DOCUMENTARELE SE DESCARC CU Internet Download Manager http://www.internetdownloadmanager.

com/ CLIK PE LINKU-RII (Un link este o adresa de web care te duce la cea ce doresti sa vezi faci cum ar fi un link de downloader sa descarci o melodie sa zicem copiezi adresa de web c um ar fi sa zicem www.google.com sau multe alte exemple!) Wonders.Of.Life.S01E01 http://www.dailymotion.com/video/xxo0kl_wonders-of-life-s01e01-subtitrat-ro_tech wonders.of.life.s01e02 http://www.dailymotion.com/video/xxs7mc_wonders-of-life-s01e02-subtitrat-ro_tech #.USvct_L_nTo Wonders of Life - s01e0 3 http://www.dailymotion.com/video/xxx998_wonders-of-life-episode-3-subtitrat-ro_t ech#.UTNt8PL_nTo Flagelul bacterian - Complex ireductibil? http://www.youtube.com/watch?v=2_RL5dZ0W2s Behe despre flagelul bacterian n timpul procesului Proiectului Inteligent/Intelli gent Design din Dover 2005, UN UNIVERS DIN NIMIC ? by Lawrence Krauss, [Ro subtitle] http://www.youtube.com/watch?v=aOE5XbioMb8

MECANICA CUANTICA http://www.youtube.com/playlist?list=PL78EF60CA314F2C17 INAINTE DE BIG BANG,DUPA BIG BANG,EVOLUTIA VIETII http://www.youtube.com/channel/UCQDGKmCY3tit7z6Ls3rRzaA/videos GENIU LUI Charles Darwin Life, Darwin and everything (subtitrat) http://www.youtube.com/playlist?list=PLqSV9LaUvandDqujvJCLVu3wQHSgOGILP Is There a Creator? (Exista un Creator?). . Este universul doar o coincidenta sau a fost creat de un Dumnezeu care prive?te spre noi? http://www.nowvideo.eu/video/9lczon3kzrqy3 Episodul 5: How Did We Get Here? (Cum am ajuns aici?) https://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=6lDNec6Pt6A What Happened Before the Beginning? (Ce sa ntmplat inainte de inceput?)

https://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=LstLMEkjCcA Complexitate si haos in univers http://www.youtube.com/playlist?list=PL9CCA06A988850C5F Documentar- Vulcanii http://www.peteava.ro/id-700069-documentar-vulcanii DOVEZI PENTRU EVOLUTIE - Part III (ERVs) [Ro Subtitle] http://www.youtube.com/watch?v=6vWT_4kXjWc Ken Miller EVOLUTIA OMULUI DE CE OMUL ARE 46 DE CROMOZONI? [ RO subtitle ] http://www.youtube.com/watch?v=Y6XrydBxv7w AronRa - Evolution is a fact ! [Ro subtitle] http://www.youtube.com/watch?v=PZeMYuUewW4 Evolutionism http://www.youtube.com/playlist?list=PL0E03BC3A60C043DA Arborele Vietii [ Wellcome Tree of Life - RO version ] http://www.youtube.com/watch?v=cex5ATGfyrM Originile Noastre Pe Intelesul Tuturor http://www.youtube.com/playlist?list=PL75C702B13AF5FD2F Teoria evolutiei la Yale http://www.youtube.com/playlist?list=PL56BEBE2AA0893774 Evolutie Dino-curcanul http://www.peteava.ro/id-604764-evolutie-dino-curcanul Scoala Discovery http://www.filmeonline3d.ro/?s=SCOALA+DISCOVERY&x=17&y=16 Crescand in univers http://cauta.trilulilu.ro/video/crescand BBC prima viata http://www.vplay.ro/watch/vs7sx7v5/ http://www.vplay.ro/watch/815nm3ba/ Stephen Hawking s Universe http://cauta.trilulilu.ro/video/%20Stephen%20Hawking%E2%80%99s%20Universe Seria "Cosmos: O calatorie in Univers", prezentata de celebrul astrofizician Ca rl Sagan, este si in prezent o adevarata capodopera, reusind sa dezvalui, intr-u n limbaj accesibil publicului larg, o parte din misterele Universului, ale vieti i pe Pamant. http://www.youtube.com/playlist?list=PLqSV9LaUvaneuL-1BA8AFnhwXeTFp-Cf2 Cele mai mari descoperiri http://cauta.trilulilu.ro/video/%20Cele%20mai%20mari%20descoperiri Oamenii carvernelor http://www.peteava.ro/id-730469 http://www.peteava.ro/id-730477 Cum s - a format Terra http://www.vplay.ro/watch/qfdr9kxe/ TOTUL DESPRE BIG BANG ESTE GRESIT? http://www.vplay.ro/watch/q7g9hejk/ BIG BANG -CUM LUCREAZA UNIVERSUL http://www.vplay.ro/watch/mevdu6r7/ Astronomie

http://www.youtube.com/playlist?list=PLF2DA41E7AEF347C6 Terra http://www.youtube.com/playlist?list=PL76D85145C39DC9F8 Discovery Afla Totul Despre : Soare (Dublat in RO) http://www.vplay.ro/watch/zx2yvnzy/ Nova: Textura Cosmosului-01-Ce este spa?iul ? (2011) https://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=w3OWktEsrIQ Nova: Textura Cosmosului-02-Iluzia timpului (2011) https://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=vh5SreP-SYk Nova: Textura Cosmosului-03-Saltul cuantic (2011) https://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=WP4Wc19KoXo Nova: Textura Cosmosului-04-Univers sau Multivers? (2011) https://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=iHoTbHh8AwA Discovery Afla totul despre : Univers (Dublat in RO) http://www.vplay.ro/watch/gnnf54ge/ Discovery - Universul - Stelele (documentar) http://www.vplay.ro/watch/8isqauuv/ Into The Universe with Stephen Hawking-03-The Story of Everything (2010).FLV http://vimple.ru/d3329a815540449598df5a2cb46a1547 Discovery - Planetele http://www.vplay.ro/watch/7hshj1kn/ Universul - Satelitii http://www.vplay.ro/watch/1h1m8dh3/ MINUNILE UNIVERSULUI[S01E01] - Destiny [RO sub] http://www.vplay.ro/watch/5gds2ymn/ MINUNILE UNIVERSULUI [S01E02] - Stardust [RO sub] http://www.vplay.ro/watch/jfwv3ve2/ GAURILE - NEGRE http://www.peteava.ro/id-713731-gaurile-negre SUPERNOVELE http://www.peteava.ro/id-729461-supernovele Calatorie la marginea universului ( 2008 ) http://filmehd.net/calatorie-la-marginea-universului-2008-documentare-online.htm l CALATORIA VIETII PARTEA 1 SUBTITRAT RO http://www.vplay.ro/watch/t13whb7n/ CALATORIA VIETII 2 SUBTITRAT RO http://www.vplay.ro/watch/9qh6ym1g/ CALATORIA VIEII 3 http://www.vplay.ro/watch/8fa46759/ CALATORIA VIETII 4 SUBTITRAT RO http://www.vplay.ro/watch/d2z5iq49/ CALATORIA VIETI PARTEA 5 ULTIMA SUBTITRAT http://www.vplay.ro/watch/6k35ifie/ Din lumea dinozaurilor(Documentar) http://www.trilulilu.ro/video-animale/din-lumea-dinozaurilor-documentar

Pradatori preistorici Megalodon http://www.peteava.ro/id-592809-pradatori-preistorici-megalodon UNIVERSUL - STELELE http://www.peteava.ro/id-730322-universul-stelele SUPERNOVELE http://www.peteava.ro/id-729461-supernovele COSMOSUL - STEPHEN - HAWKING http://www.peteava.ro/id-713824-cosmosul-stephen-hawking TERRA + LUNA http://www.peteava.ro/id-713795-terra-luna INCEPUTUL UNIVERSULUI ,EVOLUTIA UNIVERSULUI,EVOLUTIA VIETII,EVOLUTIA OMULUI http://www.youtube.com/channel/UCQDGKmCY3tit7z6Ls3rRzaA/videos GAURILE - NEGRE http://www.peteava.ro/id-713731-gaurile-negre o istorie a lui dumnezeu http://www.vplay.ro/watch/29nbabqm/ TERRA - GENEZA http://www.peteava.ro/id-713246-terra-geneza Oamenii de stiinta au facut o descoperire socanta.Considerati in trecut o amen intare pentru umanitate,virusii ar putea fi,de fapt,creatori prin excelenta.Inca de la inceputurile vietii,ei au jucat un rol esential pentru evolutie. http://www.trilulilu.ro/video-incredibil/vanatorii-de-virusi-documentar-2009 Viata printre plante(Documentar,2012) http://www.trilulilu.ro/video-incredibil/viata-printre-plante-documentar-2012 Regatul plantelor-Dezvaluirea secretelor(Documentar) http://www.trilulilu.ro/video-incredibil/regatul-plantelor-dezvaluirea-secretelo r-documenta Telescopul Hubble Documentar subtitrare romana http://www.trilulilu.ro/video-diverse/telescopul-hubble-documentar-subtitrare-ro mana Dumnezeul care nu a fost acolo http://www.youtube.com/watch?v=BG57-lEgxbg Cine A Scris Biblia? http://www.youtube.com/watch?v=eJ5I1EgasgQ Christopher Hitchens - Hitler n-a fost ateu http://www.youtube.com/watch?v=exoVhCuszOM Pariul lui Pascal http://www.youtube.com/watch?v=gyLRshVqKmA&lc=fb5z4cqk_T6ng-3Hwc6-pfLK2pCgC8O2Tb mL5pASGI8 FALSA FUNDATIE A CRESTINISMULUI FALSA FUNDATIE A CRESTINISMULUI [ Ro Subtitle ] http://www.youtube.com/watch?v=9anitFtw_s8

Lancea sfanta(Documentar) http://www.trilulilu.ro/video-diverse/lancea-sfanta-documentar Lia

Cum a devenit Iisus un Christos http://vimeo.com/52718506 http://vimeo.com/53228586 Biblia secreta Rivalii lui Isus http://www.filmedocumentare.com/biblia-secreta-rivalii-lui-isus/ Biserica Ortodoxa Romana-Fabrica de bani http://www.220.ro/documentare/Biserica-Ortodoxa-Romana-Fabrica-De-Bani/4XumDwuyy r/ http://www.220.ro/documentare/Biserica-Ortodoxa-Romana-Fabrica-De-Bani-2/30KhhAZ Szh/ Efectul placebo n spiritualitate http://www.trilulilu.ro/video-incredibil/efectul-placebo-in-spiritualitate-docum entar Zeitgeist - Religion http://www.youtube.com/watch?v=4u13WkmG9h8 http://www.youtube.com/watch?v=bcZ79tJFT20 Religulous-2008.html http://www.filmepeales.com/religulous-religulous-2008.html Biblia secreta (Documentar) Este Apocalipsa o profetie sau e ceva ce s-a petrecut deja? http://www.trilulilu.ro/video-diverse/biblia-secreta-documentar ORIGINEA SARBATORILOR ROMANESTI http://www.youtube.com/watch?v=yNSSRxcxcnE The Root of All Evil http://www.youtube.com/watch?v=p-tSNdc-9Rw The Root of All Evil 1/2 - The God Delusion (subtitrat) http://www.youtube.com/watch?v=oIO8U7nzFBs&list=PLqSV9LaUvanffR3f2NeDBk_m-g-O_a5 8O&index=1 experienta ateista https://www.google.ro/search?q=experienta+ateista&ie=utf-8&oe=utf-8&aq=t&rls=org .mozilla:en-US:official&client=firefox-a#q=experienta+ateista&hl=ro&client=firef ox-a&hs=0Jh&tbo=d&rls=org.mozilla:en-US:official&tbm=vid&source=lnt&tbs=lr:lang_ 1ro&lr=lang_ro&sa=X&psj=1&ei=BNIKUeDkGsaN0AWN9IGAAg&ved=0CBMQpwUoAQ&bav=on.2,or. r_gc.r_pw.r_cp.r_qf.&bvm=bv.41642243,d.Yms&fp=19a76e9e889bc6a4&biw=1067&bih=738 Vechiul Testament la Yale http://www.youtube.com/playlist?list=PLA4AD545DA2A17D3B Noul Testament la Yale http://www.youtube.com/playlist?list=PLDDAF0993AFDC8657 De ce Suferim? http://www.youtube.com/playlist?list=PL33981AD8A326E437 Noul Testament - De la scrieri la canon http://www.youtube.com/playlist?list=PL2078F9D87A934CD8 Rastalmacindu-l pe Iisus

http://www.youtube.com/playlist?list=PLCA9294CD528C09A6 Povestiri Biblice : La inceput. #1 http://www.youtube.com/watch?v=iEcyV6xWe1A&list=PL1568662B03EE5E07&index=1 Nu poti avea ncredere n stiinta - You can't trust science http://www.youtube.com/watch?v=w1VacGbRCN0 TheThinkingAtheist - Potopul lui Noe - Dumnezeu, girafe ?i genocid http://www.youtube.com/watch?v=734YbUEZ88Y Dovezi pentru existenta unui (dumne)zeu - Atheist http://www.youtube.com/watch?v=g4pFlJPRHRs

