Statistica

07.05.2011
Concepte in statistica social-economica
Avand ca obiect de studiu diferitele fenomene din societatea umana, statistica
social-economica porneste de la formele particulare obtinute prin observarea
valorilor empirice spre ceea ce este general si esential valabil pentru intregul
ansamblu pe cale inductiva.
Indicatorul este o expresie numerica cu ajutorul careia se caracterizeaza cantitativ
un fenomen social economic din punct de vedere al compozitiei, structurii,
schimbarii in timp si al legaturii cu alte fenomene.
In procesul de cercetare statistica, indicatorii indeplinesc mai multe functii :
- Functia de masurare
- Functia de comparare
- Functia de sinteza
- Functia de analiza
- Functia de estimare
- Functia de verificare a ipotezelor
Elementele constitutive ale unei colectivitati statistice.
In interpretarea fenomenelor, statistica poate opera pentru alegerea si validarea
metodelor de calcul si analiza cu colectivitati (populatii) abstracte si infinite,
elaborate de statistica matematica sau cu colectivitati ipotetice necesare formularii
unei ipoteze statistice.
Unitatile statistice reprezinta elementele constitutive ale colectivitatilor, iar
acestea pot fi separate in unitati statice si dinamice.
Colectivitatile statistice se impart in colectivitati statice, care exprima o stare si o
anumita intindere in spatiu, formand impreuna un existent la un moment dat, sau
un stoc.
Colectivitatile dinamice evidentiaza un proces, o devenire in timp, ceea ce
inseamna ca pentru a le caracteriza, elementele componente se inregistreaza intr-
un interval de timp (ex. nasterile din Brasov din luna ianuarie).
Variabila.
Variabila este orice caracteristica statistica, numerica sau nenumerica, ce se
inregistreaza.
Varianta este forma concreta pe care o variabila statistica o poate inregistra la
nivelul fiecarei unitati statistice.
Exemplu :
Variabila : nota la examenul de statistica
Varianta : 10
Camp de variatie denumit si camp de imprastiere a unei colectivitati in functie de
fiecare variabila inregistrata.
1
Frecventa reprezinta numarul de unitati statistice la care se inregistreaza aceeasi
varianta.
Frecvente absolute, frecvente relative si frecvente cumulate.
Numarul tuturor unitatilor statistice ale unei colectivitati se numeste efectivul total
al colectivitatii (al populatiei).
Frecventa absoluta (efectiva) a unei valori a caracteristicii este numarul de
unitati ale populatiei corespunzatoare a acelei valori. Aceste date pereche
(caracteristica efectiv) se reprezinta grafic, iar graficul corespunzator se numeste
diagrama.
Se numeste frecventa relativa (frecventa) a unei valori X
i
a caracteristicii,
raportul dintre frecventa absoluta n
i
a valorii X
i
si efectivul total al populatiei.
i
i
i
f
n
n
x F ) (
Frecventa crescatoare/descrescatoare a unei valori x a variabile este suma tuturor
frecventelor valorilor care apar pana la x inclusiv / de la x inclusiv.
( )
( )

x x
i
x x
i
i
i
x f x F
x f x F
) (
) (
~
Aplicatie.
Se considera inregistrarea intr-un tabel statistic a notelor obtinute de 10 studenti la
examenul de statistica.
Sa se calculeze frecventele relative, cumulate si sa se reprezinte diagrama
corespunzatoare acestui tabel.
nota efectiv
frecven
te
x
i
n
i
relative
5 1 0,1 = f
1
6 2 0,2 = f
2
7 3 0,3 = f
3
8 2 0,2 = f
4
9 1 0,1 = f
5
10 1 0,1 = f
6
TOTAL 10 1
Observatie : (f
i
) = 1
2
Frecventa cumulata crescatoare :
F(7) = f
1
+ f
2
+ f
3
= 0,6
F(9) = 0,9
Frecventa cumulata descrescatoare :
~
F(7) = f
3
+ f
4
+ f
5
+ f
6
= 0,7
Suma dintre cele doua frecvente cumulate
~
F(x) + F(x) = 1 + f(x)
clase de
evaluari efectiv
procen
t
4 - 6 1 10%
6 - 8 5 50%
8 - 10 4 40%
Histograme
3
Indicatorii tendintei centrale
Indicatorii cu care se caracterizeaza tendinta centrala de manifestare a
fenomenului de masa au ca principala functie aceea de a sintetiza in asa fel
valorile individuale inregistrate ale caracteristicilor studiate incat sa fie posibila
inlocuirea acestora.
Indicatorii tendintei centrale se determina in general ca indicatori medii sau
indicatori de pozitie.
Cele mai frecvente medii pe care le utilizam sunt :
- Media aritmetica
- Media geometrica
- Media armonica
- Media patratica
Mai utilizam si media ponderata (tot o medie aritmetica).
Daca x
1
, x
2
, , x
n
sunt variantele caracteristicii (variabila), atunci media
aritmetica
n
x
X
n
i
i

