Conta de Gestiune

ACADEMIA COMERCIAL SATU MARE
FLAVIA NISTOR
CONTABILITATE DE GESTIUNE SI CALCULATIA COSTURILOR
SUPORT DE CURS
- UZ INTERN-
2010
CAPITOLUL 1 CONCEPTUL, OBIECTIVELE I METODA CONTABILITII DE GESTIUNE
1.1. NOTIUNEA SI SFERA DE CUPRINDERE A COSTURILOR SI CONTABILITII DE GESTIUNE Desfurarea procesului de producie a bunurilor materiale se sprijin pe folosirea productiva a celor trei factori fundamentali ai si : - natura, reprezentata prin pmnt ce cuprinde : solul, aerul, mineralele, apa, etc. - capitalul reprezentat prin: capitalul fix respectiv maini, utilaje, instalaii de lucru, cldiri, mijloace de transport, etc.; adic mijloacele de munca necesare procesului de producie si capitalul circulant format din materii prime, materiale auxiliare, combustibil, piese schimb in calitate de obiecte ale muncii; - munca omului. Participarea acestor trei factori la procesul de producie are loc in mod diferit, iar ca efect al consumrii lor productive ia natere cheltuielile de producie. Totalitatea cheltuielilor de producie efectuate intr-o ntreprindere pentru producerea si desfacerea produciei intr-o anumita perioada de timp reprezint costul de producie . Contabilitatea de gestiune poate fi definita ca avnd drept obiectiv in principal reflectarea tuturor operaiilor de colectare si repartizare a cheltuielilor pe destinaii respectiv pe produse ,lucrri, servicii, comenzi baz de fabricaie, activiti, secii, etc. Decontarea produselor obinute si calculul costului de producie al produselor fabricate, lucrrilor executate si serviciilor prestate ,inclusiv a produciei in curs de execuie. Modul de organizare a contabilitii de gestiune este la atitudinea fiecrei ntreprinderi in funcie de specificul activitii, respectiv de obiectul de activitate, particularitile tehnologiei si organizarea produciei, tipul de producie ,mrimea si structura organizatorica a ntreprinderii. Caracterul de producie si gradul sau de mecanizare si automatizare ,necesitile informaionale ale organelor de decizie, avnd din acest punct de vedere o rspndire mai mare dect contabilitatea financiara ce este strict reglementata din punct de vedere normativ.
1.2. CLASIFICAREA PRODUCIEI SI IMPORTANTA ACESTEIA PENTRU CONTABILITATEA DE GESTIUNE
Pentru calcularea corecta a costului de producie este necesar ca la nregistrarea cheltuielilor ocazionate de aceasta sa se tina seama de destinaia si importanta ei , de locurile de producie care au ocazionat cheltuielile respective, felul lor si particularitile pe care le prezint. Astfel dup destinaie si importanta, producia ntreprinderilor este de trei feluri : producia de baz, auxiliara si anexa. Producia de baz ( activitate) este aceea care formeaz obiectul activitii principale a ntreprinderii si consta din obinerea de produse finite, semifabricate, lucrri si servicii ce sunt destinate in majoritatea cazurilor vnzrii in affr ctre alte unitati patrimoniale. Obinerea ei are loc in cadrul seciilor principale de producie ale ntreprinderii ce se mai numesc si secii de baz. In contabilitate acestea sunt cunoscute ca : locuri (centre) principale de producie sau de cheltuieli.
Activitatea auxiliar este aceea ce asigura desfurarea normala a produciei activitii de baz, motiv pentru care se mai numesc si producie sau activitate ajuttoare. Cuprinde : fabricarea de produse secundare sau servicii si lucrri ca :producia seciei de sculrie, centralei electrice, de apa, de aburi, de ntreinere si reparaii, etc. In contabilitate ele sunt cunoscute sub denumirea de locuri sau centre secundare de producie sau de cheltuieli. Activitatea anex este aceea care nu are legtura directa cu activitatea de baz, avnd drept scop satisfacerea anumitor nevoi socioculturale. Obinerea ei are loc in cadrul unor secii neindustriale ce are caracter de anexa de unde le vine si denumirea de secii anexe. In aceasta categorie se ncadreaz : gospodria comunala anexa. Ca si auxiliarele si cele anexe sunt considerate in contabilitate locuri sau centre secundare de producie sau cheltuieli. Administrarea produciei din seciile de baz auxiliare si ale ntreprinderii in ansamblul sau se realizeaz de ctre sectorul administrativ si de conducere ce constituie un centru distinct de cheltuieli. Acesta conine in structura sa o serie de unitati funcionale (servicii, birouri) ce au drept scop ndeplinirea funciilor de baz ale ntreprinderii ca cele de :aprovizionare, producie, desfacere, prognoza, financiar contabila, etc. Desfurarea activitii in cadrul acestor funcii ocazioneaz cheltuieli ce se pot include in cazul produciei fabricate de ntreprindere dup ce in prealabil au fost colectate intr-un cont distinct pentru sectorul respectiv.
1.3. CLASIFICAREA CHELTUIELILOR DE PRODUCIE
Pentru a putea urmri modul cum s-au consumat factorii de producie de ctre ntreprindere si pentru a se calcula corect costul produciei si implicit rezultatele financiare, contabilitatea trebuie sa nregistreze la timp si in totalitatea lor cheltuielile de exploatare (producie).nregistrarea corespunztoare a cheltuielilor de exploatare si calcularea cu exactitate a costului produselor fabricate trebuie sa aib in vedere pe lng clasificarea produciei si respectiv a centrelor de cheltuieli care au ocazionat cheltuielile in cauza si diferitele feluri de cheltuieli mpreuna cu particularitile pe care le prezint acestea. a) Din punct de vedere al naturii respectiv al coninutului economic, cheltuielile de producie se mpart in: - cheltuieli materiale reprezentate prin consumul de mijloace de producie si - cheltuieli salariale reprezentate prin consumul de forte de munca. b) Dup componenta sau omogenitatea coninutului lor avem : - cheltuieli simple cu coninut omogen fiind formate dintr-un element de cheltuiala. In aceast categorie se cuprind cheltuieli cu salariile, cu consumul de materii prime, de materiale auxiliare, cu amortizarea, etc. -cheltuieli complexe cu coninut eterogen fiind formate din mai multe elemente de cheltuieli simple. In aceasta categorie se cuprind cheltuielile de administraie si de conducere a unitii , cheltuieli cu ntreinerea si funcionarea utilajelor, cheltuielile generale ale fiecrei secii care formeaz cheltuielile indirecte de producie. c) Din punct de vedere al importantei pe care o au in procesul de producie si al legturii lor cu procesul tehnologic - cheltuieli de baz sunt acelea ocazionate in mod nemijlocit de desfurarea procesului tehnologic de producie. In acest categorie se cuprind : consumurile de materii prime, salariile de baz ale muncitorilor direct productivi ,cheltuieli cu ntreinerea si funcionarea utilajelor din seciile principale de producie.
3
- cheltuielile de regie sunt acelea care nu au legtura directa cu procesul tehnologic fiind efectuate in scopul crerii condiiilor normale de desfurare a muncii. In aceasta categorie se cuprind cheltuielile cu iluminatul, cu nclzitul, salariile personalului tehnic, de conducere, administrativ, cheltuieli cu ntreinerea si repararea cldirilor, cheltuieli de birou. d) Dup modul de repartizare si includere in costul obiectelor de calculaie (produse, comenzi, faze, activiti, funcii ) care le-au ocazionat cheltuieli de producie se mpart in - cheltuieli directe si anume acele cheltuieli care se identifica pe un anumit obiect de calculaie (produse, servicii ) nc din momentul efecturilor si ca atare se includ direct in costul obiectelor respective. Aici se cuprind : cheltuieli cu consumul de materii prime, energie si combustibil in scopuri tehnologice, salariile muncitorilor direct productivi calculate pentru munca de producie. - cheltuieli indirecte sunt acelea sunt acelea care privesc fie fabricarea mai multor produse ,executarea mai multor lucrri, servicii sau comenzi in cadrul unui atelier, fie chiar ntreprinderea in ansamblul ei. Astfel de cheltuieli nu pot fi identificate pe un anumit obiect de calculaie (produs, lucrare) in momentul efecturii lor si ca atare nu se pot include direct in costul acestora ci indirect pe baz unor criterii convenionale dup ce au fost colectate pe centrele de cheltuieli care le-au ocazionat .Din aceasta categorie fac parte cheltuielile indirecte de producie, de administraie. e) Dup comportamentul lor fa de volumul fizic al produciei se mpart in -cheltuieli variabile respectiv acelea care pe total ii modifica nivelul odat cu modificarea volumului fizic al produciei care le-a ocazionat, iar pe unitatea de produs rmn la acelai nivel. Avem :cheltuieli cu consumul de materii prime, combustibili in scopuri tehnologice, salariile de baz ale muncitorilor productivi calculata pentru munca prestata in producie, cheltuieli cu ntreinerea si funcionarea utilajelor si mijloacelor de transport ale sectoarelor. - Cheltuielile fixe sunt acelea care nu-si modifica nivelul lor total, rmnnd fixe indiferent de modificarea volumului fix al produciei. Aici avem : cheltuieli cu amortizarea imobilelor ( cnd se calculeaz in raport de tip : salariile personalului de conducere tehnic, economic, administrativ, de birou, cele pentru ntreinere si repararea birourilor, nclzit si iluminat ). f) Din punct de vedere al modului cum participa la crearea de noi valori, cheltuielile de producie se mpart in - Cheltuielile productive sunt acelea ce au drept rezultat crearea de noi valori , in aceasta categorie se includ toate cheltuielile ocazionate de desfurarea normala a procesului de producie, motiv pentru care sunt scutite cheltuielile eficiente. - Cheltuielile neproductive sunt cele care se datoreaz existentei unor lipsuri pe linia organizrii si conducerii produciei, motiv pentru care se numesc si cheltuieli ineficiente ( ex.: pierderi din ntreruperi, din rebuturi ). g) Din punct de vedere al scopului urmrit se pot clasifica dup natura lor si dup destinaie. Dup natura lor se mpart in : cheltuieli de exploatare, financiare, excepionale. Cheltuielile de exploatare reprezint cheltuielile privind consumurile de materii prime, materiale auxiliare, combustibil, energie, apa, uzura obiectelor de inventar, cheltuieli cu personalul , asigurarea si protecia sociala. Cheltuielile financiare reprezint pierderi din creane legate de participaii ,diferente nefavorabile de curs valutar , dobnzile aferente mprumuturilor, etc. Cheltuielile excepionale includ despgubiri, amenzi, penaliti, lipsuri de inventar , donaii, subvenii acordate, etc. Dup destinaie cheltuielile se mpart in : cheltuieli directe si cheltuieli indirecte de producie ( cheltuieli cu ntreinerea si funcionarea utilajelor);cheltuieli de desfacere ce sunt ocazionate de
4
vnzarea produselor fabricate ;cheltuieli generale de administraie ce sunt determinate de administrarea si conducerea unitii patrimoniale in ansamblul ei. 1.4 PRINCIPIILE CALCULAIEI COSTURILOR.
Calcularea cat mai exacta a costului produciei fabricate are la baz urmtoarele principii teoretice si metodologice : 1.Determinarea obiectului calculaiei reprezint punctul de plecare in organizarea calculaiei costurilor si este delimitat prin obiectul pentru care se efectueaz calculaia astfel : in sectorul aprovizionrii obiectul calculaiei este reprezentat de o materie prima, un material consumabil, de o anumita marfa sau grupa de marfa pentru care se face calculaia; in sectorul produciei obiectul calculaiei poate fi un produs sau o grupa de produse, o lucrare, un serviciu, o comanda , un loc de cheltuieli, etc. 2. Alegerea metodei de calculaie reprezint o problema cu implicaii deosebite in determinarea coninutului si exactitii indicatorului ce constituie obiect de calculaie. Organizarea calculaiei contabile in concordanta cu celelalte forme de calculaie economica ( previzional si statistica ). Potrivit acestui principiu datele furnizate de diferitele componente ale sistemului informaional si economic se pot centraliza pentru calculul, analiza si controlul indicatorilor respectivi pe ntreprinderi, ramuri si pe ntreaga economie naionala. Astfel ,in conformitate ,cu acest principiu, organizarea contabilitii de gestiune si de calculaie a costurilor este necesar sa se fac potrivit obiectivelor urmrite si dup aceeai metodologie de calculare a costului de producie folosita cu ocazia programrii acesteia. In acest sens se impune ca la organizarea contabilitii de gestiune sa se tina seama de aceeai divizare a ntreprinderii pe secii, faze de fabricaie, instalaii, etc.; ca centre de cheltuieli care au fost avute in vedere cu ocazia programrii costurilor de producie sa se foloseasc aceeai nomenclatura a produselor lucrrilor si serviciilor, precum si articolelor de calculaie care s-au utilizat cu ocazia ntocmirii antecalculaiilor pe produs, aceleai criterii de repartizare a cheltuielilor indirecte de producie si daca este cazul a cheltuielilor generale de administraie prin respectarea stricta a acestui principiu se creeaz premisele necesare comparabilitii datelor efective din contabilitate cu datele antecalculate si asigura contabilitii rolul de principal instrument de efectuare a controlului cu privire la modul de ndeplinire a indicatorilor programai in scopul determinrii abaterilor.
3. Delimitarea pe feluri de activiti a indicatorilor economico-financiari care fac obiectul calculaiei costurilor. Potrivit acestui principiu este necesar ca datele si informaiile furnizate de contabilitate sa fie delimitate si localizate pe feluri de activiti, iar urmrirea si determinare indicatorilor economico-financiari sa se fac in aceeai structura; aadar costul produciei nu trebuie sa cuprind dect cheltuielile de exploatare grupate dup destinaia lor, restul cheltuielilor care privesc activitatea ntreprinderii in ansamblul ei si anume :cheltuieli financiare si cele excepionale, cele cu impozit pe profit care nu au legtura cu activitile de exploatare; nu trebuie sa se includ in costul produciei obinute, acestea se suporta direct din rezultatele financiare ale unitii patrimoniale. 4. Delimitarea in timp a datelor si informaiilor pe baza crora se calculeaz calculaia costurilor. Datele si informaiile ce stau la baz calculrii costului produciei trebuie sa provin numai din perioada la care se refera cheltuielile in cauza. Astfel trebuie menionat ca exista unele cheltuieli care dei se efectueaz in perioada curenta, ele privesc si producia din perioada viitoare cunoscute sub denumirea de cheltuieli nregistrate in avans dup cum exista cheltuieli ce se vor efectua efectiv in perioada viitoare de
5
gestiune dar privesc si perioada curenta de calcul. Potrivit acestui principiu includerea cheltuielilor in costul de producie trebuie efectuata in perioada de gestiune ( luna, trimestru , an) cnd are loc fabricarea efectiva a produciei de care sunt legate. 5.Delimitarea in spaiu sau pe centre de cheltuieli a datelor si informaiilor ce stau la baz calculrii costurilor. - presupune nregistrarea in mod separat pentru fiecare din cheltuielile de productie a tuturor cheltuielilor si veniturilor in vederea calculrii eficientei activitii acestora. Putem spune daca ne referim la contabilitatea de gestiune ca in raport cu procesele care le ocazioneaz, cheltuieli de exploatare se mpart din punct de vedere al calculaiei in patru grupe : cheltuieli de aprovizionare, de producie, de desfacere, de administraie si conducere. In ceea ce privete cheltuieli de producie delimitarea si localizarea lor trebuie sa se fac in primul rnd pe fiecare secie a activitii de baz si auxiliare deci delimitarea in spaiu sau pe centre a cheltuielilor, a datelor si informaiilor furnizate de contabilitate se face att in scopul necesitailor de evidenta si calculaie care constau in stabilirea cat mai justa a indicatorilor economico-financiari privind costurile la nivelul fiecrei structuri funcionale ,cat si in scop funcional de conducere eficienta a activitii desfurate in locurile respective pe baz criteriilor de rentabilitate care impun responsabiliti conductorului.
CAPITOLUL 2 ORGANIZAREA CONTABILITII DE GESTIUNE SI A CALCULAIEI COSTURILOR
2.1. CONTURILE DE GESTIUNE. CONTINUTUL ECONOMIC. FUNCTIA CONTABILA. Conturile cu ajutorul crora se realizeaz contabilitatea cheltuielile de producie si calculaia costurilor sunt conturile de gestiune. Aceste conturi au menirea de a prelua cheltuielile de exploatare din contabilitatea financiara unde s-au nregistrat dup natura lor pentru a le coordona dup destinaie in vederea calculrii costului efectiv al produciei obinute decontrii acestei producii si stabilirii abaterilor costurilor efective de la cele prestabilite. In felul acesta se creeaz independenta contabilitii de gestiune fa de contabilitatea financiar. In planul de conturi general, aceste conturi sunt cuprinse in clasa 9 "Conturi de gestiune" si ele au caracteristica generala ca la sfritul exerciiului financiar nu apar in bilanul contabil ntruct datele si informaiile pe care le reflecta au fost deja nregistrate in contabilitatea financiara . Clasa 9 de conturi este structurata pe trei grupe : - grupa 90 Decontri interne cuprinde conturile: 901 Decontri interne privind cheltuielile , 902 Decontri interne privind producia obinuta, 903 Decontri interne privind diferene de pre ; - grupa 92 Conturi de calculaie : 921 Cheltuielile activitii de baz, 922 Cheltuielile activitii auxiliare,923 Cheltuieli indirecte de producie, 924 Cheltuieli generale de administraie,925 Cheltuieli de desfacere ; - grupa 93 Costul produciei : 931 Costul produciei obinute,933 Costul produciei in curs de execuie Schema funcionarii conturilor din clasa 9 Conturi de gestiune
D 901 Decontri interne privind cheltuielile C Costul efectiv al produselor finite obinute ( Cheltuieli de producie din contabilitatea cont 931) financiara nregistrate in conturi dup natura economica (cont : 921,922,923,924,925) Sold final creditor (costul efectiv al produciei in curs de execuie)
D 902 Decontri interne privind producia obinuta C Costul efectiv al produciei finite obinute ( Costul standard al produciei finite obinute cont 921) (cont 931 ) Diferene de pre aferente produciei finite obinute (cont 903)
D 903 Decontri interne privind diferenele de pre C Diferene de pre aferente produciei finite Diferene de pre aferente produciei finite obinute (cont 902) obinute, repartizate (cont 931)
D 921 Cheltuielile activitii de baz C Cheltuieli directe (cont 901 ) Costul produciei in curs de execuie (cont Cheltuielile activitii auxiliare (cont 922 ) 933) Cheltuieli indirecte de producie (cont 923 ) Costul efectiv al produciei finite obinute Cheltuieli generale de administraie (cont 924) (cont 902) Cheltuieli de desfacere (cont 925)
D 922 Cheltuielile activitii auxiliare C Decontri interne privind cheltuielile (cont 901 Decontri reciproce (cont 922 in analitic ) ) Repartizarea cheltuielilor pe locuri Decontri reciproce (cont 922 in analitic ) consumatoare ( cont 921,923,924,925 ) Costul produciei in curs de execuie (cont 933) Costul efectiv al produciei marfa (cont 902 )
