http://zergu-si-credinta.blogspot.com/2010/12/da-mi-5-motive-pentru-care-sa-nu-c red.html 0. Nu trebuie sa crezi pe nimeni, trebuie sa ?i dore?ti sa afli singur adevar ul. 1. Nu se poate demonstra existen?a lui.

Biblia nu e nimic mai speciala dect C oranul, Baghavad Gita, Tora etc. 2. Dumnezeul biblic este cel mai mare criminal din istorie, mai rau dect to?i dictatorii pu?i cap la cap, conform bibliei: http://tinyurl.com/ZeulCriminal1 http://tinyurl.com/ZeulCriminal2 3. Dumnezeu a fost ntotdeauna expresia necunoa?terii umane. Cnd oamenii nu ?ti au ce e traznetul, au spus ca Zeus sau Thor (dependent de geografie) provoaca tr aznetele. Cnd nu ?tiam ca cerul nu e solid, credeam ca cerul e o tarie . Pna sa ?tim cum apar cutremurele (placile tectonice) credeam ca zeii sunt furio?i. Acum, Dum nezeu a ajuns sa fie pus cel mult la originea universului pentru ca nu ?tim exac t ce a fost nainte de formarea universului, dar daca istoria e un indicator, vor fi tot mai mici golurile n care va fi loc pentru Dumnezeu. 4. A crede n Dumnezeu nu este o garan?ie a moralita?ii sau a lipsei ei, cum l ipsa ei nu este o garan?ie a imoralita?ii sau a moralita?ii. Procentul de atei n SUA din totalul de ncarcera?i este de 0,2%, dispropor?ionat de pu?in fa?a de proc entul de 9-15% de atei din ntreaga popula?ie arata ca ateii, n general, sunt mult mai morali dect credincio?ii. http://www.holysmoke.org/icr-pri.htm 5. Daca Dumnezeu exista ?i e bun, sigur va aprecia mai mult ca te folose?ti de creierul pe care ?i l-a dat dect de un refuz de a gndi ?i o servilitudine oarba fa?a de cler, servilitudine care te poate duce la cele mai imorale fapte. 6. Tocmai Cristos a spus ca un pom l cuno?ti dupa roadele sale. Avnd n vedere s tatisticile de la 4, faptul ca exista n prezent peste 30 000 de soiuri/secte de c re?tinism care sunt n contradic?ie toate nct nu se pot pune de acord cu nici un pun ct de doctrina, situa?ia e similara n toate religiile, iar razboaiele intra-secta riene au fost ?i sunt ?i azi la ordinea zile (vezi ca ex. catolici contra protes tan?i n Irlanda de Nord, musulmanii shiia contra cei sunni contra cei ahmadiyya e tc) ?i l afel ?i cele religioase de peste tot (ex. cre?tinii timpurii au persecu tat ?i omort pagni, inchizi?ia ?i cruciadele unele din cruciade au fost sa urmare a atacului jihadic asupra Ierusalimului ?i alte atrocita?i precum masacrarea pop ula?iilor native din Americi, musulmanii i omoara pe budi?ti n Pakistan vezi statu ile dinamitate ale lui Budha, cre?tinii coptici n Egipt, cre?tinii n Nigeria ?i al te ?ari africane ?amd), toate astea ne arata ca fructele religiei sunt otravite. 7. Un om bun va face bine cu sau fara religie. Un om rau va face rau cu sau fara religie. Dar e nevoie de religie ca un om sa faca ceva rau pentru ca nu exi sta scuza mai buna dect urmez voia lui Dumnezeu! pentru a comite o atrocitate. 8. n urma a attora mii de ani ai existen?ei umane, miliarde de oameni nevinova ?i, copii, femei, batrni, barba?i, au murit n conflicte, accidente grave, razboaie , erup?ii vulcanice, cutremure, inunda?ii, frig, canicula, n urma unor virusuri, boli, bacterii, infec?ii, atacuri ale animalelor salbatice, atacuri ale insectel or veninoase, mor?i n lagare de contrare, mor?i n sclavie, milioane de copii au mu rit nca nainte sa traiasca pentru ca s-au nascut cu defecte, muta?ii, boli, diform ita?i, au fost avorta?i spontan, suferin?a a miliarde ?i miliarde de oameni a fo st imensa, dar Dumnezeu nu a binevoit sa intervina.