1
;

n
i
i
n
i
i i
n
x n
X
1
1
7,3 =
10
10 1 + 9 1 + 8 2 + 7 3 + 6 2 + 5 1
X
4
Media geometrica :
Este o valoare care dac ar nlocui fiecare valoare individual , produsul
acestora nu s-ar modifica.

n
i
n
g n i
X x x x x
1
2 1
...
n
n g
x x x X ...
2 1
16 , 7 10 9 8 7 6 5
1 1 2 3 2
1

n
g
X
Media armonica
Este valoarea invers a mediei aritmetice a inverselor valorilor individuale
nregistrate.

+ + +

n
i i
n
h
x
n
x x x
n
X
1 2 1
1
1
...
1 1

+ + +
+ + +

k
i i
i
n
i
i
k
k
k
h
x
n
n
x
n
x
n
x
n
n n n
X
1
1
2
2
1
1
2 1
...
....
04 , 7
10
1
9
1
8
2
7
3
6
2
5
1
10

+ + + + +
h X
Media patratica
n
x x x
X
n
p
2 2
2
2
1
... + + +

;

44 , 7
10
10 1 + 9 1 + 8 2 + 7 3 + 6 2 + 5 1
...
...
2 2 2 2 2 2
2 1
2 2
2 2
2
1 1

+ + +
+ + +

k
k k
p
n n n
x n x n x n
X
5
i
n i
p g h i
n i
x X X X X x
, 1 , 1
max min


Medii de ordin r ; media patratica, r = 2
Mediana este un indicator de pozitie (Me)
4
5
6
7
8
9
10
5
6
7
7,5
8
9
10
Modulul (Mo)
Este reprezentat prin valoarea caracteristicii cu frecventa cea mai mare.
Mo = 7
Analiza statistica a variabilitatii fata de tendinta centrala.
In statistica, prin notiunea de imprastiere (variatie sau dispersie), se iau in vedere
abaterile masurabile ale valorilor individuale fata de o valoare centrala.
Indicatorii folositi in caracterizarea variatiei fenomenelor sunt
- indicatori simpli ai imprastierii
- indicatori sintetici ai imprastierii
Indicatorii simpli ai imprastierii
- amplitudinea variatiei :
o amplitudinea absoluta (Aa)
Aa = Xmax X min = 10 5 = 5
o amplitudinea relativa (Ar)
% 49 , 68 100
3 , 7
5
100
X
A
A
a
r
- Abaterea fiecarei variante de la medie
o Abatere absoluta (di) :
X x d
i i

6
o Abatere relativa (dir) :
100 100

X
d
X
X x
d
i i
ir
d1
= 5 - 7,3
= -2,3
d2
= 6 - 7,3
= -1,3
d6
= 10 - 7,3
= 2,7
d1r = -2,3/7,3 * 100 = -31,50%
Indicatorii sintetici ai imprastierii
Principalii indicatori sintetici care caracterizeaza imprastierea termenilor seriei fata
de tendinta centrala sunt :
- Abaterea medie absoluta
- Dispersia
- Abaterea medie patratica (abaterea standard)
- Coeficientul de variatie
Abaterea medie absoluta
n
X x
d
n
i
i
X

1

774 , 1
10
1 3 , 7 10 1 3 , 7 9 2 3 , 7 8 3 3 , 7 7 2 3 , 7 6 1 3 , 7 5

+ + + + +

X
d
Dispersia (varianta) reprezinta media aritmetica simpla sau ponderata a
abaterilor individuale la patrat de la tendinta lor centrala.
7
( )
n
X x n
n
i
i i
X

