin tiat destinat rulrii n igarete: a)tutunul de fumat, aa cum este definit la alin. (4), pentru care mai mult de 25% din greutate o reprezint particulele de tutun ce au o lime sub 1 mm;
Pagina 51 din 85
b)tutunul de fumat pentru care mai mult de 25% din greutate o reprezint particulele de tutun ce au o lime mai mare de 1 mm, dac tutunul de fumat este vndut sau destinat vnzrii pentru rularea igaretelor. (6)Se consider alt tutun de fumat orice tutun de fumat care nu este tutun de fumat tiat fin. (7)Un rulou de tutun prevzut la alin. (2) este considerat, pentru aplicarea accizei, ca dou igarete - atunci cnd are o lungime, excluznd filtrul i mutiucul, mai mare de 9 cm, fr s depeasc 18 cm; ca trei igarete - cnd are o lungime, excluznd filtrul i mutiucul, mai mare de 18 cm, fr s depeasc 27 cm, i aa mai departe. Uleiuri minerale (1)n nelesul prezentului titlu, uleiuri minerale sunt: a)produsele cu codul NC 2706 00 00; b)produsele cu codurile: NC 2707 10; 2707 20; 2707 30; 2707 50; 2707 91 00; 2707 99 11; 2707 99 19; c)produsele cu codul NC 2709 00; d)produsele cu codul NC 2710; e)produsele cu codul NC 2711, inclusiv metanul i propanul, pure din punct de vedere chimic, dar fr gazul natural; f)produsele cu codurile: NC 2712 10; 2712 20; 2712 90 (fr produsele de la 2712 90 11 i 2712 90 19); g)produsele cu codul NC 2715 00 00; h)produsele cu codul NC 2901; i)produsele cu codurile: NC 2902 11 00; 2902 19 90; 2902 20 00; 2902 30 00; 2902 41 00; 2902 42 00; 2902 43 00 i 2902 44 00; j)produsele cu codurile NC 3403 11 00 i 3403 19; k)produsele cu codul NC 3811; l)produsele cu codul NC 3817 00. (2)Uleiurile minerale pentru care se datoreaz accize sunt: a)benzin cu plumb cu codurile: NC 2710 11 31; 2710 11 51 i 2710 11 59; b)benzin fr plumb cu codurile: NC 2710 11 41; 2710 11 45 i 2710 11 49; c)motorin cu codurile: NC 2710 19 41; 2710 19 45 i 2710 19 49; d)pcur cu codurile: NC 2710 19 61; 2710 19 63; 2710 19 65 i 2710 19 69; e)gazul petrolier lichefiat cu codurile: NC 2711 12 11 pn la 2711 19 00; f)gazul metan cu codul NC 2711 29 00;
Pagina 52 din 85
g)petrol lampant cu codurile NC 2710 19 21 i 2710 19 25; h)benzen, toluen, xileni i alte amestecuri de hidrocarburi aromatice cu codurile: NC 2707 10; 2707 20; 2707 30 i 2707 50. (3)Uleiurile minerale, altele dect cele de la alin. (2), sunt supuse unei accize dac sunt destinate a fi utilizate, puse n vnzare sau utilizate drept combustibil sau carburant. Nivelul accizei va fi fixat n funcie de destinaie, la nivelul aplicabil combustibilului pentru nclzit sau carburantului echivalent. (4)Pe lng produsele accizabile prevzute la alin. (1), orice produs destinat a fi utilizat, pus n vnzare sau utilizat drept carburant sau ca aditiv ori pentru a crete volumul final al carburanilor este impozitat drept carburant. Nivelul accizei va fi cel prevzut pentru benzin cu plumb. (5)Orice hidrocarbur, cu excepia crbunelui, lignitului, turbei sau a oricrei alte hidrocarburi solide similare sau a gazului natural, destinat a fi utilizat, pus n vnzare sau utilizat pentru nclzire, este accizat cu acciza aplicabil uleiului mineral echivalent. (6)Consumul de uleiuri minerale n incinta unui loc de producie de uleiuri minerale nu este considerat fapt generator de accize atunci cnd se efectueaz n scopuri de producie. Cnd acest consum se efectueaz n alte scopuri dect cel de producie i, n special, pentru propulsia vehiculelor, se consider ca un fapt generator de accize. La CNCFCFR nu se calculeaz i nuse virez nici un fel de accize
II. 8. Aezarea, calculul i virarea impozitului pe cldiri
Cadrul juridic de actiune: - Lege nr. 67 din 27 aprilie 2000 pentru completarea anexei nr. 2 la Legea nr. 27/1994 privind impozitele si taxele locale; - Lege nr. 95 din 18 martie 2003 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 138/2002 pentru completarea art. 45 din Ordonanta Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele si taxele locale;
Pagina 53 din 85
- Lege nr. 192 din 13 mai 2003 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 3/2003 pentru modificarea art. 31 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele si taxele locale; - Hotarare nr. 149 din 6 februarie 2003 privind modificarea si completarea Normelor metodologice pentru aplicarea Ordonantei Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele si taxele locale, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1.278/2002; - Hotarare nr. 783 din 19 mai 2004 privind aprobarea nivelurilor pentru valorile impozabile, impozitele si taxele locale si alte taxe asimilate acestora, precum si pentru amenzile care se indexeaza/ajusteaza/actualizeaza anual pe baza ratei inflatiei, aplicabile in anul fiscal 2005; - Ordin nr. 10 in 9 ianuarie 2003 Privind aprobarea formularelor tipizate pentru colectarea impozitelor, taxelor locale si a altor venituri ale bugetelor locale; - Ordin nr. 384 din 16 decembrie 2002 privind aprobarea formularelor tipizate pentru colectarea impozitelor, taxelor locale si a altor venituri ale bugetelor locale; - Ordin nr. 1644 in 21 noiembrie 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor sectiunii a 5-a din cap. I din Ordonanta Guvernului nr. 86/2003 privind reglementarea unor masuri in materie financiar-fiscala, referitoare la activitatile de declarare si colectare a creantelor bugetare reprezentand contributii sociale . Pltitorii de impozit pe cldiri Orice persoan care are n proprietate o cldire situat n Romnia datoreaz anual impozit pentru acea cldire.. Scutiri Impozitul pe cldiri nu se datoreaz pentru: 1.cldirile instituiilor publice i cldirile care fac parte din domeniul public i privat al unei uniti administrativ-teritoriale, cu excepia incintelor care sunt folosite pentru activiti economice; 2.cldirile care, potrivit legislaiei n vigoare, sunt considerate monumente istorice, de arhitectur sau arheologice, muzee sau case memoriale, cu excepia incintelor care sunt folosite pentru activiti economice;
Pagina 54 din 85
3.cldirile care, prin destinaie, constituie lcauri de cult, aparinnd cultelor religioase recunoscute de lege i prile lor componente locale, cu excepia incintelor care sunt folosite pentru activiti economice; 4.cldirile instituiilor de nvmnt preuniversitar sau universitar, autorizate provizoriu sau acreditate, cu excepia incintelor care sunt folosite pentru activiti economice; 5.cldirile unitilor sanitare de interes naional care nu au trecut n patrimoniul autoritilor locale; 6.cldirile aflate n domeniul public al statului i n administrarea Regiei Autonome "Administraia Patrimoniului Protocolului de Stat", cu excepia incintelor care sunt folosite pentru activiti economice; 7.cldirile aflate n domeniul privat al statului i n administrarea Regiei Autonome "Administraia Patrimoniului Protocolului de Stat", atribuite conform legii; 8.construciile i amenajrile funerare din cimitire, crematorii; 9.cldirile sau construciile din parcurile industriale, tiinifice i tehnologice, potrivit legii; 10.cldirile trecute n proprietatea statului sau a unitilor administrativ-teritoriale n lips de motenitori legali sau testamentari; 11.oricare dintre urmtoarele construcii speciale: a)sonde de iei, gaze, sare; b)platforme de foraj marin; c)orice central hidroelectric, central termoelectric, central nuclearoelectric, staie de transformare i de conexiuni, cldire i construcie special anex a acesteia, post de transformare, reea aerian de transport i distribuie a energiei electrice i stlpii afereni acesteia, cablu subteran de transport, instalaie electric de for; d)canalizaii i reele de telecomunicaii subterane i aeriene; e)ci de rulare, de incint sau exterioare; f)galerii subterane, planuri nclinate subterane i rampe de pu; g)puuri de min; h)couri de fum; i)turnuri de rcire; j)baraje i construcii accesorii; k)diguri, construcii-anexe i cantoane pentru intervenii la aprarea mpotriva inundaiilor;