D 923 Cheltuieli indirecte de producie C Decontri interne privind cheltuielile (cont Cota de cheltuieli indirecte ale seciilor 901 ) repartizate pe obiecte de calculaie ( cont 921) Cheltuielile activitii auxiliare (cont 922)
D 924 Cheltuieli generale de administraie C Decontri interne privind cheltuielile (cont Cota de cheltuieli generale de administraie 901 ) repartizate pe obiecte de calculaie ( cont Cheltuielile activitii auxiliare (cont 922) 921, 922 )
D 925 Cheltuieli de desfacere C Decontri interne privind cheltuielile Cota de cheltuieli de desfacere repartizate pe (cont 901 ) obiecte de calculaie ( cont 921 ) Cheltuielile activitii auxiliare (cont 922)
D 931 Costurile produciei obinute C Costul standard al produciei finite obinute Costul efectiv al produciei obinute (cont 901) (cont 902 ) Diferene de pre aferente produciei finite obinute (cont 903 )
D 933 Costul produciei in curs de execuie C Costul efectiv al produciei in curs de execuie Costul efectiv al aceleai producii decontata
8
(cont 921)
pe seama cheltuielilor efectuate ( se crediteaz numai la sfritul lunii) (cont 921 )
Dup nregistrarea in contabilitatea de gestiune a cheltuielilor de producie dup destinaia lor pe locurile care le-au ocazionat si pe obiecte de calculaie in raport de posibilitile de identificare in momentul efecturii acestora, urmeaz la sfritul lunii, calculul costului efectiv al produciei obinute in cursul lunii prin procesul de fabricaie . Calculaia costurilor este o activitate practica, complexa, ce se desfoar in continuarea nregistrrii cheltuielilor de exploatare cu ajutorul contabilitii de gestiune si permite delimitarea acestora dup destinaie pe loturi de producie produse si feluri de cheltuieli. 2.2. ETAPELE METODOLOGICE PRIVIND CONTABILITATEA DE GESTIUNE SI CALCULATIA COSTURILOR DE PRODUCIE Etapa I reprezint colectarea cheltuielilor de producie. Aici are loc colectarea cheltuielilor directe pe purttori de costuri (produse, lucrri, servicii, comenzi, etc.) Ca obiecte de calculaie si a cheltuielilor indirecte pe secii si sectoare de activitate in funcie de posibilitile de identificare si localizare a lor pe destinaie. Aceasta operaie se realizeaz cu ajutorul conturilor de calculaie prin preluarea cheltuielilor de exploatare prin contabilitatea financiara si ordonarea lor dup destinaie in conturi de gestiune, debitndu-se conturile de calculaie pe analiticele corespunztoare fiecrui cont in parte si creditndu-se contul 901 Decontri interne privind cheltuielile Etapa II. Se ncepe calculaia costului efectiv cu decontarea livrrilor reciproce de produse, lucrri si servicii intre activitile auxiliare pentru nevoile lor de producie. Efectuarea Decontrii livrrilor reciproce dintre seciile auxiliare necesita cunoaterea costului efectiv al produciei care face obiectul livrrilor respective, dar pentru calculul acestuia este necesara decontarea livrrilor reciproce .In astfel de situaii, ntruct costul efectiv al prestaiilor reciproce dintre seciile auxiliare este greu de stabilit, acestea se deconteaz fie la costul efectiv al perioadei precedente, fie la un cost prestabilit al perioadei curente. Reflectarea in contabilitate a Decontrilor reciproce dintre seciile auxiliare se face cu ajutorul conturilor analitice ale contului sintetic 922 cheltuielile activitilor auxiliare care corespund fiecrei secii in parte . Astfel se debiteaz conturile ce reprezint seciile auxiliare consumatoare de produse, lucrri, servicii si se crediteaz conturile analitice corespunztoare seciilor auxiliare furnizoare ale produciei respective fr ca prin aceasta sa se altereze rulajul contului sintetic. Etapa III Dup efectuarea decontrilor reciproce dintre activitile auxiliare se trece la calculul efectiv al produciei auxiliare si repartizarea cheltuielilor aferente produciei respective consumata pentru nevoile activitii de baz si ale celorlalte sectoare de activitate din cadrul ntreprinderii. Aceasta operaie de repartizare a cheltuielilor activitii auxiliare se reflecta in contabilitate prin debitarea conturilor corespunztoare locurilor de activitate consumatoare. 921 Cheltuielile activitii de baz 923 Cheltuieli indirecte de producie 924 Cheltuieli generale de administraie 925 Cheltuieli de desfacere pe analiticele corespunztoare si creditarea contului 922 Cheltuielile activitilor auxiliare Etapa IV.O alta etapa a calculaiei costului o constituie repartizarea cheltuielilor indirecte de producie asupra produselor fabricate in cadrul activitii de baz .
9
Aceasta operaie se face proporional cu o anumita baz sau criteriu convenional de repartizare care exprima cel mai bine legtura de cauzalitate dintre cheltuielile de repartizat si baz de repartizare aleasa . In funcie de particularitile tehnologiei si organizrii produciei drept criterii sau baze de repartizare pot fi cheltuieli cu consumuri de materii prime si materiale directe. Salariile directe Totalul cheltuielilor de prelucrare Numrul orelor de funcionare a utilajelor Baz de repartizare trebuie sa fie aceeai ca natura pentru toate produsele asupra crora se repartizeaz o anumita categorie de cheltuieli indirecte dintr-o perioada de gestiune. Se calculeaz mai nti pentru fiecare secie in parte un coeficient de repartizare K
n
K CIP =
CIP
i =1 m
b
j =1
unde: CIP reprezint cheltuielile indirecte de producie b baz de repartizare i - secia j obiectul de calculaie (produsul, lucrare, serviciu, comanda ) Se nmulete apoi coeficientul astfel calculat au baz de repartizare a fiecrui obiect de calculaie in parte si se obine cota de cheltuieli indirecte de producie de repartizat C : CCIPj = K CIPi b j Cota de cheltuieli indirecte de producie astfel determinata se adaug la cheltuielile directe ale produsului respectiv ce se gsesc deja nregistrate in debitul contului 921 Cheltuielile activitii de baz si se obine costul de producie al acesteia. In situaia in care condiiile de exploatare justifica luarea in considerare la calculul costului efectiv al produciei si al cheltuielilor generale de administraie precum si a cheltuielilor de desfacere ,etapele calculaiei trebuie completate cu repartizarea acestor cheltuieli. Etapa V. Repartizarea cheltuielilor generale de fabricaie asupra produselor de fabricaie asupra produselor fabricate reprezint o alta etapa de calculaie a costului efectiv. Coeficientul de repartizare se calculeaz ca si in cazul precedent in funcie de o anumita baz de repartizare care in general este costul de producie. Coeficientul obinut se nmulete cu costul de producie folosit ca baz de repartizare a fiecrui produs si rezulta cota de cheltuieli generale de administraie ce se adaug la costul de producie al produsului respectiv. Etapa VI. Repartizarea cheltuielilor de desfacere asupra produselor fabricate reprezint de asemenea o etapa necesara in anumite condiii de exploatare aceasta etapa presupune adugarea la costul de producie al produselor pe lng o cota de cheltuieli generale de administraie si a cheltuielilor generale de desfacere pe care le-au ocazionat iar in cazul in care identificarea lor pe produs nu este posibila ,ele pot fi repartizate asupra costului produselor respective proporional cu greutatea sau volumul produselor livrate sau in funcie de alte criterii. Astfel prin adugarea la costul de producie si a cotelor de cheltuieli generale de administraie si respectiv de cheltuieli de desfacere , se obine costul complet al produciei.
Etapa VII. Urmtoarea etapa de calculaie implica calculul efectiv al produciei si nseamn determinarea cantitativa si valorica a produciei in curs de execuie.
10
Sub aspect cantitativ producia in curs de execuie se stabilete pe calea inventarierii iar sub aspect valoric prin evaluare, operaie ce se face de regula la costul efectiv . Etapa VIII. Etapele de calculaie a costului efectiv se ncheie cu stabilirea acestuia pe unitatea de produs care se face de regula prin raportarea totalului cheltuielilor efective aferente produciei finite la cantitatea de producie finita obinuta in perioada la care se refera cheltuielile respective
m
Ctuj =
Ch
i =1
Qj
C tu = cost total unitar Ch = cheltuieli aferente produciei finite Q = cantitatea de produse finite obinute i = articol de calculaie j = obiect de calculaie 2.3 METODE DE CALCULAIE A COSTURILOR
Potrivit legislaiei in vigoare , calculaia costurilor de producie se poate efectua dup metoda globala, metoda pe comenzi, metoda pe faze, metoda costurilor standard, metoda tarif or - maina, sau alte metode adoptate de unitatea patrimoniala.
2.3.1 METODA GLOBALA DE CALCULAIE A COSTURILOR Aceasta metoda se utilizeaz de ctre ntreprinderile care fabric un singur produs si care in general la sfritul perioadei de gestiune, nu au semifabricate sau producie in curs de execuie, iar daca aceasta exista ea se menine constanta. In aceasta categorie se cuprind de exemplu ntreprinderile din industria energetica, a cimentului, fabrici de crmizi. Obiectul calculaiei costurilor l reprezint produsul finit ,lucrarea sau serviciul prestat. Costul unitar se calculeaz prin diviziune simpla raportnd totalul cheltuielilor aferente producie finite la cantitatea de produse, lucrri sau servicii obinute in perioada la care se refera cheltuielile respective dup modelul de calcul prezentat in paragrafele anterioare. Exemplu: Se presupune o societate comerciala cu activitate industriala ce dispune de doua secii de baz : S1, S2 ; de doua secii auxiliare : centrala electrica CE si centrala de apa CA precum si un sector administrativ si de conducere. In cadrul seciilor de baz se fabric un singur produs (producia omogena) ce nu necesita cheltuieli de desfacere, iar unitatea lucreaz cu ntreaga capacitate. a) Colectarea cheltuielilor cu consumul de materii prime si materiale consumabile in suma de 120000 lei repartizate astfel : materii prime 90000 lei din care : S1 60000 lei S2 30000 lei materiale consumabile 30000 lei din care : la seciile auxiliare 6000 astfel : CE - 2400 lei CA - 3600 lei la seciile principale de producie 21000 lei astfel : S1 - 12000 lei
11
S2 - 9000 lei la sectorul administrativ si de conducere 3000 lei Cheltuieli activitii de baz % 921 S1 Cheltuielile activitii de baz 921 S2 Cheltuielile activitii de baz = 901 Decontri interne privind cheltuielile 90000 60000 30000
Cheltuielile activitii auxiliare % 922 CE Cheltuielile activitilor auxiliare 922 CA Cheltuielile activitilor auxiliare = 901 Decontri interne privind cheltuielile 6000 2400 3600
Cheltuielile cu materialele consumabile la seciile de baz % 923 S1 Cheltuieli indirecte de producie 923 S2 Cheltuieli indirecte de producie = 901 Decontri interne privind cheltuielile 21000 12000 9000
Cheltuieli generale de administraie: 924 Cheltuieli generale de = administraie 901 Decontri interne privind cheltuielile 3000
b) Colectarea cheltuielilor cu salariile, contribuiile la asigurrile si protecia sociala astfel : b1)colectarea cheltuielilor cu salariile in suma de 180000 lei - salariile muncitorilor de baz din seciile principale de producie 120000 lei La secia 1 : 72000 lei La secia 2 : 48000 lei - salariile personalului din seciile auxiliare 12000 lei La centrala electrice (CE) : 9000 lei La centrala de apa (CA) : 3000 lei - salariile personalului auxiliar si al personalului tehnic administrativ si de conducere din seciile principale de producie 42000 lei La secia 1 : 24000 lei La secia 2 : 18000 lei - salariile personalului administrativ si de conducere al unitii : 6000 lei Salariile muncitorilor de baz din seciile principale de producie % 921 S1 Cheltuielile activitii de baz 921 S2 Cheltuielile activitii de baz Salariile personalului din seciile auxiliare
12
901 Decontri interne privind cheltuielile
120000 72000 48000
% 922 CE Cheltuielile activitilor auxiliare 922 CA Cheltuielile activitilor auxiliare
12000 9000 3000
Salariile personalului auxiliar si personalului tehnic % 923 S1 Cheltuieli indirecte de producie 923 S2 Cheltuieli indirecte de producie = 901 Decontri interne privind cheltuielile 42000 24000 18000
Salariile din seciile administrative si de conducere 924 Cheltuieli generale de administraie = 901 Decontri interne privind cheltuielile 6000
b2) Colectarea cheltuielilor cu asigurrile si protecia sociala care reprezint 30 % din salarii La muncitorii de baz : % 921 S1 Cheltuielile activitii de baz 921 S2 Cheltuielile activitii de baz La personalul din seciile auxiliare : % 922 CE Cheltuielile activitilor auxiliare 922 CA Cheltuielile activitilor auxiliare La personalul auxiliar si tehnic : % 923 S1 Cheltuieli indirecte de producie 923 S2 Cheltuieli indirecte de producie = 901 Decontri interne privind cheltuielile 12600 7200 5400 = 901 Decontri interne privind cheltuielile 3600 2700 900 = 901 Decontri interne privind cheltuielile 36000 21600 14400
La secia administrativa si de conducere : 924 Cheltuieli generale de = administraie 901 Decontri interne privind cheltuielile 1800
c) Colectarea cheltuielilor cu amortizarea mijloacelor fixe in suma de 60000 lei repartizate astfel: La seciile auxiliare 12000 lei : CE : 9000 CA : 3000 La seciile principale de producie 42000 lei : S1 : 24000 S2 : 18000 La sectorul administrativ si de conducere al unitii 6000 lei.
13
La seciile auxiliare : % 922 CE Cheltuielile activitilor auxiliare 922 CA Cheltuielile activitilor auxiliare La seciile principale : % 923 S1 Cheltuieli indirecte de producie 923 S2 Cheltuieli indirecte de producie la seciile administrativ si de conducere : = 901 Decontri interne privind cheltuielile 42000 24000 18000 = 901 Decontri interne privind cheltuielile 12000 9000 3000
924 Cheltuieli generale de = administraie
6000
d) Obinerea din procesul de producie a 2000 kg produs finit la costul standard de 160 lei/kg Costul de producie = 2000 x 160 = 320000 lei 931 Costul producie obinute = 902 Decontri interne privind producia obinuta 320000
e) Decontarea consumurilor reciproce dintre seciile auxiliare astfel : e1) energie electrica furnizata de centrala electrica pentru centrala de apa in valoare de 3100 lei :
922 CA Cheltuielile activitilor auxiliare
922 CE Cheltuielile activitilor auxiliare
3100
e2) apa furnizata de centrala de apa pentru centrala electrica in valoare de 2500 lei : 922 CE Cheltuielile activitilor auxiliare = 922 CA Cheltuielile activitilor auxiliare 2500
f) Decontarea contravalorii produciei seciilor auxiliare livrata ctre celelalte sectoare de activitate din unitate astfel : Contravaloarea produciei centrala electrica CE La seciile principale 20000 lei La secia 1 12000 lei La secia 2 8000 lei La sector administrativ si de conducere 2500 lei 22500 lei din care :
Contravaloarea produciei centrala de apa 11100 lei din care : La seciile principale de producie 8000 lei La secia 1 4800 lei La secia 2 3200 lei La sectorul administrativ si de conducere 3100 lei
14
La activitile de baz centrala electrica : % 923 S1 Cheltuieli indirecte de producie 923 S2 Cheltuieli indirecte de producie La activitile de baz CA : % 923 S1 Cheltuieli indirecte de producie 923 S2 Cheltuieli indirecte de producie =
20000 12000 8000
8000 4800 3200
La sectorul administrativ si de conducere centrala electrica :
2500
La sectorul administrativ si de conducere centrala de apa :
3100
g) Repartizarea cheltuielilor indirecte de producie (sume rezultate prin nsumarea debitului conturilor 923 S1 Cheltuieli indirecte de producie si 923 S2 Cheltuieli indirecte de producie
921 S1 Cheltuielile activitii de baz 921 S2 Cheltuielile activitii de baz =
= 923 S1 Cheltuieli indirecte de producie 923 S2 Cheltuieli indirecte de producie
84000 61600
h) Cheltuieli generale de administraie repartizare folosind drept baz de repartizare costul de producie . 22400 k= = 0,0572 391600 CCGA = 0,0572 x 241511,22 = 13986 Ccga = 0,0572 x 147088,78 = 8414 921 S1 Cheltuielile activitii de baz 921 S2 Cheltuielile activitii de baz = 924 Cheltuieli generale de administraie 924 Cheltuieli generale de administraie 13986
8414
i) nregistrarea costului efectiv al produciei in curs de execuie a crei valoare conform inventarului este de 54000 lei din care
15
La secia S1 : 51144 lei La secia S2 : 2856 lei 933 Costul produciei in curs de execuie = % 921 S1 Cheltuielile activitii de baz 921 S2 Cheltuielile activitii de baz 54000 51144 2856
j) Calculul si nregistrarea costului efectiv al produciei finite : Simbol cont Total cheltuieli Cost efectiv (cost complet) prod. in curs de execuie 921 S1 258500 51144 921 S2 155500 2856 Total 414000 54000 902 Decontri interne privind producia obinuta = Cost efectiv prod.(complet) finite 207354 152646 360000 Cant. kg Cost efectiv unitar
2 000
180 360000 207354 152646
% 921 S1 Cheltuielile activitii de baz 921 S2 Cheltuielile activitii de baz
k) Calculul si nregistrarea diferenelor dintre costul standard si costul efectiv al produciei finite obinute 360000 320000 = 40000 903 Decontri interne privind diferenele de pre = 902 Decontri interne privind producia obinuta 40000
l ) Decontarea costului efectiv al produciei finite obinute 901 Decontri interne privind cheltuielile = 931 Costul produciei obinute 360000
m) Decontarea produciei in curs de execuie 901 Decontri interne privind cheltuielile = 933 Costul produciei in curs de execuie 54000
Am nchis astfel perioadei de gestiune. In aceasta varianta la reluarea activitii in perioada urmtoare de gestiune se reia si costul produciei in curs de execuie
933 Costul produciei in curs de execuie
= 901 Decontri interne privind cheltuielile
54000
Concomitent cu aceasta nregistrare se transfera costul produciei in curs de execuie in contul de calculaie 921 pentru a fi preluat ca sold iniial.
16
921 Cheltuielile activitii de baz si putem porni cu alta producie. Reflectarea nregistrrilor de mai sus :
933 Costul produciei in curs de execuie
54000
921S1 Cheltuielile activitii de baz D C
921S2 D
Cheltuielile
activitii
de
baz C
60000 51144 72000 207354 21600 153600 90911 13986 258498 258498
30000 2856 48000 152646 14400 92400 54689 8414 155503 155503
922CE Cheltuielile activitilor auxiliare D C
922 CA Cheltuielile activitilor auxiliare D C
2400 3100 9000 2500 2700 20000 9000 2500 25600 25600
D 923 S1 Cheltuieli indirecte de producie C D
3600 3000 900 3000 3100 13600
2500 8000 3100
13600
923 S2 Cheltuieli indirecte de producie C
12000 84000 24000 7200 24000 12000 4800 84000 84000
9000 61600 18000 5400 18000 8000 3200 61600 61600
924 Cheltuieli generale de administraie D C
901 Decontri interne privind cheltuielile D C
3000 13986 6000 8414 1800 6000 2500 3100 22400 22400
320000 40000 54000
90000 6000 21000 3000 120000 12000 42000 6000 36000 3600 12600 1800 12000
17
42000 6000 416000 416000