Singura scuza a lui Dumnezeu este ca nu exista. 9. Credin?a ntr-o via?a dupa moarte face ca oamenii sa desconsidere aceasta v ia?a, sa o considere fara valoare, o antecamera n cabinetul doctorului care se pr esupune ca exista dupa moarte, dar nimeni nu poate dovedi ca exista un doctor, n ici macar nu pot dovedi ca exista o camera, de?i e posibil sa fie o u?a catre un mare abis. To?i ?tiu ca via?a actuala exista, dar unii prefera sa ?i dedice via? a unui pariu n urma caruia nici un om din sala de a?teptare nu e sigur ca-l c?tiga , de?i unii spun ca au vazut urna loteriei, dar nu pot dovedi asta, e doar martu ria lor din situa?ii n care creierul ori a luat-o razna, ori a putut fi n?elat, or i n situa?ii n care creierul nu este niciodata n mod normal (privat de oxigen mult timp, aproape de moarte, etc). Credin?a ntr-o via?a dupa moarte devalorizeaza singura via?a care ?tim cu cer titudine ca o avem. 10. Pacien?ii cu calotele cerebrale separate se pot manifesta ca 2 persoane cu vederi total opuse fa?a de idea de Dumnezeu. O emisfera poate fi credincioasa , cealalta poate fi atee. n aceste condi?ii, fiind clar ca un om nu are doua sufl ete, unde ar trebui sa ajunga acea persoana dupa moarte? Un ateu nu pune unele intamplarile inexplicabile pe seama fiintei supreme, le ga sesc rapid explicatia logica si realista. Sa fii ateu nu-ti trebuie motivatie, motivatie iti trebuie sa crezi in Dumnezeu. Biblia nu este o motivatie plauzibila, Biblia sfideaza realitatea, si orice om care nu are nevoie de mijlocitori, si stie sa fie sceptic, poate realiza asta. D aca esti realist si nu te amagesti, realizezi ca omniprezenta si omnibenevolenta , sunt doar simple superstitii, dar daca esti naiv, vei continua sa crezi ca ate ul are erori de logica. Devii ateu cand -vezi ca exista atatea religii si nici una nu are dovezi care sa sustina existen ta zeului lor. -vezi absurditatile, nedreptatile, cruzimea si violenta, intoleranta, contradict iile din biblie. Crestinii se simt nesiguri pe credinta lor si i denigreaza pe atei. De regula, credinciosii sunt niste persoane care poate din comoditate refuza sa gaseasca alte raspunsuri la diferite intrebari si se multumesc cu raspunsurile s crise in Bibilie de niste scriitori foarte buni cu o imaginatie cat se poate de bogata. Si e mai rau e ca aceasta "credinta" ne este impusa de mici. De mici ne invata la gradinita de "doamne-doamne" si asta pentru ca mintea noastra atunci e ste "fragila" si suntem creduli. Daca am afla de aceste chestii la varsta de ... 15 ani sa zic, probabil ca nimeni n-ar mai crede. Si da, am trai intr-o lume ana rhica. Deci, religia are si ea o importanta insa n-ar trebui atat de mult mediat izata. Si nici lacasurile de cult n-ar trebui sa devina adevarate afaceri. Asta ma deranjeaza. Nu ca cel credincios imi zice ca o sa ard in flacarile iadului ci ca acel preot profita de credinta oamenilor si se imbogateste datorita naivitat ii persoanele.

