ARTARUL Seva de artari e excelenta in curele de primavera. Din seva artarului se face sirop.

Gandeste-te ca e nevoie de 40 de litrii de seva, sa fierbi, ca sa scoti 1 litru de sirop. Bucatile de scoarta si frunzele proaspete se strivesc bine, se aseaza pe o panza curata si se infasoara in jurul incheieturilor umflate, ori se pun pe ochii obositi. Si atunci cand ne simtim labele picioarelor grele si infierbantate, putem conta pe efectul racoritor al frunzelor de artar, introduse in sosete. Intepaturile de insecte se pot trata, de asemenea, cu scoarta si frunze proaspete. Bolnavilor cu febra le ajuta frunzele strivite, puse la talpi. Frunzele de arar calmeaz durerile de gut, fiind aplicate pe locurile dureroase sub form de cataplasme sau strivite. Are proprieti antiinflamatoare. Frunzele de artar mai au si efect stimulator n disfunciile hepatice. Frunzele de artar constituie un furaj hranitor si fortifiant, ce se poate adauga ca supliment la hrana zilnica a animalelor. Mugurii foarte fragezi de artar, inca nedesfacuti, se pot folosi ca adaos in salate. Frunzele i scoara se foloseau pentru colorarea esturilor n negru. Semintele verzi de artar (care nu au capatat culoare galbena) contin elemente care imbunatatesc functionarea colecistului (vezica biliara), a ficatului, a canalului cistic. Semintele se usuca la umbra sau la intuneric (nici intr-un caz la soare), se rasnesc bine. Pulberea obtinuta se administreaza cu 20 minute inainte de masa, cate 1/2-1 lingura (conform cu greutatea corporala a pacientului). In timp, dispar durerile in zona ficatului, creste pofta de mancare. CARPENUL Primavara poti recolta seva de carpen. Perioada de recoltare este chiar mai scurta decat la mesteacan. Alaturi de cea de artar si mesteacan, si asta de carpen este excelenta in curele de primavara. Mugurii de carpen macerati, sunt buni la bolile aparatului respirator, de ficat sau ale maduvei osoase. FAGUL Este compact, deci e bun de cioplit si slefuit. Frunzele tinere de fag le poti adauga la o salata mixta. Fructul sau se numeste jir, fiind o achena invelita intr-o cupa tepoasa cu patru valve. Jirul este bun de mancat si-l culegi toamna. E hranitor si are gust bun. Nuca de fag (jir) se consuma in stare proaspata, dupa o usoara prajire, pentru a fi distrusa fagina (o glucozida pe care o contine acest fruct). Din nuca proaspata se extrage un ulei alimentar care se foloseste si la fabricarea sapunului. FRASINUL Infuzia din coaj de frasin este excelenta pentru cazurile de febr (scznd rapid temperatura) i pentru calmarea durerilor de stomac. Se mai folosete n bi externe n cazul afeciunilor ginecologice. Decoctul din scoara de frasin (2 linguri la 500 ml ap - se fierbe pn ce apa scade la jumtate), se administreaz, n 2-4 porii mici zilnice, n reumatism, gut i mbtrnire precoce. De asemenea, ceaiul de scoar de frasin ajut la scderea "colesterolului ru". Mugurii, care sunt de fapt frunzele foarte tinere ale frasinului, aflate n stadiul primar, cnd nc foliolele nu sunt autonome, se culeg n aprilie, dup ce florile ncep s cad. Ei nu se usc, ci se ntrebuineaz n stare proaspt, fie administrndu-se sub imediat sub form de infuzie, fie folosindu-se pentru obinerea unei tincturi. Mugurii de frasin se folosesc pentru tratarea bolilor care afecteaza caile biliare, caile urinare, ochii si aparatul osteo-articular. Au un efect benefic si in metabolismul lipidelor din organism. Mugurii mai sunt un bun remediu impotriva gutei, a febrei, a colesterolului mare. Frunzele se recolteaza in lunii mai i iunie. Uscarea se realizeaz n spaii aerisite, curate i ntunecoase. Frunzele sunt diuretice, diaforetice (sudorifice), uor laxative, antigutoase,cicatrizante i antihemoragice (datorit unei chinone cu structur asemntoare vitaminei K). Ceaiul din frunze de frasin este indicat n