931 Costul produciei obinute D C 902 Decontri interne privind producia obinuta D C
320000 360000 40000 360000 360000

D 933 Costul produciei in curs de execuie C
360000 320000 40000 360000 360000

903 Decontri interne privind diferenele de pre D C
54000 54000 54000 54000
40000 40000
40000 40000
Exemplu de utilizare a conturilor de gestiune

18
SC FRIDOM STAR SA produce un singur produs, televizorul THOMSON, pentru care a organizat urmtoarele activiti: a) activitate de producie industriala constnd in producerea televizoarelor b) activitate auxiliara constnd prestarea serviciilor auto in special pentru activitatea proprie de aprovizionare si desfacere c) activitate comerciala constnd din vnzarea celei mai mici pri din productia obtinuta prin magazinele proprii d) activitate de administratie si conducere Operatiile economice si financiare care au avut loc in anul 2005 vor pune in evidenta corelatiile dintre contabilitatea financiara si cea de gestiune, demonstrand in final modul in care contabilitatea de gestiune raspunde obiectivului de cunoastere a rezultatelor economice si financiare obtinute. 1) Pentru transporturile efectuate cu mijloace proprii pentru aprovizionarea cu materiale auxiliare, piese de schimb, combustibil, obiecte de inventar, in valoare totala de 1300 000 lei, sau cheltuit in total 65 000 lei NOTA Se simplifica unele nregistrri TVA, repartizri de diferene de pre si altele a) in contabilitatea financiara 411 Clieni = 704 venituri din lucrri executate si servicii prestate 65 000 lei
b) in contabilitatea de gestiune 931 costul produciei obinute = 902Decontari interne privind producia obinuta 65 000 lei
2) consumul de benzina la sectorul de transporturi a fost de 48 000 lei a) in contabilitatea financiara 6022 Cheltuieli privind combustibilul = 3022 Combustibili 48 000 lei
b) in contabilitatea de gestiune 922 Cheltuielile activitii auxiliare = 901 decontri interne privind cheltuielile 48 000 lei
3. cheltuielile cu reparaiile la cldiri au fost de 8 000 lei din care 5 000 lei la cldiri industriale si 3 000 lei la cldiri administrative a) in contabilitatea financiara 611 Cheltuieli cu reparaiile = 5121 Conturi la bnci in lei 8 000 lei
b) in contabilitatea de gestiune % 923 Cheltuieli indirecte de producie 924 cheltuieli generale de administratie
8.000 5000 3000
19
4.contractul privind asigurrile de bunuri au fost pltite din contul de banca astfel: - la sectorul de transporturi 750 lei - la secia de baza 2500 lei - la sectorul administrativ 500 lei - la sectorul comercial 1 000 lei a)in contabilitatea financiara 613 Cheltuieli cu primele de asigurare = 5121 Conturi la bnci in lei 4750 lei
b) in contabilitatea de gestiune % 922 Cheltuielile activitii auxiliare 923 Cheltuieli indirecte de producie 924 cheltuieli generale de administratie 925 Celtuieli de desfacere
4750 750 2500 500 1000
5.se primesc facturile privind consumul de energie electrica astfel: - la sectorul transport 475 lei - la secia de baza 1450 lei - la sectorul administrativ 455 lei - la sectorul comercial 700 lei 3080 lei a) in contabilitatea financiara 605 Cheltuieli privind energia si apa = 401 Furnizori 3080 lei
b) in contabilitatea de gestiune % 922 Cheltuielile activitii auxiliare 923 Cheltuieli indirecte de producie 924 cheltuieli generale de administratie 925 Celtuieli de desfacere = 901 Decontri interne privind cheltuielile 3.080 475 1450 455 700
6.S-a pltit impozitul pe terenuri si cldiri in suma de 1500 lei a) in contabilitatea financiara 635 Cheltuieli cu impozite si taxe b) in contabilitatea de gestiune 924 cheltuieli generale de administratie = 5311 Casa in lei 1500 lei
1500
7.se dau in consum piese de schimb pentru asamblarea televizoarelor in suma de 850 lei
20
a) in contabilitatea financiara 6024 Cheltuieli cu piese schimb b) in contabilitatea de gestiune 921 Cheltuielile activitii de baza = 901 Decontri interne privind cheltuielile 850 = 3024 piese de schimb 850 lei
8.se dau in consum materiale auxiliare astfel: - la activitatea auxiliara 22 000 lei - la activitatea de producie 50 000 lei - la activitatea de administraie 15 000 lei - la activitatea comerciala 3 000 lei a) in contabilitatea financiara 6021 cheltuieli cu materiale auxiliare = 3021 materiale auxiliare 90 000 lei
b) in contabilitatea de gestiune % 922 Cheltuielile activitii auxiliare 923 Cheltuieli indirecte de producie 924 cheltuieli generale de administratie 925 Celtuieli de desfacere = 901 Decontri interne privind cheltuielile 90.000 22.000 50000 15000 3000
9.se nregistreaz statele de salarii: - la activitatea de baza - la activitatea auxiliara - la activitatea de administraie - la activitatea comerciala a) in contabilitatea financiara 641 Cheltuieli cu salariile =
410 000 lei 18 000 lei 50 000 lei 22 000 lei
421 Salarii personal
500 000 lei
b) in contabilitatea de gestiune % 921 Cheltuieli activitii de baza 922 Cheltuielile activitii auxiliare 924 cheltuieli generale de administratie 925 Celtuieli de desfacere
500.000 410000 18000 50000 22000
10.cheltuieli cu asigurri sociale a) in contabilitatea financiara 6451 contribuia unitii la asig.sociale = 4311 cas angajator 98.750
21
2.5%
12500
6452 = contribuia unitii pentru somaj 6453 = contribuia unitii pentru cass angajator 635 = cheltuieli cu alte impozite 635 = cheltuieli cu alte impozite
4371 12500 lei omaj angajator
7%
35 000
4313 35 000 lei cass angajator
0,5%
2500
4315 2500 lei fd.risc si accidente
0,75%
3750
446 3750 lei alte impozite si taxe
b) in contabilitatea de gestiune aplicam total procente la fiecare secie pentru salarii % = 901 decontri interne privind cheltuielile 152.500 lei
921 cheltuielile activitii de baza 922 cheltuielile activitilor auxiliare 924 cheltuieli generale de administraie 925 cheltuieli de desfacere
125.025 lei 5490 lei 15.250 lei 6735 lei
11.s-au obinut 2.500 televizoare avnd un pre de producie de 700 lei/buc. acestea s-au livrat magazinelor proprii de vnzare care practica un adaos comercial de 30% rezultnd un pre de vnzare fr tva- 915 lei a) in contabilitatea financiara 1.obtinerea produselor finite 345 = produse finite 711 variaia stocurilor 1.750.000 lei
2.transferarea produselor finite la magazinul de desfacere 371 mrfuri % 345 produse finite 378 adaos comercial(30%) = 2.275. 000 lei 1.750.000 lei 525 000 lei
22
b) in contabilitatea de gestiune 931 = 902 costul produciei decontri interne obinute privind producia obinuta 1.75.000 lei
12.din cele 2.500 de televizoare livrate magazinelor proprii s-au vndut 2.400 de bucati a) in contabilitatea financiara 5311 casa = 707 venituri din vnzarea mrfurilor 2.184 000 lei
descrcarea gestiunii magazinului % = 371 mrfuri 2184 000 lei 1680 000 lei
607 costul cheltuielilor privind mrfurile 378 adaos
504 000 lei
b) in contabilitatea de gestiune preluarea veniturilor din activitatea comerciala 931 = 902 costul produciei decontri interne obinute privind producia obinuta 2184 000 lei
preluarea cheltuielilor cu mrfurile vndute 925 = cheltuieli de desfacere 901 decontri interne privind cheltuielile 1680 000 lei
13.la sfarsitul perioadei de calculaie se stabilesc si se deconteaz cheltuielile directe efectiv realizate ale activitii de baza ( adunam toate cheltuielile de la 921 ), prin nchiderea contului 921 cheltuielile activitii de baza in corespondenta cu 902 producie 902 = 921 decontri interne cheltuielile privind producia activitii de obinuta baza 1396325 lei
23
14.la sfarsitul perioadei de calculaie se stabilesc si se deconteaz cheltuielile directe si efective ale activitii de baza 902 = decontri interne privind producia obinuta 922 cheltuielile activitilor auxiliare 95210 lei
15.la sfarsitul perioadei de calculaie se stabilesc si se deconteaz cheltuielile indirecte efective ale activitii de baza 902 = decontri interne privind producia obinuta 923 cheltuieli indirecte de producie 58950 lei
16.la sfarsitul perioadei de calculaie se stabilete totalul cheltuielilor de administraie care se repartizeaz asupra celor 3 activiti: de baza-auxiliara-comerciala-avand ca baza de repartizare salariile directe CGA 87080 K =----------------i----------*100=--------------------*100=19,351111 CGA b 450000 j
TOTALUL CHELTUIELILOR DE ADMINISTRARE-924 K=----------------------------------------------------------------------------*100 BAZA DE SALARII
repartizam cheltuielile -revin cheltuielile generale de administraie: 87080 lei -la activitatea de baza:410 000*19,351111%=79.339 lei -la activitatea auxiliara:18 000*19,351111%=3483 lei -la activitatea comerciala:22 000*19,351111%=4257 lei
924 cheltuieli generale de administraie
87080 lei
902 producie 902 transport 902 desfacere
79339 lei 3483 lei 4257 lei
17.la sfarsitul perioadei de calculaie se stabilesc si se deconteaz cheltuielile de desfacere 902 = decontri interne privind producia obinuta 925 cheltuieli de desfacere 17140 lei
24
2.3.2 METODA DE CALCULAIE A COSTURILOR PE COMENZI Acesta metoda de calculaie se aplica de ctre unitile industriale cu producie individuala sau de serie, care, de regula, la sfritul perioadei de gestiune prezint si producie in curs de execuie. In aceasta categorie se cuprind ntreprinderile din industrii constructoare de maini, cele din industria electrotehnica, etc. Obiectul calculaiei costurilor l constituie comanda in raport de care se colecteaz cheltuielile directe si se repartizeaz cheltuielile indirecte de producie prin procedeele convenionale cunoscute. Costul unitar se calculeaz la terminarea comenzii, prin mprirea totalului cheltuielilor aferente fiecrei comenzi in parte la cantitatea de produse finite rezultate din comanda respectiva. Calculul costului unitar are la baz urmtoarea relaie:
( Chd x + Chi y ) s
Ctu = unde: Ctu reprezint costul unitar Chd cheltuielile directe Chi cheltuielile indirecte Q cantitatea de produse finite obinute x si y reprezint obiectele de calculaie s reprezint seciile de producie Fiecrei piesa, reper, subansamblu sau semifabricat care se asambleaz si intra in structura produsului finit i se calculeaz anterior costul unitar prin procedeul diviziunii simple. ntruct unitile patrimoniale dispun de regula , la sfritul perioadei de gestiune si de producie in curs de execuie, calculul costului produciei finite implica stabilirea in prealabil a costului producie respective, adic determinarea cantitativa si valorica a acesteia prin inventariere si evaluare.
s =1 x =1 y =1
25
CAPITOLUL 3 PROCEDEE DE CALCULAIE A COSTURILOR
3.1 PROCEDEE DE REPARTIZARE A CHELTUIELILOR INDIRECTE.