Inauntru Vaticanului = Documentar http://www.trilulilu.ro/video-film/inauntru-vaticanului-documentar-subtitrare-ro mana Familia secreta a lui Iisus (RO) http://www.youtube.com/watch?v=hFi6e2Vutto SECRETELE BIBLIEI http://www.youtube.com/watch?v=Fr63wq7IIhA BIBLIA NU E SCRISA DE DUMNEZEU http://www.youtube.com/watch?v=9anitFtw_s8 Cine A Scris Biblia? http://www.youtube.com/watch?v=eJ5I1EgasgQ VECHIUL - TESTAMENT http://www.peteava.ro/id-745766-vechiul-testament-1 VECHIUL - TESTAMENT - 2 http://www.peteava.ro/id-745920-vechiul-testament-2 SFANTUL - GRAAL http://www.peteava.ro/id-750247-sfantul-graal SODOMA + GOMORA http://www.peteava.ro/id-748054-sodoma-gomora Dosarele secrete ale Inchizitie https://www.google.ro/search?q=Dosarele+secrete+ale+Inchizitie&ie=utf-8&oe=utf8&aq=t&rls=org.mozilla:en-US:official&client=firefox-a&channel=rcs Biblia secreta-Cavalerii Templieri-1 http://www.220.ro/documentare/Biblia-Secreta-Cavalerii-Templieri-1/liVuRJ6NbU/ http://www.220.ro/documentare/Biblia-Secreta-Cavalerii-Templieri-2/BsBUXo84gG/ CRUCIADELE - 1 http://www.peteava.ro/id-725794-cruciadele-1 CRUCIADELE - 2 http://www.peteava.ro/id-726443-cruciadele-2 CRUCIADELE - 3 http://www.peteava.ro/id-726463-cruciadele-3 CRUCIADELE - 4 http://www.peteava.ro/id-726683-cruciadele-4 http://www.youtube.com/watch?v=2_RL5dZ0W2s

50 de academicieni renumiti vorbesc despre Dumnezeu http://www.youtube.com/watch?v=EKjbPglq4hM Empatie http://ro.wikipedia.org/wiki/Empatie VIDEO De ce simti durere atunci cand vezi cum altcineva este lovit? Neuronii ogl inda: Empatie, imitare, invatare http://medlive.hotnews.ro/video-de-ce-simti-durere-atunci-cand-vezi-cum-altcinev a-este-lovit-neuronii-oglinda-empatie-imitare-invatare.html Curiosity with Stephen Hawking, A CREAT DUMNEZEU UNIVERSUL? http://www.vplay.ro/watch/j16xwxbg/ Ce este ateismul? http://www.youtube.com/watch?v=woQNqaOGZSU http://www.youtube.com/watch?v=LXy52XJjK7 http://www.youtube.com/watch?v=l4cb54ZwLYk CARTII ONLINE -CLIK PE LINK dovezile-evolutiei http://www.scribd.com/doc/72488527/dovezile-evolutiei1 Fosile-Vii http://www.scribd.com/doc/45638793/Fosile-Vii Biologie-XII http://ro.scribd.com/doc/43181859/Biologie-XII Originea-Si-Evolutia-Omului-cu-Imagini http://www.scribd.com/doc/58740273/Originea-Si-Evolutia-Omului-cu-Imagini Richard-Dawkins-Dumnezeu-o-Amagire http://www.scribd.com/doc/104755527/Richard-Dawkins-Dumnezeu-o-Amagire Un-Rau-Pornit-Din-Eden http://www.scribd.com/doc/88482293/Un-Rau-Pornit-Din-Eden Richard-Dawkins-Gena-Egoista http://www.scribd.com/doc/75620838/Richard-Dawkins-Gena-Egoista Miturile-esentiale http://www.scribd.com/doc/8672691/Miturile-esentiale Mitul credintei http://mitul-credintei.blogspot.ro/ Manifestul-Miscarii-TransReligioase-Radu-Lucian-Alexandru http://www.scribd.com/doc/19641915/Manifestul-Miscarii-TransReligioase-Radu-Luci an-Alexandru Istoria-Religiilor http://www.scribd.com/doc/8799690/Istoria-Religiilor

Palmer-Michael-Freud-si-Jung-despre-religie http://www.scribd.com/doc/3675618/Palmer-Michael-Freud-si-Jung-despre-religie Mitologia-si-Biblia http://www.scribd.com/doc/36289401/Mitologia-si-Biblia Philippe-Walter-Mitologie-crestina-Sarbatori-ritualuri-si-mituri-din-Evul-mediu http://www.scribd.com/doc/49640382/Philippe-Walter-Mitologie-crestina-Sarbatoriritualuri-si-mituri-din-Evul-mediu Model-Persuasiune-Si-Manipulare-La-Sectele-Religioase http://www.scribd.com/doc/86577692/0000-Model-Persuasiune-Si-Manipulare-La-Secte le-Religioase Genetica http://www.scribd.com/doc/24146285/Genetica TEORIA EVOLUTIEI http://www.scribd.com/doc/78050841/EVOL-B Stephen-W-Hawking-Scurta-istorie-a-timpului http://www.scribd.com/doc/3976748/St ephen-W-Hawking-Scurta-istorie-a-timpului Marc-Francu-Totul-despre-Univers http://www.scribd.com/doc/33757886/Marc-Francu-Totul-despre-Univers Istoria-Lumii-de-La-Big-Bang-Pana-in-Prezent-de-Cynthia-Stokes-Brown www.scribd.com/doc/81838733/Istoria-Lumii-de-La-Big-Bang-Pana-in-Prezent-de-Cynt hia-Stokes-Brown aparitia vietii pe terra primele tipuri de vietuitoare pluricelulare http://www.scribd.com/doc/72089293/57095854-2-Introduce-Re-Protozoa Charles-Darwin-Originea-Speciilor-Ed-Academiei-RPR-1957 http://www.scribd.com/doc/72230447/Charles-Darwin-Originea-Speciilor-Ed-Academie i-RPR-1957 1. Ateismul este ilogic deoarece este o negare absoluta a unei existente despr e care nu ne putem pronunta. Afirmatia, de altfel foarte raspndita, denota lipsa de ntelegere a termenului de ateism sau ateu. Ateismul nseamna pur si simplu lipsa credintei n zei sau dumnezei, cu toate variantele lor. Ateismul este pozitia nat urala de a nu crede ca o entitate exista n lipsa dovezilor de orice natura care s a o sustina direct sau indirect. Diferiti atei pot atribui diferite grade de cer titudine ideii ca nu exista zei. Unii sustin ca exista motive suficiente pentru a demonstra inexistenta zeilor. n extrema opusa ar fi ateii care o considera posi bila, dar ei personal nu pot sa creada asa ceva. Trebuie facuta o distinctie cla ra ntre ceea ce crede individul (cred ca exista vs. nu cred ca exista) si gradul de gnosticism pe care-l atribuie opiniei sale. Un ateu poate fi agnostic, n sensu l ca nu crede n zeitati, dar accepta aceasta posibilitate si crede ca nu se poate afirma sau cunoaste cu siguranta realitatea existentei zeilor. Exact la fel, un credincios poate fi agnostic, atunci cnd crede ntr-un oarecare zeu, dar considera

ca nu sunt dovezi sau nu se poate cunoaste cu certitudine daca exista o baza re ala pentru ceea ce crede. Pe de alta parte, exista anumite tipuri particulare de zei sau dumnezei care pot fi exclusi cu certitudine. Este vorba despre zei caro ra li se atribuie proprietati contradictorii (de exemplu dumnezeul omnistient, o mnipotent si infinit de bun care permite suferinta gratuita n lume), incompatibil e ntre ele, sau despre zei care ar fi facut anumite lucruri demonstrate ca false (un zeu care ar fi creat animalele sau adus un potop planetar). Cnd ateul se decl ara n categoria agnostica, se refera doar la o entitate creatoare de tip deist, ct mai vag definita, fara istoric, fara interactiune cu oamenii. Despre aceea ateu l agnostic spune ca nu crede n existenta ei, dar nu o poate exclude cu desavrsire. 2. Nimeni n-a demonstrat vreodata ca nu exista dumnezeu, ca urmare ateismul este lipsit de substanta. Pozitia normala, logica,de bun simt, acceptata inclusiv n f ilozofie si drept, este aceea ca o existenta trebuie argumentata pentru a fi lua ta n serios. Altfel, oricine ar putea sustine practic orice aberatie. Este deja c elebru argumentul lui Russell, al ceainicului celest. Tot pentru a demonstra abs urdul pozitiei opuse s-au nascocit n bascalie zeitati gen Flying Spaghetti Monste r sau Invisible Pink Unicorn. Ca urmare, atunci cnd esti confruntat cu ipoteza ex ista dumnezeu, reactia naturala este "care ar fi dovezile pentru asa ceva". Ateu l este individul care si-a pus ntrebarea respectiva si nu a reusit sa gaseasca vr eo dovada directa sau indirecta a acelei existente. Si credinciosii functioneaza dupa acelasi mecanism cnd vine vorba despre orice altceva, fac nsa o exceptie ciu data n privinta zeilor n care au fost nvatati sa creada de mici. 3. Ateismul este dogmatic, fiind doar o alta religie. Ateismul este prin definit ie o pozitie provizorie, la fel ca si o ipoteza stiintifica. Oricare ateu este g ata sa accepte ca a gresit n momentul n care ar aparea dovezi ca exista zei. Nici nu ar putea fi altfel. Oricare ateu poate prezenta o lista cu mii de ipotetice d escoperiri sau evenimente, oricare dintre ele suficient pentru a deveni teist. P roblema este ca generatiile trec, si nimic de acel gen nu se petrece. Teistul es te exact la polul opus, si recunoaste acest lucru. Indiferent de ce se va ntmpla s au descoperi vreodata, el nu-si va schimba credinta. Teistul nu poate fi convins de argumente pentru simplul fapt ca pozitia sa nu este una bazata pe argumente, ci pe frica, speranta, ndoctrinare, autosugestie etc. n diferite proportii. Ateis mul este o religie exact n masura n care chelia este o culoare de par. 4. Ateii sustin ca totul a aparut din nimic. Exact invers. Nici un ateu si nici o ipoteza stiintifica nu sustine asa ceva. Big Bang-ul nu spune ca ceva a aparut din nimic, el vorbeste despre o singularitate dincolo de care nu putem investig a. Acea singularitate nu este un nimic, este doar o alta forma a existentei. Sin gurii care sustin creatia ex nihilo sunt teistii, care si imagineaza un spirit cr eator inventnd materia si energia din nimic printr-un hocus pocus. Faptul ca nu p utem investiga dincolo de big-bang nu nseamna ca nu poate exista un univers etern , care trece prin diferite faze, sau un univers ciclic, sau un multivers din car e ceea ce cunoastem sa fie doar o particica, sau universuri fecunde care sa dea nastere altor universuri prin gaurile negre etc. Atitudinea corecta este cea afi rmata de atei, si anume "n momentul de fata doar att cunoastem". 5. Ateismul este gresit, deoarece argumentul primei cauze demonstreaza necesitat ea existentei lui dumnezeu. Cea mai cunoscuta ncercare de a justifica logic exist enta unei entitati creatoare se leaga de diferite variante ale argumentului prim ei cauze. Indiferent cum e formulat, ideea de baza este ca tot ceea ce observam pare sa aiba o cauza, si urmnd firul logic trebuie sa existe si o cauza pentru Un ivers n sine, exterioara lui, o cauza necauzata, Creatorul. ntr-o formulare mai mo derna, se vorbeste despre tot ceea ce ncepe sa existe ca avnd nevoie de o cauza (a sta pentru a permite zeitatii sa nu aiba nevoie de cauza, ea neavnd un nceput). Ar gumentul sufera cumplit, din mai multe puncte de vedere. n primul rnd, nu stie nim eni daca universul a avut un nceput sau nu. Stim ca a avut un nceput N FORMA ACTUAL A, cea post big-bang, nsa poate fi doar o continuare-transformare a altceva de di nainte. Per ansamblu, universul poate fi foarte bine etern si ca urmare necauzat

