Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Modele de lucru
Psihodrama ca metoda de lucru cu grupuri de parinti si copii (II) ...................... Catalina Hetel Terapia ocupationala in stimularea exprimarii ..................................................... Roiban Smaranda
2 4
Conferinte si seminarii
Conventia ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilitati in Romania ....... Nicoleta Foica
6 9 10 11
Caseta redactionala: Titlul publicatiei: Periodicitate : Adresa redactiei: Contact: Director/Redactor Sef: ISSN 1843 861X Impreuna trimestriala Reteaua de Arte Impreuna OP 1, CP 1710, cod 505600 Sacele, Brasov, Romania tel. 0723 195 455; 0728 142 394 email impreuna@impreuna.arts.ro Petcu Cornelia
Ortansa si Claudia
Modele de lucru
Psihodrama ca metoda de lucru cu grupuri de parinti si copii (II)
Catalina Hetel, asistent social Centrul de Psihologie de Actiune si Psihoterapie, Bucuresti In primul rand activitatile de incalzire unde membrii grupului se cunosc intre ei, se obisnuiesc unul cu altul si cu conditiile de lucru in grup. Prin joc si corporalitate, prin interactiunea fizica si verbala a membrilor, se urmareste cresterea increderii si scaderea anxietatii. Se urmareste ca membrii grupului sa se cunoasca, sa se accepte si sa accepte cadrul in care se lucreaza si momentul specific al lucrului. Intre membrii grupului se dezvolta sentimente de incredere, siguranta, autodezvaluire. Se urmaresc starile psihice cu care fiecare membru al grupului vine si relatiile care apar (simpatie, atractie, antipatie, indiferenta). Corporalitatea si corporalizarea urmaresc cresterea si imbunatatirea imaginii de sine, existand o stransa legatura intre relatia cu propriul corp si stima de sine. Membrii grupului, adulti sau copii sunt pusi sa "faca ceva singuri sau impreuna". Accentul este pus pe "a face" si nu pe "a spune". Datorita faptului ca nu se emit judecati de valoare sau aprecieri de tip bine rau, o cerinta de tipul "construieste un loc in care sa te simti bine si adu cu tine persoanele pe care tu le doresti alaturi", a fost o sursa de creativitate pentru toti membrii grupului care au putut sa treaca dincolo de barierele realitatii, dar si o modalitate de a exprima relatiile reale, neatinse de ceea ce "trebuie", intre copil si cei dragi lui. H.(9 ani) a adus in locul lui ideal si niste prieteni, pe care parintii ii credeau "copii rai" si ii interziceau lui H sa se joace cu ei de teama ca l-ar putea rani sau ca lar face sa sufere. Alte activitati sunt cele intermediare care presupun o "intoarcere spre sine", spre propriile probleme, relatii. Se urmareste identificarea problemelor care "framanta grupul". Sunt folosite diverse metode: jocul de rol care presupune plasarea persoanei intr-un alt rol (personaj de poveste, mama, tata,
"Portocaliul reprezinta apusurile de soare, albastrul este culoarea sufletului meu, acel albastru deschis si pal care ma imbratiseaza. Verdele reprezinta speranta. Culorile vorbesc! "
Contact Centru: T/F: 021 334 34 71
Modele de lucru
ruda etc) si actiunea acesteia din prisma acestui rol. Jocul de rol presupune pe de o parte "a fi in locul celuilalt" si a putea sa privesti situatia prin ochii acestuia, iar pe de alta parte "a fi plasat in situatii noi" pentru a putea intelege situatii diferite. De exemplu, copilul poate deveni parinte si invers, pentru a intelege anumite probleme aparute. Cand M. a jucat rolul fiului sau de 12 ani care trebuia sa plece la scoala, a recunoscut ca "mama ma crede un copil mic si neajutorat si pentru ca sunt bolnav, vrea sa faca totul in locul meu. As vrea sa incerc sa fac singur anumite lucruri, cum ar fi alesul hainelor sau facutul ghiozdanului, dar mi-e teama ca o voi supara daca nu le fac bine." interviul multiplu, in care toti membrii grupului joaca pe rand acelasi rol. Scopul este identificarea matricilor de gandire ale persoanei, problemele, modul in care aceasta se raporteaza la realitate. Atat copiii cat si adultii pot sa fie pe rand personaje de poveste sau din realitate si sa actioneze sau sa raspunda la