Repartizarea cheltuielilor indirecte pe centre de costuri, sectoare, activiti, produse se realizeaz prin procedeul suplimentarii care se prezint sub doua forme: clasica si forma cifrelor relative de structura.
3.1.1 FORMA CLASICA A PROCEDEULUI SUPLIMENTARII

Aceasta forma presupune parcurgerea urmtoarelor etape : a) alegerea unei baze de repartizare comuna ca natura dar diferita ca mrime de la un obiect de calculaie la altul; b) calculul coeficientului de suplimentare conform relaiei :
Ks =
Chr
n
bj
j =1
unde Ks coeficient de suplimentare; Chr cheltuieli de repartizat; b baz de repartizare; jobiectul de calculaie; n- numr de obiecte de calculat c) calculul cotei de cheltuieli ce revine pe obiectul de calculaie astfel : Cj = bj x kj Cj cota de cheltuieli de repartizat Procedeul suplimentarii in forma clasica in funcie de numrul si caracterul coeficienilor de suplimentare calculai, prezint urmtoarele variante:
3.1.1.2. Procedeul suplimentarii in varianta coeficientului unic

Se calculeaz un singur coeficient de suplimentare pentru repartizarea unei ntregi cheltuieli indirecte de producie pe obiecte de calculaie. Exemplu: O unitate cu activitate industriala fabric trei produse A,B siC. In perioada de gestiune exemplificata, obinerea produselor a generat cheltuieli indirecte de producie in suma de 4320000 lei. Se alege pentru repartizarea lor pe obiecte de calculaie o baz ale crei valori sunt : la produsul A 2040000 lei, la produsul B 1200000 lei iar la produsul C 1560000 lei. Rezolvare: a) Mrimea bazei de repartizare este consemnata in datele problemei. b) Calculul coeficientului de suplimentare
Ks = Chr
n
bj
j =1
4.320.000 = 0.9 4.800.000
c) calculul cotei de cheltuieli ce revine fiecrui produs: Cj = bj x Kj

26
CA = 2040000 x 0.9 = 1.836000 lei CB = 1200000 x 0.9 = 1.080.000 lei CC = 1560000 x 0.9 = 1.404000 lei Total = 4.320.000
Probleme propuse:
Folosind metodologia de mai sus, sa se rezolve urmtoarele cazuri privind repartizarea cheltuielilor indirecte de producie pe obiecte de calculaie: 1. O unitate cu activitate industriala fabric trei produse: A, B si C. In perioada de gestiune exemplificata, obinerea produselor a generat cheltuieli generale de administraie in suma de 848 lei. Se alege pentru repartizarea lor pe obiecte de calculaie o baz ale crei valori sunt: la produsul A = 206 lei; la produsul B = 80 lei; la produsul C = 134 lei. 2. O societate comerciala desface trei produse: A, B si C. In perioada de gestiune exemplificata vnzarea produselor a generat cheltuieli de desfacere in suma de 1864lei. Se alege pentru repartizarea lor pe produse o baz ale crei valori sunt: la produsul A = 608 lei; la produsul B = 304 lei; la produsul C = 134 lei. 3. O unitate cu activitate industriala fabric trei produse: A, B si C. In perioada de gestiune exemplificata, obinerea produselor a generat cheltuieli indirecte de producie in suma de 4592 lei. Se alege pentru repartizarea lor pe produse de baz ale cror valori sunt: la produsul A = 202,4lei; la produsul B = 1720 lei; la produsul C = 1936 lei.
3.1.1.3. Procedeul suplimentarii in varianta coeficienilor difereniai.

Se calculeaz coeficientul de suplimentare, pe fiecare fel si subgrupa de cheltuiala in raport de un alt criteriu. Exemplu 1: Intr-o ntreprindere pentru stabilirea cheltuielilor cu ntreinerea si funcionarea utilajelor pe secii situaia se prezint astfel : - amortizarea cldirii monobloc a ntreprinderii in care funcioneaz 2 secii :S1 si S2 este in suma de 456 lei. - suprafaa seciilor respective este : S1 : 6000 m2 S2 : 4000 m2 - energia electrica consumata in scopuri de contorul unic este de 1200 kw/h iar puterea instalata a motoarelor electrice ce acioneaz mainile este urmtoarea : S1 : 560 kw S2 : 460 kw S3 : 180 kw Total : 1200 kw Regimul de lucru al mainilor este acelai. Sa se repartizeze pe secii :cheltuielile cu amortizarea si cheltuielile cu energia electrica consumata. Rezolvare : Ks amortizare si Ks energia electrica
Ks = Chr
n
b
j =1
456 = 0,0456 6000 + 4000
Ks =
Chr
n
b
j=1
1200 = 100 560+ 460+180
27
Pt. amortizare: C1 = 60000 x 0,0456 = 273,60 C2 = 40000 x 0,0456 = 182,40
si
Pt. energia electrica: C1 = 560 x 100 = 560 KW/h C2 = 460 x 100 = 460 KW/h C3 = 180 x 100 = 180 KW/h Total = 1200 KW/h
Exemplu 2 : Sa se repartizeze urmtoarele cheltuieli indirecte de producie pe obiecte de calculaie : - cheltuieli cu spaiul productiv : 979130 lei - energia electrica consumata in scopul de iluminat : 832000 lei - amortizarea cldirii monobloc a fabricii : 9167052 lei - cheltuieli de nclzire cu aburi provenind de la sursa comuna : 1120000 lei Criteriile de repartizare sunt urmtoarele : Numr de corpuri de iluminat in S1 : 800 x 80 W = 64000; S2 : 780 x 120 W = 93600 Suprafaa ocupata : S1 : 26023 m2 ; S2 : 44803 m2 Salarii indirecte in : S1 : 8800 lei ; S2 : 9400 lei; Puterea instalata a motoarelor : S1 : 8000 kw; S2 : 23200 kw; Valoarea utilajului : S1 : 21000 lei; S2 : 25400 lei Numrul personalului de conducere, tehnic, economic ,administrativ : S1 : 80 S2 : 98
Rezolvare : Repartizarea cheltuielilor cu spaiul productiv : Chr 979130 Ks = n = = 13,8 26.023 + 44.803 bj
j =1
C1 = 26023 x 13,8 = 359125,68
C2 = 44803 x 13.8 = 618273,12
Repartizarea cheltuielilor cu energia electrica :

Ks = Chr
n
b j
j =1
832000 = 5,28 157600
C1 = 64000 x 5,28 = 337920
C2 = 93600 x 5,28 = 494208
Repartizarea cheltuielilor cu amortizarea :

Ks = Chr
n
bj
j =1
9167052 = 129,43 70826
C1 = 21000000 x 129,43 = 3368234,5 Repartizarea cheltuielilor cu nclzire :
C2 = 25400000 x 129,43 = 5798774,6
28
Ks =
Chr
n
bj
j =1
1120000 = 158,13 70826
C1 = 26023,6 x 158,13 = 4115111,8
C2 = 44802,4 x 158,13 = 7084603,5
Probleme propuse: Folosind metodologia de mai sus, sa se rezolve urmtoarele cazuri:

1. Intr-o unitate, pentru stabilirea cheltuielilor cu ntreinerea si funcionarea utilajelor pe secii, situaia se prezint astfel: - amortizarea cldirii monobloc a ntreprinderii in care funcioneaz 2 secii (I si II) este in suma de 2080 lei, iar suprafaa seciilor este: S I: 2400 m; S II: 1600 m; - energia electrica consumata in scopuri motrice indicata de contorul unic este de 9600 KW, iar puterea instalata a motoarelor electrice care acioneaz mainile este: S I: 2680 KW; S II: 2380 KW; S III: 960 KW; regimul de lucru al mainilor este acelai Sa se repartizeze cheltuielile cu amortizarea si energia electrica consumata pe secii. 2. a) Sa se repartizeze urmtoarele cheltuieli indirecte de producie: - cheltuieli cu spaiul productiv: 17913 lei; - amortizarea cldirii monobloc a fabricii: 3167 lei; b) Bazele de repartizare sunt urmtoarele: - numr corpuri de iluminat: S IP: 100 x 120 W; S II: 200 x 200W - suprafaa ocupar de: S I: 1324 m; S II: 2103 m; - valoarea utilajului in: S I: 2080 lei; S II: 2920 lei
3.1.1.4. Procedeul suplimentarii in varianta coeficienilor selectivi.
Aceasta varianta a procedeului suplimentarii este folosita exclusiv pentru repartizarea cheltuielilor indirecte de producie pe purttori. Presupune pe lng folosirea unor baze de repartizare care difer pe fiecare fel si subgrupa de cheltuieli si selectarea produselor asupra crora trebuie repartizate cheltuielile respective. Pentru soluionarea acestei probleme se calculeaz coeficieni de suplimentare separai pentru fiecare dintre cele doua grupe de cheltuieli indirecte de producie. Exemplu : Se presupune o unitate cu activitate industriala ce dispune de trei secii in cadrul crora se fabric trei produse A,B si C al cror flux tehnologic este urmtorul : Produsul A trece prin toate seciile Produsul B trece prin S1 si S3 Produsul C trece prin S1 si S2 Situaia cheltuielilor indirecte de repartizat si a bazelor de repartizare pe produse se prezint astfel : Nr. Crt. 1. Explicaii Chelt.indirecte de producie din care chelt. cu S1 514 304 S2 436 196
29
S3 319,20 169,20
Total 1269,20 669,20
2.
3.
ntreinerea si funct.utilajelor chelt.gen.de secie Mrimea absoluta a bazei de repart.privind CIF din care pe produse - produsul A - produsul B - produsul C Mrimea absoluta a bazei de repart.a CGS : - produsul A - produsul B - produsul C
210
240
150
600
380 120 180 80 440 190 134 116
280 150 130 600 254 346
188 104 84 250 134 116 -
Rezolvare : Calculul coeficienilor de suplimentare selectivi . Coeficient de suplimentare

K sCIFU = ChrCIFU
n
Secia 1
Secia 2
Secia 3
bj
j =1
K sCIFU =
304 = 0. 8 380
K sCIFU =
196 = 0.7 280
K sCIFU = = 0. 9
169,20 = 188
K sCGS =
ChrCGS
n
bj
j =1
210 K sCGS = 440 = 0.4772727
K sCGS
240 = = 0.4 600
K sCGS =
150 = 0. 3 500
Calculul cotelor de cheltuieli indirecte de producie ce revin pe produs Explicaii bj CIFU Produs A Produs B Produs C CGS Produs A Produs B Produs C 120 180 80 190 134 116 Secia 1 Kj
Cj = bj x kj 96 144 64 89,30 62,98 54,52
0,8
0,477272 7
Cj = bj x kj Explicaii bj CIFU Produs A Produs B Produs C 150 130
Secia 2
Secia 2 kj 105 91
Secia 2 Cj
0,7
30
CGS Produs A Produs B Produs C Explicaii CIFU Produs A Produs B Produs C CGS Produs A Produs B Produs C
254 346 Secia 3 bj 104 84 134 116 -
0,4
101,60 138,40 Secia 3 Cj 93,60 75,60 80,40 69,60 -
Secia 3 kj
0,9
0,6
Probleme propuse: Avnd in vedere metodologia de mai sus, sa se rezolve urmtoarele cazuri privind repartizarea cheltuielilor indirecte de producie pe purttori: Cazul 1. Intr-o unitate cu activitate industriala, situaia cheltuielilor indirecte de producie si nivelul bazelor de repartizare corespunztoare lor se prezint astfel.
Nr. Crt. 1.
Explicaii Chelt. indirecte de producie din care: - chelt.cu ntreinerea si funct. utilajelor - chelt.gen.de sectie
S1 308,4 0 182,4 0 126
S2 261,60 117,60 141
S3 191,50 103,52 150
Total 761,52 401,52 360
2.
3.
Mrimea absoluta a bazei de repart. privind CIF din care pe produse - produsul A - produsul B - produsul C Mrimea absoluta a bazei de repart.a CGS : - produsul A - produsul B - produsul C
228 72 108 48
168 90 78
112,80 62,40 50,40 -
252 102 80,40 69,60
3.60 152,40 207,60
150 80,40 69,60 -
Cazul 2. Intr-o unitate industriala situaia cheltuielilor indirecte de producie si nivelul bazelor de repartizare corespunztoare se prezint astfel:
Nr. Explicaii SECTIA
31
SECTIA 2
SECTIA 3
Total
Crt. 1.
2.
3.
Chelt. indirecte de producie din care: - chelt.cu ntreinerea si funct. utilajelor - chelt.gen.de sectie Mrimea absoluta a bazei de repart. privind CIF din care pe produse - produsul A - produsul B - produsul C Mrimea absoluta a bazei de repart. a CGS : - produsul A - produsul B - produsul C
1 616,20
523,20 235,20
383,04 203,04 180
1523,04 803,04 720
364,80 252
288
456 144 216 96
336 180 156
225,60 124,80 100,80 -
504 204 160,8 139,20
720 304,80 415,20
300 160,80 139,20 -
Cazul 3. Intr-o unitate cu activitate industriala situaia cheltuielilor indirecte de producie si nivelul bazelor de repartizare corespunztoare lor se prezint astfel:
Nr. Crt. 1.
Explicaii Chelt. indirecte de producie din care: - chelt.cu ntreinerea si funct. utilajelor - chelt.gen.de sectie Mrimea absoluta a bazei de repart. privind CIF din care pe produse - produsul A - produsul B - produsul C Mrimea absoluta a bazei de repart. a CGS : - produsul A - produsul B - produsul C
S1 925,20 547,20 378
S2 784,80 352,80 432
S3 574,56 304,56 270
Total 2284,56 1204,56 1080
2.
684 216 324 144
504 270 234
338,40 187,20 151,20 -
3.
756 306 241,20 208,80
1080 457,20 622,80
450 241,20 208,80 -
32
3.1.2 FORMA CIFRELOR RELATIVE DE STRUCTURA A PROCEDEULUI SUPLIMENTARII
Aceasta forma a procedeului suplimentarii presupune parcurgerea urmtoarelor etape : a) Calculul ponderii bazei de repartizare corespunztor fiecrui obiect de calculaie fa de total baz, astfel :
Pj = bj
n
Pj =
b j 100
n
bj
j =1
bj
sau
j =1
unde : Pj ponderea bazei de repartizare corespunztoare fiecrui obiect de calculaie fa de total baz b nivelul bazei de repartizare corespunztor obiectului de calculaie j obiect de calculaie asupra cruia repartizam cheltuielile b) Procentele obinute se aplica asupra cheltuielilor care fac obiectul repartizrii determinndu-se cotele de cheltuieli indirecte de producie ce revin fiecrui obiect de calculaie ,astfel :
C j = Pj Chr
Exemplu : O unitate cu activitate industriala fabric trei produse A,B,C. In perioada de gestiune exemplificata obinerea produselor a generat cheltuieli indirecte de producie in suma de 432 lei. Se alege repartizarea lor pe obiecte de calculaie o baz ale crei valori sunt la Produsul A : 204 lei Produsul B : 120 lei Produsul C : 156 lei Total : 480lei
PC = bC
n
PA =
bA
n
bj
j =1
204 = = 0.425 480
PB =
bB
n
bj
j =1
120 = = 0.25 480
bj
j =1
156 = 0.325 480
CA = 0,425 x 432 = 183,60 CB = 0.250 x 432 = 108 CC = 0,325 x 432 = 140,40 Total = 432
Se cere: Folosind metodologia de mai sus sa se rezolve cazurile 1,2 si 3 prezentate la varianta coeficientului unic al procedeului suplimentarii.
3.2. PROCEDEE DE DELIMITARE A CHELTUIELILOR DE PRODUCIE IN VARIABILE SI FIXE
Separarea cheltuielilor de producie in variabile si fixe se realizeaz prin utilizarea urmtoarelor procedee : a) Procedeul celor mai mici ptrate b) Procedeul punctelor de maxim si minim
33
c) Procedeul analitic
3.2.1.PROCEDEUL CELOR MAI MICI PTRATE
- presupune parcurgerea urmtoarelor etape : 1)Calculul volumului mediu al produciei pentru perioada luata in calcul :
n
Q = i =1
Qi
n
unde _ Q volumul mediu al produciei Q volumul produciei dintr-o perioada de gestiune t - perioada de gestiune ( luna, trimestru, an ) n numrul perioadelor de gestiune luate in calcul 2)Calculul cheltuielilor medii pentru perioada luata in calcul
n
n _
Ch = i =1
Chi
n
Ch cheltuielile medii Cht cheltuielile dintre perioada de gestiune 3) Calculul abaterii volumului produciei din fiecare perioada de gestiune luata in calcul fa de volumul mediu al produciei , unde X abaterea volumului produciei fa de volumul mediu al acesteia 4) Calculul abaterii cheltuielilor de producie in fiecare perioada de gestiune luata in calcul fa de volumul mediu al cheltuielilor : , unde Y abaterea cheltuielilor de producie fa de volumul mediu al acestora 5) Calculul cheltuielilor variabile unitare :
Cuv = t =1
X t = Qt Q
_
Yt = Cht Ch
( X Y )t
unde :
n t =1
X t2
Cuv cheltuieli variabile unitare XY produsul abaterii de producie si cheltuielilor X2 abatere ptratica a volumului de producie
34
6)Calculul cheltuielilor variabile totale aferente unei perioade de gestiune :
Chv = Cuv Qt , unde :