Pagina 55 din 85
l)construcii hidrometrice, oceanografice, hidrometeorologice, hidrotehnice, de mbuntiri funciare, porturi, canale navigabile cu ecluzele i staiile de pompare aferente canalelor; m)poduri, viaducte, apeducte i tuneluri; n)reele i conducte pentru transportul sau distribuia apei, produselor petroliere, gazelor i lichidelor industriale, reele i conducte de termoficare i reele de canalizare; o)terasamente; p)cheiuri; q)platforme betonate; r)mprejmuiri; s)instalaii tehnologice, rezervoare i bazine pentru depozitare; t)construcii de natur similar stabilite prin hotrre a consiliului local Calculul impozitului datorat de persoanele juridice n cazul persoanelor juridice, impozitul pe cldiri se calculeaz prin aplicarea unei cote de impozitare asupra valorii de inventar a cldirii. Cota de impozit se stabilete prin hotrre a consiliului local i poate fi cuprins ntre 0,5% i 1%, inclusiv. Valoarea de inventar a cldirii este valoarea de intrare a cldirii n patrimoniu, nregistrat n contabilitatea proprietarului cldirii, conform prevederilor legale n vigoare. n cazul unei cldiri a crei valoare a fost recuperat integral pe calea amortizrii, valoarea impozabil se reduce cu 15%. n cazul unei cldiri care a fost reevaluat conform prevederilor legale n vigoare, valoarea de inventar a cldirii este valoarea nregistrat n contabilitatea proprietarului imediat dup reevaluare; n cazul unei cldiri care a fost dobndit nainte de 1 ianuarie 1998 i care dup aceast dat nu a fost reevaluat, cota impozitului pe cldiri este stabilit de consiliul local ntre 5% i 10% i se aplic la valoarea de inventar a cldirii, pn la data primei reevaluri, nregistrat n contabilitatea persoanelor juridice. n cazul unei cldiri ce face obiectul unui contract de leasing financiar se aplic urmtoarele reguli: a)impozitul pe cldire se datoreaz de proprietar; b)valoarea care se ia n considerare la calculul impozitului pe cldiri este valoarea cldirii inregistrat n contractul de leasing financiar
Pagina 56 din 85
Impozitul pe cldiri se aplic pentru orice cldire deinut de o persoan juridic aflat n funciune, n rezerv sau n conservare, chiar dac valoarea sa a fost recuperat integral pe calea amortizrii. Plata impozitului Impozitul pe cldiri se pltete anual, n patru rate egale, pn la datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie i 15 noiembrie, inclusiv. Pentru plata cu anticipaie a impozitului pe cldiri, datorat pentru ntregul an de ctre persoanele fizice, pn la data de 15 martie a anului respectiv, se acord o bonificaie de pn la 10%, stabilit prin hotrre a consiliului local. Indexarea -In cazul oricarui impozit sau taxa locala care consta intr-o anumita suma in lei sau care este stabilita pe baza unei anumite sume in lei, sumele respective se indexeaza anual pentru a reflecta rata estimata a inflatiei pentru anul urmator, daca rata estimata a inflatiei depaseste 5%. - Sumele indexate se initiaza in comun de Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Administratiei si Internelor si se aproba prin hotarare a Guvernului, emisa pana la data de 30 aprilie, inclusiv, a fiecarui an. - In perioada cuprinsa intre 1 ianuarie 2005 si 1 ianuarie 2011, nivelul taxei asupra mijloacelor de transport, se majoreaza prin hotarare a Guvernului, in conformitate cu angajamentele asumate de Romania in procesul de negociere cu Uniunea Europeana. Politica in domeniul transporturilor, in luna aprilie a fiecarui an cuprins in perioada, la propunerea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului si cu avizul Ministerului Finantelor Publice si Ministerului Administratiei si Internelor Controlul n realizarea atributiilor inspectia fiscala poate aplica urmatoarele proceduri de control: a) controlul prin sondaj, care consta n activitatea de verificare selectiva a documentelor si operatiunilor semnificative n care sunt reflectate, modul de calcul, de evidentiere si de plata a obligatiilor fiscale datorate bugetului de stat; b) controlul inopinat, care consta n activitatea de verificare faptica si documentara, n principal, ca urmare a unei sesizari cu privire la existenta unor fapte de ncalcare a legislatiei fiscale, fara anuntarea n prealabil a contribuabilului; c) controlul ncrucisat, care consta n verificarea documentelor si operatiunilor impozabile ale contribuabilului n corelatie cu cele detinute de alte persoane. Obligatia de colaborare a contribuabilului
Pagina 57 din 85
- Contribuabilul are obligatia sa colaboreze la constatarea starilor de fapt fiscale. Acesta este obligat sa dea informatii, sa prezinte la locul de desfasurare a inspectiei fiscale toate documentele, precum si orice alte date necesare clarificarii situatiilor de fapt relevante din punct de vedere fiscal. - La nceperea inspectiei fiscale, contribuabilul va fi informat ca poate numi persoane care sa dea informatii. Daca informatiile contribuabilului sau cele ale persoanei numite de acesta sunt insuficiente, atunci inspectorul fiscal se poate adresa si altor persoane pentru obtinerea de informatii.
Dreptul contribuabilului de a fi informat -Contribuabilul va fi informat pe parcursul desfasurarii inspectiei fiscale asupra constatarilor rezultate din inspectia fiscala. -La ncheierea inspectiei fiscale, organul fiscal va purta o discutie finala cu contribuabilul asupra constatarilor si consecintelor lor fiscale. - Data, ora, locul si problematica discutiei vor fi comunicate contribuabilului n timp util. - Contribuabilul are dreptul sa prezinte, n scris, punctul de vedere cu privire la constatarile inspectiei fiscale. Plata impozitului pe cldiri Dispozitii privind efectuarea platii - Platile catre organele fiscale se efectueaza prin intermediul bancilor, trezoreriilor si al altor institutii autorizate sa deruleze operatiuni de plata. - Plata obligatiilor fiscale se efectueaza de catre debitori, distinct, pe fiecare impozit, taxa sau alte obligatii fiscale, inclusiv dobnzi si penalitati de ntrziere. - n cazul stingerii prin plata a obligatiilor fiscale, momentul platii este: a) n cazul platilor n numerar, data nscrisa n documentul de plata eliberat de organele sau persoanele abilitate de organul fiscal;
Pagina 58 din 85