Argumentul vointei libere pentru nonexistenta lui Dumnezeu

Dumnezeul crestin este definit ca fiinta personala care cunoaste totul . Conform crestinilor, fiintele personale au vointa libera. Pentru a avea vointa libera trebuie sa ai mai multe optiuni, oricare d intre ele putnd fi evitata. Aceasta nseamna ca nainte de a lua o decizie trebuie sa existe o stare de incertitudine, ntr-o perioada de potential: nu poti cunoaste v iitorul. Chiar daca crezi ca ti poti prezice decizia, daca pretinzi ca ai vointa libera trebuie sa admiti posibilitatea (daca nu dorinta) de a te razgndi nainte ca decizia sa fie finala. O fiinta care cunoaste totul nu poate avea vreo "stare de incertitudin e". Ea si cunoaste toate deciziile nainte de a le lua. Asta nseamna ca ea nu are po sibilitatea de a-si evita deciziile si deci i lipseste vointa libera. Din moment ce o fiinta care nu are vointa libera nu este o fiinta personala, o fiinta perso nala care cunoaste totul nu poate exista. Asadar, Dumnezeul crestin nu exista. Unii neaga ca oamenii ar avea vointa libera, dar toti crestinii sustin ca Dumnezeu nsusi, "n trei persoane", este un agent personal liber, deci argument ul ramne valabil. Altii vor nainta obiectia ca Dumnezeu, atotputernic fiind, se poate raz gndi. Dar daca o face, atunci el nu va fi cunoscut viitorul de la bun nceput. Daca el chiar cunoaste viitorul, atunci viitorul este fixat si nici macar Dumnezeu n u-l poate schimba. Daca el totusi se razgndeste, atunci cunoasterea lui va fi fos t limitata. Nu le poti avea pe amndoua: nicio fiinta nu poate fi omniscienta si o mnipotenta n acelasi timp. O obiectie mai subtila este ca Dumnezeu "stie" ceea ce urmeaza sa faca pentru ca el actioneaza ntotdeauna n concordanta cu natura lui, ceea ce nu-i redu ce libertatea. Dumnezeu ar putea sustine, de exemplu, ca el nu va spune o minciu na mine - deoarece el spune ntotdeauna adevarul. Dumnezeu ar putea sa aleaga mpotri va naturii lui, dar nu o face niciodata. Dar ce nseamna "natura lui Dumnezeu"? A avea o natura nseamna a avea lim ite. "Natura" care-i limiteaza pe oameni este mediul nostru fizic si genetica no astra; dar "natura" unei fiinte supranaturale trebuie sa fie altceva. Este impro priu sa spui ca "natura" unei fiinte fara limite este n aceeasi relatie cu proble ma vointei libere ca si natura umana. Pentru vointa libera este nevoie sa ai mai mult de o optiune, o dorint a de a alege, libertatea de a alege (lipsa obstacolelor), puterea de a ndeplini a legerea (forta si aptitudinea) si posibilitatea de a evita optiunea. "Forta si a ptitudinea" pun o limita pentru ceea ce orice persoana este "libera" sa faca. Ni ciun om nu are vointa libera de a fugi o mila ntr-un minut, fara ajutor mecanic. Suntem liberi sa ncercam, dar vom esua. Toate alegerile noastre si, de asemenea, toate dorintele noastre sunt limitate de natura noastra; si totusi putem nca sa p retindem ca avem vointa libera (aceia dintre noi care o fac) pentru ca nu ne cun oastem alegerile viitoare. Daca Dumnezeu actioneaza ntotdeauna conform naturii lui (orice ar nsemna asta), atunci el tot trebuie sa aiba mai mult de o optiune viabila care sa nu-i contrazica natura daca e sa pretinda ca are vointa libera. Altfel, el este un s clav al naturii lui, ca un robot, si nu un agent personal liber. Ce ar nsemna cuvntul "optiune" pentru o fiinta care a creat toate optiun ile? Unii spun ca "vointa libera" pentru Dumnezeu nu nseamna ceea ce nseamna pentru oameni. Dar cum ar trebui sa ntelegem asta? Pe care dintre conditiile voin tei libere le-ar elimina un crestin pentru a fabrica un statut de "agent liber" pentru Dumnezeu? Optiunile multiple? Dorinta? Libertatea? Puterea? Posibilitatea de a evita? Poate ca dorinta ar putea fi aruncata. Dorinta implica o lipsa, iar un ei fiinte perfecte nu ar trebui sa i lipseasca nimic. Dar ar fi o "persoana" foar te stranie, una fara nevoi sau dorinte. Dorinta este ceea ce produce necesitatea

unei alegeri de la bun nceput. De asemenea, ea contribuie la a evalua daca deciz ia a fost rezonabila. Fara dorinta, alegerile sunt volens-nolens si nu decizii a devarate. Si, oricum, zeul biblic si-a exprimat multe dorinte. Nicio obiectie nu l salveaza pe Dumnezeul crestin: el nu exista. Poate ca s-ar putea imagina o divinitate mai modesta: una care nu este n acelasi timp p ersonala si atotstiutoare, n acelasi timp atotstiutoare si atotputernica, n acelas i timp perfecta si libera. Dar pna cnd un zeu va fi definit n mod coerent si apoi d ovedit ca existent cu ajutorul probelor si rationamentului corect, este de bun-s imt sa nu gndim ca o astfel de fiinta ar exista.