CAPITOLUL 4 CONTACTOARE STATICE 4.1.

Chestiuni generale
Contactoarele statice (prescurtat CS) servesc la cuplarea sau decuplarea unei sarcini la o sursa de energie electrica. Ele sunt echivalate (figura 4.1) cu un contact ideal care poate fi fcut sau desfcut prin comand. Alturi de blocut de for, desenat punctat, exist i un bloc de comand care nu este desenat dar se presupune c el furnizeaz semnale pentru comanda blocului de for n succesiunea i la parametrii cerui. Ele sunt realizate cu dispozitive semiconductoare, tranzistoare, triacuri, tiristoare. In cazul puterilor mari se utilizeaza in exclusivitate tiristoarele. Se numesc statice deoarece nu contin parti in miscare, cum este cazul la contactoarele electromagnetice. Sarcina are obinuit un caracter inductiv i a fost desemnat print-o impedan, ZS i care se Fig. 4.1. Contactor static; va echivala cu o rezisten n serie cu o rezisten reprezentare simplificat Au avantaje importante cum sunt siguranta mare in functionare i uzura minim. Dezavantajul este pretul mai mare, mai ales la puteri mari i foarte mari. Ele nu produc scntei, aa cum se ntmpl cu contactoarele electromecanice, putnd fi folosite cu succes in medii care prezinta pericol de explozii. Ele reprezint partea principala si in alte circuite electronice de putere, cum ar fi convertoarele de frecventa si de tensiune. Dupa natura sursei de energie electrica se impart in doua categorii: Contactoare de curent alternativ Contactoare de curent continuu. Dup tipul de ventil sunt: Cu dispozitive semicomandate unidirecionale (tiristoare) Cu dispozitive semicomandate bidirecionale (triacuri, celule bidirecionale realizate cu tiristoare) Cu dispozitive comandate unidirecionale (tranzistoare MOS, tranzistoare IGBT, tiristoare cu stingere pe poart) Cu dispozitive comandate bidirecionale (celule bidirecionale realizate cu tranzistoare MOS, tranzistoare IGBT) Dup numrul de faze sunt: Monofazate Trifazate

4.2. Contactoare de curent alternativ monofazat

Schemele contactoarelor de curent alternativ sunt relativ simple. Vor fi prezentate contactoare cu tiristoare dar acestea pot fi nlocuite cu orice alt tip de ventil din cele amintite mai devreme. Aprinderea tiristoarelor se face de la un bloc de comanda iar stingerea este naturala, prin inversiunea tensiunii sursei. Principalele schemele utilizate sunt prezentate in fig. 4.2, 4.3, 4.4. Prima dintre ele este formata din doua tiristoare legate intr-o combinaie care se numeste antiparalel. Pentru semiperioada pozitiva a tensiunii poate fi comandat si aprins T2 . In momentul Fig. 4.2. Contactor static inversarii tensiunii, T2 se stinge, si poate fi cu ventile antiparalel aprins T1 . Schema are dezavantajul c tiristosrele sunt comandata de dou circuite de comand separate, flotante, iar asta implic separri multiple. Circuitul din figura 4.3 elimin dezavantajul deoarece circuitul de comand are un punct comun la ambele tiristoare. La schema aceasta, daca tiristoarele sunt blocate atunci indiferent de polaritatea sursei una dintre diode va fi blocat si nu exista cale de rezisten mic n nici o Fig. 4.2. Contactor static cu dou ventile direcie. cu punct comun de comand Dar dac presupunem semialternan pozitiv, si daca se aprinde T1 atunci curentul poate circula prin T1 i D2. Pentru semialternan negativ, + pe anodul T2 , daca se aprinde T2 atunci curentul poate circula prin T2 i D1. A treia schem utilizeaz un singur tiristor si 4 diode semiconductoare (fig.4.4). In semiperioada pozitiva, daca se comanda aprinderea tiristorului Fig. 4.4. Contactor static cu un singur ventil curentul se inchide prin D1 , T , D2 si comandabil si punte de diode sarcina, iar semiperioada negativa prin D2 , T , D4 si sarcina.