b) n cazul platilor efectuate prin mandat postal sau prin decontare bancara, data la care bancile debiteaza contul platitorului pe baza instrumentelor de decontare specifice, confirmate prin stampila si semnatura autorizata a acestora. Ordinea stingerii datoriilor - Plata obligatiilor fiscale se efectueaza n urmatoarea ordine: a) obligatii fiscale cu termene de plata n anul curent; b) obligatii fiscale datorate si neachitate la data de 31 decembrie a anului precedent, n ordinea vechimii, pna la stingerea integrala a acestora; c) dobnzi, penalitati de ntrziere aferente obligatiilor fiscale datorate si neachitate la data de 31 decembrie a anului precedent, n ordinea vechimii, pna la stingerea integrala a acestora d) obligatii fiscale cu termene de plata viitoare, la solicitarea debitorului. n situatia n care debitorul nu efectueaza plata obligatiilor fiscale, conform prevederilor, creditorul fiscal va proceda la stingerea obligatiilor fiscale pe care le administreaza, n conformitate cu ordinea de plata reglementata de prezentul codul privind procedura fiscala, si va nstiinta despre aceasta debitorul n termen de 10 zile de la data efectuarii stingerii. Compensarea - Prin compensare se sting creantele administrate de Ministerul Finantelor Publice cu creantele debitorului reprezentnd sume de rambursat sau de restituit de la buget, pna la concurenta celei mai mici sume, cnd ambele parti dobndesc reciproc att calitatea de creditor, ct si pe cea de debitor, daca legea nu prevede altfel. -Creantele fiscale administrate de unitatile administrativ-teritoriale se sting prin compensarea cu creantele debitorului reprezentnd sume de restituit de la bugetele locale, pna la concurenta celei mai mici sume, cnd ambele parti dobndesc reciproc att calitatea de creditor, ct si pe cea de debitor, daca legea nu prevede altfel. - Compensarea se face de organul fiscal competent la cererea debitorului sau nainte de restituirea ori rambursarea sumelor cuvenite acestuia. - Compensarea creantelor debitorului se va efectua cu obligatii datorate aceluiasi buget, urmnd ca din diferenta ramasa sa fie compensate obligatiile datorate altor bugete, n urmatoarea ordine: a) bugetul de stat; b) fondul de risc pentru garantii de stat, pentru mprumuturi externe;
Pagina 59 din 85
c) bugetul asigurarilor sociale de stat; d) bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate; e) bugetul asigurarilor pentru somaj. Restituirea de sume Se restituie, la cerere, debitorului urmatoarele sume: a) cele platite fara existenta unui titlu de creanta; b) cele platite n plus fata de obligatia fiscala; c) cele platite ca urmare a unei erori de calcul; d) cele platite ca urmare a aplicarii eronate a prevederilor legale; e) cele de rambursat de la bugetul de stat; f) cele stabilite prin hotarri ale organelor judiciare sau ale altor organe competente potrivit legii; g) cele rezultate din valorificarea bunurilor sechestrate sau din retinerile prin poprire, precum si cautiunea depusa ,dupa caz, n temeiul hotarrii judecatoresti prin care se dispune desfiintarea executarii silite. - n cazul restituirii sumelor n valuta confiscate, aceasta se realizeaza conform legii, n lei la cursul de referinta al pietei valutare pentru euro, comunicat de Banca Nationala a Romniei, de la data ramnerii definitive si irevocabile a hotarrii judecatoresti prin care se dispune restituirea. - Daca debitorul nregistreaza obligatii fiscale restante, se vor restitui numai dupa efectuarea compensarii potrivit prezentului cod. - n cazul n care suma de rambursat sau de restituit este mai mica dect obligatiile fiscale restante ale debitorului, se va efectua compensarea pna la concurenta sumei de rambursat sau de restituit. - n cazul n care suma de rambursat sau de restituit este mai mare dect suma reprezentnd obligatii fiscale restante ale debitorului, se va efectua compensarea pna la concurenta obligatiilor fiscale restante, diferenta rezultata restituindu-se debitorului - Pentru neachitarea la termenul de scadenta de catre debitor a obligatiilor de plata, se datoreaza dupa acest termen dobnzi si penalitati de ntrziere. - Nu se datoreaza dobnzi si penalitati de ntrziere pentru sumele datorate cu titlu de amenzi, dobnzi si penalitati de ntrziere stabilite potrivit legii. Pe perioada pentru care au fost acordate nlesniri la plata impozitelor si taxelor restante se datoreaza dobnzi. Exemplu de calcul al impozitului pe cldiri
Pagina 60 din 85
Valoarea de inventar a cldirii = 209.990.725.000 lei Cota de impunere = 5% Impozitul pe cldire = Valoarea de inventar a cldirii * Cota de impunere Impozitul pe cldire = 209.990.725.000 * 5% = 10.499.536.250 lei / an Impozitul pe cldire / trimestru = 10.499.536.250 / 4 = 2.624.884.063 lei / trimestru
Elementele tehnice ale impozitului pe cldiri Obiectul impozitului Cldirile deinute n proprietate de CNCFCFR Iai CNCFCFR Iai CNCFCFR Iai CNCFCFR Iai Veniturile obinute de CNCFCFR Iai m cuprins ntre 5% i 10%, inclusiv. Subiectul impozitului Pltitorul impozitului Suportatorul impozitului Sursa impozitului Unitatea de evaluare datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie i 15 noiembrie, inclusiv. Cota de impunere Termenele de plat
Flux informaional - Impozitul pe cldire Fia mijlocului fix
Valoarea de inventar
Serviciul financiarcontabil
Mrimea impozitului de plat
Pagina 61 din 85
Declaraia privind stabilirea impozitul pe cldiri
Ordin de plat
Extras de cont
Direcia impozite i taxe locale II. 9. Aezarea, calculul i virarea impozitului pe teren
Banc Post Trezoreria Finanelor Fublice
Cadrul juridic de actiune: - Lege nr. 67 din 27 aprilie 2000 pentru completarea anexei nr. 2 la Legea nr. 27/1994 privind impozitele si taxele locale; - Lege nr. 95 din 18 martie 2003 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 138/2002 pentru completarea art. 45 din Ordonanta Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele si taxele locale; - Lege nr. 192 din 13 mai 2003 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 3/2003 pentru modificarea art. 31 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele si taxele locale; - Hotarare nr. 149 din 6 februarie 2003 privind modificarea si completarea Normelor metodologice pentru aplicarea Ordonantei Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele si taxele locale, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1.278/2002; - Hotarare nr. 783 din 19 mai 2004 privind aprobarea nivelurilor pentru valorile impozabile, impozitele si taxele locale si alte taxe asimilate acestora, precum si pentru amenzile care se indexeaza/ajusteaza/actualizeaza anual pe baza ratei inflatiei, aplicabile in anul fiscal 2005; - Ordin nr. 10 in 9 ianuarie 2003 Privind aprobarea formularelor tipizate pentru colectarea impozitelor, taxelor locale si a altor venituri ale bugetelor locale; - Ordin nr. 384 din 16 decembrie 2002 privind aprobarea formularelor tipizate pentru colectarea impozitelor, taxelor locale si a altor venituri ale bugetelor locale ; - Ordin nr. 1644 in 21 noiembrie 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor sectiunii a 5-a din cap. I din Ordonanta Guvernului nr. 86/2003 privind
Pagina 62 din 85
reglementarea unor masuri in materie financiar-fiscala, referitoare la activitatile de declarare si colectare a creantelor bugetare reprezentand contributii sociale;