1
2
2

01 , 2
10
1 3 , 7 10 1 3 , 7 9 2 3 , 7 8 3 3 , 7 7 2 3 , 7 6 1 3 , 7 5
2 2 2 2 2 2

+ + + + +

X
d
Sau
Sau
( )
2
2 1
2
2
a X h
n
h
a x
n
i
i
X

,
_

TE
unde: a de alege ca fiind valoarea central a intervalului cu frecven a cea
mai mare
sau apropiat de mijlocul seriei
h se ia valoarea lungimii intervalului
MA 4
Aplicatie :
Distributia muncitorilor dintr-o formatie de lucru dupa salariul realizat intr-o luna
este data in tabelul de mai jos.
Sa se calculeze salariul mediu si distributia lui.
intervalul de
salariu
nr. de
muncitori (x
i
- a) / h
[(x
i
- a )/ h]
2
[(x
i
- a )/ h]
2
*
n
i
320 300 - 340 4 -2,5 6,25 25
360 340 - 380 14 -1,5 2,25 31,5
400 380 - 420 20 -0,5 0,25 5
440 420 - 460 10 0,5 0,25 2,5
480 460 - 500 7 1,5 2,25 15,75
520 500 - 540 5 2,5 6,25 31,25
60 111
a =
420
h = 40 2960
dispersia = 2884,83 75,11
33 , 411 X
8
2
1
2
2
X
n
x
n
i
i
X

( )
n
X x
n
i
i
X

1
2
2

( ) 831 , 2884 420 33 , 411 40

60
111
2 2 2

X

Abaterea medie patratica sau abaterea standard

- Are un rol asemanator abaterii medii liniare (abaterii absolute) dar pastrand
caractaresticile dispersiei, statistica foloseste acest indicator care se
calculeaza ca medie patratica simpla sau ponderata a abaterilor individuale
de la tendinta centrala.
Pentru seriile de distribu ie, avem formula:
Unde sunt frecven ele absolute.
Exprima imprastierea valorilor individuale in jurul tendintei
centrale iar intervalul
(
X
X ;
X
X + ) se numeste intervalul mediu de variatie
abaterea m.
patratica 53,71
Coeficientul de variatie (Cv)
Este un indicator relativ al mpr tierii care descrie n procente ponderea
abaterii medii (de obicei p tratic , dar este utilizat i cea absolut ) fa de
media aritmetic .
9
2
2 2
2
2
1
) ( ... ) ( ) (
X
n
X
n
X x X x X x

+ + +

( )

