1 j3

OPTIMIZATOR
BIOWGIC

1
1

"Iz. VALENTIN PABCU,

au., v.

Propunem ctUlorBor revistei un

monta electronle Interesant, carlt
.jutA a recuperarea dUp elon fizic
sau Intelectual, prin opllmluf9a
funqlilor biologica, folosind efec
lui de bioaferanl8\le Invers (blO
feedback).

1.

GENERALITATI

Aa cum am artltal 10 unele arti

cole
anterioare
("Electrostimula
rea" ,1 ,.Detector de puncte In acl.l
punchllll). putem splJn& cA fum;:i
lIe bloglce ale organelor Interne
:inl ..1;:'010 pe ln1'....9<1 sup,afal a
corpului uman sub forma unor pC
ten\lale electrice, care aper In dife
rite puncte cutanat&. Electroence
'.Iogralul (EEO), alectrocardiogr.
lui (EK GI ' electromigralul (EMG)
IInl doar teva din aparatele medl
eat" de diagnostic. It cror funcio
nare $fi bazew pe miisurarea si In
registrarea acestor potentiale. Oin
tre acestea. ne vom refer) n citeva
e... vlnl& 1. EEG.
Activltatee ehimle! din neuron si
In special rePllrtla ianllor de sOdiu
(Na) ll,lotasiu (K ) aste strins legalA
de actlv,tetea ectriCl1i i are ca re
zultat aparia acestor pote"llale
electrice pe pIelea capuluI. Acaste
palentlale sint captate cu ajutorul
unor elactrozl adal djsp1 pe
culla cranlani. Prelevarea lor se
poetEI faCEl blpoIElr , eu doi eleetrozl
activi, NU monopol ar, cind doar un
electrod este activ EA). Iar al doilea
este de referlnti EA). acesta din
urml urmind a fi dispus undeva pe
o zoni Indllerent a capului sau pe
loQul urechiI.
Inregistrarea
semnalelor
nervoase
pe
encelalogrami
este,
astAZi. o practi cj curentA In medi
cina moderni. In funcie de frec
venta .1 ampl!tl,ldlnea lor, aceste

;amnala au lost cluiticate aupa

eum urmeazA:
- undele "delta" (02-3.5 Hz
V) caracterlzea:! 514rl e
de somn profund:
- unclele theta" (4-7,5 Hz i
30--70 V) se" Intilnesc la copII i In
stArile de stras emional:
- undele "alphs" (6-12 Hz ,1
20-100 V) caracterizea:! repau
deconectartla) in
sul (Iin;tif&il.
stArile de veghe;
- undale _bata" (16-28 Hz ,1
16-20 pV) au fosl Inial afectal$
activitAIl1 cerebrale, dar "tAzi se
corl1llder CI1i ele apar mal degraW
la repausulln stare de veghe, ca i
undele alfa.
Clasificarea undelor dUpii frec
V6nti nu este foarte preci!ll1i, ea di
ferind de la un autor la altul, dar
eKlslli concluzii ferme In ceea ee
privettl stArile biologice pe care le
caracteriuazA. In fillura I se dau
formele diferitelor unde.

4O-tOO

l'

Cea mal dlscutal4 und a creieru

lui esle unda alfa. Se presupune cIl
ritmul alfa este tn corespondef1!i cu
starea n&fV08!l11i care /TI8OIlne 1tlC1t
te<1\a bloiOIIlc a organismului, S-a
elemonstrat CI1i cu cit omul este mal
iln,tit. mal calm, cu atit pe traseul
encefalogramel apare mal Pf'&llnant
ritmul all a. Dar star", de lin.ie pe
ca" o dorim cinci ne odihnim poatEl
li <:ioar una sublectivil_ Bil\8 ar li SIli
tim dac, atunci cinci ne odihnim, In
,tarea de veghe (fiii sA dormim),
c"lerul np$tru emite Intr...devi:r
unde alfa. In acest scop trebuie !lI1i
le captm ,1 sA le tacem audibile I n .
easei, Dar realizlnd acest lucru, am
creat 10todatA i aferenla\la Inver"
cIeoarece, o dat' aparute In cti,
undele aUa Inllue"leazli organit
mul printr-o reale blolOlllci ,I ast-

BOLOMETRU
In". M. taTRATa, C...lov.

