Vina unui gand In ploia sub vesminte Cand arde pe morminte Un glas plangand suspina Cere din nou

u lumina Si liniste si pace Scanteia e de vina Un gand ce incolteste El vina si-o primeste Pedeapsa ispasita Cu trup inmormantat In cimitirul negru De mult de ei uitat.

Si noaptea e mai rece Si sufletul i-l trece in patima uitarii a visului curmat a realitatii dure si-n trupul incarnat

zvetlanna