. n al doilea rnd, este binecunoscut faptul ca proprietatile elementelor unui sist em nu sunt identice cu cele ale sistemului. Sistemul poate avea caracteristici n oi, care nu se regasesc n nici un element, si la fel de frecvent sistemul nu are proprietati pe care le au componentele sale. Spre exemplificare, faptul ca toate instrumentele dintr-o orchestra cnta n armonie nu nseamna nicidecum ca acea orches tra este n armonie cu alte orchestre. Prin urmare, chiar daca observam cauzalitat e n interiorul universului, nu nseamna ca universul n sine are nevoie de o cauza. N oi nu am avut la dispozitie sute de universuri pe care sa le studiem si sa const atam ca acest tip de obiect are nevoie de cauza. n al treilea rnd, rezultatele uno r experimente din fizica cuantica ne fac sa revizuim ideea de cauza necesara, n s ensul clasic se pare ca nu e tocmai obligatorie. n al patrulea rnd, si daca se fac e abstractie de toate cele de mai sus si presupunem ca Universul ar fi cauzat, n u se poate preciza absolut nimic despre natura acelei cauze. Ar putea fi o lege a naturii pe care nu o cunoastem, ar putea fi un univers de tip superior, ar put ea fi un soi de gaura neagra sau ceva provenit din alte dimensiuni si mii de alt e lucruri pe care nici macar nu le putem banui. A-ti nchipui ca de fapt este vorb a tocmai despre unul din caracterele mitologice izvorte din imaginatia populatiil or primitive superstitioase de acum cteva mii de ani e o dovada de naivitate extr ema. 6. Reglajul fin (fine-tuning) al Universului demonstreaza designul si exclude at eismul. Acest argument este similar cu "faptul ca bucata de gheata din curte are exact forma gropii n care se gaseste dovedeste ca groapa a fost conceputa specia l pentru acea bucata de gheata". Este cunoscut faptul ca, daca ar exista alte va lori ale unor constante fundamentale, universul nu ar arata asa cum este azi. Mu lte variante ar duce la un univers instabil, incapabil de formarea de stele si g alaxii, marea majoritate ar duce la un univers n care nu ar putea apare viata asa cum o stim noi etc. nseamna asta ca au fost "regizate" acele conditii special pe ntru noi? Evident ca nu. Daca erau alte conditii, aparea un alt tip de univers, cu alte structuri, poate unele ajungeau la un alt tip de constiinta si si puneau aceleasi ntrebari. n plus, nu stim cte din constantele initiale sunt complet indepe ndente, si nu stim cte grade de libertate exista, n cte feluri poate exista un univ ers. Poate ca sunt mai putine dect ne imaginam azi. Sau poate ca exista o multitu dine de universuri, al nostru fiind doar unul dintre ele. Este clar ca universul n care apar fiinte ca noi trebuie sa fie tocmai acesta n care traim. Spus simplu, ceea ce vedem azi este rezultatul conditiilor initiale si NU conditiile initial e au fost presetate pentru a se ajunge la ceea ce este astazi. Nu este o entitat e care sa fi reglat cursul apelor curgatoare nct sa aprovizioneze marile orase ci marile orase s-au construit n mod logic pe cursul apelor respective. 7. Ateii sustin ca ntreaga complexitate a vietii este rodul ntmplarii/sansei, lucru absurd date fiind sansele infime. Complexitatea formelor de viata existente pe Terra este explicata foarte bine de teoria evolutionista, care la ora actuala es te negata doar de doua categorii de oameni: ignoranti (asta se rezolva prin stud iu) si idioti (mai dificil de reparat). Persoanele care nu cunosc ce sustine ace asta teorie considera ca ideea fundamentala ar fi cea a ntmplarii sau sansei. n fap t, mecanismul selectiei naturale este exact opusul ntmplarii. n orice populatie exi sta n orice moment o varietate de gene, care se multiplica uneori imperfect (apar mutatii). Din multitudinea de variante va deveni predominanta cea care ofera un avantaj adaptativ purtatorilor ei, ca urmare acestia se vor nmulti preferential, transmitnd mai departe tocmai gena care i-a facut buni la ceea ce fac. Selectia naturala este ca o sita care cerne de cteva miliarde de ani ducnd implacabil la fo rme de viata din ce n ce mai bine adaptate si performante n mediul lor. Abiogeneza este legata de aparitia primului replicator care sa permita initierea unui proc es de tip multiplicare+modificari+selectie naturala. Detaliile acestui proces nu se cunosc, dar s-au facut pasi importanti recent n special n teoria denumita ARN first. Faptul ca sunt necesare conditii deosebite fizico-chimice pentru a initia ceva ce sa poata fi denumit viata, faptul ca e un eveniment chimic rarisim, est e ct se poate de normal. Daca nu ar fi asa, ar trebui sa fim napaditi de extrater estri. La viteza cu care se fac progrese n acest domeniu, estimarile sunt ca n dec

urs de cteva decenii se va lamuri cu mare probabilitate felul n care a decurs abio geneza pe Terra. nsa si daca va dura secole, nu avem vreun motiv sa inventam un z eu care sa ne scuteasca de cautarea n continuare a explicatiei reale. 8. Ateismul nu poate fi o pozitie corecta din moment ce oamenii au crezut din ce le mai vechi timpuri, n proportie covrsitoare, n elementul divin. Istoria demonstre aza cu prisosinta ca adevarul unei afirmatii nu are nici o legatura cu numarul c elor care o sustin, sau cu vechimea ei. Oamenii au crezut lucruri complet eronat e despre lumea nconjuratoare cu mare tarie, n proportie uriasa, si pe intervale lu ngi de timp. Adevarul unei ipoteze este decis doar de METODA folosita pentru a o testa. Singura metoda dovedita ca eficienta este cea stiintifica. Alte metode, de tip intuitie, traditie, revelatie s-au dovedit falimentare de nenumarate ori. Cresterea proportiei numarului de atei de 2-3 secole ncoace este tocmai consecin ta faptului ca stiinta spulbera treptat o multime de mituri pe care erau cladite diferitele religii. Credinta n supranatural nu s-a bazat niciodata pe dovezi sti intifice, rationale, sau gndire critica, ori tocmai acestea constituie metodele p robate prin care cunoastem realitatea. 9. Ateismul este pozitia mbratisata de cei care-l urasc pe dumnezeu. Propozitie s imilara cu cea rostita de un copil de 5 ani care vorbeste cu unul de 14 ani si-l acuza de ura mpotriva lui Mos Craciun. Cum ai putea nutri orice soi de sentiment e fata de o entitate care nu exista? 10. Ateii sunt satanisti. La fel ca mai sus, cu un plus la capitolul amuzament. Imaginati-va un nebun insistnd asupra faptului ca esti ndragostit de Zna Zorilor, d oar ca nu vrei sa recunosti. Dracul, sfintii, zeii si alte personaje pitoresti f ac parte din cartea cu basme a omenirii si un ateu este realmente uimit de faptu l ca cineva traind n secolul XXI le considera drept entitati reale. 11. Este ilogic sa fii ateu, dupa cum demonstreaza pariul lui Pascal. Unul dintr e cele mai des folosite argumente pentru a demonstra ca e bine sa crezi n dumneze u. Un argument fals de tip utilitarist, ca multe altele. Din pacate pentru teist i, este probabil si cel mai prost dintre toate. n esenta, pariul sustine ca este mai ntelept sa mizezi pe existenta lui dumnezeu, pentru ca nu ai nimic de pierdut daca el nu exista, si ai totul de cstigat (dupa moarte) daca exista. n schimb, da ca pariezi ca nu exista, nu cstigi nimic n timpul vietii, si dupa ce mori te-ai ar s la propriu si la figurat. Exista vreo 10 contraargumente, amintesc doar cele m ai importante. a) A crede ceva nu este un act volitional, nu poti sa-ti propui s a crezi ceva doar pentru ca te-ajuta. Fie crezi, fie nu. Chiar daca as stii ca n ecreznd n broscuta vorbitoare de greaca veche poate duce la infarct miocardic, tot nu as putea sa cred n asa ceva, eventual as ncerca sa ma prefac. cool.gif Daca du mnezeu exista, probabil ca nu este att de prost nct sa nu realizeze ca doar ma pref ac si de fapt nu cred. c) De unde stiu care varianta de dumnezeu e cea adevarata ? Daca hindusii au dreptate, sau e vreunul dintre ceilalti 10.000 de zei? Daca e un tip la care nimeni nu s-a gndit pna acum, si de-aia exista o infinitate? Proba bilitatea sa-l nimeresti tocmai pe cel bun este infima, asa ca te obosesti degea ba. d) Daca esti credincios sau te prefaci ca esti, iar dumnezeu nu exista, nu ns eamna ca n-ai pierdut nimic. Ai pierdut o groaza de timp, bani, energie fizica s i mentala, facnd o multime de ritualuri caraghioase si irosindu-ti viata ntr-o for ma de prostitutie intelectuala. e) De unde stim ca varianta reala de dumnezeu es te un sadic stupid care trimite necredinciosii n iad sau ceva similar? Pare chiar foarte putin probabil ca creatorul universului sa aiba apucaturi pe care nici c ei mai penibili dictatori umani nu le-ar avea. 12. Ateii ar trebui sa nceapa prin a crede n dumnezeu, dupa care vor observa si do vezile. Deficienta fundamentala a acestei idei este cea semnalata mai sus la pun ctul a). A crede ca o anumita propozitie este adevarata nu este un act de vointa . Creierul aplica stampila de adevarat sau fals n mod automat, n functie de inform atiile existente, si modul particular de a rationa al acelei persoane. Pentru ca cineva sa schimbe stampila trebuie ca fie sa apara dovezi noi care sa sustina p