Bolomatrele !lin! terml loar e cu

strat subire corl'strulte din material
OlCldlc Hmlconductor. Ele !IInt de
tectoare termice totale pentru ra
dl8\lile In InfrarOfu cu lungimi de
und cuprinse Intre 0,75 i 40 "m,
Se lace precizarea e! orice corp
emite rlUe InfrarOfIl, Iar Intensita
tea fluulul depinde de mrimea
temperaturil, Bolometrul este destI
nat teledetecllel temperaturll In
aparatura de control i In aparatura
de msurare a temperaturil f6r

conlact.

Particularitatea

bolcmatrulul

este

ci. msurarea temperatu1 se face la

dlata,,', ceea ce II oferA pa..lbllita
tea da a fi utilizat In orice mediu;

obiectele mia.urale pot fi sub orice

palaMlial, Iir corpurile pot fi i In
millcare. O alt destinaia pe care o
poate avea esl9 lelecomanda In in
!rarOfll. Teleeomenzile in Infrarou
se folOHSC In locul I9lecomenzilor
In ultrascurte ,1 ullrasunete.
8olometrul cu lermlstoare
se
obine prin depunerea unor straturi
subtiri ele material OlCidlc sinteriu!

10

(1-3 "m) folosind tehnici speciale

(radiolrecva"li). Substratul depu

neril este lormat din SIO, (euaJ).
AI,O" BaC, 1.490 etc. Un element
bolometrlc a ,
r dimensiuni foarte
mici. cca I mm .
Un bolometru are doul elem8flte
incapsulate Inlr-o capa.ultl de tran
zistor T8S a"'nd capacul prevAzut
eu un orUiclu 0 2 mm.
Unul din elementele bolometriee
este plasat In dreptul orlflciul."l,
celtllalt fiind acoperit de capac. In'
fillura 1 S8 vid elemantele bolome
tnee i capsulele In care sinI mon
tate, Elementul 1, 2 este cel activ,
adicA cel din dreptUl orifiCiulUi au
pus la radl8\ii, Iar alementul 3. 4
este cal mascat. Intre elementul bo
lometric Iradiat adicA acela din
dreplul orificiului, ,1 cel acoperit sa
stabiletle o dileranlA de rezister'l!A
electriCl1i dep<:lndent de energia ra
dianlli ce cade p<:I elementul epu$.
Aceasta este urmarea faptUlui c
oxidlc
materialul
semiconductor
este un bun absorbant de radi8\ii.
La noi in latA se construiesc bolo-

13:::28Hl
_

8 -12 Hz

S-7,SHz

0,2-3,SHI

se me"llne starea de repaus I

sistemului nervos cenlral. caracte
rizati tocme; p!"ln acelBall I unde
Ifa pe care le-a emis.

fel

2.

PRINCIPIU DE FUNCTIONARE

Deoarece
semnalele electrice
pl"odu9B de creier au nlyeluri mici, de
ordinUl microvollllor. treoole ea,
Inainte de utillure, s le amplificm.
ca amplnicator de 'n!..re $8 folo
sete un tranzistor cu coellclent de
ampllfica,e ""'''' I zgomot rodus.
Amplifi"",tor dllerenjlal compen
",t din EEG este subStituit, In cazul
nostru, cu un ampllficalor selectiv,
care amplific doar frecventele de
In leres (6-12 Hz), eten l,jnd sufi
cient frecventele celorlalte ritmu r i
delia i theta). Semnalul aiIa
e din acest amplificator selectiv
modulll&Z In frecveMli un semnal
audio generat de un multivlbrator
cu funCllonare continuA pe frec
venta de 700 Hz i In casei se aude
un tremolo apeclfic. In concluzie,
atunci cind IIp$It$C undela aiIa. In
tl se aude un sunal cu frecveMlI
constant, Iir II aparle aceslorl
frecveMla sunelulul Incepe sA de
vlaze or In ritmul alfa. ob\lri'ndu
ae un ilfect de tremolo,
Pentru Culegerea blopoteMllale
lor S8 folosesc doi eleetrOlI: elec
!rodul de refe r lnti (EA), care se
lea!l!l la lobul unei urechi, ,1 elae
Irodul activ (EA), care se dispune In
unul din punctele de pe cap Indi
cate In figura 2.
Punctul din mijloc este ehlar
punctul VGI9 din acupuncturA, nu
mit i punctul memoriei i aten
"
Ilei": el aste situat In dapresiunea
aflat cu a lime de deget mai jO$
de cre tetul capu luI .