k
j
j
k
j
j j
X
n
n X x
1
1
2

j
n
X

100
X
C
X
v

sau
100
X
d
C
X
v
[ ] 100 , 0
% 06 , 13

v
v
C
C
Daca Cv < 35% putem concluziona ca variatia caracteristicii este mica,
colectivitatea este omogena, media este reprezentativa, iar gruparea este bine
efectuata.
Pentru coeficienti de variatie mari ajungand pana la 70-75% avem o serie de date
cu variatie mare, cu o structura eterogena, medie nesemnificativa, si grupare
necorespunzatoare.
20.05.2011
Analiza legaturilor dintre fenomenele social economice
Fig.1 Vanzari masini
Legaturile dintre fenomenele si procesele economice apar ca legaturi statistice. In
cadrul acestor legaturi se studiaza dependenta dintre o variabila rezultativa notata
de obicei cu Y si una sau mai multe variabile independente, notate de obicei cu X
i
.
Studiul acestor legaturi se face cu mijloace specifice statisticii reunite in analiza
regresiei si corelatiei.
Prin REGRESIE se urmareste aflarea unei functii f pentru care ( )
i i
x f y iar prin
analiza corelatiei se urmareste stabilirea nivelului de influenta.
X Y
Y = variabila rezultativa (ex. cifra de afaceri)
X = variabila independenta (ex. cheltuieli de publicitate)
10
X
1
, X
2
, X
3
, X
1
, X
n
Y
variabile multiple
Tipurile de legaturi intre variabilele economice :
a) dupa tipul legaturii :
- functionale
- stocastice (studiul proceselor)
b) dupa numarul caracteristicilor corelate
- legaturi simple
- legaruri multiple
c) dupa directia legaturilor
- legaturi directe
- legaturi inverse
d) dupa forma functiei
- legaturi liniare
- legaturi curbilinii
Metodele de studiere ale legaturilor statistice sunt urmatoarele :
a) metoda seriilor statistice
b) metoda gruparilor statistice
c) metoda tabelului de corelatie
d) metoda grafica
Metoda grafica se utilizeaza pentru a obtine graficul de corelatie numit
corelograma, folosindu-se criteriul axelor rectangulare (Oxy).
Valorile caracteristicii factoriale X sau intervalele acesteia, se trec pe abscisa (pe
Ox), iar pe ordonata se trec valorile caracteristicii rezultative (Y) sau intervalele
acesteia.
Functia de regresie explica modul in care caracteristica Y evolueaza sub influenta
lui X.
Etapele constituirii modelului de regresie.
Alcatuirea unui model de regresie este un proces care contine in general
urmatoarele etape :
a) identificarea dependentelor si a tipurilor de relatii pe care le exprima.
b) specificarea formei celei mai potrivite pentru variabile
c) estimarea parametrilor modelului
d) testarea semnificatiei parametrilor estimati
e) validarea modelului
f) utilizarea modelului in operatiuni de simulare si predictie
Regresia simpla liniara
Cazul cel mai simplu de legatura dintre doua variabile X si Y este cel al regresiei
simple liniare, insemnand ca multimea punctelor pereche (Xi, Yi) se grupeaza dupa
modelul unei drepte, notate :
Y = a + bX
Y
xi
= a + bX
i
X Y Y
xi
X
1
Y
1
Y
x1
11
X
n
Y
n
Y
xn
Influenta tuturor cauzelor nespecificate se pune in evidenta cu ajutorul variabilei
de perturbatie notata cu epsilon
= Y Yx; = Y
i
Yx
i
( ) ( ) b a S x b a y
n
i
i i
n
i
i
,
1
2
1
2



Derivata partiala a lui S de a
( ) ( ) 0 1 2
1

n
i
i i
x b a y
a
S
Derivata partiala a lui S de b
( ) ( ) 0 2
1

n
i
i i i
x x b a y
a
S
( )
( )

'

0 2
0 2
1
1
n
i
i i i
n
i
i i
x x b a y
x b a y
( )
0
0
0
1 1
2
1
1
2
1 1

'

n
i
n
i
i
n
i
i i i
n
i
i i i i
n
i
n
i
i i
x b x a y x
x b x a y x
x b na y

'

,
_

+
,
_

,
_

+




n
i
i i
n
i
n
i
i
n
i
i
n
i
i
y x b x a x
y b x a n
i
1 1
2
1
1 1
12
Functia de regresie :
Y
xi
= a + b*x
i
Aplicatie 1
O societate comerciala a inregistrat de a lungul a patru luni urmatoarele date
rezultate din cheltuieli publicitare (in milioane lei) si valoarea incasarilor prezentate
in tabelul de mai jos.
Sa se determine functia de regresie si sa se determine valoarea incasarilor daca
vom face cheltuieli publicitare de 30 de milioane lei.
Tabel
luna
cheltuieli
publiciatare
(X
i
)
Valoarea
incasarilor (Y
i
) X
i
2
X
i
Y
i
Y
xi
(val.
Teoretic
e)
i
y
i
2
1 5 30 25 150 29,24 0,76 900
2 8 40 64 320 43,01 -3,01 1600
3 10 55 100 550 52,19 2,81 3025
4 14 70 196 980 70,55 -0,55 4900
Suma 37 195 385 2000 194,99 0,01 10425

'

,
_

+
,
_

,
_

+




n
i
i i
n
i
n
i
i
n
i
i
n
i
i
y x b x a x
y b x a n
i
1 1
2
1
1 1
( )
( ) 4
37
2000 385 37
195 37 4

'

+
+
b a
b a

'

+
+
8000 1540 148
7215 1369 148
b a
b a
13

'

785 171
4
37 195
b
b
a

'