Chv cheltuieli variabile totale 7)Calculul cheltuielilor fixe :
Ch f = Cht Chv
unde Chf cheltuieli fixe;Cht cheltuieli de producie
8) Calculul cheltuielilor de producie standard pentru o perioada de gestiune viitoare

Chs = Ch f + (Chv Qs )
Chs cheltuieli standard
unde Qs producia standard
Exemplu: Cheltuielile indirecte de producie ocazionate de activitatea unei secii principale de producie si producia obinuta in semestrul 2 au avut urmtoarea evoluie :
Luna Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Valoarea produciilor ( ore ) 55800 54000 63900 72000 81000 70200 Cheltuieli indirecte de producie ( lei ) 918 900 999 1080 1170 1062
Etapa I. Calculul volumului mediu al produciei

n
Q=
Q
i =1
55800 + 54000 + 63900 + 72000 + 81000 + 70200 = 66150 6
Etapa II. Calculul cheltuielilor medii

n
Ch =
Ch
i =1
918 + 900 + 999 + 1080 + 1170 + 1062 = 1021,50 6
Etapa III si IV. Abaterea produciei si a cheltuielilor

Abaterea val.prod. Abaterea chelt.prod. fa de producia Fa de prod.medie medie - 10350 - 103,50 - 12150 - 121,50 - 2250 - 22,50 + 5850 + 58,50 + 14850 + 148,50 + 4050 + 40,50 Total : Produsul Abaterea ptrata a abaterilor val.produciei XY X2 + 10712250000 10712,25 + 14762250000 14762,25 + 506250000 506,25 + 3422250000 3422,25 + 22052250000 22052,25 + 1640250000 1640,25 5309550000 530.95,50
35
Etapa V. Calculul cheltuielilor variabile unitare:
Cuv =
(X Y )
t =1 n
X
t =1
2 t
53.095.500.000 = 0,01 53095,50
Etapa VI. Determinarea cheltuielile variabile pe:

Iulie : Chv x Qiulie = 0,01 x 55800 = 558 August : Chv x Qaugust = 0,01 x 54000 = 540 Septembrie : Chv x Qsept = 0,01 x 63900 = 639 Octombrie : Chv x Qoct = 0,01 x 72000 = 720 Noiembrie : Chv x Q nov = 0,01 x 81000 = 810 Decembrie : Chv x Qdec = 0,01 x 70200 = 702
Etapa VII. Determinarea cheltuielilor fixe :

Chf = Chtotale Chv Chf iulie = 918 558 = 360 Chf august = 900 540 = 360 Dat fiind caracterul lor imobil fa de modificrile volumului produciei, cheltuielile fixe rman aceleai in oricare din perioadele de gestiune luate in calcul. Deci ele vor reprezenta in luna ianuarie a anului urmtor tot 3.60 lei.
Etapa VIII. Calculul cheltuielilor indirecte de producie standard:

Chs = Chf +(Chv x Qs) = 360 x (0,01 x 88.200) = 12.42 lei
Probleme propuse: Avnd in vedere metodologia de mai sus, sa se rezolve urmtoarele cazuri privind separarea cheltuielilor de producie in variabile si fixe:
1. Intr-o ntreprindere de activitate industriala, cheltuielile indirecte de producie ocazionate de activitatea unei secii principale si producia obinuta, au avut urmtoarea evoluie: Luna Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Valoarea produciilor ( ore ) 27.900 27000 31.950 36000 40.500 25.100 Cheltuieli indirecte de producie ( lei ) 459 450 499,40 540 585 531
Sa se calculeze cheltuielile indirecte de producie ce vor fi ocazionate de producia lunii iulie a anului respectiv, care va fi de 44.100 ore. 2. Intr-o societate comerciala cheltuielile de desfacere ocazionate de vnzri si producia vnduta au avut urmtoarea evoluie:
36
Luna Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie
Valoarea produciilor ( ore ) 83.700 81000 95.850 108000 121.500 105.300 111.600 108000 127.800 144000 162000 140.400
Cheltuieli indirecte de producie ( lei ) 1377 1350 1498,50 1620 1755 1593 1656 1620 1818 1980 2160 1944
Sa se determine cheltuielile de desfacere standard ce vor fi ocazionate de vnzrile anului viitor, a crui producie vnduta va fi de 1.50 kg. 3. Pe baz datelor prezentate la cazul 2 sa se determine cheltuielile de desfacere ce vor fi ocazionate de vnzrile anului urmtor, in situaiile pentru care se previzioneaz producia ce se va vinde astfel: Perioada -luna Ianuarie -trimestrul I -trimestrul II -trimestrul III -trimestrul IV Volumul produciilor ( kg ) 9,00 28,50 31,50 36,00 45,00
3.2.2. PROCEDEUL PUNCTELOR DE MAXIM SI MINIM
Etape:
1. Calculul cheltuielilor variabile unitare, conform relaiei: , unde
Ch max Ch min Chv = Q max Q min

Ch max -
reprezint cheltuielile maxime dintr-o perioada de gestiune luata in calcul Chmin - reprezint cheltuielile minime dintr-o perioada de gestiune Qmax producia maxima dintr-o perioada de gestiune luata in calcul 2.Calculul cheltuielilor fixe a unei perioade de gestiune oarecare Chf = Ch ( Chv x Qt ) Din datele prezentate in exemplul anterior sa se determine cheltuielile fixe si cheltuielile indirecte de producie standard
37
Chv =
1170 900 = 0,01 81.000 54000
3. Calculul cheltuielilor fixe: Chf septembrie = Ch (Chv x Q) = 999 (0,01 x 63.900) = 360 Chf decembrie = 1062 (0.01 x 70.200) = 360 4. Calculul cheltuielilor indirecte de producie standard: Chs = Chf + (Chv x Qs) = 360 + (0,01 x 88.200) = 1242
Probleme propuse: Folosind metodologia de mai sus sa se rezolve cazurile 1,2 si 3 prezentate la procedeul celor mai mici ptrate.
3.3. PROCEDEE DE EVALUARE SI CALCULAIE A COSTURILOR PRIVIND PRODUCTIA DE FABRICATIE INTERDEPENDENTA
Evaluarea si calcularea costurilor privind producia de fabricaie interdependenta este necesara in cadrul unor unitati cu activitate industriala in care au loc livrri reciproce de produse, lucrri si servicii intre secii sau ateliere pentru nevoile lor de producie. Calcularea costurilor de fabricaie interdependenta se poate efectua folosind urmtoarele procedee : - procedeul elaborrii calculaiilor pentru fiecare produs ffr a lua in considerare prestaiile reciproce procedeu folosit mai ales la elaborarea antecalculatiilor ; - procedeul evalurii prestaiilor reciproce dintre secii sau ateliere la cost prestabilit cum ar fi costul standard, normat sau alt cost cunoscut(costul efectiv din perioada precedenta) procedeu ce se poate folosi numai in cazul seciilor sau atelierelor cu producie omogena ; - procedeul calculelor iterative (procedeul reiterrii ) - procedeul algebric.
3.3.1 METODA REITERRII
Procedeul reiterrii presupune parcurgerea a trei etape : Etapa 1. Se determina mrimea rapoartelor dintre cantittile de produse livrate celorlalte secii luate separat si totalul produciei fabricate de ctre secia furnizoare astfel : qj Kj = Q unde k mrimea raportului dintre cantitatea de produse livrate unei secii si totalul produciei fabricate de secia furnizoare; j secia primitoare; q cantitatea de produse livrate unei secii; Q- cantitatea de produse fabricate de secia furnizoare; Etapa 2.Se determina costul prestaiei primite astfel :
38
C j = k j Ch f unde c costul prestaiei primite
Ch f cheltuieli iniiale in cazul primei secii furnizoare, iar in ceea ce privete secia S2 si S3,la cheltuielile iniiale se adaug costul prestaiei primite de la prima secie S1,s.a.m.d. Calculele de preluare a cotelor de cheltuieli care formeaz costul prestaiei livrate in sistemul prestaiilor reciproce ,continua pana in momentul in care rezultatele obinute prin inmulire reprezint valori mici, neglijabile. De regula numrul de runde de calcul este egal cu numrul de secii din sistemul prestaiilor reciproce plus o runda pentru prima secie ( cate secii avem + inca una )
Etapa 3. Cotele de cheltuieli determinate se scad din cheltuielile seciei furnizoare si se adaug la cheltuielile seciei primitoare. Etapa 4. Calculul costului produciei destinate celorlalte sectoare de activitate astfel :
Cj =
Sfd j qas
C costul produciei; j produsul; SFD sold final debitor al costului de calculaie; qas cantitatea de producie livrata altor secii
Exemplu : Sa se calculeze costul unitar al produciei de fabricaie interdependenta prin procedeul reiterrii in cazul unei ntreprinderi in care funcioneaz urmtoarele secii auxiliare : staia de transformatori - ST; centrala termica CT si staia de captare a apei SC. Situaia cheltuielilor de producie, a produciei si destinaia acesteia se prezint astfel :
Nr. Crt. 1. 2. 3. Secii Cheltuieli de Auxiliare Producie Producat. - lei ST 1800000 CT SC 1200000 480000 Producia obinuta 240000 kwh 1200 t 192000 mc Secii consumatoare ST 48 9600 CT 43200 153600 SC 24000 108 Alte secii 172800 1044 28800
Etapa 1. Calculul rapoartelor intre producia livrata in cadrul prestaiilor reciproce si totalul produciei obinuta pe secii :
ST :
K CT = qj Q = 43.200 = 0,18 240.000
: CT:
K ST =
K SC =
qj Q
24.000 = 0,1 240.000
48 = 0,04 1200
K SC =
108 = 0,09 1200
SC:
K ST = 9.600 = 0,05 192.000
K CT =
39
153.600 = 0,8 192.000
Etapa 2.Calculul cotelor de cheltuieli aferente prestaiilor reciproce. Etapa 3. nregistrarea cotelor de cheltuieli aferente prestaiilor reciproce in fisele conturilor analitice
Conturile prestaiilor analitice :
922 ST Cheltuieli indirecte de producie D C 1.800.000 324.000 180.000 a 60.960a 18.147 39.858a 26.235a 10.081 5.344 3.455a 2.969 2.425a 512 421a 284 1.933.355 541.339 1.392.016 ST :
922 CT Cheltuieli indirecte de producie D C 1.200.000 60.960 a 137.160 324.000a 26.235 637.728a 18.147a 59.028 2.425 55288a 5.456 5344a 6740a 512a 2.247.760 291.266 1.956.494
922 SC Cheltuieli indirecte de producie D C 480.000 a 39.858 180.000 a 637.728 3.455 137.160a 10.081a 55.288 421 59.028a 6.740 2.969a 5.456a 284a .874.981 743.492 131.489
C CT = kCT x ChT = 0,18 x 1800000 = 324000 CSC = k SC x ChC = 0.10 x 1800000 = 180000 922 CT = 922 ST 922 SC = 922 ST CT : CST = kST x ChC = 0,04 x (1200000 + 324000 ) = 60960 CSC = kSC x 1524000 = 0,09 x 1524000 = 137160 922 ST = 922 CT 922 SC = 922 CT SC : CST = 0,05 x (480000 +180000+137160) = 39858 CCT = 0,8 x 797160 = 637728 922 ST = 922 SC 922 CT = 922 SC 39858 637728 60960 137160 324000 180000
Runda II Atenie ! Repetarea calculelor pe seama cheltuielilor neluate in considerare in primei runde . ST : CCT = 0,18 x ( 60960 + 39858 ) = 18147 CSC = 0,10 x 100818 = 10082
40
cadrul
922 CT = 922 ST 922 SC = 922 ST CT :
18147 10082
CST = 0,04 x ( 637728 + 18147 ) = 26235 CSC = 0,09 x 655875 = 59029 922 ST = 922 CT 922 SC = 922 CT SC : CST = 0,05 x ( 10082 + 59029 ) = 3456 CCT = 0,8 x 69111 = 55289 922 ST = 922 SC 922 CT = 922 SC 3456 55289 26235 59029
Runda III Se repeta calculele pe seama sumelor de cheltuieli neluate rundelor I II ST : CCT = 0,18 x ( 26235 + 3456 ) = 5344 CSC = 0,10 x 29691 = 2969 922 CT = 922 ST 922 SC = 922 ST CT : CST = 0,04 x ( 55289 + 5344 ) = 2425 CSC = 0,09 x 60633 = 5457 922 ST = 922 CT 922 SC = 922 CT SC : CST = 0,05 x ( 2969 + 5457 ) = 421 CCT = 0,08 x 8426 = 6741 922 ST = 922 SC 922 CT = 922 SC 421 6741 2425 5457 5344 2969
in considerare in cadrul
Runda IV Repetare calculelor pe seama sumelor de cheltuieli neluate in considerare in cadrul rundelor I, II si III pentru prima secie din sistemul prestaiilor reciproce, astfel: ST: Cct = 0,18 x (2425 + 421) = 0,18 x 2847 = 512 lei Csc = 0,1 x (2425 + 421) = 0,1 x 2847 = 285 lei 922 CT = 922 ST 922 SC = 922 ST 512 lei 285 lei
Etapa 4.
41
Calculul costului produciei destinate altor sectoare de activitate - in cazul staiei de transformatori costul / kwh energie electrica livrat altor secii va fi :
C Kw = Sfd ST 1.392.016 = = 8,055lei / kw q as 172.800
in cazul CT costul / tona livrata altor secii va fi :
C Kw =
Sfd CT 1.956.494 = = 1874,03lei / t qas 1.044
in cazul staiei de captare a apei costul livrat altor secii va fi :
Cmc =
Sfd SC 131.489 = = 4,56lei / m 3 qas 28.800
Se cere: Folosind metodologia de mai sus sa se rezolve urmtoarele cazuri de decontare a prestaiilor reciproce (producia de fabricaie interdependenta) utiliznd procedeul reitararii.
Sa presupunem ca intr-o unitate cu activitate industriala in care functioneaza trei secii auxiliare ( staia de transformatori ST; centrala termica CT si staia de captare a apei SC), situaia cheltuielilor de producie, a produciei obinute si destinaia acesteia, se prezint ca in urmtoarele tabele:
Nr . Cr t
1. 2. 3.
Secii Auxiliar e Produca t. ST

