Lucian Blaga (n. 9 mai 1895 la Lancram, langa Sebes, d. 6 mai 1961 la Cluj).

Filozof, jurnalist, poet, dramaturg, traducator, profesor universitar si diplomat roman, personalitate culturala majora a Romaniei interbelice. In anul 1936 a fost numit membru titular al academiei Romane. Urmeaza scoala primara germana in Sebes (1902-1906) si liceul "Andrei Saguna" in Brasov (1906 -1914). Debuteaza in ziarele aradene "Tribuna" cu poezia "Pe tarm" (1910) si in Romanul cu studiul "Reflectii asupra intuitiei lui Bergson" (1914). Urmeaza cursurile Facultatii de Teologie din Sibiu si Oradea (1914-1916). Studiaza filozofia si biologia la Universitatea din Viena (1916-1920), obtinand titlul de doctor in filozofie si biologie. Revine in tara in ajunul Marii Uniri. Publica la Sibiu placheta de versuri "Poemele luminii" si culegerea de aforisme "Pietre pentru templul meu" (1919). Prima drama, "Zamolxe", ii apare in ziarul "Vointa" (1920). Academia Romana ii decerneaza Premiul Adamachi pentru debut (1921). Universitatea din Cluj ii premiaza piesa Zamolxe (1922). I se tiparesc primele traduceri de poezie in limba germana in revista cernauteana "Die Brucke" (1922) ( Podul). Redactor la ziarele "Vointa" si "Patria", membru in comitetul de directie al revistei "Cultura", colaborator permanent la publicatiile "Gandirea", "Adevarul literar si artistic" si "Cuvantul" (1922-1926). Academia Romana ii confera Marele Premiu C. Hamangiu pentru "opera dramatica si poetica" (1935). Este ales membru activ al Academiei Romane (1936). Dupa Dictatul de la Viena se afla in refugiu la Sibiu, insotind Universitatea din Cluj (1940-1946). Conferentiaza la Facultatea de Litere si filosofie din Cluj (1946-1948). Are un rol major in educarea tinerilor care fac parte din "Cercul literar de la Sibiu" si o influenta majora asupra lui Ion Desideriu Sarbu. Personalitate impunatoare a culturii interbelice, Lucian Blaga, personalitate polivalenta, umanist, filosof, scriitor, profesor universitar, diplomat, a marcat literatura si filozofia prin elemente de originalitate ce l-au inscris in universalitate. Copilaria i-a stat, dupa cum marturiseste el insusi, "sub semnul unei fabuloase absente a cuvantului", viitorul poet - care se va autodefini mai tarziu intr-un vers celebru "Poetul Lucian Blaga e mut ca o lebada" neputand sa vorbeasca pana la varsta de patru ani. Primele clase le-a facut la Sebes (1902 - 1906), dupa care a urmat Liceul "Andrei Saguna" din Brasov (1906 - 1914), unde era profesor ruda sa Iosif Blaga, autorul primului tratat romanesc de teoria dramei. Sistemul filosofic blagian este idealist si se bazeaz pe dou principii: misterul si Marele Anonim. Este suprasaturat de metafore si de concepii

speculative, plin de capcane si desisuri metafizice. Lumea e saturat de mistere, car pot fi: latente, deschise, atenuate, permanentizate sau poteniale. Gnditorii s-au speriat de mister, precum grecii antici de haos, sau crestinii de pcat. Misterul e categoria fundamental a filosofiei lui Blaga, asa cum este ideea la Platon, monada la Leibniz, categoria la Kant, logosul la Hegel, sau voina la Schopenhauer. Misterul este obiect de cunoastere, dar si resort intim al culturii, al religiei, al artei; n acelasi timp, este articulaie fundamental a existenei nssi. Cunoasterea poate fi paradisiac (prin care Blaga nelege cunoasterea nchis n sine, mulumit de sine, netulburat de ndoieli si probleme; este atasat si fixat la obiect, avnd vocaia rigorii si a certitudinii; am numi-o cunoastere stiinific). Cunoasterea luciferic se detaseaz de obiect, fr a-l prsi, situndu-se n planul misterelor; ea provoac despicarea obiectului, o criz a acestuia, rpindu-i echilibrul luntric. O parte se arat fanicul , alt parte rmne ascuns cripticul ; n felul acesta misterul se permanentizeaz, devenind, uneori, mister mai mare. Aceasta este cunoasterea intuitiv. Marele Anonim este un gardian al misterelor, care ne mpiedic s destrmm ceaa deas a misterului cu ajutorul cenzurii transcendente. Marele Anonim este misterul existenial central. n sens mistic, acesta este echivalentul Divinitii; n sens metaforic, este absolutul. Acesta se refuz omului, mpiedicndu-l s cuprind, n chip pozitiv si absolut, misterele lumii. Cenzura transcendent nu-l exclude pe om de la cunoastere, ci de la cunoasterea absolut. n sfera misterului ptrunde prin intuiie, aceasta aducnd dup sine o cunoastere absolut a obiectelor, spre deosebire de inteligen, care nu pricepe dect durata, prin mijlocirea imobilitii; intuiia se plaseaz n interiorul duratei constiinei. Altfel spus, intuiia are darul de a ne introduce n esena unic a obiectelor. Ca surs a ntregii cunoasteri, Marele Anonim stimuleaz si determin cunoasterea, fiind stimulent si frn n acelasi timp. Nu putem vorbi de creaia lui Blaga fr a aminti de teoria spaiului mioritic, a determinantelor stilistice fundamentale ale teritoriului romnesc. Blaga crede c minunata cultur a poporului nostru are o matrice stilistic, ce s-ar caracteriza prin: orizont dezmrginit, afirmare defensiv a vieii, geometrism, stilizarea abstract a formelor, participare magic-activ la existen si mplinire n post-existen. Fenomenul definitoriu al unei culturi este stilul, determinat de factori inconstieni, abisali. Inconstientul se formeaz ntr-un peisaj care-i imprim pentru totdeauna ritmul su. Cultura romneasc este determinat de spaiul mioritic, un orizont care descinde din plai si se nfiseaz ca un plan ondulat, cu alternan ntre deal si vale. Toat poezia lui Blaga prezint un filon de continuitate, o matc unic de germinaie. Substana filosofic face din poezia lui Blaga o manifestare spiritual de mare for cognitiv si o cale de intrare, simetric si convergent cu cea a filosofiei, n acel impresionant monument de gndire si simire pe care l-a izvodit geniul su, bntuit de nelinistile metafizice ale

cunoasterii, de setea nprasnic de a ptrunde ct mai adnc n tainele lumii. Lucian Blaga reprezint cazul rar al unei opere organice unitare, n care exist un permanent circuit valoric ntre planul poetic si cel filosofic, n care poezia este gndit si plsmuit sub imboldul unor adnci si nelinistitoare ntrebri metafizice, deci, n perspectiv filosofic. n acelasi timp, filosofia este gndit si construit precum o catedral de idei-metafore, de ideiimagine, deci ca o construcie deopotriv teoretic si artistic, n care orizontul mitic se suprapune celui istoric. Autor al unei opere literare si filosofice impunatoare, creator al unui sistem original de gandire, Lucian Blaga este cea mai complexa si fecunda personalitate a culturii romane din perioada interbelica.