4.3. Variatoare de curent alternativ monofazat

Contactoarele statice sunt utilizate mult pentru reglajul puterii cedate sarcinii de la reeaua de curent alternativ. Circuitele acestea se mai numesc i variatoare de tensiune alternativ. Sarcina este inductiv astfel c pentru a ntelege cum funcioneaz variatoarele de tensiune alternativ se va reaminti cum se comport tranzitoriu un circuit RL conectat la reeaua de 50 Hz. 4.3.1. Circuit RL n regim tranzitoriu la conectarea retelei de c.a. Se consider situatia din figura 4.5 unde este reprezentat un circuit RL serie conectat printr-un contactoir static la o surs de tensiune alternativ. Faza iniiala a fost considerat zero i se presupune c la momentul t0=0, cu o ntrziere dat de unghiul : (4.1) = t0

Fig. 4.5. Contactor de la retea pe sarcin RL

se conecteaz contactorul. Ecuaia circuitului dupa conectare este:

U M sin t = Ri + L

di dt

(4.2)

Care este o ecuaie liniar de ordinul nti cu coeficieni constani Rezolvarea se poate face n mai multe moduri, prezentate n anexa 1. Soluia este o sum: sau:

i =ipermanent+itranzitoriu
i= UM R 2 + 2 L2 sin(t ) + C1 exp( t t0

(4.3)

(4.4)

Unde:

tg =

L
R

(4.5) (4.6)

L R

Iar C1 este o constant egala cu valoarea cu semn schimbat a curentului prin circuit, la momentul t0 daca am fi n regim permanent. Astfel curentul va fi o suma dintre valoarea de regim permanent i o marime exponeniala cu amplitudine variabil ntre

zero i curentul maxim de regim permanent, marima care se atenueaza exponenial funcie de constanta de timp a circuitului RL. n figurile urmtoare est prezentata aceasta variatie pentru mai multe valori ale (sau t0).

Curent

Tensiune retea

Fig 4.6. Declansarea regimului se face la momentul 0

Fig 4.7. Declansarea regimului se face la momentul 2 ms

Fig 4.8. Declansarea regimului se face la momentul 4 ms

Fig 4.9. Declansarea regimului se face la momentul 6 ms

Fig 4.10. Declansarea regimului se face la momentul 8 ms

Circuitul este: RL (0,2 ohmi , 5 mH) alimentat cu tensiune sinusoidala de la reteaua monofazata de 50 Hz Se poate observa c n anumite condii curentul maxim (care trebuie s fie suportat de ventilul sau ventilele contactorului) poate ajunge pn aproape la dublul valorii de regim permanent. Dar se poate observa i c acest supracurent poate fi evitat, daca: = atunci : i(0) = 0 i termenul tranzitoriu este zero, circuitul intrnd direct n regimul permanent (fig. 4.8). Dac avem celule bidirecionale, dupa primul puls de curent nivelul de zero care e i momentul stingerii se atinge la un moment greu de apreciat, dar pentru

continuarea conduciei trebuie aprins imediat ventilul doi. Obisnuit ambele ventilele sunt comandate permanent pentru intrarea n conducie. 4.3.2. Metode de comand pentru variatoarele de c.a. Cu ajutorul contactoarelor statice se poate regla puterea cedat sarcinii, prin doua metode: Se poate modifica numarul de semiperioade al tensiunii aplicate sarcinii (fig. 4.11); Se poate realiza un unghi de comanda variabil pentru fiecare semiperioada (fig.4.12). Pentru primul caz se poate regla doar n trepte puterea, alegnd un raport ntre semiperioadele de conectare i cele de pauz. n figura 4.11 raportul este 3/2.

Fig. 4.11. Reglaj n trepte al puterii

Pentru al doilea caz se poate regla continuu puterea, variind unghiul de comand.

Fig. 4.12. Reglaj continuu al puterii

Pentru puteri mici este foarte utilizata o schema simpla de contactor cu unghi de comanda reglabil realizat cu un triac comandat de la un circuit de defazare RC printrun diac (fig. 4.13.). Tensiunea pe condensator uo este defazata in urma tensiunii sursei. In momentul in care aceasta tensiune uo depaseste valoarea tensiunii de deschidere a diacului UD

prin el se aplica un impuls de comanda care aprinde triacul. Stingerea are loc natural prin inversarea tensiunii. Valoarea unghiului de comanda depinde atat de valoarea tensiunii de deschidere a diacului UD cat si de valorile elementelor R si C. Prin variatia valorii rezistetei poate fi modificat unghiul de comanda, si deci valoarea efectiva a tensiunii pe sarcina.

Fig. 4.13. Variator simplu cu diac, triac si defazaj RC.

4.4. Contactoare de curent alternativ trifazat

In cazul retelelor si sarcinilor trifazate, contactoarele trifazate pot fi usor realizate, utilizand cate un contactor monofazat pe fiecare faza (figura 4.14). CS poate s fie oricare din tipurile de celule bidirecionale prezentate. Exist pentru sistemele trifazate unele variante specifice de contactoare care au fost imaginate pentru a micora numarul ventilelor i a simplifica i ieftin sistemele. Dou sunt prezentate aici, prima care utilizeaz doar trei ventile comandabile si trei diode (figura 4.15a) iar a doua care reduce numrul ventilelor la doar trei ventile comandabile (figura 4.15b).