CT SC
Cheltuieli de Producie - lei -
Productia obtinuta
Destinatia produciei
ST CT SC Alte secii
5.400.000 3.600.000 1.440.000
720.000 kwh 3.600 t 576000 mc
144 28.800
129.600 460.800
72000 324 -
518.400 3.132 86.400
Nr . Cr t
1. 2. 3.
Secii Auxiliar e Produca t. ST

CT SC
Productia obtinuta
Secii consumatoare
ST CT SC Alte secii
7.200.000 4.800.000 1.920.000
960.000 kwh 4.800 t 768000 mc
192 38.400
172.800 614.400
96000 432 -
691.200 4.176 115.200
Nr. Crt.
Secii Auxiliar e Produca t.
Productia obtinuta
Secii consumatoare
ST CT SC Alte secii
42
1. 2. 3.
ST CT SC
9.000.000 4.000.000 2.400.000
120.000 kwh 6000 t 960.000 mc
240 48000
216000 768000
12.000 540 -
864000 5.220 144000
NOTA: Fiecare tabel reprezinta un caz distinct de rezolvat,corespunzator unei alte perioade de gestiune.
3.3.2 PROCEDEUL ALGEBRIC
Presupune calculul costului produciei de fabricaie interdependenta cu ajutorul unui sistem de ecuaii liniare astfel : 1.Se considera costul unitar ala produciei de fabricaie interdependenta a diferitelor secii sau ateliere ca o necunoscuta si se noteaz cu x, y, z, etc. 2.Se formeaz sistemul de ecuaii pe baz urmtorului principiu : producia fiecrei secii evaluata in funcie de costul sau unitar este egala cu cheltuielile iniiale ale seciei productoare la care se adaug prestaiile primite de la celelalte secii evaluate in funcie de costul lor unitar. 3.Se simplifica sistemul de ecuaii astfel : - se trec termenii necunoscui intr-o parte si cei cunoscui de cealalt parte; - se aduce sistemul de ecuaii la forma cea mai simpla si se rezolva prin orice metoda cunoscuta. Exemplu : Folosind datele de la problema precedenta sa se determine costul unitar al costului de fabricaie interdependent. Etapa I. Se noteaz costul unitar al produciei astfel x pentru energie electrica, y aburi, z apa potabile. Etapa II. Se construiete sistemul de ecuaii : { 240000x = 1800000 + 48y + 9600z 1200y = 1200000 + 43200x +153600z 192000z = 480000 + 24000x +108y 240000x 48y 9600z = 1800000 /: 48 - 43200x + 1200y 153600z = 1200000 / : 1200 - 24000x 108y + 192000z = 480000 / : 12 5000x y 200z = 37500 - 36x + y 128z = 1000 - 2000x 9y + 16000z = 40000
4964x 328z = 38500 - 2000x 9y + 16000 z = 40000
- 324x + 9y 1152z = 9000

43
- 2000x 9y + 16000z = 40000
4964x 328z = 38500 - 2324x + 14848z = 49000
2482x 164z = 19250 - 1162x + 7424z = 24500
1241x 82 z = 9625 - 581x + 3712z = 12250 9625 + 82z x= 1241 - 581 ( 9625 + 82z ) + ( 3712 x 1241 )z = 12250 x 1241 - 5592125 47642z + 4606592 z = 15202250 4558950 z = 20794375 9625 + 82 z , 1241
z = 4,56
x=
x=
9625 + 82 4, 56 = 8, 05 1241
- 36 x 8,05 + y 128 x 4,56 = 1000 y = 1000 + 289,8 + 583.68 y = 1874,03
Probleme propuse: Folosind metodologia de mai sus sa se rezolve cazurile 1,2 si 3 prezentate la procedeul reiterrii.
3. 4. PROCEDEE DE EVALUARE SI CALCULARE A COSTURILOR PE UNITATEA DE PRODUS

Se poate efectua folosind urmtoarele procedee : 1. Procedeul diviziunii simple; 2. Procedeul cantitativ; 3. Procedeul indicilor de echivalenta; 4. Procedeul echivalrii cantitative a produsului secundar de cel principal; 5. Procedeul deducerii valorii produselor secundare.
44
3.4.1. PROCEDEUL DIVIZIUNII SIMPLE
- acest procedeu se aplica in cazul produciei perfect omogene. Costul unitar pe produs se calculeaz astfel :
n
C=
Ch
i =1
Adic suma cheltuielilor pe cantitate unde

_
C costul unitar ; Ch cheltuielile de produse pe articole; i articol de calculaie

Exemplu : Sa se calculeze costul unitar pe produs tiind ca cheltuielile de producie ale unei perioade de gestiune sunt de 25650 mii lei iar cantitatea totala de produse obinute este de 17100 kg.
C= 25650000 = 1500 17100
3.4.2. PROCEDEUL CANTITATIV

Se utilizeaz pentru calculul costului unitar in cazul produselor asociate care au valori de intrebuintare apropiate, sunt considerate in totalitate produse principale iar la unele dintre ele nu se intrebuinteaza ntreaga cantitate rezultatata. Etapa 1. Calculul costului mediu unitar pe produs pentru cantitatea teoretic produsa prin diviziune simpla :
n _
C=
Ch
i =1 m
q
j =1
unde: _ C cost mediu unitar ; q cantitatea fabricata de fiecare produs ; i articol de calculaie ; j felul produselor Etapa 2. Calculul costului unitar efectiv pentru produsele la care intervin pierderi de substana , pierderi tehnologice, reutilizari, astfel :
Ce =
C q f qu
Ce cost unitar efectiv ; qf cantitatea fabricata dintr-un produs ; qu cantitatea utilizata dintrun produs Exemplu : Se presupune ca intr-un combinat chimic cheltuielile ocazionate de instalaia de electroliza a clorurii de sodiu sunt de 22.550.000 lei iar producia obinuta este format din
45
500000 tone leie soda caustica; 2000 tone hidrogen si 400000 tone clor. Pe timpul depozitarii intervin pierderi la cantitatile de hidrogen si clor fabricate, fiind utilizate 1600 tone hidrogen si 350000 tone clor. Sa se calculeze costul unitar al fiecrui produs.
C=
_
22550000 = 25 lei/t 9020000
- in cazul hidrogenului : 25 x 2000 Ce = = 31,25 lei/t 1600 - in cazul clorului: 25 x 400000 = 28,57 lei/t CeCl = 350000 Deci costul unitar pe tona de lesie de soda caustica este de 25 lei/t intrucat nu exista pierderi.
Se cere: Folosind metodologia de mai sus sa se rezolve urmtoarele cazuri privind calculul costului efectiv unitar pe produs prin procedeul cantitativ.
Intr-o societate comerciala cu profil chimic cheltuielile ocazionate de obinerea produciei si cantitatile obinute sunt urmtoarele:
Cazul 1. Cheltuielile de producie Cantitatea fabricata: - leie de soda caustica - hidrogen - clor Cantitatea utilizata: - leie de soda caustica - hidrogen - clor Cazul 2. Cheltuielile de producie Cantitatea fabricata: - cocs - gaz de cocs Cantitatea utilizata: - cocs - gaz de cocs Cazul 3. Cheltuielile de producie Cantitatea fabricata: - leie de soda caustica - hidrogen - clor Cantitatea utilizata: - leie de soda caustica - hidrogen - clor
9020 lei 20 t 3000 t 30 t 15 t 1.600 t 30 t
804000 lei 300.000 t 221.600 t 300.000 t 181.280 t
8.240 lei 50 t 3000 t 20 t 50 t 2.800 t 15 t

46
3.4.3. PROCEDEUL INDICILOR DE ECHIVALEN
se utilizeaz pentru determinarea costului unitar pe produs in cazurile in care : - din acelai consum al factorilor fundamentali ai procesului de producie se obin produse sau semifabricate diferite ; - acelai material se prelucreaz in diferite produse cu un consum diferit de for de munc ; - toate produsele obinute simultan sau cel puin majoritatea din ele ( doua din trei) sa fie considerare produse principale.
Indicii de echivalenta sunt de mai multe feluri: a) dup modul de calcul avem indici de echivalenta calculai ca raport direct sau indici de echivalenta calculai ca raport invers ; b) dup numarul parametrilor care stau la baz calculrii lor avem indici de echivalenta simpli, compleci sau agregai. In activitatea practica se aplica indicii de echivalenta simpli si compleci. Procedeul indicilor de echivalenta presupune urmtoarele etape:
Etapa 1. Alegerea parametrilor care servesc pentru calculul indicilor de echivalenta, precum si a produsului care servete drept baz de comparaie: - la indicii de echivalenta calculai ca raport direct se ia drept baz de comparaie oricare din cele n produse fabricate; - la indicii de echivalenta calculai ca raport invers se ia drept baz de comparaie produsul cu mrimea parametrului cea mai mica. Etapa 2. Calculul indicilor de echivalenta .
Indici de echivalenta simpli calculai ca raport direct : pj kj = pb Indici de echivalenta compleci calculai ca raport direct :
kj =
p j p1j p 2 ... p n j j
1 2 n pb pb pb ... pb
Indici de echivalenta simpli calculai ca raport invers : p kj = b pj Indici de echivalenta compleci calculai ca raport invers :
kj =
1 2 n pb pb pb ... pb p j p1j p 2 ... p n j j
In care : kj indice de echivalenta corespunztor unui produs j pj mrimea parametrului corespunztor produsului pentru care se calculeaz indicele de echivalenta
47
pb mrimea parametrului corespunztor produsului ales drept baz de comparaie.
Etapa 3 . Echivalarea calculatori a produciei fabricate prin transformarea ei in unitati de msura convenionale :
Qc = (q k ) j
j =1
Qc cantitatea totala de produse exprimata in unitati convenionale; q cantitatea dintr-un produs exprimata in unitati de msura fizice; k indice de echivalenta corespunzator unui produs; j felul sau numrul produselor
Etapa 4.Calculul costurilor pe unitatea convenionala :
Cuc =
Ch
i =1
Qc
Unde Cuc costul unei unitati convenionale de produs; articole de calculaie i articol de calculaie Ch cheltuieli de producie pe
Etapa 5. Calculul costului pe unitatea fizica de produs

Cj = qucj Cuc qj
in care Cuc cost unitar pe produs; produs exprimata in unitati fizice j felul produselor ; quc - cantitatea de
Exemplu cu indici de echivalenta simpli calculai ca raport direct

Se presupune ca intr-o unitate cheltuielile generate de obinerea urmtoarelor cantitati de produse A = 70000 bucati, B= 140000 bucati, C=175000 bucati sunt in suma de 17640000 lei. Parametrul utilizat pentru calculul indicilor de echivalenta este lungimea produselor care in cazul produsului A =16 cm, B=20 cm,C=28 cm. Sa se calculeze costul pe unitatea de produs finit. Rezolvare : Etapa 1. se poate lua ca baz de comparaie oricare din cele trei produse. Alegem produsul B. Etapa 2. calculul indicilor de echivalenta :
kj =
pb pj
p A 16 = = 0,8 pB 20
kB = pB 20 = =1 pB 20
48
kA =
kC =
pC 28 = = 1,40 pB 20
Etapa 3. Echivalarea calculatorie a produselor fabricate prin transformarea in unitati de msura convenionale :
Qc = (q k ) j
j =1 n
QC = ( 70000 x 0,8 ) + ( 140000 x 1 ) + (175000 x 1,4 ) = 56000 + 140000 + 245000 = 441000 total cantitate in unitati convenionale.
Etapa 4. Calculul costurilor pe unitatea convenionala :

n
C uc =
Ch
i =1
Qc
17 .640 .000 = 40 lei 441 .000
Etapa 5.Calculul costului pe unitatea fizica de produs :
Cj =
CA =
qucj Cuc qj
56.000 40 = 32lei 70.000
CB = 140.000 40 = 40lei 140.000
CC = 245.000 40 = 56lei 175.000
Probleme propuse: Folosind metodologia de mai sus sa se rezolve urmtoarele cazuri privind calculul pe unitatea fizica de produs prin procedeul indicilor de echivalenta simpli calculai ca raport direct.
Intr-o ntreprindere cheltuielile generate de obinerea produciei, cantitatile fabricate si parametrii utilizai, sunt:
Cazul 1. Cheltuielile de producie: 503.920 lei; Cantitatea fabricata: - produsul A: 96.000 buc; produsul B: 92.000 buc; produsul C: 90.000 buc Lungimea produselor: produsul A: 48 cm; produsul B: 60 cm; produsul C: 84 cm Cazul 2. Cheltuielile de producie: 311.680 lei Cantitatea fabricata: produsul A: 40.000 buc; produsul B: 68.000 buc; produsul C: 10.000 buc Lungimea produselor: produsul A: 92 cm; produsul B: 40 cm; produsul C: 36 cm Cazul 3. Cheltuielile de producie: 441.120 lei Cantitatea fabricata: produsul A: 60.000 buc; produsul B: 120.000 buc; produsul C: 400.000 buc
49
Lungimea produselor: produsul A: 24 cm; produsul B:60 cm; produsul C: 24 cm
Indici de echivalenta compleci calculai ca raport direct

Exemplu : Se presupune ca intr-o unitate cheltuielile generate de obinerea urmtoarelor cantitati de produse A=12500 tone,B=7500 tone,C=5000 tone sunt in suma de 60.060.000 lei. Cei doi parametri alei pentru determinarea indicilor de echivalenta prezint urmtoarele valori : In cazul produsului A : p1 = 6250 iar p2 = 2,7 Produsului B : p1 = 5000 p2 = 11,25 Produs C : p1 = 3250 p2 =9,75 Sa se calculeze costul pe unitatea de produs finit. Rezolvare : Etapa 1. Alegem ca baz de comparaie produsul B Etapa 2.Calculul indicilor de echivalenta :
kj = p j p1j p 2 ... p n j j
1 2 n pb pb pb ... pb
kA =
6.250 2,7 = 0,30 5000 11,25
kB =
5000 11,25 =1 5000 11,25
kC =
3250 9,75 = 0,56 5000 11,25
Etapa 3.Echivalarea calculatorie a produselor fabricate prin transformarea in unitati de msura convenionale :
Qc = (q k ) j
j =1
QC = ( 12500 x 0,3 ) + ( 7500 x 1 ) + ( 5000 x 0,56 ) = 3750+7500+2800 =14050 Etapa 4.Calculul costurilor pe unitatea convenionala :
n
C uc =
Ch
i =1
Qc
60.060.000 = 4274,73lei 14.050
Etapa 5.Calculul costurilor pe unitatea fizica de produs : Cj = qucj Cuc qj