Contribuabilii Orice persoana care are in proprietate teren situat in Romania datoreaza pentru acesta un impozit anual, exceptand cazurile in care in prezentul titlu se prevede altfel. Impozitul pe teren nu se datoreaza pentru a)terenul aferent unei cldiri, pentru suprafaa de teren care este acoperit de o cldire; b)orice teren al unui cult religios recunoscut de lege i al unei uniti locale a acestuia, cu personalitate juridic; c)orice teren al unui cimitir, crematoriu; d)orice teren al unei instituii de nvmnt preuniversitar i universitar, autorizat provizoriu sau acreditat; e)orice teren al unei uniti sanitare de interes naional care nu a trecut n patrimoniul autoritilor locale; f)orice teren deinut, administrat sau folosit de ctre o instituie public, cu excepia suprafeelor folosite pentru activiti economice; g)orice teren aferent unei cldiri a unei instituii publice sau unei cldiri care face parte din domeniul public sau privat al unei uniti administrativ-teritoriale, exceptnd suprafeele acestuia folosite pentru activiti economice; h)orice teren degradat sau poluat, inclus n perimetrul de ameliorare, pentru perioada ct dureaz ameliorarea acestuia; i)terenurile care prin natura lor i nu prin destinaia dat sunt improprii pentru agricultur sau silvicultur, orice terenuri ocupate de iazuri, bli, lacuri de acumulare sau ci navigabile, cele folosite pentru activitile de aprare mpotriva inundaiilor, gospodrirea apelor, hidrometeorologie, cele care contribuie la exploatarea resurselor de ap, cele folosite ca zone de protecie definite n lege, precum i terenurile utilizate pentru exploatrile din subsol, ncadrate astfel printr-o hotrre a consiliului local, n msura n care nu afecteaz folosirea suprafeei solului; j)orice terenuri legate de sistemele hidrotehnice sau de navigaie, terenurile aferente infrastructurii portuare, canalelor navigabile, inclusiv ecluzele i staiile de pompare aferente acestora, precum i terenurile aferente lucrrilor de mbuntiri funciare;
Pagina 63 din 85
k)terenurile ocupate de autostrzi, drumuri europene, drumuri naionale, drumuri principale administrate de Compania Naional de Autostrzi i Drumuri Naionale din Romnia - S.A., zonele de siguran a acestora, precum i terenurile din jurul pistelor reprezentnd zone de siguran; l)terenurile parcurilor industriale, tiinifice i tehnologice, potrivit legii; m)terenurile trecute n proprietatea statului sau a unitilor administrativ-teritoriale n lips de motenitori legali sau testamentari; n)terenurile aferente cldirilor prevzute la art. 250 alin. (1) pct. 6 i 7, cu excepia celor folosite pentru activiti economice. Calculul impozitului pe teren Impozitul pe teren se stabilete lund n calcul numrul de metri ptrai de teren, rangul localitii n care este amplasat terenul i zona i/sau categoria de folosin a terenului, conform ncadrrii fcute de consiliul local. Plata impozitului Impozitul pe teren se pltete anual, n patru rate egale, pn la datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie i 15 noiembrie, inclusiv. Pentru plata cu anticipaie a impozitului pe teren, datorat pentru ntregul an de ctre persoanele fizice, pn la data de 15 martie a anului respectiv, se acord o bonificaie de pn la 10%, stabilit prin hotrre a consiliului local. Elemente tehnice ale impozitului pe teren Obiectul impozitului Terenurile deinute n proprietate de CNCFCFR Iai CNCFCFR Iai CNCFCFR Iai CNCFCFR Iai Veniturile obinute de CNCFCFR Iai ha Subiectul impozitului Pltitorul impozitului Suportatorul impozitului Sursa impozitului Unitatea de evaluare Sume fixe stabilite de autoritile locale n funcie de mai multe criterii datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie i 15 noiembrie, inclusiv. Cota de impunere Termenele de plat
Pagina 64 din 85
Exemplu de calcul al impozitului pe teren Suprafaa terenului= 725 m Zona C Rangul III Cota de impunere = 1.425 lei / m Impozitul pe teren = Suprafaa terenului * Cota de impunere Impozitul pe teren =1.033.125 lei / an Impozitul pe teren / trimestru = 1.033.125 / 4 = 258.281 lei / trimestru Flux informaional - Impozitul pe teren Titlu de proprietate Fie referitoare la suprafaa liber i cea construit
Serviciul financiar contabil
Mrimea impozitului
Declaraie privind plata impozitului pe teren
Ordin de plat
Extras de cont
Direcia Banc Post impozite i taxe locale Trezoreria II. 10. Aezarea, calculul i virarea taxei pe mijloacele de transport Finanelor Fublice Cadrul juridic de actiune: - Lege nr. 67 din 27 aprilie 2000 pentru completarea anexei nr. 2 la Legea nr. 27/1994 privind impozitele si taxele locale;
Pagina 65 din 85
- Lege nr. 95 din 18 martie 2003 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 138/2002 pentru completarea art. 45 din Ordonanta Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele si taxele locale; - Lege nr. 192 din 13 mai 2003 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 3/2003 pentru modificarea art. 31 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele si taxele locale; - Hotarare nr. 149 din 6 februarie 2003 privind modificarea si completarea Normelor metodologice pentru aplicarea Ordonantei Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele si taxele locale, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1.278/2002; - Hotarare nr. 783 din 19 mai 2004 privind aprobarea nivelurilor pentru valorile impozabile, impozitele si taxele locale si alte taxe asimilate acestora, precum si pentru amenzile care se indexeaza/ajusteaza/actualizeaza anual pe baza ratei inflatiei, aplicabile in anul fiscal 2005 - Ordin nr. 10 in 9 ianuarie 2003 Privind aprobarea formularelor tipizate pentru colectarea impozitelor, taxelor locale si a altor venituri ale bugetelor locale; - Ordin nr. 384 din 16 decembrie 2002 privind aprobarea formularelor tipizate pentru colectarea impozitelor, taxelor locale si a altor venituri ale bugetelor locale; - Ordin nr. 1644 in 21 noiembrie 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor sectiunii a 5-a din cap. I din Ordonanta Guvernului nr. 86/2003 privind reglementarea unor masuri in materie financiar-fiscala, referitoare la activitatile de declarare si colectare a creantelor bugetare reprezentand contributii sociale . Pltitorii Orice persoana care are in proprietate un mijloc de transport care trebuie inmatriculat in Romania datoreaza o taxa anuala pentru mijlocul de transport In cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar, taxa asupra mijlocului de transport se datoreaza de locator. Scutiri Taxa asupra mijloacelor de transport nu se aplic pentru: a)autoturismele, motocicletele cu ata i mototriciclurile care aparin persoanelor cu handicap locomotor i care sunt adaptate handicapului acestora; b)navele fluviale de pasageri, brcile i luntrele folosite pentru transportul persoanelor fizice cu domiciliul n Delta Dunrii, Insula Mare a Brilei i Insula Balta Ialomiei; c)mijloacele de transport ale instituiilor publice;
Pagina 66 din 85
d)mijloacele de transport ale persoanelor juridice, care sunt utilizate pentru servicii de transport public de pasageri n regim urban sau suburban, inclusiv transportul de pasageri n afara unei localiti, dac tariful de transport este stabilit n condiii de transport public. Calculul taxei pe mijloacele de transport Taxa asupra mijloacelor de transport se calculeaz n funcie de tipul mijlocului de transport,. n cazul oricruia dintre urmtoarele mijloace de transport cu traciune mecanic, taxa asupra mijlocului de transport se calculeaz n funcie de capacitatea cilindric a acestora, prin nmulirea fiecrui 500 cm3 sau fraciune din aceasta cu suma corespunztoare . Plata taxei pe mijloacele de transport Taxa asupra mijlocului de transport se pltete anual, n patru rate egale, pn la datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie i 15 noiembrie, inclusiv. Pentru plata cu anticipaie a taxei auto, datorat pentru ntregul an de ctre persoanele fizice, pn la data de 15 martie a anului respectiv, se acord o bonificaie de pn la 10%, stabilit prin hotrre a consiliului local. n cazul unui mijloc de transport deinut de un nerezident, taxa asupra mijlocului de transport se pltete integral n momentul nregistrrii mijlocului de transport la compartimentul de specialitate al autoritii de administraie public local.