Fig. 4.14. Contactor trifazat cu trei contactoare monofazate

Fig. 4.15. Contactor trifazat cu numr redus de ventile

4.5. Contactoare de curent continuu

La aceste contactoare problema principala este stingerea tiristorului care face contactul. De obicei se utilizeaza un tiristor secundar cu rol de stingere.

Fig. 4.16. Contactor static de curent continuu

Una din schemele simple este cea din figura 4.16. Tiristorul principal este T1 , iar RS rezistenta de sarcina. Tiristorul T2 , condensatorul C si rezistenta R formeaza circuitul de stingere. Tiristorul T2 este de putere mult mai mica decat tiristorul principal. Daca in momentul t1 se comanda aprinderea tiristorului T1 , tensiunea sursei US se aplica rezistentei de sarcina. Sarcina a fost conectata la sursa. Prin rezistenta R condesatorul se incarca cu o tensiune egala cu US , cu semnul din figura. Cand dorim intreruperea contactului sarcina-sursa se comanda aprinderea tiristorului T2 (in momentul t2). Tensiunea pe condensator se va aplica intre anodul si catodul tiristorului T1 si fiind de polaritate inversa va bloca tiristorul T1 . Condensatorul se descarca prin RS si dupa un interval de timp va trece la valori pozitive, incarcandu-se cu semn opus fata de momentul initial. Tiristorul T2 va ramane aprins, pana la aprinderea lui T1 cand printr-un proces similar, datorita condensatorului C se va stinge.

4.6. Cicloconvertoare
Cicloconvertoarele fac parte din categoria mai larg a convertoarelor de frecven (figura 4.17) care transforma o surs de energie de curent alternativ de frecven f1 i tensiune u1 n surs de energie de curent alternativ de frecven f2 i tensiune u2. Sursele pot fi mono sau trifazate, frecventa poate sa fie mrit sau micorat, variabil sau fix, forma poate fi sinusoidal sau nu (dreptunghiular sau mai des de forma mai complex care conduce la cureni apropiai de forma sinusoidal prin efectul de filtrare al sarcinilor inductive)

Fig. 4.17. Convertor de frecven

Exist dou categorii importante de convertoare de frecven: convertoare de frecven cu circuit intermediar de curent continuu; convertoare de frecven directe.

Fig. 4.18. Convertor de frecven cu circuit intermediar de c.c.

Convertoarele de frecven cu circuit intermediar de curent continuu au schema bloc din figura 4.18. Un redresor face o prima transformare c.a.-c.c., la iesirea lui fiind de obicei si un element de stocare a energiei de curent continuu, baterie sau condensator de valoare mare, iar apoi un invertor face transformarea invers, c.c.c.a.. Dac invertorul decide valoarea frecvenei de ieire, reglabila n majotitatea cazurilor, reglajul tensiunii de iesire se face mai des prin utilizarea unui redresor comandat care face reglajul tensiunii intermediare de curent continuu. Cicloconvertoarele sunt categoria cea mai raspndit de convertoare de frecven directe. Ele pornesc de la o surs de c.a., de obicei reeaua, si realizeaz o micorare a frecventei acesteia, de la valoarea nominal, 50 Hz n cazul curent pna la frecvente foarte joase, Hz sau fractiuni de Hz. Utilizarea obinuit este comanda turaiei motoarelor ce c.a. Schemele cicloconvertoarelor sunt similare celor ale redresoarelor, cu deosebirea c n locul ventilelor unidirecionele sunt puse ventile bidirectionale (contactoare statice). Cea mai simpla schema de cicloconvertor, care ilustreaz principiul de funcionare este prezentat n figura 4.19 i e similar schemei redresorului monofazat dubl alternan cu punct median.

Fig. 4.19. Cicloconvertor din surs monofazata

Prin comanda tiristoarelor ntr-o anumit succesiune (ciclu) se obine pe sarcin o tensiune alternativ, de frecven mai mic, chiar dac n cazul de fa nu este sinusoidal. Prin ciclul de comand T1, T3, T1, T2, T4, T1, se obine o tensiune alternativ cu frecvena de 3 ori mai mic dect frecvena iniial. Pornind de la redresorul trifazat cu punct median se pot obine forme mai apropiate de sinusoid (figura 4.20). De la o schema cu ase pulsuri (punte trifazat) se pot obine forme complexe care duc la cureni aproape sinusoidali.

Fig. 4.20. Cicloconvertor din surs trifazat