ozitia opusa/sa o infirme pe cea curenta, sau sa se schimbe ceva fundamental n mo dul de functionare a creierului. Daca unui teist i se spune "trebuie sa crezi ca porcii din Surinam zboara la mare naltime dnd din urechi, si apoi vor veni dovezi le", el nu va reusi sa faca acest lucru. Poate cel mult sa sustina, de ochii lum ii, ca ar crede n porcii zburatori, dar n sinea lui stie ca e doar o minciuna. 13. Ateii sunt n eroare, eu STIU ca exista dumnezeu, am o relatie personala cu el , m-a ajutat cnd am avut nevoie. Creierul uman are o tendinta puternica perfect e xplicabila evolutionist de a gasi modele si a face predictii pe baza lor. n esent a, aceasta ne-a ajutat enorm la descoperirea unor legitati reale din natura, est e esenta mecanismului care porneste de la observatie spre cunoastere. Din pacate , nclinatia poate duce usor la rezultate fals pozitive, observam corelatii si mod ele acolo unde nu exista, unde este doar coincidenta sau accident. Experimente e fectuate repetat au confirmat ca avem o tendinta foarte pronuntata de a retine p referential imagini si evenimente care par sa se supuna unei reguli, si sa uitam sau ignoram instantaneu cele incomparabil mai multe care contravin regulii imag inate de noi. Spre exemplificare, cnd suna telefonul, de 19 ori eram preocupati d e anumite lucruri fara legatura cu apelantul. Acelea sunt uitate-ignorate. A dou azecea oara, ntmplator, ne gndeam tocmai la persoana care a sunat. Acel eveniment v a fi retinut si va fi ndosariat n special de persoana fara o gndire critica bine de zvoltata ca fiind o dovada a unei conexiuni supranaturale. n acelasi mod, persoan e credincioase care se roaga pentru diferite lucruri mai tot timpul uita sau ign ora numeroasele momente n care ceea ce doreau nu s-a petrecut, dar retin cu amanu nte mprejurarea n care "rugaciunea" a fost ndeplinita, si asta le confirma modelul fals preexistent. Acest tip de gndire atinge culmea nesimtirii aberante n cazul ca tastrofelor cu multe victime (cutremure, accidente de avion etc.) n care exista v reun supravietuitor credincios. Cu multa nonsalanta, acesta afirma si este convi ns ca tocmai s-a petrecut un miracol divin, rugaciunile sale din timpul nenoroci rii fiind ascultate. Oare ct de redus trebuie sa fii sa nu realizezi ca ceilalti cteva zeci, sute sau mii care au murit s-au rugat exact ca si tine, fara folos? 14. Din moment ce considera ca nu exista dumnezeu, de ce se mai agita unii atei sa-si justifice pozitia, sau sa polemizeze cu cei care au alte opinii? n primul rn d pentru ca este una din cele mai importante ntrebari pe care si le poate pune o persoana. n al doilea rnd pentru ca multi atei sunt preocupati de adevar si minciu na gaunoasa i deranjeaza. n al treilea rnd, ntr-o societate n care credinta sau necre dinta nu ar avea nicio importanta sociala, probabil ca foarte putini atei s-ar o bosi sa-si prezinte pozitia, sa scrie carti, sa polemizeze pe forumuri s.a.m.d.. Din pacate, traim ntr-o societate n care credinta si ntinde tentaculele si vrea sa sugrume ramuri ntregi ale stiintei, ale vietii sociale, ale viitorului urmasilor nostri. Asistam la un spectacol sinistru n care multi sunt pusi la zid pentru ca nu cred n tatucul cosmic, un spectacol n care politicienii se ntrec n a face curte p opilor pentru a obtine mai multe voturi, manualele de biologie sunt aduse la niv elul celor din Iran prin excluderea capitolului de evolutionism, religia este ba gata cu forta pe gtul copiilor nca din scoala primara si cei ai caror parinti au a lte opinii sunt ostracizati s.a.m.d.. Un om inteligent si cu bun simt nu poate a sista cu indiferenta la aceasta batjocura generalizata. 15. Daca ar studia amanuntit Biblia/Coranul etc., ateii ar realiza ca sunt n eroa re. De fapt, se petrece exact fenomenul opus. Asa cum excelent spunea Isaac Asim ov, "properly read, the bible is the most potent force for atheism ever conceive d", adica citita n mod corespunzator, biblia este cea mai potenta forta pentru at eism care a fost conceputa vreodata. Aceste carti "sfinte" sunt pline de contrad ictii interne, erori si contradictii cu realitatea cunoscuta, naivitate extrema, denota un nivel al cunostintelor despre lumea nconjuratoare si al moralei sub or ice critica pentru un om modern, dar perfect potrivit epocii n care povestile res pective au fost compuse. Un om traind n ziua de azi, fara idei preconcepute, nu p oate sa citeasca biblia si sa mai aiba vreo urma de ndoiala asupra faptului ca es te o fabula primitiva si nimic mai mult. n plus, asa cum se demonstreaza mereu, f oarte multi atei chiar cunosc aceste carti n amanunt, iar pentru unii chiar bibli

a n sine a fost principala sursa a ndepartarii de crestinism (ca o paranteza, cres tinilor le recomand cartile lui Bart Ehrman). De multe ori s-a facut urmatoarea comparatie: daca ai da unui copil un basm oarecare pe post de adevar sfnt, si pov esti biblice de tip geneza, potopul, miracolele lui Isus etc. pe post de basm, s i-ar da seama ca ceva nu e n regula? Evident, nu! Sunt la fel de naive si gogonat e. Singurul motiv pentru care credinciosii nu realizeaza acest lucru este ca din totdeauna li s-a spus ?acesta de fapt nu e un basm?. 16. Newton + alti mari savanti/personalitati au respins ateismul. Raspunsul dat n trebarii ?exista zei?? nu este unul conditionat pur filozofic sau intelectual. L a raspunsul respectiv se ajunge analiznd toate informatiile de care individul dis pune, fiind limitat de societatea n care a trait si de cunostintele epocii n care a trait. Ca urmare, nu este surprinzator ca oameni foarte inteligenti din trecut au fost la vremea lor teisti. Practic, nu aveau alta optiune. Si un ateu convin s precum Richard Dawkins ar fi fost crestin devotat acum cteva sute de ani. Ar fi fost educat de mic ntr-un climat religios strict, posibil o mnastire, nu ar fi av ut momentul Evrika oferit de teoria evolutionista, nu ar fi avut experienta data de cosmologia moderna, fizica moderna, genetica moderna, lucrarile filozofilor care s-au desprins treptat de ideea de dumnezeu cu argumente din ce n ce mai pert inente etc. n mod similar, un individ de o inteligenta sclipitoare, precum Newton , ar fi fost mai mult ca sigur ateu daca traia n zilele noastre. Tendinta istoric a este ct se poate de clara n n rndul persoanelor educate o crestere a pozitiilor at eiste. Daca luam savantii secolului XX si XXI, se vede un shift clar n aceasta di rectie. n ziua de azi proportia teistilor a ajuns sa fie net inferioara celei ate iste la nivelul de top. Progresul cunoasterii umane nu mai lasa prea mult loc pe ntru nghitirea pe nemestecate a unor aberatii vechi de mii de ani. 17. Numerosi atei au devenit credinciosi la un moment dat (sau varianta - si eu am fost ateu cndva). Cei mai multi credinciosi care declara ca au fost cndva atei rostesc o minciuna, voluntar sau involuntar. Voluntar n speranta ca exemplul lor va fi urmat de altii. Involuntar, atunci cnd nu realizeaza ca de fapt nu au avut niciodata aparatul specific al unui ateu (gndire critica), ci pur si simplu nu sau gndit la aceste lucruri, poate au trait ntr-o familie sau mediu care nu punea p ret pe credinta si nu discuta despre asta. Ei doar cred ca au fost cndva atei, n r ealitate n-au fost nimic, nu i-a preocupat subiectul, nu si-au pus ntrebari. Exis ta si cazuri reale, indubitabile, de atei convinsi care s-au schimbat. Sunt rare , dar exista. De cele mai multe ori, la o analiza atenta se vede ca schimbarea a fost cauzata de modificari fizice (mbatrnire, debilitate mintala), de socuri psih ice (boala incurabila, frica de moarte). Acest lucru, evident, nu dovedeste dect faptul ca unii o pot lua razna n conditii de stres sau boala. n schimb, exista un numar imens de credinciosi care s-au desteptat. E chiar o moda acum vizibila pe Amazon, carti scrise de fosti credinciosi, inclusiv preoti, care sunt rusinati d e naivitatea de care dadusera cndva dovada. Avem si pe forum exemple de atei plin i de vigoare care au fost cndva credinciosi. 18. Ateii nu au o baza morala, spre deosebire de teisti. Unul dintre argumentele folosite foarte des si combatut de tot attea ori. a) Este clar ca Biblia sau ori care carte de acelasi tip nu poate fi un cod moral. Numeroase precepte morale su nt depasite, altele sunt de-a dreptul caraghioase, iar alte norme morale foarte importante azi nu sunt nici macar amintite, sau se sustine opusul lor. n plus, fa ptul ca oricare credincios este capabil sa analizeze biblia si sa afirme ca anum ite pasaje suna bine moral, iar altele nu prea, dovedeste faptul ca el nu folose ste textul n sine ca o sursa de a decide ce este bine si ce este rau. Are un alt criteriu, pe care-l avem toti, credinciosi sau atei, din Romnia sau Indonezia. c) Elementele incipiente ale moralitatii sunt vizibile deja la alte primate, fiind clara originea ei evolutiva. Aceste animale au simtul dreptatii, au spirit de s acrificiu etc. d) Este de asemenea clar ca moralitatea nu este absoluta, fie ca ne place sau nu. Ceea ce era considerat imoral cndva este OK astazi. Alte lucruri perfect normale si morale cu cteva secole n urma (rasismul, sclavia, sovinismul, diferite tipuri de discriminari) sunt astazi percepute ca imorale de ntreaga lume