fazele linitite ale ulcerului gastric sau duodenal. Frunzele de frasin sunt folosite n tratamentul reumatismului, obezitatii, gutei si al afectiunilor rinichilor. MOLIDUL Radacinile sunt lungi, elastice (cea mai flexibila parte a arborelui) practic sunt sfori naturale. Fie ca le despici sau nu, impletite sau simple, poti sa legi cu ele tot ce ai nevoie. Mugurii de molid sunt foarte buni pentru siropuri si ceaiuri. Siropul se folosete mpotriva rcelilor i durerilor de gt, consumat ca atare, cte o lingur de trei ori pe zi, sau ca ndulcitor n ceaiuri. Mugurii se folosesc n stare proaspt sau se usc. Se colecteaz manual in martie-aprilie. nfuzia (ceaiul) o faci cu o lingurita de muguri proaspeti sau uscati. Mierea de molid nu este produs n mod direct de ctre albine, ci de insectele productoare de aa-zisa man. Aceast man este depus pe ramuri i pe ace sub forma unor substane compacte dulci, care sunt recoltate ulterior de ctre albine. Rasina se poate suge de mai multe ori pe zi ca o guma de mestecat. PINUL Rasina se poate recolta tot anul. Are proprietati antiseptice si cicatrizante. Tot cu ea poti aprinde focul usor si poti obtine clei. Mugurii si cetina de pin contin o cantitate apreciabila de acid ascorbic -vitamina C(pana la 300 mg %). Se recolteaza in lunile februarie-martie. Din ei poti face sirop si ceai. Siropul e bun in tratarea bronsitei, favorizeaza expectoratia, are actiune antitusiva si antigripala. Este indicat in: bronsite acute si cronice, laringite, traheite acute si cronice. Avand un gust placut, aromatic, dulce-acrisor. Ceaiul este bun la tuse, bronsita, traheita, gripa. Se beau 2-3 cani cu ceai pe zi. SALCAMUL Lemnul este dintre cele mai dure de la noi. Este lemn de esenta tare si are rezista foarte buna la umezeala. Poti sa-ti faci cozi si manere pentru diferile unelte agrigole. Florile au gust placut, dulceag.Noi le mancam inca de mici. Ceaiul din flori de salcam se foloseste in combaterea tusei, raguselii si a durerilor la nivelul sternului. Scade aciditatea gastrica (sti tu, cand ai arsuri la stomac) si este antiseptic. Florile uscate si sfaramate se puneau pe ranile provocate de arsuri. Utilizata corect scoarta e folositoare in hiperaciditate, este antispastic, in ulcer gastric si duodenal sau ca purgativ, antireumatic. Datorita robinei scoarta trebuie utilizata cu multa atentie, deoarece aceasta substanta este toxica. Atentie: semintele, coaja si radacinile sunt toxice. STEJARUL Frunzele, ghindele, scoarta sint foarte bogate in substante active si au proprietati astringente si tonice. Se foloseste contra diareei, dizenteriei, hemoragiilor. cafea din ghinde De la stejar se folosesc mugurii proaspeti, radacinile tinere, scoarta interna a radacinilor, ghindele si inflorescentele, fiecare puse la macerat. Scoarta se recolteaza de preferinta primavara, cand incepe sa circule seva. Daca le prepari cum trebuie, ghindele se pot manca si sunt chiar hranitoare. Le crapi mai intai coaja, apoi le usuci langa foc si abia dupa aceea le decojesti. Le macini cu un lemn sau o piatra, apoi asezi pulberea intr-un saculet de panza si il lasi in rau sa-l spele apa cat de mult timp iti permiti, cateva ore, cu cat mai multe cu atat mai bine. Din pasta obtinuta scoti cocoloase din care faci un fel de chiftelute pe care le poti praji in tigaie. TEIUL Coaja de tei, e foarte buna si ea. Se fac funii, impletituri, cosuri, etc

Colectarea gudronului utilizat pentru a lipi diverse obiecte Se ia o cutie de tabla in fundul careia se da o gaura. Se ruleaza inauntru ei scoarta de copac. Se sapa o groapa in care se pune o alta cutie deasupra careia se pune cutia cu scoarta in ea. Se sigileaza bine si se aprinde un foc deasupra. Dupa stingerea focului, in cutia de dedesubt s-a scurs ca urmare a procesului de distilare, substanta dorita. Crearea unui fluier dintr-un soc Se taie o crenguta cu diametrul si lungimea dorita. Se extrage miezul prin impingere. Se curate coaja exterioara. La o distanta de 2 cm de capat se face o gaura. Se construieste o mica piesa din lemn care va fi introdusa in partea celor 2 cm, dar care va fi astfel taiata incat sa permita unu mic orificiu de comunicare cu gaura exterioara. Celalalt capat al fluierului se inchide complet cu alta bucatica de lemn. Gata. Scobirea unui galeti cu ajutorul carbunilor aprinsi. Se ia un bustean pe care dorim sa-l scobim. Se face o mica adancitura in care se pun cativa carbuni aprinsi. Apoi prin intretinerea acestui process de carbuni aprinsi, se continua operatiunea de scobire timp de mai multe ore, foarte multe ore. Este un proces foarte anevoios. Crearea unui container din scoarta de copac Se ruleaza scoarta de 2 sau mai multe ori pentru rezistenta. Se leaga strans cu ajutorul unor gauri si a unei legaturi asemanatoare sireturilor. Fundul se construieste dintr-o felie subtire de copac. Scoarta se prinde de fund cu ajutorul unor cuie din spini. Deasupra se contruieste un capac din alta felie subtire de copac. Colectare sirop de artar, mesteacan, carpen Are loc primavara, timp de 2-3 saptamani, cand se trece de la iarna la primavara. Se cresteaza cu cutitul 2-3 cm in adancime si se introduce un betisor slefuit corespunzator pentru scurgere intr-o sticla de plastic. Un foc interesant Se ia un butean de pin de 1 metru lungime. Se despic n cruce pe o poriune de aprox. 60 cm i se ndeas cu coaj de copac i alte surcele uscate. Cu buteanul in poziie vertical se d foc. Arde linitit i poate fi pus de exemplu o oal pe foc. Coaja de salcie conine acid acetilsalicilic asemntor aspirinei. Usturoiul este un antibiotic natural iar sucul de usturoi este un anestezic natural.