CB = 7.500 4274,73 = 4274,73lei 12.500
CA =
3750 4274,73 = 1282,41lei 12.500
CC =
2.800 4274,73 = 2.393,84lei 5.000

50
Probleme propuse: Folosind metodologia de mai sus sa se rezolve urmtoarele cazuri privind calculul pe unitatea fizica de produs prin procedeul indicilor de echivalenta compleci, calculai ca raport direct.
Intr-o ntreprindere cheltuielile generate de obinerea produciei, cantitatile fabricate si parametrii utilizai sunt:
Cazul 1. Cheltuielile de producie Cantitatea fabricata: - produsul A: - produsul B: - produsul C: Parametrii utilizai: - produsul A: - produsul B: - produsul C: Cazul 2. Cheltuielile de producie Cantitatea fabricata: - produsul A: - produsul B: - produsul C: Parametrii utilizai: - produsul A: - produsul B: - produsul C: Cazul 3. Cheltuielile de producie Cantitatea fabricata: - produsul A: - produsul B: - produsul C: Parametrii utilizai: - produsul A: - produsul B: - produsul C:
180.900 lei 70.000 t 40.000 t 20.000 t p=8; p=2 p=6; p=3 p=12; p=5
321.200 lei 25.000 t 20.000 t 30.000 t p = 5000; p = 10 p = 4000; p = 9 p = 3000; p = 7
351.500 lei 100.000 t 85.000 t 60.000 t p = 500; p = 13 p = 800; p = 112 p = 700; p = 97
Procedeul cifrelor de echivalenta in mrime absoluta

Metodologia pentru calculul costului pe unitate de produs in cadrul cifrelor de echivalenta in mrimi absolute este aceeai cu cea utilizata la indici de echivalenta. Etapele sunt : 1.Echivalarea calculatorie a produciei fabricate prin transformarea ei in unitati de msura convenionale ; 2.Calculul costului pe unitatea convenionala; 3.Calculul costului pe unitatea fizica de produs.
51
Exemplu : Intr-o ntreprindere cheltuielile generate de obinerea produciei ,cantitatile fabricate si parametri utilizai sunt : A= 70000 bucati,B=140000 bucati, C= 175000 bucati. Cheltuielile de producie : 17.640.000 lei, parametrul utilizat este lungimea produselor astfel pentru produsul A 16 cm, B 20 cm, C 28 cm. Sa se calculeze costul pe unitatea de produs finit . Rezolvare : Etapa 1. Echivalarea calculatorie a produciei fabricate prin transformarea ei in unitati de msura convenionale :
Qc = (q p ) j
j =1
QC = ( 70000 x 16 ) + ( 140000 x 20 ) + ( 175000 x 28 ) = 8820000 Etapa 2.Calculul costului pe unitatea convenionala de produs :
n
C uc =
Ch
i =1
Qc
17.640.000 = 2, lei 8.820.000
Etapa 3.Calculul costului pe unitatea fizica de produs : Cj =

CA =
qucj Cuc qj
1.120.000 2 = 32lei 70.000
CB =
2.800.000 2 = 40lei 140.000
CC =
4.920.000 2 = 56lei 175.000
Probleme propuse: Folosind metodologia de mai sus sa se rezolve cazurile 1,2 si 3 prezentate la indici de echivalenta simpli calculai ca raport direct utiliznd cifre de echivalenta absolute.
Indici de echivalenta calculai ca raport invers
Exemplu : Sa se calculeze costul unitar tiind ca , cheltuielile totale 19.550.000 lei din care cheltuieli de prelucrare 14.200.000 lei, cheltuieli materiale 5.350.000 lei. Producia fabricata : produsul A = 12000 kg, B = 28000 kg, C = 45000 kg. Parametrul utilizat : fineea firelor pentru produsul A = 5,5 txt ; B = 22 txt ; C =11 txt. Rezolvare : Etapa 1. Alegerea parametrilor. Alegem ca baz de comparaie produsul A pentru ca are mrimea parametrului cea mai mica .
52
Etapa 2. Calculul indicilor de echivalenta :
kj =
pb pj
5,5 =1 5,5
kB = 5,5 = 0,25 22 kC = 5,5 = 0,5 11
kA =
Etapa 3. Echivalarea calculatorie a produciei fabricate prin transformarea in unitati de msura convenionale : Qc = ( q p ) j
j =1 n
QC = ( 12000 x 1 ) + ( 28000 x 0,25 ) + ( 45000 x 0,5 ) = 41500 Etapa 4.Calculul costului pe unitatea convenionala : Pentru cheltuieli de prelucrare :
n
Cuc =
Ch
i =1
Qc
14.200.000 = 342lei 41.500
pentru cheltuieli materiale :

n
Cuc =
Ch
i =1
Qc
5.350.000 = 129lei 41.500
Etapa 5. Calculul costului pe unitatea fizica de produs : Pentru cheltuieli de prelucrare

Cj = qucj Cuc qj
12.000 1 342 = 342 12.000 45.000 0.5 342 CC = = 171 45.000 CA =

pentru cheltuieli materiale : pentru cheltuieli materiale :
C uc = Chm 5.350.000 = = 63lei Qc 12.000 + 28.000 + 45.000
53
CB =
28.000 0.25 342 = 86 28.000
Costul fizic total pe unitatea de produs va fi : CA = 63 + 342 = 405 lei CB = 63 + 86 = 149 lei CC = 63 + 171 = 234 lei
Se cere: Folosind metodologia de mai sus sa se rezolve urmtoarele cazuri privind calculul pe unitatea fizica de produs prin procedeul indicilor de echivalenta, calculai ca raport invers, potrivit datelor de mai jos: Cazul 1. Cheltuieli totale 293.250 din care: - cheltuieli de prelucrare 213.000 - cheltuieli materiale 80.250 Producia fabricata: - produsul A 18000 - produsul B 42000 - produsul C 67.500 Parametrii utilizai: - produsul A 11 tex - produsul B 44 tex - produsul C 22 tex Indicii de echivalenta se calculeaz in funcie de fineea firelor. Cazul 2. Cheltuieli totale 391.000 din care: - cheltuieli de prelucrare 284.000 - cheltuieli materiale 107.000 Producia fabricata - produsul A 24.000 kg - produsul B 56.000 kg - produsul C 90.000 kg Parametrii utilizai - produsul A 44 tex - produsul B 176 tex - produsul C 88 tex Indicii de echivalenta se calculeaz in funcie de fineea firelor. Cazul 3. Cheltuieli totale din care: - cheltuieli de prelucrare - cheltuieli materiale Producia fabricata - produsul A - produsul B - produsul C Parametrii utilizai - produsul A - produsul B
54
879.750 639.000 240.750 54.000 kg 126.000 kg 200.000 kg 5,50 tex 22 tex
- produsul C 11 tex Indicii de echivalenta se calculeaz in funcie de fineea firelor.
Utilizarea seriilor multiple de indici de echivalen .

Cheltuielile de producie si desfacere se pot repartiza utiliznd mai multe serii de indici . Indicii cuprini intr-o serie pot fi diferii att dup coninutul lor cat si dup modul de calcul de calcul fiecare serie de indici se folosete pentru repartizarea pe produs a cheltuielilor . Metodologia de repartizare este cunoscuta . Costul pe unitatea de produs se calculeaz in final nsumnd diferitele cote de cheltuieli unitare determinate pe articole de calculaie, grupe de cheltuieli cu ajutorul seriilor de indici de echivalenta. Exemplu : Sa se calculeze costul unitar al produciei fabricate de o ntreprindere intr-o perioada de gestiune prin procedeul seriilor multiple de indici de echivalenta simpli calculai ca raport direct avnd in vedere urmtoarele date : Capacitate Fabricta ( kg ) Serii de indici fctie.de greutate 30 15 11,25 fctie.de lungime 25 35 60 9.500.00 11.902.500 21.402.500 Cheltuieli de producie Mat.prime materiale Prelucrare Total
Denum. produs
A B C TOTAL
20000 50000 35000 -
Valoarea consumului de materii prime si materiale se repartizeaz in raport de prima serie de indici iar cheltuielile de prelucrare se repartizeaz in raport cu cea de-a doua serie de indici ( lungimea produselor ). Rezolvare: I. Calculul cheltuielilor materiale pe unitatea fizica de produs : kA = 30 ; k B = 15 ; kC = 11,25 Echivalarea calculatorie a produselor fabricate prin transformarea in unitati de msura convenionale :
Qc = (q k ) j
j =1 n
Qc = ( 20000 x 30 ) + ( 50000 x 15 ) + ( 35000 x 11,25 ) = 1743750 Calculul costului pe unitatea convenionala :

n
Cuc =
Ch
i =1
Qc
9500000 = 5,44 1743750
Calculul costului pe unitatea fizica de produs :

55
CA =
20000 30 5,44 = 163,2 20000
CB =
CC =
50000 15 5,44 = 81,6 50000

35000 11,25 5,44 = 61,2 35000
II. Calculul cheltuielilor de prelucrare pe unitatea fizica de produs : kA = 25 ; kB = 35 ; kC = 60 Echivalarea calculatorie a produselor fabricate prin transformarea in unitati de msura convenionale QC = ( 20000 x 25 ) + ( 50000 x 35 ) + ( 35000 x 60 ) = 4350000 500000+1750000+2100000 =
Calculul costului pe unitatea convenionala :

n
Ch
C uc =
i =1
Qc
11.902.500 = 2,73 4.350.000
Calculul costului pe unitatea fizica de produs : 20.000 25 2.73 50.000 35 2.73 35.000 60 2.73 = 68.25 C B = = 95.55 CC = = 163.8 20.000 50.000 35.000 III. Costul total fizic pe unitatea de produs va fi :
CA =
CtA = 68,25 + 163,2 = 231,45 lei CtB = 95,55 + 81,6 = 177,15 lei CtC = 61,2 + 163,8 = 225 lei
Se cere: Folosind metodologia de mai sus sa se rezolve urmtoarele cazuri privind calculul costului pe unitatea fizica de produs prin utilizarea seriilor multiple de indici de echivalenta. Cazul 1. Cheltuieli totale 13.912.500 din care: - cheltuieli materiale 4.961000 - cheltuieli de prelucrare 8.951.500 Producia fabricata: - produsul A 30.000 - produsul B 75.000 - produsul C 50.000 Serii de indici: - pentru cheltuieli materiale KA = 20; KB = 10; KC = 11
56
- pentru cheltuieli de prelucrare
KA = 25; KB = 30; KC = 50
Cazul 2 Cheltuieli totale din care: - cheltuieli materiale - restul cheltuielilor de producie Producia fabricata: - produsul A - produsul B - produsul C Serii de indici: - pentru cheltuielile materiale - pentru restul cheltuielilor de producie Cazul 3 Cheltuieli totale din care: - cheltuieli materiale - cheltuieli cu manopera Producie fabricata: - produsul A - produsul B - produsul C Serii de indici: - pentru cheltuielile materiale - pentru cheltuielile cu manopera
15.860.000 6.935.000 8.925.000 40.000 kg 60.000 kg 50.000 kg KA = 40; KB = 25; KC = 20 KA = 30; KB = 50; KC = 60
23.815.000 10.400.00 13.415.000 80.000 kg 100.000 kg 130.000 kg KA = 60; KB = 35; KC = 25 KA = 55; KB = 70; KC = 150
3.4.4. PROCEDEUL ECHIVALRII CANTITATIVE A PRODUSULUI SECUNDAR CU PRODUSUL PRINCIPAL

Se utilizeaz pentru determinarea costului unitar pe produs in unitatile care obin din procesul de producie un produs principal si un produs care se considera secundar.
Etapa 1. Se transforma producia secundara in producie principala. Astfel, ntreaga producie devine teoretic produs principal. q qsp = s E Unde: q sp = cantitatea de produs secundar transformata in produs principal; qs = cantitatea de produs secundar;
E = relaia de echivalenta.
Etapa 2. Calculul cantitatii teoretice de produs principal: Q pt = Q p + qsp ' Unde: Q pt = cantitatea teoretica de produs principal; Qp = cantitatea de produs principal.
57
Etapa 3. Calculul costului pe unitatea teoretica de produs principal

n hi C = i =1 Q pt Q pt
Unde: C = costul unitar al produsului principal teoretic Q pt C h = cheltuielile de producie pe articole de calculatie I = numrul articolelor de calculaie.
Etapa 4. Calculul cheltuielilor aferente produsului secundar C C hqs = qsp Q pt Unde:

C hqs = cheltuielile produsului secundar.
Etapa 5. Calculul cheltuielilor aferente produsului principal

C hQp = Chi Chqs
i =1 n
Unde:
C hQp = cheltuielile produsului principal
Etapa 6. Calculul costului pe unitatea de produs principal ChQp CQp = Qp Unde: CQp = costul unitar al produsului principal Etapa 7. Calculul costului pe unitatea de produs secundar Chqs Cqs = qs Unde: Cqs = costul unitar al produsului secundar Exemplu: O sonda petroliera produce 100.000 t titei si 6.000.000 m gaze de sonda. Cheltuielile ocazionate de obinerea ambelor produse sunt in suma de 80.710.000 lei. Producia de gaze de sonda, considerat produs secundar, se echivaleaz cu producia de titei, considerat produs principal, dup relaia: 1000 m gaze de sonda = 1 tona de titei Sa se calculeze costul unitar al produsului principal si al celui secundar. Rezolvare: Etapa 1. Se transforma producia secundara in producie teoretica principala: qs 6.000.000 qsp = = = 6000 tone titei E 1000 Etapa 2. Calculul cantitatii teoretice de produs principal: Qpt = Qp + qsp = 100000 + 6000 = 106000 tone titei
58
Etapa 3. Calculul costului pe unitatea teoretica de produs principal: n Chi i=1 80.710.000 C/Qpt = = = 761,41 lei/tona Qpt 106000
Etapa 4. Calculul cheltuielilor aferente produsului secundar: Ch qs = qsp x C/Qpt = 6000 x 761,42 = 4.568.460 Etapa 5. Calculul cheltuielilor aferente produsului principal: n ChQp = Chi Chqs = 80.710.000 4.568.500 = 76.141.540 lei i=1 Etapa 6. Calculul costului pe unitatea de produs principal: ChQp 76.141.540 CQp = = = 761,41 lei/tona Qp 100.000 Etapa 7. Calculul costului pe unitatea de produs secundar: Chqs 4.568.540 Cqs = = = 0.761 lei/m qs 6.000.000
Se cere: Folosind metodologia de mai sus sa se rezolve urmtoarele cazuri privind calculul costului pe unitatea fizica de produs utiliznd procedeul echivalrii cantitative a produsului secundar cu produsul principal: Cazul 1. Cheltuielile totale 13.912.500 Producia obinuta: - titei (produs principal) 7000 t - gaze de sonda (produs secundar) 900.0000 m Relaia de echivalenta: 1000 m gaze de sonda = 1 tona de titei Cazul2 Cheltuielile totale 20.868.750 Producia obinuta: - titei (produs principal) 20.000 t - gaze de sonda (produs secundar) 1.000.000 m Relaia de echivalenta: 1000 m gaze de sonda = 1 tona de titei Cazul 3 Cheltuielile totale 28.250.000 Producia obinuta: - titei (produs principal) 30.000 t - gaze de sonda (produs secundar) 1.500.000 m Relaia de echivalenta: 1000 m gaze de sonda = 1 tona de titei
59
3.4.5. PROCEDEUL DEDUCERII VALORII PRODUSELOR SECUNDARE (PROCEDEUL RESTULUI, PROCEDEUL VALORII RAMASE)
Se utilizeaz pentru determinarea costului unitar pe produs in ntreprinderile care obin din procesul de producie concomitent un produs principal si unul sau mai multe produse secundare si nu exista alta posibilitate de separare a cheltuielilor pe fiecare produs in parte. Costul unitar al produsului principal se calculeaz conform relaiei:
Chi (qs p) j
CQ =
i =1 j =1
Unde: C = costul unitar; Q = cantitatea de produs principal; Ch = mrimea absoluta a cheltuielilor cuprinse intr-un articol de calculaie; i = articolele de calculaie; qs = cantitatea de produs secundar; p = preul produsului secundar; j = felul produselor secundare; In cadrul acestui procedeu o atenie deosebita se acorda evalurii cantitatii produciei secundare. Relaia de calcul este:
m
(q
j =1
p ) j = (qsu p ) + (qsl p Chs )
Unde: qsu = cantitatea produsului secundar utilizata in interiorul unitii; qsl = cantitatea produsului secundar livrata terilor; p = preul produsului secundar; Chs = cheltuieli suplimentare aferente produciei secundare livrata terilor.
Exemplu: Sa se calculeze costul unitar al produsului principal potrivit datelor de mai jos:
Cheltuieli totale Producia fabricata -produs principal -produs secundar Destinaia produciei secundare: -consumata in ntreprindere -livrata terilor Preul de valorificare al produciei secundare Cheltuieli suplimentare pentru producia secundara livrata terilor Rezolvare: 46210 lei 1000 tone 300 tone 100 tone 200 tone 3 lei/tona 150 lei
Ch (q
CQ =
m
i =1 i j =1
p) j
(q
j =1
p ) j = (qsu p ) + (qsl p Chs )