civilizata. Credinciosilor de atunci li se parea ca e n regula cu normele din vr emea lor. e) Moralitatea este diferita de la o epoca la alta, si chiar de la o t ara la alta. Moralitatea apare un fenomen complex evolutiv rezultat din experien ta acumulata de societatea respectiva, combinata cu o multime de influente cultu rale, toate pe un fundal biologic specific explicat partial de legitati biologic e(nu e spatiul si locul pentru a detalia). 19. Daca nu exista dumnezeu, cine m-ar opri sa-i dau n cap vecinului si sa-i iau masina? Replica rostita de un pios radioascultator n timpul unei emisiuni care l a vea ca invitat pe un ateu binecunoscut. Sub o forma diferita, se regaseste si pe forumuri. La o analiza chiar si sumara, nu poate dect sa strneasca zmbete. Asadar, individul respectiv CHIAR ar recurge la crime daca nu i-ar fi frica de iad? Oar e acesta sa fie naltul rol moral al religiei, de politist celest? n acest caz, ate ii sunt net superiori si din punct de vedere moral, pentru ca sunt cel putin la fel de civilizati ca si credinciosii, dar ei o fac din convingere, din bun simt civic, din inteligenta si nu de frica pedepsei divine. Este mai mult dect rusinos sa insinuezi ca, n lipsa fricii de pedeapsa divina, oamenii s-ar comporta ca nis te psihopati. 20. Ateismul a dus la cele mai mari nenorociri (vezi Stalin, Mao, Pol Pot). O al ta replica populara printre credinciosi, care, de cele mai multe ori, duce la me ciuri gen Inchizitia vs. Hitler si o numaratoare de capete. Exista, n mod evident , atei cu tendinte criminale, exact la fel cum exista teisti cu tendinte crimina le. Putini, dar sunt, n ambele tabere. Atunci cnd acei indivizi (atei sau teisti) ajung n pozitii de forta, sunt capabili de atrocitati. Atunci cnd n loc de sabii ai tancuri, numarul de victime va fi mai mare. ntrebarea care se pune este daca ace le acte au fost savrsite n numele (ca urmare a) teismului/ateismului, sau sunt doa r o alaturare incidentala. Nimeni nu ar spune ca mustata duce la genocid, chiar daca au avut-o si Stalin, si Hitler, si Saddam. Nu exista absolut nici o legatur a directa ntre lipsa credintei n zei si dorinta de a face crime. Hitler nu a porni t razboiul pentru ca era ateu (de fapt nici nu era, dar ma rog, acesta e un aspe ct controversat). Nu a omort evrei pentru ca era ateu. A facut toate acele lucrur i pentru ca era nebun, megaloman, maniac, crud etc. n plus, executantii ordinelor de sus pna jos erau crestini catolici sau reformati si mndri de asta. Nu mai amin tesc de complicitatea papalitatii sau de cea a bisericilor estice pe vremea stal inismului glorios. Toate acele crime nu au nimic n comun cu religia sau lipsa rel igiei persoanelor care le-au comis, la fel cum nu au legatura cu mustata. Lucrur ile stau cu totul diferit n cazul Inchizitiei, arderii vrajitoarelor, razboaielor sfinte, genocidului conquistadorilor, atentatorilor sinucigasi sau conflictelor religioase care si azi macina lumea. Acele nenorociri au fost si sunt facute N N UMELE credintei, pentru ea, din cauza ei. Pentru a demonstra ca dumnezeul meu e mai adevarat ca al celuilalt, care e fals. Atentatorul sinucigas nu ar recurge n iciodata la un asemenea act daca nu ar fi ndoctrinat de mic ca ceea ce face este pe placul dumnezeului sau, ca devine un martir iubit de cel de sus si de popor, ca ucide dusmanul necredincios sau dracul, ca l asteapta un paradis dupa moarte e tc. Aceasta aberanta retorica religioasa este ntr-att de puternica pentru unii nct o traveste si cel mai elementar instinct, acela de supravietuire. Acei oameni nu s unt nici prosti, nici saraci, nici needucati, si nici macar nu au porniri crimin ale. Sunt pur si simplu ndobitociti de credinta. Sunt dovada vie a adevarului pro fund continut n afirmatia laureatului premiului Nobel S. Weinberg: "Cu sau fara r eligie, vei avea oameni buni care fac lucruri bune si oameni rai care fac lucrur i rele. nsa, pentru ca un om bun sa faca lucruri rele ... ei bine, pentru asta e nevoie de religie." 21. Ateii sunt comunisti. Sa fim seriosi. Atei au existat cu mult nainte de apari tia utopiei comuniste, si exista n prezent n toate partile, inclusiv cele care nu au intrat n contact cu ea. Ct de comunisti or fi norvegienii sau japonezii, unde s unt att de multi atei? Cei mai multi atei tind sa mbratiseze principiile umanismul ui secular. Relatia comunism - ateism este strict unidirectionala, n sensul ca ce i mai multi comunisti se declarau (poate unii si erau) atei. Imensa majoritate a

ateilor dispretuieste comunismul, n special cel de tip dictatorial ceausist sau nord-coreean, care nu face dect sa forteze nlocuirea unui dumnezeu din cer cu unul pe pamnt. A spune ca ateii sunt comunisti este exact ca si cum ai spune ca daca porti ceva verde esti legionar. 22. Ateismul duce la depresie, resemnare etc.. Este o conceptie gresita, dar des tul de raspndita, fiind o gogoasa nghitita chiar si de unii atei. Chiar presupunnd ca este adevarat, aceasta nu are nici o legatura cu valoarea de adevar a celor d oua pozitii. Chiar daca o minciuna duce la o viata mai vesela, asta nu o transfo rma n adevar. Cum spunea George Bernard Shaw ? faptul ca un credincios este mai f ericit dect un necredincios nu are mai multa relevanta dect faptul ca un betivan e ste mai vesel dect un om treaz. Pentru multi indivizi, efectul imediat al unei pr opozitii asupra psihicului uman este mai important dect valoarea ei de adevar. Su nt oamenii care prefera sa li se spuna ca au o mica infectie virala atunci cnd, d e fapt, sunt plini de metastaze. Pe de alta parte, ntelegerea faptului ca traiest i o singura viata duce la un mai mare pret pus pe viata respectiva. Ateul cauta sa fie fericit, cauta sa afle ct mai multe lucruri despre lumea n care a avut noro cul sa apara, cauta sa lase ceva n urma lui, fiecare moment este pretios. Pentru credincios, viata asta e doar o introducere umila la huzurul care va urma. Un at eu s-ar simti profund jignit sa i se spuna ca cel mai bun lucru este sa proslave asca un tiran atotputernic, pentru a primi de la acesta niste favoruri n viata a doua, aia lunga. Cica ar fi de fapt un tiran plin de iubire, cu amendamentul ca daca nu-i pupi talpile te va tortura pe vecie. Penibil este singurul termen potr ivit pentru aceasta idee si cei care chiar o cred. 23. Ateii sunt cu nasul pe sus, ncrezuti, aroganti. Impresia poate fi data de sig uranta cu care ateul vorbeste despre anumite lucruri pe care le cunoaste cu cert itudine, de cele mai multe ori de natura stiintifica. Daca X nu are habar de gen etica si Y i explica babeste ce sunt incluziunile retrovirale endogene si ce dove desc ele, poate uneori obosit sau iritat de ignoranta afisata de X, probabil ca X va avea senzatia ca Y este arogant. n general nu este ignoranta cea care derjan jeaza, pentru ca toti suntem ignoranti ntr-o multime de domenii. Este combinatia dintre ignoranta, prostie si fala, specifica bunaoara creationistilor (n parantez a - din fericire teistii educati nu sunt creationisti). Daca se intra n profunzim ea lucrurilor, se observa ca aroganta este n ntregime de partea cealalta. La ntreba ri la care nu avem raspuns, legate de originea universului, de exemplu, ateul in variabil raspunde modest "nu stim" sau "nu se stie nca". n schimb, credinciosul ar mat cu varianta sa de mit din epoca de bronz, arunca cu nonsalanta afirmatii des pre creatorul universului, cine este, ce doreste, cum comunica cu el, ce sa mannc i, cum sa faci dragoste si cu cine, ce se petrece dupa ce mori s.a.m.d. Vorba cu prostul fudul se potriveste perfect aici. 24. Ateii se nchina la stiinta sau absolutizeaza stiinta. Trasaturile intelectual e care favorizeaza nclinatia spre stiinte favorizeaza si gndirea critica, de tip a teist. Ca urmare, proportia ateilor n lumea celor care fac stiinta sau cel putin sunt interesati de stiinta este net superioara ponderii lor n populatia generala. Nu poate fi vorba de nici o nchinare sau absolutizare a metodei stiintifice, ci doar de recunoasterea ei ca singura metoda dovedita ca eficienta pentru ntelegere a mecanismelor si legitatilor universului n care traim. 25. Atei sunt lipsiti de imaginatie, sensibilitate, creativitate artistica. O af irmatie de-a dreptul tembela, care nici n-ar merita comentata daca nu as fi vazu t-o de cteva ori spusa la modul serios. Aici s-ar putea gasi o lista doar partial a cu mari personalitati din domeniul literaturii, artelor, muzicii, care sunt sa u au fost atei. Cred ca si cei mai inculti indivizi luati de pe strada vor recun oaste zeci de nume. n medie, un ateu are exact tot atta sensibilitate, imaginatie si creativitate ct si un credincios. Deosebirea este ca ateul face distinctia ntre real si imaginar. 26. Ateii sunt preocupati doar de avutii materiale, dispretuind componenta spiri

tuala. Aberatie similara cu cea de mai sus, care poate fi ignorata. 27. Ateismul este o gaselnita de data recenta, un atac mpotriva unor variante de crestinism sau mpotriva bisericii. Evident fals. Lumea antica a avut exemple stra lucite de atei, despre care s-a discutat si pe aceste forumuri. Dupa bezna Evulu i Mediu, Renasterea a continuat cu alte personalitati remarcabile, n special filo zofi, si n ultimele 2 secole, odata cu avansul stiintei si rationalitatii, s-a ra spndit la nivel de mase. Motivele pentru care un individ n parte este ateu pot fi, ce e drept, diferite, incluznd reactia de respingere fata de interpretarile lite rare ale textelor religioase vechi, sau reactia de scrba generata de privilegiile Bisericii. De cele mai multe ori, aceste motive sunt secundare, si fundamentala este argumentatia logico-stiintifica, bazata pe gndirea de tip critic rational. 28. Ateii se cred mai destepti/educati dect teistii. O problema delicata, deoarec e gdila pozitiv sau negativ orgoliile personale ale celor care se simt vizati, pe ntru ca nu nteleg ce nseamna o analiza statistica. A spune ca barbatii au un simt al orientarii spatiale mai bun dect femeile, sau ca negrii sunt mai buni la suta de metri dect albii, sau ca japonezii sunt mai inteligenti dect tanzanienii nu est e nici neadevar si nici jignire la adresa cuiva. n plus, nu nseamna ca fiecare bar bat se orienteaza mai bine dect fiecare femeie sau ca fiecare negru fuge mai repe de dect oricare alb. Este vorba de constatari obiective statistice care au baze b iologice si/sau sociale. Comparatia este facuta la nivel de curbe Gauss, care, e vident, au largi portiuni n care se suprapun. Din pacate, n epoca moderna este la moda sa fii politically correct si sa menajezi orgoliile prost directionate chia r cu riscul de a ascunde un adevar obiectiv. Toate studiile serioase efectuate a u evidentiat fara echivoc faptul ca ateii sunt, ntr-adevar, mai inteligenti si ma i educati N MEDIE dect teistii. Tarile cele mai napoiate sunt si cele mai religioas e. n cadrul oricarei societati, procentajul de atei creste pe masura ce se sondea za grupuri cu un grad de educatie superior. Asa se ajunge ca pe la Academiile de stiinte procentajul teistilor sa fie infim, n timp ce, n aceleasi tari, n populati a generala, teistii predomina. Dar nu este nevoie de studii pentru a confirma un lucru evident. Orice individ stie ca la Cucuietii din Deal va gasi 99% credinci osi, la oras doar 80%, la facultatea din oras doar 50%, si la Academie poate 20% (evident, numerele sunt orientative). Singura ntrebare care are rost este din ce cauza exista aceasta discrepanta evidenta? Exista 3 posibilitati. a) Ateii sunt mai atrasi de studiu si si dezvolta astfel o gndire superioara si urmeaza o educa tie mai nalta. cool.gifPersoanele care studiaza mai mult si se educa mai mult au tendinta de a deveni atei, ntelegnd treptat subrezenia teismului. c) Un al treilea factor, necunoscut, poate de natura genetica, poate dat de circumstante sociale , duce la asocierea respectiva. Indiferent care varianta sau variante sunt corec te, rezultatul este acelasi. Sunt convins ca, asa cum se ntmpla de obicei, se vor gasi destui care sa sara cu exemple de genii teiste sau de atei idioti. Nu pot d ect sa-i rog sa citeasca nca o data cu atentie si cu ncercarea de a ntelege ce este o distributie statistica. 29. Daca Bach, Michelangelo + altii erau atei, astazi nu am fi avut capodoperele X, Y, Z. Oare? Marii creatori de arta au fost inspirati de ceea ce era la moda la data respectiva, precum si de ceea ce se cerea. Mai ales de ceea ce cereau sp onsorii, oamenii cu bani. Un geniu este tot un geniu, indiferent daca sursa de i nspiratie sau tema aleasa este dumnezeu, iubirea, maretia naturii, viitorul uman itatii, tradarea, revolutia industriala, infinitul sau ciudateniile cuantice. 30. Ateilor le lipseste un anumit simt care le permite celorlal?i sa intre n cont act cu divinitatea. Ignornd pretentia caraghioasa ca unii s-ar naste cu niste sim turi suplimentare ascunse, hai sa analizam ce ar trebui sa descopere acele simtu ri. n cazul n care exista n mod obiectiv o realitate neaccesibila prin mijloacele s tiintei actuale, dar accesibila prin megasimturile credinciosului, ar trebui ca toti credinciosii sa o depisteze la fel. n realitate, ceea ce vedem este o variet ate imensa de simtiri sau "revelatii" (eu as spune halucinatii) produse de ingur gitarea unui anumit tip de literatura luata drept realitate. Un hindus nu va ave