jbeta,

APARATULUI

""'{'

H
,

3. DESCRIEREA

Blopotentialele colaetate de eiee

Iroz.i ainl adu", la apa,al (Iig. 3)
printr-un cablu ecranat (ecranul la
EA) i aplicate pe baza tranzistoru
lui T, (BCI09) care trebuie ales ast
fel I nd t s aibA le. razldual cit mai
mic i fJ cit mal mare. Cu ajutorul
potentiomatrului P, din emitorul
"Iranzistorulul T, se stabilete am
plificarea (Hnslbiiitataa), Seml\Blul
amplificat se la din colectorul tran
zistorului T, prin R, i se apllCl1i la
intrarea
circuitului
Integrat CI,
("A 74t), Acest Inl8\l(at este mon
tat ca amplificator selectiv (filtru
ectlv) cu fracveMla de trecere mijlo
cie de 10 Hz. In acest Iei. dupa Inle
g raf lint Itlsate sA traaCl1i numai un
dele alfa, calelilla unde fIInd tiate.
Carac teristica ele ff8C\'eMl' a acee
tul filtru depinde de p recizia ele
mentelor pasiva Ro, R" C , i C
trebuie :IIi albe toierer'l!l de 1'110. n
caz contrar se poate ca montajul !lI1i
nu semnallzeze undele alfa ci, de
eKemplu, undele theta. DacA se res
paetA o valoare atrleti pentru com
ponentele amintite, &eml\Blul va con111\8 numai unele aIIa la la!irea din In
tegral bine1reles In ipot8l8 ci ele
snt emisa de cfltB!'.
Urechea umana sesaeazA frec
veMlel e de la 16 Hz la 20 kl-Iz i de
alcl concluzia ca undele alfa nu pot

$tJc!iulle
r" p$vl';

Eftm,,,t,
IxWmQ1r/'

matre la Inslltutul de Fizica i Teh

nologia Materialelor Bucureti. Bo
lomatrala au urmAtoarele caracte
r.istict
- dlmenslun811 eft!v4 a ele
mentulut 0,8 0.5 mm :
- dimensiunea zonei active r.
elementului activ. 0.5 K 0,5 mm :
- tenaiu de alimentare a punii bolometriee: 20--80 V c.c.:
- rezistenta electrlCl1i pe ele

ment: 4C1O-8OO kJl:

- coaliciantul de variacie a ""it-

( * :;;}:

18f1Iei eu lamparatura ",.=

'

Intre 4 ,i 5"" pe C.
Sensibilitatea (S
este raportul
dlntra semnalul de eire din puntea

Caprula

ved,,. d,

us

bolometrle! i energia termica

dentA pe bolometru.

Inci

Oalectlvitatea _reprezint depen

da"la puterii de zgomot de sup..fala sensiblltl a bolometrulul: O ,.
A"
-"

unde A"

este aria sensl1tl

a bolometrulul
Constanta de Ilmp este timpul de
lispuns al bolomelrului. adicA tim
pul In care ITI/Isoara temperatuI8
realii a oblectulu l t eatat
Bolometrele se folosesc In termamatre sau In5tal8\il de Inlraoo
mand4 numai In punte bolomatric.
Puntea este de tip Wheatstone, dar
cu denumirea de bolometric de la
Introducerea In br8\ele sala a eleTEHNIUM

11/1984

."

.L ":/

"

1,2M

ec;.;
"

.,
'2 'IOIJ.F
"

...
,.

..

M.!...
4,lKl>.

'.

2.1

e-

:---.t___

"

f....

!,U
uf

.-(,iV1

Jt

z....=

( Il )lU1
.