intrebari din acest rol inversiunea de rol (joci rolul unei persoane cunoscute, incercand sa patrunzi motivatiile si sentimentele acesteia) oglinda (dupa ce ai jucat un rol, altcineva reia ceea ce ai facut tu, avand astfel ocazia sa vezi si sa analizezi din exterior ceea ce s-a intamplat cu tine) dublul (altcineva pune in cuvinte ceea ce simti si gandesti, cuvinte pe care tu nu le-ai spus) sociometria este metoda de analiza a matricei grupului, a pozitiei fiecarui membru in grup, a legaturilor si afinitatilor create intre membrii grupului. Asemanator acestor pozitii in grup se structureaza si pozitia persoanei in alte grupuri sociale, fapt care poate identifica anumite probleme sau poate pune persoana intr-o lumina noua, pozitiva. E. (11 ani) credea despre sine ca datorita bolii sale nu poate fi acceptata intr-un grup si ca ceilalti cred despre sine ca este "altfel". In realitate, mesajele primite de la ceilalti copii au evidentiat faptul ca problemele de sanatate si hadicapul fizic al lui E. nu erau evidentiate in grup, ca era acceptata de catre aproape toti membrii grupului si ca era considerata "inteligenta", cea care a citit cel mai mult si care putea da informatii si sfaturi. In urma jocurilor intermediare, se ajunge la crearea unei anumite stari in care se poate lucra cu un protagonist, suficient incalzit si disponibil de a juca o scena reala din viata sa. Protagonistul, este o interventie terapeutica focalizata pe unul dintre membrii grupului, care va "juca" o scena din viata sa, condusa de regizorul terapeut, ceilalti membrii ai grupului avand rolul de alter-ego (personaj din scena) sau de auditor participant. Pe o scena improvizata in fata auditoriului, se va fixa locul si timpul scenei, iar cu ajutorul settingului (obiecte) si a celorlalti membrii ai grupului care vor juca celelalte roluri din scena, protagonistul va retrai concret, intr-un cadru securizat si sub conducerea unui regizor profesionist, un moment semnificativ din viata sa. Scopul scenei este de a se produce o "reasezare" a lucrurilor, a sentimentelor, o intelegere, o iluminare, in favoarea protagonistului si in scopul unei mai bune adaptari si intelegeri a situatiei. De exemplu, putem lua o scena in care V. (16 ani), a aflat ca are o boala grava, care va necesita un tratament costisitor si de lunga durata. Scena se petrece in cabinetul doctorului, alaturi de V. si de doctor fiind si parintii sai aflati in divort. Asistam la dezvaluirea sentimentelor celor implicati in scena, la faptul ca V. nu constientizeaza gravitatea situatiei, dar isi face griji pentru suferinta si framantarile mamei si pentru faptul ca va fi nevoit sa renunte la baschetul de performanta. Vazuti prin ochii lui V., mama se simte neajutorata si singura, iar tata se simte vinovat pentru cele intamplate. In finalul scenei, V. ajunge sa nu mai considere renuntarea la sportul de performanta ca o mare
Sesiune de lucru
Modele de lucru
tragedie, sa gaseasca surse alternative de satisfactie (se gandeste ca i-ar placea sa devina medic). In acelasi timp, afirma ca ii este mila de mama sa si ca nu isi acuza tatal pentru ca a divortat de mama sa. Practic s-a produs o asezare a sentimentelor si o coerenta a gandurilor si a actiunilor. Cele trei grupuri pentru mame si copii si-au dovedit eficienta de-a lungul timpului. Aducand oamenii impreuna, copii cu probleme de sanatate alaturi de copii sanatosi, parinti si copii, mame de copii bolnavi alaturi de mame de copii sanatosi, am descoperit eficienta exprimarii sentimentelor, a impartasirii, a comunicarii interumane, dincolo de carti, de medici, de sfaturi si de reguli. primii ani de viata, reusesc sa produca traume asupra psihicului. Mecanismele de actiune ale acestor factori constau in lipsa stimularii si activarii structurilor morfo-functionale ale sistemului nervos, care trec prin primii ani de viata prin stadii rapide de dezvoltare si diferentiere. Acolo unde alte metode dau gres, in recuperarea persoanelor cu handicap mental, terapia ocupationala pare sa fie eficienta. Obiectivele terapiei ocupationale sunt