a revelatii cu fecioara Maria ca un catolic convins, la fel cum un ortodox nu va simti apropierea lui Allah si un mormon nu-si va reaminti de vietile precedente din India. Cum se face ca toate aceste simturi depisteaza exact ceea ce individ ul respectiv a fost nvatat sa creada? Coincidenta? Realitati paralele, cte una pen tru fiecare tip de credinta? Explicatia este la ndemna oricui, simturile respectiv e nu sunt dect autoamagirea halucinatorie a unui creier cu simtul critic tocit bi ne de tot de anii de intoxicare religioasa specifica locului si timpului n care s -a nascut. Pentru ca tacmul sa fie complet, cu ct delireaza mai tare, cu att e mai respectat de cei care i mpartasesc credinta. Halucinatiile hindusilor, ale lui Mah omed sau ale Sfin?ilor Parinti nu sunt dect aceea?i boala n locuri si timpuri dife rite, ridicata la rangul de revelatie demna de respect. 31. n momente dificile nu mai exista atei (there are no atheists in foxholes). Su nt destule exemple ca exista, dar nu are rost sa le nsir aici. Presupunnd ca n situ atii limita, de disperare, un ateu ar ajunge sa se lege de infima probabilitate pe care o acorda sansei ca un dumnezeu puternic si iertator sa existe, ce demons treaza asta? Ca acel dumnezeu chiar exista? Sau ca un om speriat, disperat, care lupta pentru viata lui, se agata de orice, chiar si cea mai slaba speranta? Dac a atunci cnd un comandant al unui pluton de executie hitlerist se pregatea sa dea ordinul un biet condamnat evreu a strigat Heil Hitler, nseamna ca brusc a deveni t constient de maretia planului nazist? Sau ca ncerca orice pentru a scapa? 32. Ateii i urasc pe credinciosi. Categoric, nu. n lumea n care traim, ar fi si abs urd. Aproape orice ateu are o multime de credinciosi n jur, printre prieteni, n fa milie. Imensa majoritate a credinciosilor sunt oameni ct se poate de decenti din toate punctele de vedere, oameni care se comporta normal, care doresc sa faca bi ne, care au simtul umorului, care sunt prietenosi etc. Starile pe care le ncearca un ateu n fata unui credincios care si expune ideile sunt variate, fiind de cele mai multe ori o combinatie de uimire, amuzament, parere de rau n fata ignorantei, poate chiar disperare n fata lipsei de logica, dar niciodata ura. Din pacate, re ciproca nu este valabila. Credinciosii, n numar mare, i urasc pe atei. Prin prisma faptului ca sunt superiori numeric, unii credinciosi ajung sa traiasca fara a c unoaste personal atei. n jurul ideii de ateu se construieste o imagine falsa, de multe ori aceea a unui om imoral, rece, insensibil, materialist josnic n care nu se poate avea ncredere, comunist etc. Perceptia nu are nimic n comun cu realitatea , asa cum am demonstrat si n aceste scurte raspunsuri, si asa cum constata n mod d irect credinciosii care au contact direct cu ateii. Ca un simplu exemplu, studii le arata n mod repetat ca ateii sunt cea mai antipatizata minoritate din SUA, mai rau dect orice minoritate etnica sau sexuala. Demonizarea ateilor a durat multe decenii, si ca urmare va fi nevoie de la fel de mult timp pentru a scapa de acea sta prejudecata. 33. Ateii sunt stridenti, jignesc teistii, iau peste picior lucrurile sfinte etc . Ideea este generata de faptul ca timp de secole oamenii au fost obisnuiti sa t rateze orice aberatie religioasa ca un soi de tabu, un lucru care nu poate fi cr iticat. Nimeni nu se simte ofensat cnd se rostesc opinii puternice legate de poli tica, sport, economie sau orice altceva. Un limbaj mult mai decent folosit n lega tura cu teorii religioase este perceput de credinciosi ca strident, sau jignitor . Nu ai cum sa critici diferitele religii fara a arata ct sunt de absurde. Prin ns asi natura lor, povestile religioase suna ca niste basme ridicole. Un credincios pe care-l deranjeaza criticile rationale aduse religiei sale este un om care re fuza sa asculte glasul ratiunii, de frica sa nu i se prabuseasca castelul de car ti. Este ca sotul ncornorat caruia toata lumea-i explica cam ce face consoarta lu i, nsa el fie si astupa urechile, fie i acuza pe ceilalti de jigniri. Nu vrea sa-si strice imaginea idealiza pe care o are despre marea sa iubire. 34. Lumea ar fi un loc mult mai rau daca ateismul ar deveni foarte larg raspndit. Din nou, realitatea datelor statistice distruge acest mit. Tarile n care procent ajul ateilor este cel mai crescut sunt n general cele mai civilizate, cu gradul d e bunastare cel mai ridicat, cu ratele cele mai scazute ale criminalitatii, cu s

isteme de securitate sociala foarte generoase, cu procentajele cele mai mari aco rdate pentru ajutorarea tarilor sarace, cu strazi pline de oameni optimisti, edu cati, zmbitori, scapati de frica de "fantome". n SUA, contrar asteptarilor, statel e cele mai violente sunt cele mai "pioase". n nchisori, procentajul ateilor este e xtrem de mic, mult sub cel din populatia generala n aceeasi tara, iar n rndul celor care au facut acte deosebit de grave (violatori, criminali n serie etc.) ateii s unt ca si inexistenti. Probabil ca exista n lume indivizi cu nclinatii spre rau si care nu fac acel rau numai si numai din cauza ca le este frica de cineva ?de su s?. Pentru acel tip de indivizi, religia este ceva util. Dar cam ce procentaj sa fie ei? Indivizi cu porniri criminale nu cred ca sunt mai mult de 1-2%. Dintre aceia, sa zicem ca a zecea parte poate ca se abtin de frica politiei din cer. Ce nseamna asta? Cam 0,1-0,2% din populatia globului e mai bine cu religie dect fara .

. 0. Nu trebuie sa crezi pe nimeni, trebuie sa si doresti sa afli singur adevarul. 1. Nu se poate demonstra existenta lui. Biblia nu e nimic mai speciala dect Cora nul, Baghavad Gita, Tora etc .2. Dumnezeul biblic este cel mai mare criminal din istorie, mai rau dect tot ind ictatorii pusi cap la cap, conform bibliei http://tinyurl.com/ZeulCriminal http://tinyurl.com/ZeulCriminal2 3. Dumnezeu a fost ntotdeauna expresia necunoasterii umane. Cnd oamenii nu stiau ce e traznetul, au spus ca Zeus sau Thor (dependent de geografie) provoaca trazn etele. Cnd nu stiam ca cerul nu e solid, credeam ca cerul e o tarie . Pna sa stim cum apar cutremurele (placile tectonice) credeam ca zeii su nt furiosi. Acum, Dumnezeu a ajuns sa fie pus cel mult la originea universului p entru ca nu stim exact ce a fost nainte de formarea universului, dar daca istoria e un indicator, vor fi tot mai mici golurile n care va fi loc pentru Dumnezeu. A crede n Dumnezeu nu este o garantie a moralitatii sau a lipsei ei, cum lipsa e i nu este o garantie a imoralitatii sau a moralitatii. Procentul de atei n SUA di n totalul de ncarcerati este de 0,2%, disproportionat de putin fata de procentul de 9-15% de atei din ntreaga populatie arata ca ateii, n general, sunt mult mai mo rali dect credinciotii http://www.holysmoke.org/icr-pri.htm Daca Dumnezeu exista si e bun, sigur va aprecia mai mult ca te folosesti de cre ierul pe care ti l-a dat dect de un refuz de a gndi si o servilitudine oarba fata de cler, servilitudine care te poate duce la cele mai imorale fapte. Tocmai Cristos a spus ca un pom l cunosti dupa roadele sale. Avnd n vedere statist icile de la 4, faptul ca exista n prezent peste 30 000 de soiuri/secte de crestin ism care sunt n contradictie toate nct nu se pot pune de acord cu nici un punct de doctrina, situatia e similara n toate religiile, iar razboaiele intra-sectariene au fost si sunt si azi la ordinea zile (vezi ca ex. catolici contra protestanti n Irlanda de Nord, musulmanii shiia contra cei sunni contra cei ahmadiyya etc) si l afel si cele religioase de peste tot (ex. crestinii timpurii au persecutat si omort pagni, inchizitia si cruciadele

unele din cruciade au fost sa urmarea atacului jihadic asupra Ierusalimului si alte atrocitati precum masacrarea populatiilor native din Americi, musulmanii i omoara pe budisti n Pakistan ? vezi statuile dinamitate ale lui Budha, crestinii coptici n Egipt, crestinii n Nig eria si alte tari africane samd), toate astea ne arata ca fructele religiei sunt otravite. Un om bun va face bine cu sau fara religie. Un om rau va face rau cu sau fara r eligie. Dar e nevoie de religie ca un om sa faca ceva rau pentru ca nu exista sc uza mai buna dect urmez voia lui Dumnezeu! pentru a comite o atrocitate n urma a attora mii de ani ai existentei umane, miliarde de oameni nevinovati, co pii, femei, batrni, barbati, au murit n conflicte, accidente grave, razboaie, erup tii vulcanice, cutremure, inundatii, frig, canicula, n urma unor virusuri,boli, b acterii, infectii, atacuri ale animalelor salbatice, atacuri ale insectelor veni noase, morti n lagare de contrare, morti n sclavie, milioane de copii au murit nca n ainte sa traiasca pentru ca s-au nascut cu defecte, mutatii, boli, diformitati, au fost avortati spontan, suferinta a miliarde si miliarde de oameni a fost imen sa, dar Dumnezeu nu a binevoit sa intervina. Singura scuza a lui Dumnezeu este ca nu exista Credinta ntr-o viata dupa moarte face ca oamenii sa desconsidere aceasta viata, sa o considere fara valoare, o antecamera n cabinetul doctorului care se presupun e ca exista dupa moarte, dar nimeni nu poate dovedi ca exista un doctor, nici ma car nu pot dovedi ca exista o camera, deci e posibil sa fie o usa catre unmare a bis. Toti ?tiu ca viata actuala exista, dar unii prefera sa si dedice viata unui pariu n urma caruia nici un om din sala de asteptare nu e sigur ca-l cstiga, desi unii spun ca au vazut urna loteriei, dar nu pot dovedi asta, e doar marturia lor din situatii n care creierul ori a luat-o razna, ori a putut fi ntelat, ori n situ atii n care creierul nu este niciodata n mod normal (privat de oxigen multtimp, ap roape de moarte, etc).Credinta ntr-o viata dupa moarte devalorizeaza singura viat a care stim cu certitudine ca o avem Pacientii cu calotele cerebrale separate se pot manifesta ca 2 persoane cu vede ri total opuse fata de idea de Dumnezeu. O emisfera poate fi credincioasa, ceala lta poate fi atee. n aceste conditii, fiind clar ca un om nu are doua suflete, un de ar trebui sa ajunga acea persoana dupa moarte? Un ateu nu pune unele intamplarile inexplicabile pe seama fiintei supreme, le g asesc rapid explicatia logica si realista.Sa fii ateu nu-ti trebuie motivatie, m otivatie iti trebuie sa crezi in Dumnezeu.Biblia nu este o motivatie plauzibila, Biblia sfideaza realitatea, si orice omcare nu are nevoie de mijlocitori, si st ie sa fie sceptic, poate realiza asta. Daca esti realist si nu te amagesti, real izezi ca omniprezenta si omnibenevolenta, sunt doar simple superstitii, dar daca esti naiv, vei continua sa crezi ca ateul are erori de logica.Devii ateu cand-v ezi ca exista atatea religii si nici una nu are dovezi care sa sustina existenta zeului lor.-vezi absurditatile, nedreptatile, cruzimea si violenta, intoleranta , contradictiile din biblie.Crestinii se simt nesiguri pe credinta lor si i denig reaza pe atei De regula, credinciosii sunt niste persoane care poate din comoditate refuza sa