59 , 4
29 , 6
b
a
Functia de regresie
Y = 6,29 + 4,59 * X
X = 30 Y = 6,29 + 4,59 * 30 = 144
Yx1 = 6,29 + 4,59 * 5 = 29,24
Intensitatea legaturii liniare
Intensitatea legaturii liniare dintre doua variabile se masoara cu ajutorul
coeficientului de corelatie simpla liniara, notat cu r, si care se calculeaza dupa
urmatoarea formula :
1
1
]
1

,
_

1
1
]
1

,
_

n
i
n
i
i i
n
i
n
i
i i
n
i
n
i
n
i
i i i i
y y n x x n
y x y x n
r
1
2
1
2
1
2
1
2
1 1 1
In cazul nostru :
[ ] [ ]

2 2
195 10425 4 37 385 4
195 37 2000 4
r
0,99
Aprecierea legaturii dintre doua variabile.
In functie de valoarea coeficientului de corelatie, in practica se considera ca daca :
0 <= r < 0,2
Legatura este nesemnificativa
0,2< r <0,5
Legatura este slaba
0,5< r <0,75
Legatura de intensitate medie
0,75< r <0,95
Legatura puternica intre cele doua variabile
0,95< r <1
Exista o legatura determinista
14
In cazul aplicatiei noastre este legatura determinista.
10 grila
2 subiecte de calculat
Raportul de corelatie
Cum coeficientul de corelatie este un indicator al intensitatii legaturii numai in
cazul regresiilor liniare, cunoscut valorile empirice ale variabilei rezultative Y si
valorile teoretice corespunzatoare lui Yx, se poate stabili un indicator general al
intensitatii legaturii dintre cele doua variabile numit raport de corelatie.
Calculul se bazeaza pe descompunerea dispersiei totale a variabilei empirice Y pe
factori de influenta, cu ajutorul formulei :

,
_

,
_

n
i
n
i
i
i
n
i
n
i
n
i
i
i i i
n
y
y
n
y
y x b y a
1
2
1 2
1 1
2
1

99 , 0 98 , 0
75 , 918
5 , 900
4
195
10425
195 2000 59 , 4 195 29 , 6
2
2

+

= 0,99
Observatie : si r si se gasesc intre (-1,1)
Corelatia neparametrica
Dac distribu iile caracteristice corelate nu sunt de tip normal sau dac
caracteristicile nu se exprim numeric pentru m surarea intensit ii
corela iei se folosesc metode neparametrice.
15
n cazul leg turilor neparametrice de m surare a intensit ii leg turii
statistice se determin diveri indicatori dintre care prezent m:
- Coeficientul de asociere
- Coeficientul de corelatie a rangurilor
- Coeficientul de concordanta
Calcularea coeficientului de asociere se aplica in cazul in care unitatile
corespunzatoare variabilelor sunt impartite in doua grupe sau sunt de forma unei
variabile alternative de tipul DA NU.
Pentru determinarea acestora este necesar sa se intocmeasca un tabel de
asociere.
A B
C D
Produsul a*b reprezinta gradul de realizare al legaturii intre caracteristicile X si Y
iar produsul B*C reprezinta lipsa legaturii.
Ca urmare, intensitatea legaturii dintre cele doua variabile se determina cu ajutorul
coeficientului de asociere al lui Yule.
-1Qa1
Cand Qa = -1 sau 1, asocierea este completa (negativa sau pozitiva).
Cand Qa = 0 se considera lipsa de asociere.
Coeficientul de corelatie a rangurilor
Acest coeficient nu se calculeaz pe baza valorilor individuale ale
variabilelor, ci pe baza num rului de ordine numit rang.
Rangurile se ob in dup ce s-au ordonat datele individuale ale celor 2
variabile n ordine cresc toare.
Daca avem n ranguri, suma rangurilor este n*(n-1)/2
Pentru calculul coeficientilor de calcul ai rangurilor se pot utiliza formulele
lui Spearman si Kendall.
Coeficientul de corelatie se foloseste pentru :
16
c b d a
c b d a
Q
a
+

- Analiza legaturilor dintre caracteristicile calitative.