dezvoltarea, refacerea si mentinerea abilitatilor necesare desfasurarii activitatilor zilnice in societate. Caracteristica esentiala a terapiei ocupationale este implicarea activa a individului in procesul terapeutic. Rezultatele terapiei sunt diverse, centrate pe individ si masurabile in termenii participarii sau satisfactiei derivate din participare. Exista totusi unele probleme care, intervenind in buna desfasurare a terapiei ocupationale, ii diminueaza succesul. Una dintre aceste probleme este alexitimia. Aceasta poate fi, in functie de caz, aspect situational sau trasatura de comportament. Alexitimia poate fi definita ca un deficit atat in prelucrarea cognitiva a emotiilor, in sistemul de reglare si control emotional cat si in exprimarea emotiilor. Alexitimia poate surveni in urma unor leziuni sau traumatisme cranio-cerebrale, in debilitatea mentala si in urma unor probleme de atasament infantil. Centrul de Ingrijire si Asistenta- Oravita are ca obiective principale dezvoltarea personala, socializarea si independenta beneficiarilor
" Jocul de rol presupune pe de o parte "a fi in locul celuilalt" si a putea sa privesti situatia prin ochii acestuia, iar pe de alta parte "a fi plasat in situatii noi" pentru a putea intelege situatii diferite. "
Contact: Mobil: 0723 248 727 Email: catalinahetel@yahoo.com
Lucrare beneficiari
Conferinte si seminarii
internati aici. Una dintre metodele preferate este, desigur, terapia ocupationala. Astfel ca exista in centru, un numar de ateliere special amenajate in acest scop. Principalele activitati de recuperare se desfasoara in cadrul artizanatului si in cadrul atelierelor de croitorie si bucatarie. Se lucreaza cu grupe de beneficiari care participa cu placere si mult interes la aceste activitati. Am putut constata adevarate progrese in comportamentul tinerilor implicati in programul de terapie ocupationala. Astfel ca cei cu probleme motrice au capatat o mai buna mobilitate, s-au adaptat foarte bine la conditiile invaliditatii lor, conpensand-o si invatand sa-si foloseasca alte parti ale corpului. Cei cu probleme la nivel mental au invatat sa faca fata unor situatii, sa ia singuri decizii si sa le asume responsabil. Problemele pe care le intampinam in recuperarea tinerilor din institutia noastra sunt, in special, cele la nivel emotional. In fata unui esec tinerii dau repede inapoi. Apar reactii de aparare de genul descarcarilor nervoase ce pot fi integrate in tabloul manifestarilor alexitimiei. De aici deriva frica de esec si nevoia pentru recompensa imediata. Legat de problema retardului, deseori intervine uitarea si dificultatea de concentrare a atentiei. Un alt aspect important este evitarea monotoniei si gasirea de noi metode de stimulare. Cert este ca acesti tineri sunt cu probleme (psihice sau fizice). Scopul nostru nu este sa vindecam aceste probleme ci sa-i invatam sa traiasca alaturi de ele in cel mai eficient mod.
Fundatia Pentru Voi a organizat in 22 si 23 septembrie la Timisoara conferinta nationala "Conventia ONU cu privire la Drepturile Persoanelor cu Dizabilitati in Romania". Evenimentul a fost organizat cu sprijinul financiar al Initiativei pentru Sanatate Mentala din cadrul Institutului pentru o Societate Deschisa, Budapesta si al Fundatiei Vodafone, Romania. La eveniment au participat doua personalitati de renume international in domeniul dizabilitatii intelectuale: Ingrid Krner presedinte Inclusion Europe si Victor Wahlstrom fost presedinte al Inclusion International. De asemenea au mai participat reprezentanti ai Initiativei pentru Sanatate Mentala Budapesta, Handicap International, Coalitiei Europene pentru Viata in Comunitate, dar si reprezentanti ai ANPH, DGASPC-uri, Centrul pentru Resurse Juridice, Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, Incluziune Romania si multi altii. Concluziile celei de-a 6-a conferinte nationale organizata de Fundatia Pentru Voi sunt sintetizate
"Obiectivele terapiei ocupationale sunt dezvoltarea, refacerea si mentinerea abilitatilor necesare desfasurarii activitatilor zilnice in societate.