,
[4

HV

e
T1

R11

renlll\ie Invers), semnind cu t.e

moloul unel or9' electronice.
Sunetut modulat In frecvenlil. de
la ieirea lui CI" este trimis prin R"
,1 C, la potenllometrul P1 care re
gleazl amplitudinea. La Ieire se
VOI" conec'" cti de mare Impe
dan sau, printr-un adapto., altfel
de cti.
Se poata obiecta c tonul conti
nuu ar putea perturba procEl$ul de
linitire, de odihni", a pacientului al
ca ar li mal bine ca multivibratorul
sA lie pornil de ritmul aiia. Ia apa
rla acestuia. EI bine. nu. Un asa
menea generator El$la mei pln eli-

,
,

......
>'"
N,
3K

M.-

== ===rF'E'f 'f
3 1= :!!='i' ,,;::b
F

A<f..-

ti/i

,
,
,

'"

,.

:;

Fig. 3: Schema optlmlDlorului

biologic. Nl,!merotar.. termlNl
Ior
cGrHpunda
Intagratulul
,,"741 In ClIp"," DIL (duel In
line) CI,! 24 terminale.

I::.lectro:1I se const.ulesc din Inox

sub forma unor discuri cu diametrul
de s-a mm; cel Indiler&nt poiIte li
mal mare. Ia geomet ria lobulul ure
chii. Fixarea ER (indI18l"ent) se face
uor. lolosind laucoplast. Pentru fi
urea celui activ (EA). se va Inde
pdrta pe cit posibil prul de pe unul
din punctele Indicate in figura 2 $1
dup aezarea eleclrodulul se pune
deasup.a o band de cauciuc, care
sA treac orizontal peste f.unte:
aceasta nu trebuie sA fie prea
stllns. Este bine dac Int.e elec
trozi $i piele se pune pestii conduc
toare, c a 'l a
Locul cu cea mal mare actlvltata
aiia dileri de la un subiect la altul.
Se VI alege prin taton.i cel mal

mentelor bolometrulul. Pentru ca

sensibilitatea s fie mal mare. este
necesar ca lIuul de InfrarO$li s lIe
concentrat pe supralllla bolome
Irulul cu ajutorul unul sistem optic
Cl.! lenllie sau oglinzi. c a In ligura 3.
In figura 2 se d schema unul ter
mometru cu bolemetru. Ea este format din punte bOlemetrlc, rB$*"
tor, amplificator ,1 mlcroampermeIru pentru afiere.
Puntea bolometrlc este previ
zut! cu poteniometrele Pl. P2 pen
tru reglal lin. Alimentarea se !ace de
la o sursa dublll ( t2 V). COnsumul
pentru termomelru este de cel mult
2 W la msurarea maxima. Termo

R,

",.
_,,11"Q1tv
.."

--

+o,

h
i..

""
,

'Ir
TEHNIUM 11/1984

"

4. UTILIZARE. VERIFICARE.
EFECTE

,V

N,

"l.
1/).

"

"

cient d_rece lubiectul deconec

tat, apropiindu-se traptat da starea
al!a, va II mal repede scos din
aceasl! stara la aparla bru a
tonulUI; pe cind. dacii procesul
odihniri; .... alincil pe fondul tonv
lui. aparia treptat! a ritmului aIIa.
deci a acelui tramolo din C8 In ce
mai intens. esla mal JliIIln stinj&ni
toar8. Tot lI$a. subiectul se :poate
nui treptat cu preze",a cqtilor
i electrozllor; In lond. Ia encelaler
grai este o situaie asemAntoare,
eleel.azii Ilind Ioane mul

.,r

fi ascultatll. le vom pune In evi

dBf1lA Idndu-18 s module21:! In
Irecverll' un 1011 audio generat de
circuitul Integral CI (jlA741) In
montal de multlvibrator. Cind nu
sint unde aUa. acest circuit,. gen.
(eaz
unde
drephmghlulare cu
frec_linia de 700 H (nota Fa) i fee
torul de I,lmplere 113-115. CII In
!igura 4. Aparla unda10r alfa, In
timpul
deeonectrll
subiectului.
produce la Inceput uoare modifl
cirl ale frecvente; sub forma unul
tremolo, mal l n1l1 pin S(!slzabil i
care devine tot mal Intens $1 mai
pIIIcut (prin fenomenul de bloafe-

22nf

'"L'\

R,

'u

)lA

...