- Analiza legaturilor dintre caracteristici pentru care nu dispunem de
informatii statistice pentru a stabili forma legaturilor
- Analiza legaturilor intre o caracteristica cantitativa si una calitativa
Coeficientul lui Spearman este dat de formula :
Unde d
i
= |x
i
y
i
|, diferenta de rang intre variabilele corelate pentru aceeasi
unitate de observare, n este numarul de valori de perechi corelate.
Ca si coeficientul de asociere, KS se afla intre -1 si 1, si indica o legatura cu atat
mai puternica cu cat este mai aproape de 1.
Coeficientul lui Kendall este dat de formula :
Unde S = P Q ;



n
i
i
n
i
i
q Q p P
1 1
;
; p
i
reprezinta numarul de ranguri superioare rangului i al variabilei care
exista pe coloana respectiva dupa fiecare rang
; q
i
reprezinta numarul de ranguri inferioare rangului i al variabilei care exista pe
coloana respectiva dupa fiecare rang
Observatie : -1 Kk 1, si indica o legatura cu atat mai puternica cu cat este mai
aproape de 1.
Aplicatie 2
Se considera corelatia dintre salariatii pe activitati ale aconomiei si productia
activitatii data in tabelul de mai jos.
Se cer sa se calculeze coeficientii lui Spearman si Kendall.
angajat
i productie
activitatea
rangul activitatii
dupa
P
i
Q
i

X Y d
i
d
i
2
industrie 1 1 13 0 0 0
agricultura 2 8 6 6 -6 36
comert 3 2 11 0 1 1
tranzactii imobiliare 4 7 6 4 -3 9
17
( ) 1
6
1
2
1
2

n n
d
KS
n
i
i
( ) 1
2

n n
S
K
k
transport 5 5 7 2 0 0
constructii 6 4 7 1 2 4
administratie publica 7 9 5 2 -2 4
hoteluri si restaurante 8 12 2 4 -4 16
posta si telecomunicatii 9 11 2 3 -2 4
sanatate 10 6 3 1 4 16
celelalte activitati 11 10 2 1 1 1
invatamant 12 3 2 0 9 81
activitati financiare si
bancare 13 13 1 0 0 0
silvicultura 14 14 0 0 0 0
TOTAL 67 24 0 172
Kk =
0,4725
27
Ks =
0,6219
78
1.4 Coeficientul de concordan
Coeficientul de concordan a lui Feehner
Aceti coeficien i se bazeaz pe existen a sau pe lipsa de concordan a
sensului abaterilor perechilor n distribu ia a dou sau mai multe
caracteristici studiate.
Coeficien ii de concordan pot fi calcula i n mai multe variante:
Varianta I
B A
B A
C
+

1
; unde A este numarul de unitati ale caror abateri perechi
,
_

_
X X si

,
_

_
Y Y au acelasi semn
_
X
= media rangurilor pentru X ;
_
Y
= media rangurilor pentru Y
; unde B este numarul de unitati ale caror abateri perechi
,
_

_
X X
si

,
_

_
Y Y nu au acelasi semn
18
_
X
= 7,5
A B
/////
/////
10
//
//
4
71 , 0
4 10
10
43 , 0
14
6
4 10
4 10
2
1

C
C
C2 ; o alta abordare se renunta la B
Varianta I I
C3 = (c-d)/n
; c este nr. de abateri perechi care au acelasi semn (xi xi-1) si (yi yi-1)
; d este nr. de abateri perechi care nu au acelasi semn (xi xi-1) si (yi yi-1)
; n = nr. de perechi
c d
///////
10
//////
6
07 , 0
13
1
13
6 7
3

C
Varianta 4
D C
D C
C
+

4
C reprezinta numarul produselor pozitive dintre (x
i
x
i-1
) si (y
i
y
i-1
)
D reprezinta numarul produselor negative dintre (x
i
x
i-1
) si (y
i
y
i-1
)
19
B A
A
C
+

2
Data viitoare :
Seriile cronologice aplicatii
04.06.2011
Serii cronologice
Fiecare proces economic sau social se desfasoara in timp, iar dezvoltarea si
cresterea economica sunt interpretabile in timp.
Proiectia variabilelor economice pe axa timpului creaza un mijloc de investigatie a
dinamicii, si anume seriile de timp.
Seriile de timp se mai numesc serii cronologice (SCR) sau serii dinamice.