Elementele tehnice al taxei pe mijloacele de transport Obiectul Subiectul Pltitorul impozitului Suportatorul impozitului Sursa impozitului Unitatea de evaluare Cota de impunere Sume fixe CNCFCFR Iai CNCFCFR Iai CNCFCFR Iai Venituri obinute din activitate desfurat Capacitatea cilindric a motorului stabilite de autoritile locale Termenele de plat datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie i 15 noiembrie, inclusiv.
impozitului impozitului Mijloacele de transport deinute n proprietate de CNCFCFR Iai
Pagina 67 din 85
Exemplu de calcul al taxei pe mijloacele de transport Automobil mixt cu capacitate cilindric de 2200 cm. 2200 cm Fracine calculat = 500 Suma corespunztoare mijlocului de transport cu capacitate cilindric > de 2000 cm este de 86.000lei / automobil Taxa pe mijlocul de transport = 5 * 86.000 = 430.000 lei / an Fluxul informaional al taxei pe mijlocul de transport = 4,4 5
Cartea tehnic a mijlocului de transport
Serviciul financiar contabil Declaraia privind taxa pe mijlocul de transport
Mrimea taxei pe mijlocul de transport
Ordin de plat Banc Post
Extras de cont
Direcia impozite i taxe locale
Trezoreria Finanelor Fublice
Pagina 68 din 85
II. 11. Aezarea, calculul i virarea contribuiei la bugetul asigurrilor de stat
CADRU JURIDIC DE ACTIUNE: - Legea nr. 338/31.05.2002 privind aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 49/2002 privind modificarea si completarea Lgii nr. 19/2002; - Legea nr. 598/2003 privind aprobarea Ordonantei de Guvern nr. 107/2003 pentru modificarea si completarea Legii 346/2002 privind asigurarile pentru accidente de munca si boli profesionale; Legea 346/2002 privind asigurarea accidentelor de munca si boli profesionale modificata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 107/24.10.2003 pentru modificarea si completarea Legii nr. 346/2002 aprobata prin legea nr. 598/2003. Pltitorii contribuiei la bugetul asigurrilor de stat
Contrubuabilii contributiei la asigurarile sociale sunt persoanele fizice sau juridice care folosesc personal salariat sau strain, incadrat cu contract de muinca pe durata determinata sau nedeterminata; persoanele asigurate in baza unui contract de asigurare, incheiat cu directiile de munca si protectie sociala, asociatul unic sau asociatii ce nu au incheiat contract de munca etc. In sistemul public sunt contribulabili , dupa caz: Asiguratii ce datoreaza contributii individuale de asigurari sociale; Angajatorii; Persoanele juridice la care isi desfasoara activitatea asiguratii; Agentia Nationala de Ocupare si Formare Profesionala , care administreaza bugetul Fondului pentru plata ajutorului de somaj; Prin efectul legii, sunt asigurate obligatoriu: Persoanele care desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca ; Persoanele care isi desfasoara activitatea in functii elective sau care sunt numite in cadrul autoritatii legislative, executive sau judecatoresti pe durata mandatului; Somerii.
Pagina 69 din 85
Persoanele juridice la care isi desfasoara activitatea asiguratii enemerati mai sus, angajatii, precum si institutiile care efectueaza plata dreptului de somaj pentru somei, prevazut mai sus; sunt obligate sa depuna in fiecare luna, la termenul stability de CNPAS declaratia privind evedenta nominala a asiguratilor si a obligatiilor de plata catre bugetul asigurarilor sociale de stat. Declaratia se depune la Casa teritoriala de Pensii, in raza careia se afla sediul angajatorului. Cote de impunere Privind contributia individuala la asigurarile sociale datorate de angajat este de 9,5% din salariul brut Privind contributia la asigurarile sociale a angajatoruluieste de 22% din Fondul total de salarii. Calculul contribuiei la bugetul asigurrilor de stat Cotele de contributie de asigurari sociale sunt differentiate in functie de conditiile de munca normele, deosebite sau speciale. Calculul si plata cntributiei de asigurari sociale datorata de asigurati si an gajatori acestora se fac lunar de catre angajator Calculul si plata cntributiei de asigurari sociale pentru someri se fac lunar de catre institutiile care administreaza bugetul Fondului pentru plata ajutorului de somaj.
Baza de calcul lunar Baza de calcul lunara a contribultiei individualde asigurari sociale in cazul asiguratilor o constituie: Salariile individuale brute , reclizate lunar, inclusive sporurile si adaosurile, reglementate prin lege sau prin contractul de munca si/ sau veniturile asiguratilor; Venitul lunar asigurat, prevazut in declaratia sau contractul de asigurare, care poate fi mai mic de din salariul mediu brut lunar. Baza de calcul lunara la care angajatorul datoreaza contributia de asigurari sociale o constituie fondul total de salarii brute lunare realizate de asigurati , precum si veniturile brute lunare realizate de asigurati.
Pagina 70 din 85
Aceasta baza de calcul nu poate fi mi mare decat produsul dintre numarul mediu al asiguratilor din luna penrtu care se calculeaza contributia si valoarea corespunzatoare a 3 salariimedii brute pe economie. Nu se dotoreaza contributia de asigurari sociale a sumelor ce reprezinta: Prestatii de asigurari sociale care se suporta din fondul asigurarilor sociale sau din fondul andajatorului care se platesc direct de acesta potrivit Legii nr. 19/2000; Drepturile platite potrivit dispozitiilor legale in cazul desfaceriii contractlor individuale de munca sau al incetarii calitatii de membru cooperator; Diurnele de deplasare si indemnizatiile de transfer; Sumele reprezentand participarea salariatilor la profit; Premii si alte drepturi exceptate prin legi specile; Sumele exceptate de la plata cntributiei la asigurari sociale nu se iau in considerare la stabilirea cuantumului prestatiilor de asigurari sociale . Contrbutia individuala de asigurari sociale datorate de asigurati se retine integral din salariul sau venitul brut lunar al asiguratului si se vireaza lunar de catre angajator la Casa teritoriala de Pensii in raza teritoriului in care se afla sediul acesteia. Termen de plat a contribuiei la bugetul asigurrilor de stat Data stabilita pentru plata drepturilor salarialepe luna in curs, in cazul angajatotrilor care efectueaza plata drepturilor salariale lunar, dar nu mai tarziu de data de 25 a lunii urmatoare celei care se datoreaza plata; Data stabilita pentru plata chenzinei a 2-a, in cazul angajatorilor care efectueaza plata drepturilor salariale chenzinal, dar nu mai tarziu de dat de 25 a lunii urmatoare celei care se datoreaza plata; In situatia in care plata drepturilor salariale se face dupa dat de 25 a lunii urmatoare clei care se datoraza contributia la asigurarisociale, termenul scadent pentru plata contributiei este data de 25 a lunii urmatoare pe care se datoreaza contributia. In cazul in care data de 25 a lunii este nelucratoare, termenul scadent este prima zi imediat lucratoare. Neplata contributiei la asigurari sociale genereaza dobanzi si penalitati de intarziere , pentru ambele contributii. Exemplu de calcul al contribuiei la bugetul asigurrilor de stat Salarul angajatului 12.632.040 lei
Pagina 71 din 85
Total fond salarii brute 730.257.000 lei Angajat =9,5 % * 12.632.040 = 1.200.044 lei Angajator CNCFCFR Iai = 22% * 730.257.000 = 160.656.540 lei
Pagina 72 din 85
Flux informaional
Ordin Serviciul financiar contabil de plat Statelor de plata