Contact CIA Oravita: T/F: 0255 572 074
Plen conferinta
Conferinte si seminarii
in continuare. Pana la 1 octombrie, membrii societatii civile pot sa inainteze Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap (ANPH) observatii referitoare la greseli de traducere in limba romana a Conventiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilitati. De asemenea, pana la 15 octombrie, pot fi trimise la ANPH sesizari privind anumite articole din Conventie care nu se regasesc in legislatia romaneasca, in conditiile in care prin ratificare toate prevederile acesteia trebuie sa se gaseasca reflectate in legislatia interna. In momentul in care legea ratificarii Conventiei va ajunge in Parlament, societatea civila trebuie sa ceara organizarea unei dezbateri publice si sa se implice in procesul legislativ. Ulterior ratificarii Conventiei, Romania se obliga sa inainteze Comitetului cu privire la Drepturile Persoanelor cu Dizabilitati (organism international independent de monitorizare a implementarii Conventiei in statele parti) un raport privitor la implementarea Conventiei in Romania. Este necesar ca societatea civila sa inainteze Comitetului un raport alternativ , a carui redactare trebuie inceputa deja. Conventia ONU marcheaza o schimbare de paradigma: persoanele cu dizabilitati nu mai sunt privite ca obiecte ale caritatii si ale serviciilor sociale, ci subiecte ale domeniului drepturilor omului.
"Conventia ONU marcheaza o schimbare de paradigma: persoanele cu dizabilitati nu mai sunt privite ca obiecte ale caritatii si ale serviciilor sociale, ci subiecte ale domeniului drepturilor omului."
Scene de la o vizita
superbe
Am "poposit" apoi in cabinetul d-lui director Ovidiu Necula. Aici am primit informatii si sfaturi legate de activitatile care se desfasoara in centru. Tot in cabinetul d-lui director am avut onoarea sa cunosc un ADEVARAT artist si psiholog, pe d-l Vali Racila. Domnia sa ne-a prezentat cateva imagini video ce contin fragmente din spectacole de teatru si muzica, prezentate de beneficiari, in diferite orase din tara si din strainatate. Imaginile video ne-au uimit si ne-au intarit convingerea ca desi beneficiarii de la CRRN Racaciuni au diferite deficiente psiho-motorii au calitati care unora dintre noi poate ne lipsesc si care pot fi scoase la iveala cu ajutorul activitatilor prin Arte. Sunt onorata pentru ca la invitatia d-lui director voi reveni in CRRN Racaciuni si nu singura ci insotita de un grup de beneficiari cu care lucrez la CRR Mitocul Dragomirnei, Suceava. Va fi un adevarat schimb de experienta intre personalul angajat, dar si intre beneficiarii celor doua centre.
La carnaval
cortul mare al Asociatiei Esperando, Primarul a adresat salutul sau Carnavalului, iar juriul (format din 3 americance, voluntare Peace Corps- Ann Richards, Christina Cayeto, Prudence Wray, alaturi de Presedintele Asociatiei Esperando, Andrada Craciun si studentul la Arte Plastice Matei Burcsa) a incercat sa decida castigatorii: la gradinite locul I - Alexandra Bindiu de la Gradinita 29, Regina popularitatii - Iulia Bozga; la scoli locul I - Bianca Racolta de la Scoala I.L.Caragiale, la licee locul INiculina Bozga de la Grupul scolar C.D. Nenitescu, Regina popularitatii - Raluca Trejer de la Liceul George Baritiu. Momente artistice- pantomima (Trupa Dani Les), muzica populara (grup de copii din Botiza), recital brazilian la tobe- au completat manifestarea. Pentru unii a fost prea mult, pentru altii prea putin.
Echipa asociatiei
Cei mai multi au apreciat (inclusiv oaspetii straini cei din SUA pe care i-am pomenit deja, dar si micul grup venit din Szentes, Ungaria special pentru Carnaval!), unii, fireste, au dorit si altceva. Ramane pentru anul viitor! Pentru ca, asa cum au promis Asociatia Esperando si Primarul Cristian Anghel, Carnavalul Renasterii va fi o traditie in Baia Mare! O traditie pe care parteneriatul dintre Asociatia Esperando, Primaria Baia Mare si Inspectoratul Scolar General al judetului Maramures poate sa o faca de la an la an mai frumoasa si mai plina de surprize placute. Felicitari tuturor celor care au dat acestui Carnaval frumusete si culoare si multumiri celor care si-au adus contributia la reusita primei editii a Carnavalului renasterii! Iar anul viitor sa fim si mai multi. Notati-va de pe acum in calendare zilele de 22 si 23 mai 2009: Carnavalul Renasterii editia a 2a va asteapta!