gaseasca alte raspunsuri la diferite intrebari si se multumesc cu raspunsurile s crise in Bibilie de niste scriitori foarte buni cu o imaginatie cat se poate deb ogata. Si e mai rau e ca aceasta "credinta" ne este impusa de mici. De mici ne i nvata la gradinita de "doamne-doamne" si asta pentru ca mintea noastra atunci es te "fragila" si suntem creduli. Daca am afla de aceste chestii la varsta de ...1 5 ani sa zic, probabil ca nimeni n-ar mai crede. Si da, am trai intr-o lume anar hica. Deci, religia are si ea o importanta insa n-ar trebui atat de mult mediati zata. Si nici lacasurile de cult n-ar trebui sa devina adevarate afaceri. Asta m a deranjeaza. Nu ca cel credincios imi zice ca o sa ard in flacarile iadului cic a acel preot profita de credinta oamenilor si se imbogateste datorita naivitatii persoanele. Dumnezeul crestin este definit ca fiinta personala care cunoaste totul. Conform crestinilor, fiintele personale au vointa libera. Pentru a avea vointa libera t rebuie sa ai mai multe optiuni, oricare dintre ele putnd fi evitata. Aceasta nseam na ca nainte de a lua o decizie trebuie sa existe o stare de incertitudine, ntr-o perioada de potential: nu poti cunoaste viitorul. Chiar daca crezi ca ti poti pre zice decizia, daca pretinzi ca ai vointa libera trebuie sa admiti posibilitatea (daca nu dorinta) de a te razgndi nainte ca decizia sa fie finala. O fiinta care c unoaste totul nu poate avea vreo stare de incertitudine . Ea si cunoaste toate deciz iile nainte de a le lua. Asta nseamna ca ea nu are posibilitatea de a-si evita dec iziile si deci i lipseste vointa libera. Din moment ce o fiinta care nu are voint a libera nu este o fiinta personala, o fiinta personala care cunoaste totul nu p oate exista. Asadar, Dumnezeul crestin nu exista. Unii neaga ca oamenii ar avea vointa libera, dar toti crestinii sustin ca Dumnez eu nsusi, n trei persoane , este un agent personal liber, deci argumentul ramne valabi l. Altii vor nainta obiectia ca Dumnezeu, atotputernic fiind, se poate razgndi. Da r daca o face, atunci el nu va fi cunoscut viitorul de la bun nceput. Daca el chi ar cunoaste viitorul, atunci viitorul este fixat si nici macar Dumnezeu nu-l poa te schimba. Daca el totusi se razgndeste, atunci cunoasterea lui va fi fost limit ata. Nu le poti avea pe amndoua: nicio fiinta nu poate fi omniscienta si omnipote nta n acelasi timp. O obiectie mai subtila este ca Dumnezeu stie ceea ce urmeaza sa faca pentru ca el actioneaza ntotdeauna n concordanta cu natura lui, ceea ce nu-i reduce libertatea. Dumnezeu ar putea sustine, de exemplu, ca el nu va spune o minciuna mine deoarec e el spune ntotdeauna adevarul. Dumnezeu ar putea sa aleaga mpotriva naturii lui, dar nu o face niciodata. Dar ce nseamna natura lui Dumnezeu ? A avea o natura nseamna a avea limite. Natura care-i limiteaza pe oameni este mediul nostru fizic si gene tica noastra; dar natura unei fiinte supranaturale trebuie sa fie altceva. Este im propriu sa spui ca natura unei fiinte fara limite este n aceeasi relatie cu problem a vointei libere ca si natura umana. Pentru vointa libera este nevoie sa ai mai mult de o optiune, o dorinta de a alege, libertatea de a alege (lipsa obstacolel or), puterea de a ndeplini alegerea (forta si aptitudinea) si posibilitatea de a evita optiunea. Forta si aptitudinea pun o limita pentru ceea ce orice persoana es te libera sa faca. Niciun om nu are vointa libera de a fugi o mila ntr-un minut, fa ra ajutor mecanic. Suntem liberi sa ncercam, dar vom esua. Toate alegerile noastr e si, de asemenea, toate dorintele noastre sunt limitate de natura noastra; si t otusi putem nca sa pretindem ca avem vointa libera (aceia dintre noi care o fac) pentru ca nu ne cunoastem alegerile viitoare. Daca Dumnezeu actioneaza ntotdeauna conform naturii lui (orice ar nsemna asta), atunci el tot trebuie sa aiba mai mu lt de o optiune viabila care sa nu-i contrazica natura daca e sa pretinda ca are vointa libera. Altfel, el este un sclav al naturii lui, ca un robot, si nu un a gent personal liber. Ce ar nsemna cuvntul optiune pentru o fiinta care a creat toate optiunile? Unii spun ca vointa libera pentru Dumnezeu nu nseamna ceea ce nseamna pentru oameni. Dar cum ar trebui sa ntelegem asta? Pe care dintre conditiile vointei libere lear elimina un crestin pentru a fabrica un statut de agent liber pentru Dumnezeu? O ptiunile multiple? Dorinta? Libertatea? Puterea? Posibilitatea de a evita? Poate

ca dorinta ar putea fi aruncata. Dorinta implica o lipsa, iar unei fiinte perfe cte nu ar trebui sa i lipseasca nimic. Dar ar fi o persoana foarte stranie, una far a nevoi sau dorinte. Dorinta este ceea ce produce necesitatea unei alegeri de la bun nceput. De asemenea, ea contribuie la a evalua daca decizia a fost rezonabil a. Fara dorinta, alegerile sunt volens-nolens si nu decizii adevarate. Si, oricu m, zeul biblic si-a exprimat multe dorinte. Nicio obiectie nu l salveaza pe Dumne zeul crestin: el nu exista. Poate ca s-ar putea imagina o divinitate mai modesta : una care nu este n acelasi timp personala si atotstiutoare, n acelasi timp atots tiutoare si atotputernica, n acelasi timp perfecta si libera. Dar pna cnd un zeu va fi definit n mod coerent si apoi dovedit ca existent cu ajutorul probelor si rat ionamentului corect, este de bun-simt sa nu gndim ca o astfel de fiinta ar exista crime in biblie Dumnezeu a omorat 42 de copii pentru ca au jignit un chelios: 2Imparati 2:23-24~ 23De acolo s-a suit la Betel. Si pe cnd mergea pe drum, niste baietasi au iesit d in cetate, si si-au batut joc de el. Ei i ziceau:,, Suie-te, plesuvule! Suie-te, plesuvule!`` 24El s-a ntors sa -i priveasca, si i -a blestemat n Numele Domnului. Atunci au ies it doi ursi din padure, si au sfsiat patruzeci si doi din acesti copii. Dumnezu pedepseste aspru pe omenii curiosi. 1Samuel 6:19-20~ "19Domnul a lovit pe oamenii din Bet-Semes, cnd s'au uitat n chivotul Domnului; a lovit (cincizeci de mii) sapte zeci de oameni din popor. Si poporul a plns, pentr u ca Domnul l lovise cu o mare urgie. 20Oamenii din Bet-Semes au zis:,, Cine poate sta naintea Domnului, naintea acestui Dumnezeu sfnt? Si la cine trebuie sa se suie chivotul, daca se departeaza dela n oi?`` Dumnezeu a omorat un om care nu a vrut sa loveasca pe cineva. 1Imparati 20:35-36~ 35Unul din fiii proorocilor a zis tovarasului sau, dupa porunca Domnului:,, Love ste-ma, te rog!`` Dar omul acela n-a vrut sa -l loveasca. 36Atunci el i -a zis:,, Pentruca n'ai ascultat de glasul Domnului, iata, cnd vei pleca dela mine, te va omor un leu. Si cnd a plecat dela el, l -a ntlnit un leu si l -a omort. Dumnezeu a omorat un samaritean. 2 Samuel 6:3-7~ 3Au pus chivotul lui Dumnezeu ntr'un car nou, si l-au ridicat din casa lui Abinad ab, de pe deal; Uza si Ahio, fiul lui Abinadab, crmuiau carul cel nou. 4L-au luat dar din casa lui Abinadab de pe deal; Uza mergea alaturi de chivotul lui Dumnezeu, si Ahio mergea naintea chivotului. 5David si toata casa lui Israel cntau naintea Domnului cu tot felul de instrumente de lemn de chiparos, cu arfe, cu laute, cu timpane, cu fluere si cu timbale. 6Cnd au ajuns la aria lui Nacon, Uza a ntins mna spre chivotul lui Dumnezeu si l -a apucat, pentru ca erau sa -l rastoarne boii. Samson a fost posedat de duhul sfant, a luat o madibula de magar mort si a ince put sa omoare oamenii cu ea. Judecatori 15:14-15~ "14Cnd a ajuns la Lehi, Filistenii au nceput sa strige de bucurie naintea lui. Atun ci Duhul Domnului a venit peste el. Funiile pe cari le avea la brate s'au facut