Angajat Angajator
Extras de cont
Salariu brut
Fond de salarii
Contributia angajatilor la asigurarile sociale
Contributia angajatilor la asigurarile sociale
Banc Post
Declaratia de impunere privind obligatia de plata la Fondul de asigurari sociale
Casa Judeteana de pensii
Pagina 73 din 85
II. 12. Aezarea, calculul i virarea contribuiei la fondul de omaj CADRUL JURIDIC DE ACTIUNE: - Legea nr 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca ; - Ordinul nr.110din 25.02.2002 pentru aprobarea Procedurii privind declararea lunara de catre angajatori a obligatiilor de plata la bugetul asigurarilor pentru somaj, din Monitorul oficial nr.181/18.03.2002; - Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 12/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimulrea ocuparii fortei de munca; - Hotararea de Guvern nr. 93/2004 pentru modificarea si completarea normelor metodologice de aplicare a Legii 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimulrea ocuparii fortei de munca . Asiguratii pot fi: Cetatenii romani, ce sunt incadrati in munca sau realizeaza venituri in Romania, legal; Cetateni romani care lucreaza in strainatate legal; Straini, care pe perioada in care au domiciliul sau resedinta in Romania sunt incadrati in munca sau realizeaza venituri legal. Asiguratii au obligatia sa plateasca contributiile de asigurare pentru somaj si au dreptul sa beneficieze de indemnizatiile de somaj conform legii. Contribuabilii , in sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, buugetul asigurarilor pentru somaj se constituie in principal din: Contributiile angajatorilor sau ale altor persoane juridice la care isi desfasoara activitatea angajatii-considerate privind legea ca fiind assimilate angajatorului; Contributiile individuale ale persoanelor pe care legea le defineste ca fiind asigurate obligatoriu; Contributiile datorate de persoanele care incheiecontract de asigurare pentru somaj. Cotele de impozitare i baza de calcul Aceasta este diferita in functie de suportatorul contributiei la fondul de somaj astfel: Pentru ANGAJATOR, baza de calcul este fondul total de salarii brute lunare; Angajatorii care incheie cu persoane fizice conventii civile de prestari de servicii pentru defasurarea unor activitati nu au obligatia de a contribui la bugetul asigurarilor pentru somaj in
Pagina 74 din 85
raport cu drepturile banesti platite acestora din fondul de salarii, daca acestea au incheiat si un contract individual de munca. Pentru ANGAJAT, baza de calcul o reprezinta salariul de baza brut lunar corespunzator functieii indeplinite, la care se adauga dupa caz, indemnizatia de conducere, salariul de merit si alte drepturi salariale, care fac parte din salariul de baza sau, dupa caz, asupra veniturilor brute lunare realizate Angajatorii au obligatia de a plati lunar o contributie la bugetul asigurarilor pentru somaj, in cota de 3%, aplicata asupra fondului total de salarii brute lunare realizate de asigurati. Angajatorii au obligatia de a retine si de a vira lunar contributia individuala la bugetul asigurarilor pentru somaj, in cota de 1%, aplicata asupra salariului de baza lunar brut. Termenul de plata al contributie la Fondul de pensii este acelasi cu termenul de virare a impozitului pe salarii si pe veniturile din activitati independente. Alte personae fizice (asigurati), care realizeaza venituri agricole impozabile au ca termen de plata sfarsitul trimestrului sau anului. Exemplu de calcul al contribuiei la fondul de omaj Salariul angajatului 10.526.700 lei Total fond salarii de baz 890.324.000 lei Contribuia angajatului = 1% * 10.526.700 = 105.267 lei Contribuia angajatorului = 3% * 890.324.000 = 26.709.720 lei
Pagina 75 din 85
Flux informaional
Trezoreria Finanelor Fublice Ordin de plata Serviviul financiar contabil Extras de cont
Statelor de plata
Angajat Angajator
Salariu de baz
Fond de salarii
Contributia angajatilor la fondul de omaj
Contributia angajatilor la fondul de omaj
Banc Post Declaratia de impunere privind obligatia de plata la Fondul de omaj
Agentia Nationala de Ocupare a Fortei de Munca
Pagina 76 din 85
II. 13 Aezarea, calculul i virarea contribuiei la asigrrile de sntate
CADRUL JURIDIC DE ACTIUNE: - Legea nr. 145 din 24.07.1997Legea asigurarilor sociale de sanatate din Monitorul Ofinial nr. 178/31.07.1997; - Ordinul Ministrului Sanataltii nr. 136 /03.03.1999 pentru modificarea ordinului ministrului sanatatii nr.754/1998; - Ordinul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate nr 331/24.05.2001 pentru aprobarea Normelor metodologice privind desfasurarea activitatii de executare silita din Monitorul official nr. 518/30.08.2001; - Ordonanta de urgenta nr.180/26.10.2000 pentru modificarea si completarea legii 145/1997 -Ordinul nr.2465/03.13.2000 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a Contractului-cadru aprobat prin Hotararea Guvernului 399/2000; -Normele metodologice din 19.07.2000 privind aplicarea Contractului-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale si sistemului de asigurari sociale de sanatate pentru 2000. Contribuabilii Potrivit Lg. 145/1997, cu odificarile ulterioare si completari, sunt supuse asigurarii in mod obligatoriu: Cetatenii romani cu domiciliul inb tara; Cetatenii straini si apatrizii care au resedinta in Romania. Inclusiv , potrivit legii mentionate anterior, mai sunt supuse in mod obligatoriu asigurarii angajatorii si salariatii cu contract individual de munca. Cota de impunere Cota de impozitare difera dupa cum contribuabil este angajatorul sau salariat cu contract individual de munca. Angajatorul are obligatia sa retina sis a vireze Casei de Asigurari si Sanatate contributia pentru asigurarile sociale de sanatate in cota de 7% din Fondul de salarii ; deasemenea retine si vireaza in numele salariatilor contributia pentru asigurarile sociale de sanatate in cota de 6,5% din salariul brul al fiecarui salariat
Pagina 77 din 85
Potrivit legii , in categoria veniturilor sociale brute se include si indemnizatiile cuvenite pentru: Persoanele aflate in perioada de intrerupere a activitatii pentru cresterea copilului, pana laimplinirea varstei de 2 ani a acestuia; Personalul care lucreaza in sectorul productiei de aparare, pe perioada de intrerupere a activitatii. Aplicarea cotelor de impozitare mentionate mai sus este valabila si: In cazul asiguratilor ce lucreaza pe baza de conventie civila de prestari servicii,asupra veniturilor impozabile; Pentru liber-profesionisti, asupra asupra veniturilor impozabile; Pentru per. Fizice ce nu au calitate de angajat si care nu sunt liber-profesionisti, asupra venitului agricol Asupra drepturilor de pensie , pensie suplimentara, ajutor de somaj, ajutor de integrare profesionala si alocatii de sprijin; Asupra veniturilor impozabile asupra pers. care nu sunt nici salariate sin u se incadreaza nici in una din sitatiile mentionate, dar care au obligatia sa-si asigure sanatatea Referitor la fondul de salarii aici se include suma veniturilor in bani si/sau natura obtinute de o persoana fizica pentru munca prestata n baza unui contract de munca inclusiv sumele platite din acest fond pentru concediile medicale. Deasemenea in Fondul de salarii se include indemnizatiile pentru activitatile desfasurate ca urmare a unei functii de demnitate publica, drepturile de solda lunara, indemnizatii privind sporuri si alte drepturi ale cadrelor militare numele primate de reprezentantii in adunarea generala a actionarilor, in consiliul de administratie si comisia de cenzori, si alte drepturi si indemnizatii de natura salariala acordate in bani si in natura de catre angajator. Lunar, se mai aplica cota de impozitare de 7% si asupa ajutorului de somaj, ajutorului pentru intrgrare profesionala sau alocatiei de sprijin.
Termen de plat - Termenul de plata al contributie la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate este acelasi cu termenul de virare a impozitului pe salarii sip e veniturile din activitati independente.
Pagina 78 din 85