Despre Spitalul Clinic de Psihiatrie "Prof. Dr. Alexandru Obregia" multi stiu ca este situat in Bucuresti, mai exact pe Soseaua Berceni, nr. 1012, dar poate putini cunosc faptul ca in cadrul spitalului exista Compartimentul de Psihiatrie Comunitara si Reintegrare Psihosociala- cunoscut, mai degraba, sub numele de Centrul "Trepte". Centrul "Trepte" ofera servicii complementare ingrijirilor clasice psihiatrice, in vederea facilitarii reintegrarii in comunitate a persoanelor cu probleme severe de sanatate mintala (schizofrenie, tulburare bipolara). Obiectivul Centrului "Trepte" este cresterea calitatii vietii beneficiarilor directi si a familiilor acestora. Pot beneficia de serviciile oferite persoanele cu tulburari psihotice cronice (sub tratament medicamentos, cu varste cuprinse intre 18-55 ani si domiciliul stabil in Bucuresti), precum si familiile acestora. Centrul "Trepte" dispune de o echipa multidisciplinara formata din psihiatri, psihologi, asistenti sociali si asistenti medicali. Serviciile oferite presupun o evaluare initiala psihiatrica (inclusiv verificarea criteriilor de includere si de excludere) si psiho-sociala, urmata de un grup de evaluare-orientare (grup pe parcursul caruia se testeaza abilitatile de lucru in grup, se ofera sprijin in orientarea spre o alegere benefica intre activitatile centrului). Fiecare beneficiar are un plan individualizat de ingrijiri, stabilit impreuna cu un membru al echipei pe parcursul evaluarii psihosociale. Oferta de activitatii pusa la dispozitia beneficiarilor centrului cuprinde: psihoeducatie training al abilitatilor sociale si practice (expresie dramatica- grup de teatru) training prevocational (operare pe calculator, limbi straine) terapii creative (papier mach, colaj, lumanari parfumate, pictura) activitati de grup expresive si de miscare
"Renasterea lor a fost evidenta, pentru ca, pe tot parcursul Carnavalului, dizabilitatea parca nici nu a mai existat. A existat doar bucuria, placerea, incantarea, muzica, dansul, cantecul
Contact: T/F: 0362 401 363 ; 0262 220 413 Email: office@esperando.ro Web: www.esperando.ro
10
Drama
11
Masti
12
Despre noi
Reteaua de Arte pentru Comunitate are in acest moment peste 700 de membrii, care provin din centre speciale, ONG- uri si institutii specializate- din tara si din strainatate - si din randul autoritatilor. In spiritul deschiderii si colaborarii s-a decis ca periodic acest organism sa fie patronat de catre un alt ONG membru. Astfel incepand cu anul 2007, Reteaua este patronata de catre organizatia FAST, Brasov. Daca si alte ONG-uri sunt doritoare de a se implica in coordonarea Retelei le invitam sa ne contacteze la adresele mentionate.
NOU !
Ca rezultat al eforturilor membrilor Retelei in luna Martie a fost oficial introdusa ocupatia de Lucrator prin Arte Combinate in Clasificarea Ocupatiilor din Romania (C.O.R). Lucratorul prin arte combinate este o ocupatie ce apartine domeniului asistentei sociale, prin care se ofera servicii de stimulare/ dezvoltare prin miscare, arta, muzica, joc, teatru, promovand ai respectand drepturile beneficiarului dandu-i valoare ca individ si ajutandu-l sa capete increderea in sine. "Lucratorul prin Arte Combinate " este propus pentru introducerea in Nomenclatorul Calificarilor si in curand se va derula un curs de calificare de durata medie, astfel incat doritorii sa poata capata o diploma de calificare in domeniu. Cursuri de initiere cu durata de 21 de ore, in urma carora participantii primesc Certificate de absolvire, recunoscute la nivel national, de catre Ministerul muncii si Ministerul educatiei si cercetarii sunt acum disponibule prin programul IMPART al Fundatiei de Sprijin Comunitar. Doritorii pot obtine informatii de la Nastac Elena: t/f: 0234 58 56 58 , mobil: 0746 125 224.
Cum sa ne contactati :
OP 1- 1710 Sacele 505600 Brasov
Tel: 00400 (0)788 577 424 Email: impreuna@impreuna.arts.ro sau direct pe site-ul Retelei la: www.impreuna.arts.ro
La acest buletin informativ a participat financiar: Relief Fund for Romania 54 - 62 Regent Street, London W1B 5RE Tel: 020 8761 2277: Fax: 020 8761 0020 e-mail: mail@relieffundforromania.co.uk Website: www.relieffundforromania.co.uk