"
m,'

Jlo

/'"'

.I

"

..,

l1

R,

't:;---C

'"

1 Snf

do
O!,

;.<, (("
! , " '
:;/
R

S,1KO

M7 ,ll1tl.
"

" ,/,;

j,:;:;--.
"'".

..

"

"
"
"

IIA1'

tII

:
,v

..

-II'

ellcace dintre cele trei puncte pen

"" "elica.ea eleclrodulul pcti.
Du'
ecranat al acestora se Introduce 1n
mufa corespunzatoare de pe apa
rat. se pun clila Si se deschide
aparatul cu P1 pe pozia de maxima
sensibilitate P, IOtr-o pozle care
sA produca un sunel de intensitate
convenabil. SUbiectul va alege o
pozie comod de odihnire. de pre
feri", culcat. Intr-o camar cores
punztoere.
Dac
mLl$chil
sint
scoi din starea de Incordare ,11
dac subiectul se va concentra
doar pe ascultarea acelui sunet
plcul. dUp 2-5 minute, sunetul
va trece treptat In tremOlO. semn cii
a aprut ritmul aIIa caracteristic
odihnei In stare de veghe. edina
va dura 15--20 de minute i este re
comandat s lie tcul mcar o
edinl! pe zi. Dac mai multe n
cercri nu conduc le aparla acelui
t.emoloD. Irebuie verilicat aparatul.
d1 el nu este atit de compJlcat In
cit sA nu funcioneze de 18 prima n
c....care. Verificarea se lace astfel:
- la unirea eleetrozlof trebuie
s se eud un pocnet;
- atingerea i deprtarea repe
tat II electrozilor trebuie sA pro
duc o varlll\le de ton In cti.
Schema circuitului Imprimat esla
dat In "gura 5.
Utilizarea unul asemenaa aparat
conduce la o odihnire rapid si
foarte ellcient a organismului, In
special dUp elorturl mari (spor\M.
ani$ti, munciteri).

BIBLIOGRAFIE:
C. Arsenl. 1.
Oprescu - Traumatologia cranlo
cerebral: 1. 8aciu - Fiziologie.
.,Radlo" nr. 2/1978; Dumitru COn
,,,,ntin - Intellgenla materiei: Du
mitru COnstantin - Metod i In
stalll\le pentru bioalfaacupunctur
(Brevet nr. 6490611978); .,science et
Vie" nr. 3/1973.

metrul .funcioneaz bine cu o clasa

de precizie de 2'110 In domeniul
5O--400C.
Realizarea la temperaturi mari
este mult mai uoari. Sub 5Q"C se
face scal separat i asle mai greu
de realizat. compllc1nd schema eu
amplificare mai mare i circuite de
IInlarlzare
a
caracterlsticil.
Mi
croampermelrul se !ilradead direct
In C. Sistemul OptIC El$te realizat
cu o lentil.!i din CaFb SIU germaniu
monocrlstalln ori eu Oglinzi con
cave. In I;gure 3a se cUi schema
unUI sistem o ptic cu !enUII! de ger
manlu sau C8F , s!erlc!, cu 1'" 100
mm. De fapt. acest sistem se mal
numele I obiectiv. BOlemelrul
este montat In locarul obiectivului.
In figura 3b este dat Schema
unul alstem optic cu oglinoa con
cav cu 1= 1 00 mm. Solometrul eate
montet in centrul optic al oglinzii.
Prin urmare. Indiferent de sistemul
optic lolollt. trebuie avut in vedere
ea bolomet.ul s lIe montat In foca
rul optic al sistemuluI. Dup cum se
observA din ce artaTe mal sus.
balometrul are mari aplicall In
masurarea temperaturii In dl!8I"lte
ramuri ale IndustrieI.
BIBLIOGRAFIE:
Or. P. NlcolIIu - Semiconduc
toare oxldice
Dr. C. CO:lllllntln, fiz. L Rlbco
- Solemet'u cu termlstoare

II