- Pensionarii si somerii platesc contributia lunar. Alte personae fizice(asigurati) care realizeaza venituri agricole impozabile au ca termen de plata sfarsitul trimestrului sau anului. Fondul special de sanatate publica deschis la trezoreriile teritoriale; inn cazul nevirarii la termenele stabilite a taxelor datorate se percep majorari de intarziere ic cuantumurile stabilite pentru impozitele si taxele datorate bugetului de stat. Plata contribuiei la asigurrile de sntate Se efectueaza odata cu lichidarea drepturilor salariale pentru luna expirata, atat pentru angajat cat si pentru angajator. Contributiile pentru aceste categorii de personae se efectueaza : De catre bugetul de stat, pentru personele care satisfac serviciul military in termen sau care executa o pedeapsa privata de libertate sau arrest preventive, sau care fac parte din familii care beneficiaza de ajutor social. De catre bugetul asigurarilor sociale de stat pentru persoanele care se afla in concediu medical in concediu pentru sarcina sau in concediu medical pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 6 ani. Exemplu de calcul al contribuiei la asigurrile de sntate Salariul brut al angajatului 12.632.040 lei Total fond salarii brute 730.257.000 lei Contribuia angajatului = 6,5 % * 12.632.040 = 821.083 lei Contribuia angajatorului = 7% * 730.257.000 = 51.117.990 lei
Pagina 79 din 85
Flux informaional
Ordin de plata
Serviviul financiar contabil
Extras de cont
State de plata
Angajat Angajator
Salariu de baz
Fond de salarii
Contributia angajatilor la asigurrile de sntate
Contributia angajatilor la asigurrile de sntate
Banc Post
Declaratia de impunere privind obligatia de plata la bugetul asigurrilor de sntate
Casa judeean de asigurri de sntate
Pagina 80 din 85
II. 14 Aezarea, calculul i virarea contribuiei la fondurile speciale
II.14A. Aezarea, calculul i virarea contribuiei la fondul pentru handicapai neangajai
Incadrarea in munca a persoanelor cu handicap si realizarea de venituri de catre acestea se fac in conformitate cu legislatia generala a muncii, cu celelalte reglementari in vigoare, precum si cu dispozitiile speciale din prezenta ordonanta de urgenta, in scopul integrarii socioprofesionale a acestor persoane. Persoanele cu handicap pot fi incadrate in munca in conditiile legii, de catre persoane fizice sau juridice care angajeaza personal salariat, conform pregatirii lor profesionale si capacitatii fizice si intelectuale de care dispun, pe baza unui contract individual de munca. Incadrarea in munca a persoanelor cu handicap se poate face prin crearea de locuri de munca protejate, special organizate, in scopul eliminarii impedimentelor de orice fel, prin asigurarea inlesnirilor si adaptarilor corespunzatoare. Persoanele cu handicap pot fi angajate si cu munca la domiciliu, caz in care persoana fizica sau juridica care le angajeaza are obligatia de a asigura transportul la si de la domiciliu al materiilor prime si materialelor pe care le utilizeaza in activitate si al produselor finite pe care le realizeaza. Persoanele fizice sau juridice care angajeaza persoane cu handicap pot infiinta unitati protejate, autorizate de Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap. Modul de autorizare a acestor unitati se stabileste in normele metodologice de aplicare a prezentei ordonante de urgenta. Unitatile protejate sunt unitati special organizate si amenajate potrivit cerintelor persoanelor- cu handicap, in vederea desfasurarii activitatii acestor persoane, cu eliminarea oricarui impediment. Unitatile protejate vor fi sprijinite, atat la intiintare, cat si pe parcursul desfasurarii activitatilor lor, de autoritatile administratiei publice locale, de inspectoratele de stat teritoriale pentru persoanele cu handicap si de organizatiile eguvernamentale ale persoanelor cu handicap sau care au activitati de protectie peciala a persoanelor cu handicap. Unitatile protejate pot fi:
Pagina 81 din 85
a) agenti economici cu personalitate juridica, indiferent de forma de organizare si de proprietate, care au cel putin 50% din numarul de angajati persoane cu handicap incadrate cu contract individual de munca; b) sectii, ateliere sau alte structuri fara persorialitate juridica din cadrul agentilor economici sau din cadrul organizatiilor neguvernamentale, care au contabilitate proprie si cel putin 50% din numarul total de angajati persoane cu handicap incadrate cu contract individual de munca; c) asociatii familiale, asociatii sau fundatii fara scop lucrativ, constituite de cel putin o persoana cu handicap , precum si persoana cu handicap care este autorizata, potrivit legii, sa desfasoare activitati economice independente, cu conditia achitarii contributiilor de asigurari sociale prevazute de lege. La inceputul fiecarui an calendaristic unitatile protejate au obligatia sa prezinte inspectoratelor de stat teritoriale pentru persoanele cu handicap o informare care va cuprinde datele necesare pentru a dovedi respectarea dispozitiilor legale referitoare la functionarea unitatilor proteste si masurile intreprinse pentru realizarea adaptarilor si inlesnirilor necesare pentru desfasurarea activitatii persoanelor cu handicap. Unitatile protejate pot organiza cursuri de calificare la locul de munca pentru persoanele cu handicap adulte, cu avizul Ministerului Muncii si Protectiei Sociale, al Ministerului Educatiei Nationale si al Secretariatului de Stat pentru Persoanele cu Handicap. Societatile comerciale, regiile autonome, societatile si companiile nationale si alti agenti economici, care au un numar de cel putin 100 de angajati, au obligatia de a angaja persoane cu handicap cu contract individual de munca intr-un procent de cel putin 4% din numarul total de angajati. Persoanelor cu handicap angajate cu contract individual de munca li se asigura toate adaptarile si inlesnirile necesare pentru inlaturarea oricaror impedimente in activitatea pe care o desfasoara. Societatile comerciale, regiile autonome, societatile si companiile nationale si alti agenti economici, care nu angajeaza persoane cu handicap in conditiile prevazute la art. 42, au obligatia de a plati lunar la Fondul de solidaritate sociala pentru persoanele cu handicap o suma egala cu salariul minim brut pe economie inmultit cu numarul locurilor de munca in care nu au incadrat persoane cu handicap.
Pagina 82 din 85
Exemplu de calcul al contribuiei la fondul de solidaritate social pentru persoanele cu handicap: Calculul contribuiei la fondul de solidaritate social pentru persoanele cu handicap: Compania are cca 3200 de angajai Numrul persoanelor cu handicap care ar fi trebuit angajate: 3200 * 4 % = 128 persoane cu handicap
Contribuia la fondul de solidaritate social pentru persoanele cu handicap= Salariul minim pe economie * Numrul persoanelor cu handicap care ar fi trebuit angajate
Contribuia la fondul de solidaritate social pentru persoanele cu handicap = 3100000 * 128 = 334.800.000 lei
Pagina 83 din 85
Fluxul informaional - Contribuia la fondul de solidaritate social pentru persoanele cu handicap
II.14B. Aezarea, calculul i virarea contribuiei la fondul de risc i accidente de munc Stat de salarii Contribuabilii sunt persoanele juridice care desfoar activiti ce presupun un amunit risc pentru salariai. Serviciul financiar Mrimea contabil Contribuia de asigurri pentru accidente de munc i boli profesionale nu se aplic contribuiei asupra sumelor reprezentnd: a) prestaii de asigurri sociale care se suport din fondurile asigurrilor sociale sau din Declaraia Ordin privind calculul Extras fondurile angajatorului i care se pltesc direct de ctre acesta, potrivit legii; de i virarea de cont plat b) drepturile pltite potrivit dispoziiilor legale n cazul desfacerii contractelor contribuiei individuale de munc, al ncetrii calitii de funcionar public sau de membru cooperator; Banc Post c) diurnele de deplasare, detaare i indemnizaiile de-transfer i drepturile de autor; d) sumele obinute n baza unei convenii de prestri de servicii sau executri de lucrri Secretariatul de de ctre persoanele care au ncheiat contracte individuale de munc; stat pentru Trezoreria pesoanele cu e) sumele reprezentnd participarea salariailor la profit; handicap f) premii i alte drepturi exceptate prin legi speciale. Contribuiile se colecteaz de fondurile teritoriale i se vireaz ctre Fondul Naional. Termenele de plat a contribuiilor de asigurare pentru accidente de munc i boli profesionale sunt: a) data stabilit pentru plata drepturilor salariale pentru luna n curs, n cazul angajatorilor care efectueaz plata drepturilor salariale lunar; b) data stabilit pentru plata chenzinei a doua, n cazul angajatorilor care efectueaz plata drepturilor salariale chenzinal; c) pn la sfritul lunii pentru luna n curs Contribuia la fondul de risc i accidente se calculez prin raportare cotei de 0,5 % la fondul de salarii. Exemplu de calcul Fondul de salarii = 890.324.000 lei
Pagina 84 din 85
Contribuia la fondul de risc i accidente = 0,5 % * 890.324.000 = 4.451.620 lei
Flux informaonal
Stat de salarii Serviciul financiar contabil Mrimea contribuiei
Declaraia privind calculul i virarea contribuiei
Ordin de plat
Extras de cont
Banc - Post Fondul teritorial Fondul naional Trezoreria
Pagina 85 din 85