60
= (100 x 3 ) + (200 x 3 150 ) = 750 lei
46210 750 CQ = 1000 = 45,46 lei/tona
Procednd astfel, nu se asigura cunoaterea structurii costului privind produsul principal si nici al celui secundar. Pentru a se asigura o asemenea structura se defalca totalul cheltuielilor de mai sus pe articole de calculaie si se parcurg urmtoarele etape:
Etapa 1. Calculul ponderii valorii produsului secundar in totalul cheltuielilor de producie, conform relaiei:
m
(q
Gqsj =
j =1 n i =1
p) j
i
Ch
: G = ponderea valorii produsului secundar in totalul cheltuielilor de producie;
Etapa 2. Calculul cheltuielilor produciei secundare pe articole de calculaie, conform relaiei: n Chqs = Chi x Gqs i=1 Unde: Ch = cheltuielile produciei secundare. Etapa 3. Calculul cheltuielilor produciei principale pe articole de calculaie, conform relaiei: n ChQp = (Ch Chqs)I i=1
Exemplu: Totalul cheltuielilor de producie menionat mai sus, in suma de 46210 lei, defalcat pe articole de calculaie se prezint astfel:
1. Materii prime si materiale directe 2. Salarii directe 3. CAS si protecia sociala aferenta salariilor directe 4. Cheltuieli cu ntreinerea si funcionarea utilajelor 5. Cheltuieli generale ale seciei 6. Cheltuieli generale ale ntreprinderii 26 000 10 000 2610 3 000 1 000 3.600
61
Rezolvare: Calculul costului unitar al produsului principal pe articole de calculaie: Denumirea articolelor de calculaie Cheltuieli totale Ponderea Cheltuieli le valorii prod. produciei secundare secundare (Gqs) ( Chiqs) Cheltuielile produciei principale (Chiqp) Canti -tatea de produ s princi pal (Q) 1000
1000 1000
Cost unitar (CiQp)
Materii prime si materiale directe. Salarii directe CAS si protectie sociala aferente salariilor directe Cheltuieli cu ntreinerea si funcionarea utilajelor Cheltuieli generale ale seciei Cheltuieli generale ale unitii TOTAL
26 000 10 000 2670
0,016230 0,016230 0,016230
422,16 162,30 42,198
25577,84 9837,70 2567,80
25,58 9,84 2,57
3 000
0,016230
48,69
2951,31
1000
2,95
1 000 3600
0,016230 0,016230
16,22 58,428
983,78 3541,57
1000 1000
0,98 3,54
46210
750
45460
1000
45,46
Daca dintr-un proces de fabricaie se obin: un produs principal si mai multe produse secundare, structura costurilor se stabilete dup o metodologie similara, separnd din total mai nti cheltuielile privind toate produsele secundare si apoi delimitarea acestora pe produs in funcie de ponderea valorii fiecruia fa de valoarea totala a produselor secundare.
Se cere: Folosind metodologia de mai sus sa se rezolve urmtoarele cazuri privind calculul costului unitar al produsului principal pe articole de calculaie utiliznd procedeul deducerii valorii produselor secundare: Cazul 1. Cheltuielile de producie 1. Materii prime si materiale directe 3060 lei 2. Salarii directe 1600 lei 3. CAS si protecie sociala aferenta salariilor directe 468 lei 4. Cheltuielile cu ntreinerea si funcionarea utilajelor 425 lei 198,10 lei 5. Cheltuielile generale ale seciei 6. Cheltuielile generale ale ntreprinderii 381,50 lei Producia fabricata A = 800 tone produs principal B = 300 tone produs secundar din care 100 tone se consuma in ntreprindere si 200 tone se livreaz terilor. Preul de valorificare 2,4 lei/tona. Cheltuielile de desfacere pentru producia secundara livrata terilor sunt in suma de 125 lei. Cazul 2. Cheltuielile de producie 1. Materii prime si materiale directe
62
4340 lei
2. Salarii directe 1900 lei 3. CAS si protecie sociala aferenta salariilor directe 452 lei 4. Cheltuielile cu ntreinerea si funcionarea utilajelor 637,50 lei 247,10 lei 5. Cheltuielile generale ale seciei 6. Cheltuielile generale ale ntreprinderii 472,20 lei Producia fabricata A = 900 tone produs principal B = 420 tone produs secundar din care 180 tone se consuma in ntreprindere si 240 tone se livreaz terilor. Preul de valorificare 3,30 lei/tona. Cheltuielile de desfacere pentru producia secundara livrata terilor sunt in suma de 2.40 lei.
Cazul 3. Cheltuielile de producie 1. Materii prime si materiale directe 65.10 lei 2. Salarii directe 33.50 lei 3. CAS si protecie sociala aferenta salariilor directe 8.78 lei 706,25 lei 4. Cheltuielile cu ntreinerea si funcionarea utilajelor 5. Cheltuielile generale ale seciei 320,73 lei 6. Cheltuielile generale ale ntreprinderii 508,38 lei Producia fabricata A = 900 tone produs principal B = 600 tone produs secundar din care 200 tone se consuma in ntreprindere si 400 tone se livreaz terilor. Preul de valorificare 4,75 lei/tona. Cheltuielile de desfacere pentru producia secundara livrata terilor sunt in suma de 585 lei.
63
BIBLIOGRAFIE
Ristea, M i colectiv Ristea, M Ristea, M i colectiv Ristea, M Ristea M., Dima M. Ristea M Octavian Bojian Gheorghe Crstea Oprea Calin Contabilitatea ntreprinderii, vol. I , Editura Mrgritar, Bucureti, 1997 Contabilitatea societilor comerciale, vol. I, editura C.E.C.C.A.R, Bucureti, 1995 Contabilitatea societilor comerciale, vol.II, editura C.E.C.C.A.R, Bucureti, 1996 Metode i politici contabile de ntreprindere, Editura Tribuna Economic, Bucureti, 2000 Contabilitatea societilor comerciale, Bucureti, Editura Universitar, 2002 Normalizarea Contabilitii, Ed. Economica, Bucuresti. 2002 Contabilitatea intreprinderilor. Contabilitate financiara. Contabilitate de gestiune, Editura Economica, Bucuresti, 1999 Calculatia costurilor, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1980 Contabilitatea de gestiune, Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 1985 Standardele Internaionale de contabilitate , Ed Economic, Bucureti, 2001 Contabilitatea financiara romaneasca armonizata cu Directivele Contabile Europene i standardele Internaionale de Contabilitate , Editura. Intelcredo Deva, 2002 Politici i opiuni contabile, Editura Economic, Bucureti, 2002 Sisteme contabile comparate Normele contabile internationale, Ed. Economica, Bucuresti 2000, Tratat de Contabilitate, vol. I si II, Ed. Economica, Bucuresti 1998, Ghid privind intelegera si aplicarea Standardelor Internationale de Contabilitate, Ed. CECCAR, Bucuresti 2002, Contabilitatea si Calculatiile in conducerea intreprinderii, Ed. CECCAR, Bucuresti. 2003 Contabilitatea romaneasca armonizata cu Directivele CEE, Ed. Intelcredo, Deva 2003 *** Legea Contabilitii nr. 82/1991 republicata,cu modificarile si completarile ulterioare *** Standardele Internationale de Contabilitate, Ed. Economica 2002, *** Legea nr. 571/23.12.2003 privind Codul fiscal 2002-2005: Adevarul Economic; Finante, Credit, Contabilitate; Economistul; Tribuna Economica; Contabilitatea, Expertiza si Auditul Afacerilor.
Pop, A..
Feleag, N., Malciu, L. Feleag, N Feleag, N., Ionascu, I. Dutescu, A. Cristea ,H. Pntea, P.
Reviste de specialitate
64
CUPRINS
CAPITOLUL 1 CONCEPTUL, OBIECTIVELE I METODA ............................................................................... 2
CONTABILITII DE GESTIUNE ........................................................................................................................... 2 1.1. NOTIUNEA SI SFERA DE CUPRINDERE A COSTURILOR SI CONTABILITII DE GESTIUNE ....... 2 1.2. CLASIFICAREA PRODUCIEI SI IMPORTANTA ACESTEIA PENTRU CONTABILITATEA DE GESTIUNE ............................................................................................................................................................... 2
1.3. CLASIFICAREA CHELTUIELILOR DE PRODUCIE ................................................................................. 3
1.4 PRINCIPIILE CALCULAIEI COSTURILOR. ................................................................................................ 5 CAPITOLUL 2 ORGANIZAREA CONTABILITII DE GESTIUNE SI A CALCULAIEI COSTURILOR ..... 7 2.1. CONTURILE DE GESTIUNE. CONTINUTUL ECONOMIC. FUNCTIA CONTABILA............................. 7 2.2. ETAPELE METODOLOGICE PRIVIND CONTABILITATEA DE GESTIUNE SI CALCULATIA COSTURILOR DE PRODUCIE ............................................................................................................................ 9 2.3 METODE DE CALCULAIE A COSTURILOR ........................................................................................... 11 2.3.1 METODA GLOBALA DE CALCULAIE A COSTURILOR ................................................................. 11 2.3.2 METODA DE CALCULAIE A COSTURILOR PE COMENZI ............................................................ 25 CAPITOLUL 3 PROCEDEE DE CALCULAIE A COSTURILOR ...................................................................... 26 3.1 PROCEDEE DE REPARTIZARE A CHELTUIELILOR INDIRECTE. ......................................................... 26 3.1.1 FORMA CLASICA A PROCEDEULUI SUPLIMENTARII.................................................................... 26 3.1.2 FORMA CIFRELOR RELATIVE DE STRUCTURA A PROCEDEULUI SUPLIMENTARII .............. 33 3.2. PROCEDEE DE DELIMITARE A CHELTUIELILOR DE PRODUCIE IN VARIABILE SI FIXE .......... 33 3.2.1.PROCEDEUL CELOR MAI MICI PTRATE ......................................................................................... 34 3.2.2. PROCEDEUL PUNCTELOR DE MAXIM SI MINIM ........................................................................... 37 3.3. PROCEDEE DE EVALUARE SI CALCULAIE A COSTURILOR PRIVIND PRODUCTIA DE FABRICATIE INTERDEPENDENTA .................................................................................................................. 38 3.3.1 METODA REITERRII .......................................................................................................................... 38 3.3.2 PROCEDEUL ALGEBRIC ....................................................................................................................... 43 3. 4. PROCEDEE DE EVALUARE SI CALCULARE A COSTURILOR PE UNITATEA DE PRODUS ........... 44 3.4.1. PROCEDEUL DIVIZIUNII SIMPLE....................................................................................................... 45 3.4.2. PROCEDEUL CANTITATIV .................................................................................................................. 45 3.4.3. PROCEDEUL INDICILOR DE ECHIVALEN ................................................................................... 47 3.4.4. PROCEDEUL ECHIVALRII CANTITATIVE A PRODUSULUI SECUNDAR CU PRODUSUL PRINCIPAL ........................................................................................................................................................ 57 3.4.5. PROCEDEUL DEDUCERII VALORII PRODUSELOR SECUNDARE (PROCEDEUL RESTULUI, PROCEDEUL VALORII RAMASE) ................................................................................................................. 60 BIBLIOGRAFIE ..................................................................................................................................................... 64
65

Conta de Gestiune

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Conta de Gestiune

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ACADEMIA COMERCIAL SATU MARE

CONTABILITATE DE GESTIUNE SI CALCULATIA COSTURILOR

CAPITOLUL 1 CONCEPTUL, OBIECTIVELE I METODA CONTABILITII DE GESTIUNE

1.2. CLASIFICAREA PRODUCIEI SI IMPORTANTA ACESTEIA PENTRU CONTABILITATEA DE GESTIUNE

1.3. CLASIFICAREA CHELTUIELILOR DE PRODUCIE

CAPITOLUL 2 ORGANIZAREA CONTABILITII DE GESTIUNE SI A CALCULAIEI COSTURILOR

pe seama cheltuielilor efectuate ( se crediteaz numai la sfritul lunii) (cont 921 )

901 Decontri interne privind cheltuielile

120000 72000 48000

% 922 CE Cheltuielile activitilor auxiliare 922 CA Cheltuielile activitilor auxiliare

901 Decontri interne privind cheltuielile

12000 9000 3000

924 Cheltuieli generale de = administraie

901 Decontri interne privind cheltuielile

922 CA Cheltuielile activitilor auxiliare

922 CE Cheltuielile activitilor auxiliare

922 CE Cheltuielile activitilor auxiliare

20000 12000 8000

922 CA Cheltuielile activitilor auxiliare

8000 4800 3200

La sectorul administrativ si de conducere centrala electrica :

924 Cheltuieli generale de = administraie

922 CE Cheltuielile activitilor auxiliare

La sectorul administrativ si de conducere centrala de apa :

924 Cheltuieli generale de = administraie

922 CA Cheltuielile activitilor auxiliare

921 S1 Cheltuielile activitii de baz 921 S2 Cheltuielile activitii de baz =

= 923 S1 Cheltuieli indirecte de producie 923 S2 Cheltuieli indirecte de producie

180 360000 207354 152646

% 921 S1 Cheltuielile activitii de baz 921 S2 Cheltuielile activitii de baz

933 Costul produciei in curs de execuie

= 901 Decontri interne privind cheltuielile

933 Costul produciei in curs de execuie

921S1 Cheltuielile activitii de baz D C

922CE Cheltuielile activitilor auxiliare D C

922 CA Cheltuielile activitilor auxiliare D C

3600 3000 900 3000 3100 13600

2500 8000 3100

923 S2 Cheltuieli indirecte de producie C

12000 84000 24000 7200 24000 12000 4800 84000 84000

9000 61600 18000 5400 18000 8000 3200 61600 61600

924 Cheltuieli generale de administraie D C

901 Decontri interne privind cheltuielile D C

320000 40000 54000

42000 6000 416000 416000

320000 360000 40000 360000 360000

360000 320000 40000 360000 360000

54000 54000 54000 54000

Exemplu de utilizare a conturilor de gestiune

901 Decontri interne privind cheltuielile

8.000 5000 3000

901 Decontri interne privind cheltuielile

4750 750 2500 500 1000

901 Decontri interne privind cheltuielile

410 000 lei 18 000 lei 50 000 lei 22 000 lei

421 Salarii personal

500 000 lei

901 Decontri interne privind cheltuielile

500.000 410000 18000 50000 22000

4371 12500 lei omaj angajator

4313 35 000 lei cass angajator

4315 2500 lei fd.risc si accidente

446 3750 lei alte impozite si taxe

125.025 lei 5490 lei 15.250 lei 6735 lei