,
_

n i
n i
y y y y y
t t t t t
. . . . . .
. . . . . .
3 2 1
3 2 1
Preferam sa incepem cu y
0
La analiza unei serii cronologice se identifica patru particularitati ale acesteia :
1. variabilitatea
2. omogenitatea
3. periodicitatea
4. interdependenta
Tipurile seriilor cronologice
n func ie de modul de exprimare a indicatorilor din care este format seria, seriile
cronologice pot fi:
serii cronologice formate din indicatori absolu i;
serii cronologice formate din indicatori relativi;
serii cronologice formate din indicatori medii.
Seriile cronologice se mai pot clasifica n func ie de timpul la care se refer datele:
serii cronologice de intervale (perioade) de timp denumite i serii cronologice de
fluxuri;
20
serii cronologice de momente, denumite i serii de stoc.
In cadrul prelucrarii unei serii cronologice se obtin indic atori absoluti, relativi si
medii.
Indicatorii absoluti sunti :
Yi nivelurile absolute ale termenilor seriilor

i/0
modificarea absoluta (spor) calculat cu baza fixa.

i/0
= y
i
y
0

i/0
= y
i
y
i-1
modificarea absoluta (sporul) calculata cu baza mobila
Indicatorii relativi ai unei serii cronologice sunt
I
i/0
indicele de dinamica calculat cu baza fixa
I
i/0
= y
i
/y
0
(in procente avem I
i/0
=( y
i
/y
0
)*100)
I
i/i-1
= y
i
/y
i-1
(indicele de dinamica calculat cu baza mobila).
R
i/0
ritmul de crestere sau indice al ritmului sporului calculat cu baza fixa.
R
i/0
=
i/0
/y
0
( in procente R
i/0
=(
i/0
/y
0
)*100)
R
i/i-1
=
i/i-1
/y
i-1
- reprezinta ritmul de crestere cu baza mobila
A
i/0
= valoarea absoluta a unui procent de crestere calculat cu baza fixa
A
i/0
=
i/0
/ (R
i/0
*100)
A
i/i-1
= valoarea absoluta a unui procent de crestere calculat cu baza mobila
A
i/i-1
=
i/i-1
/ (R
i/i-1
*100)
(memotehnica = IRA)
Aplicatie
Volumul comenzilor in constructii in anul 2008 (date teoretice) este dat in tabelul
de mai jos :
Se cere sa se calculeze indicatorii absoluti si relativi ai acestei serii cronologice.
21
TRIM I TRIM II
TRIM
III
TRIM
IV
2878 3759 6059 6359
Y
0
Y
1
Y
2
Y
3
TRIM yi
I R A
baza
fixa
baza
mobila
baza
fixa
baza
mobila
baza
fixa
baza
mobila
baza
fixa
baza
mobil
a
I 2878 - - - - - - - -
II 3759 881 881 1,31 1,31 0,31 0,31 28,78 28,78
III 6059 3181 2300 2,11 1,61 1,11 0,61 28,78 37,59
IV 6359 3481 300 2,21 1,05 1,21 0,05 28,78 60,59
TOTAL
atentie la
rotunjire
Indicatorul mediu
Nivelul mediu al unei serii cronologice y = 4763,75
Se calculeaza sporul mediu

al perioadei din sporurile cu baza mobila dupa

formula :
n
n
i
i i

1
1 /
Pentru aplicatia data avem
22
1
0
+

n
y
y
n
i
i
33 , 1160
Indicele mediu de cretere (se noteaz cu ), trebuie s arate de cte ori trebuie s
creasc nivelul fenomenului cercetat de la o prioad la alta, dac el ar fi crescut de
forma unei progresii geometrice a c rei rela ie s exprime influen a constant a
factorilor esen iali pe ntreaga perioad .
Indicii cu baz n lan , fiind egali ntre ei, ar fi egali cu indicele mediu, iar produsul
lor ar fi fost egal cu indicele de cretere cu baz fix :
adica
Pentru aplicatia noastra :
Ritmul mediu de cretere se noteaz cu i se calculeaz ca diferen ntre
indicele mediu de dinamic , exprimat n procente i 100% (care reprezint
baza de raportare), adic
Iar in procente :
23
n
n
i
i i
I I

1
1 / n
n
n
n
i
i i
y
y
I I
0
1
1 /

3 , 1
2878
6359
3
I
1 I R
( ) 100 100 I R
3 , 0 R