Diploma - WWW - Tocilar

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Diploma - WWW - Tocilar

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Veniturile bugetare in cadrul unei companii

CAPITOLUL I. Organizarea i funcionarea CNCFR CFR REGIONALA IAI

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

I.4 Structura organizatoric

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

COMPANIA NAIONAL DE CI FERATE CFR REGIONALA IAI ORGANIGRAMA

ECONOMIC DIVIZIA SERVICIUL RESURSE UMANEPATRIMONIU

SERVICIUL ORGANIZARE TEHNIC DEZVOLTARE

I.5. Structura de personal.

BIROUL GESTIUNE ENERGIE ELECTRICA SI CONTRACTE Sectorul economic

Crt. personal Biroul decontri buget

Biroul prelucrri date

Biroul financiar contabiliate

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Personal din activitatea de exploatare Personal din

activitatea de informatica Personal din

activitatea de transport auto Personal-

medii si 2- 41 1,1843,394 33160009504000 superioare 500 25-48

functii de specialitate si administrativ Personalfunctii de

medii si 21-46 1,941543500018230000 superioare 300 30-45

conducere 6,511 I.6.Funcionalitatea CNCF CFR SA.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Serviciul contracte PHARE-ORACLE compensari Biroul decontari bugete

Serviciul bugete, analize indicatori

Biroul contabilit ate

CNCFCRF SA BUCURESTI Divizia linii 4. Divizia trafic

Divizia 5. patrimoniu 12. 12. 1. 10. 1. 7. 9. 10. 6. 1.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

I.7. Relaiile CNCFCFR SA. cu mediul exterior. Fluxuri informaionale.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Primaria Municipiului Iasi

CNCFCFR SA Regionala IASI.

Banca BANC POST

Categ. de impozit 2001 2002 2003 2004

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

208.079.683 .594 14.083.053. 658 361.918.710 .714 745.822.928 15.312.561 175.848.032

233.519.573.5 84 61.913.938.42 6 482.254.595.7 55 1.946.572.189 49.902.630 240.884.875

213.625.080.3 61 65.112.500.00 0 503.736.544.5 87 4.707.730.849 54.138.122 370.989.629

236.876.900.2 34 69.344.455.21 1 543.910.344.2 98 5.233.479.122 63.989.540 390.677.654

1.302.526.9 65 433.884.078 .083

49.091.300. 412 482.975.378 .498

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

9. Prelevr i ctre fonduri speciale

6,37 8,34 21,90

10,08 5,36 14,66

9,7 5,14 14,8

Prelevri 1 obligatorii ctre bugetul de stat

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

II.1 Metodologie i proceduri prezente n cuantificarea previzional a obligaiior bugetare

Elementele tehnice ale impozitelor:1

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.