ca niste fire de in ars n foc, si legaturile i-au cazut de pe mni. 15El a gasit o falca de magar neuscata nca, a ntins mna si a luat -o si a ucis cu e a o mie de oameni." Petru a omorat 2 oameni. 5:1-11~ 1Dar un om, numit Anania, a vndut o mosioara, cu nevasta-sa Safira, 2si a oprit o parte din pret, cu stirea nevestei lui; apoi a adus partea cealalt a, si a pus -o la picioarele apostolilor. 3Petru i -a zis:,, Anania, pentruce ti -a umplut Satana inima ca sa minti pe Duh ul Sfnt, si sa ascunzi o parte din pretul mosioarei? 4Daca n'o vindeai, nu ramnea ea a ta? Si, dupa ce ai vndut -o, nu puteai sa faci c e vrei cu pretul ei? Cum s-a putut naste un astfel de gnd n inima ta? N'ai mintit pe oameni, ci pe Dumnezeu.`` 5Anania, cnd a auzit cuvintele acestea, a cazut jos, si si -a dat sufletul. O mar e frica a apucat pe toti ceice ascultau aceste lucruri. 6Flacaii s'au sculat, l'au nvelit, l-au scos afara, si l-au ngropat. 7Cam dupa trei ceasuri, a intrat si nevasta-sa, fara sa stie ce se ntmplase. 8Petru i -a zis:,, Spune-mi, cu att ati vndut mosioara?``,, Da``, a raspuns ea,,, cu atta.`` 9Atunci Petru i -a zis:,, Cum de v'ati nteles ntre voi sa ispititi pe Duhul Domnul ui? Iata picioarele celorce au ngropat pe barbatul tau, snt la usa, si te vor lua si pe tine.`` 10Ea a cazut ndata la picioarele lui, si si -a dat sufletul. Cnd au intrat flacaii , au gasit -o moarta; au scos -o afara, si au ngropat -o lnga barbatul ei. 11O mare frica a cuprins toata adunarea si pe toti cei ce au auzit aceste lucrur i. Crime in masa. 1 Samuel 15:2-3 ~ 2Asa vorbeste Domnul ostirilor:, Mi-aduc aminte de ceeace a facut Amalec lui Isr ael, cnd i -a astupat drumul la iesirea lui din Egipt. 3Du-te acum, bate pe Amalec, si nimiceste cu desavrsire tot ce -i al lui; sa nu i cruti, si sa omori barbatii si femeile, copiii si pruncii, camilele si magarii , boii si oile.`` Fii lui Daniel au omorat locuitorii unui oras intreg pe care apoi si l-au insusi t. Iosua 19:47~ 47Tinutul fiilor lui Dan se ntindea si n afara de acestea. Fiii lui Dan s'au suit si s'au luptat mpotriva lui Lesem; au pus mna pe el si l-au trecut prin ascutisul sabiei; au pus stapnire pe el, s'au asezat n el si l-au numit Dan, dupa numele tat alui lor Dan. Crime diabolice sub puterea lui Dumnezeu. Ieremia 15:1-4~ 1,,Domnul mi -a zis:, Chiar daca Moise si Samuel s'ar nfatisa naintea Mea, tot n'a s fi binevoitor fata de poporul acesta. Izgoneste -l dinaintea Mea, duca-se! 2Si daca-ti vor zice:, Unde sa ne ducem?` sa le raspunzi:, Asa vorbeste Domnul:, La moarte cei sortiti la moarte, la sabie cei sortiti sabiei, la foamete cei so rtiti foametei, la robie, cei sortiti robiei! 3Caci voi trimete mpotriva lor patru feluri de nenorociri, zice Domnul: sabia, ca sa -i ucida, cnii ca sa -i sfsie, pasarile cerului si fiarele pamntului, ca sa -i mannce si sa -i nimiceasca. 4i voi face de pomina pentru toate mparatiile pamntului, din pricina lui Manase, fi ul lui Ezechia, mparatul lui Iuda, si pentru tot ce a facut el n Ieruslim.

Dumnezeu promite mai multe crime. Ezechiel 35:7-9~ 7Voi preface muntele Seir ntr'o pustietate si ntr'un pustiu, si voi nimici cu desa vrsire din el si pe ceice se duc si pe ceice se ntorc. 8i voi umplea muntii cu morti; si cei ucisi de sabie vor cadea pe dealurile tale, n vaile tale si n toate puhoaiele tale. 9Te voi preface n niste pustietati vecinice, cetatile nu-ti vor mai fi locuite, s i veti sti ca Eu snt Domnul. Duhul sfant, ingerul mortii. Exod 23:23~ 23ngerul Meu va merge naintea ta, si te va duce la Amoriti, Hetiti, Fereziti, Cana niti, Heviti si Iebusiti, si -i voi nimici. Destrugerile lui Ai. Iosua 8:1-29~ 1A doua parte a cazut prin sorti lui Simeon, semintiei fiilor lui Simeon, dupa f amiliile lor. Mostenirea lor era n mijlocul mostenirii fiilor lui Iuda. 2Ei au avut n mostenirea lor: Beer-Seba, Seba, Molada, 3Hatar-Sual, Bala, Atem, 4Eltolad, Betul, Horma, 5Ticlag, Bet-Marcabot, Hatar-Susa, 6Bet-Lebaot, si Saruhen, treisprezece cetati si satele lor; 7Ain, Rimon, Eter, si Asan, patru cetati, si satele lor; 8si toate satele din mprejurimile acestor cetati, pna la Baalat-Beer, care este Ra matul de miazazi, Aceasta a fost mostenirea semintiei fiilor lui Simeon, dupa fa miliile lor. 9Mostenirea fiilor lui Simeon a fost luata din partea de mostenire a fiilor lui Iuda; caci partea fiilor lui Iuda era prea mare pentru ei, si de aceea fiii lui Simeon si-au primit pe a lor n mijlocul mostenirii lor. 10A treia parte a cazut prin sorti fiilor lui Zabulon dupa familiile lor. 11Hotarul mostenirii lor se ntindea pna la Sarid. La apus se suia spre Mareala, si atingea Dabeset, apoi prul care curge naintea Iocneamului. 12Din Sarid se ntorcea spre rasarit, spre rasaritul soarelui, pna la hotarul Chisl ot-Taborului, mergea nainte la Dabrat, si suia la Iafia. 13De acolo trecea la rasarit prin Ghita-Hefer, prin Ita-Catin, mergea la Rimon, si se ntorcea pna la Nea. 14Se ntorcea apoi nspre miazanoapte spre Hanaton, si iesea la valea Iiftah-El. 15Coprindea Catat, Nahalal, Simron, Iideala, Betleem: douasprezece cetati, si sa tele lor. 16Aceasta a fost mostenirea fiilor lui Zabulon, dupa familiile lor, cetatile ace stea si satele lor. 17A patra parte a cazut prin sorti lui Isahar, fiilor lui Isahar, dupa familiile lor. 18Hotarul lor trecea prin Izreel, Chesulot, Sunem, 19Hafaraim, Sion, Anaharat, 20Rabit, Chision, Abet, 21Remet, En-Ganim, En-Hada, si Bet-Patet; 22atingea Taborul, Sahatima, Bet-Semes, si iesea la Iordan: sasesprezece cetati, si satele lor. 23Aceasta a fost mostenirea semintiei fiilor lui Isahar, dupa familiile lor, cet atile acestea si satele lor. 24A cincea parte a cazut prin sorti semintiei fiilor lui Aser, dupa familiile lo r. 25Hotarul lor trecea prin Helcat, Hali, Beten, Acsaf, 26Alamelec, Amead si Miseal; atingea, spre apus, Carmelul si Sihor-Libnat;

27apoi se ntorcea n spre rasarit la Bet-Dagon, se atingea de Zabulon si de valea I iftah-El la miazanoapte de Bet-Emec si Neiel, si se ntindea spre Cabul, la stnga, 28si spre Ebron, Rehob, Hamon si Cana, pna la Sidonul cel mare. 29Se ntorcea apoi spre Rama pna la cetatea cea tare a Tirului, si spre Hosa, si ie sea la mare, prin tinutul Aczib. Crimele de la Ierihon. Iosua 6:20-21 ~ 20Poporul a scos strigate, si preotii au sunat din trmbite. Cnd a auzit poporul su netul trmbitei, a strigat tare, si zidul s-a prabusit; poporul s-a suit n cetate, fiecare drept nainte. Au pus mna pe cetate, 21si au nimicit -o cu desavrsire, trecnd prin ascutisul sabiei tot ce era n cetate, barbati si femei, copii si batrni, pna la boi, oi si magari. Dumnezeu ucide o familie intreaga. 1 Imparati 14:9-16~ 9Tu ai facut mai rau dect toti ceice au fost naintea ta: te-ai dus sa-ti faci alti dumnezei si chipuri turnate ca sa Ma mnii, si M'ai lepadat napoia ta! 10De aceea, voi trimete nenorocirea peste casa lui Ieroboam, voi nimici pe orici ne este al lui Ieroboam, fie rob, fie slobod n Israel, si voi matura casa lui Ier oboam, cum se matura murdariile, pna va peri. 11Cel ce va muri n cetate din casa lui Ieroboam, va fi mncat de cni, si cel ce va m uri pe cmp va fi mncat de pasarile cerului. Caci Domnul a vorbit. 12Tu, scoala-te si du-te acasa. Si cum ti vor pasi picioarele n cetate, copilul va muri. 13Tot Israelul l va plnge, si -l vor ngropa; caci el este singurul din casa lui Ier oboam care va fi pus ntr'un mormnt, pentru ca este singurul din casa lui Ieroboam n care s-a gasit ceva bun naintea Domnului, Dumnezeului lui Israel. 14Domnul va pune peste Israel un mparat, care va nimici casa lui Ieroboam n ziua a ceea. Si nu se ntmpla oare chiar acum lucrul acesta? 15Domnul va lovi pe Israel, si Israel va fi ca trestia clatinata n ape; va smulge pe Israel din aceasta tara buna pe care o daduse parintilor lor, si -i va mprast ia dincolo de Ru, pentru ca si-au facut idoli, mniind pe Domnul. 16Va parasi pe Israel, din pricina pacatelor pe cari le -a facut Ieroboam si n ca ri a trt si pe Israel.`` Crime in masa. Judecatori 20:48~ 48Barbatii lui Israel s'au ntors la fiii lui Beniamin, si i-au trecut prin ascuti sul sabiei, dela oamenii din cetati pna la dobitoace, si tot ce au gasit. Au pus de asemenea foc tuturor cetatilor pe cari le-au gasit n cale. Ingerul mortii. 2 Imparati 19:35~ 35n noaptea aceea, a iesit ngerul Domnului, si a ucis n tabara Asirienilor o suta o ptzeci si cinci de mii de oameni. Si cnd s'au sculat dimineata, iata ca toti erau niste trupuri moarte. Omorati vecinii. Exod 32:26-29~ 26s'a asezat la usa taberii, si a zis:,, Cine este pentru Domnul, sa vina la min e!`` Si toti copiii lui Levi s'au strns la el. 27El le -a zis:,, Asa vorbeste Domnul, Dumnezeul lui Israel:, Fiecare din voi sa se ncinga cu sabia; mergeti si strabateti tabara dela o poarta la alta, si fieca

re sa omoare pe fratele, pe prietenul si pe ruda sa.`` 28Copiii lui Levi au facut dupa porunca lui Moise; si aproape trei mii de oameni au pierit n ziua aceea din popor. 29Moise a zis:,, Predati-va azi n slujba Domnului, chiar cu jertfa fiului si frat elui vostru, pentru ca binecuvntarea Lui sa vina astazi peste voi!`` Omorati familiile pacatosilor. Iosua 7:19-26~ 19Iosua a zis lui Acan:,, Fiule, da slava Domnului, Dumnezeului lui Israel, mart uriseste si spune-mi ce ai facut, nu-mi ascunde nimic``. 20Acan a raspuns lui Iosua, si a zis:,, Este adevarat ca am pacatuit mpotriva Dom nului, Dumnezeului lui Israel, si iata ce am facut. 21Am vazut n prada o manta frumoasa de Sinear, doua sute de sicli de argint, si o placa de aur n greutate de cincizeci de sicli; le-am poftit, si le-am luat; iata , snt ascunse n pamnt n mijlocul cortului meu, si argintul este pus subt ele``. 22Iosua a trimes niste oameni, cari au alergat n cort; si iata ca lucurile erau a scunse n cortul lui Acan, si argintul era subt ele. 23Le-au luat din mijlocul cortului, le-au adus lui Iosua si tuturor copiilor lui Israel, si le-au pus naintea Domnului. 24Iosua si tot Israelul mpreuna cu el au luat pe Acan, fiul lui Zerah, argintul, mantaua, placa de aur, pe fiii si fiicele lui Acan, boii lui, magarii, oile, cor tul lui si tot ce era al lui; si i-au suit n valea Acor. 25Iosua a zis:,, Pentruce ne-ai nenorocit? Si pe tine te va nenoroci Domnul azi` `. Si tot Israelul i -a ucis cu pietre. I-au ars n foc, i-au ucis cu pietre, 26si au ridicat peste Acan un morman mare de pietre, care se vede pna n ziua de az i. Si Domnul S'a ntors din iutimea mniei Lui. Din pricina acestei ntmplari s-a dat pn a n ziua de azi locului aceluia numele de valea Acor (Turburare). Omorati credinciosii altor religii. Numeri 25:1-9~ 1Israel locuia n Sitim; si poporul a nceput sa se dea la curvie cu fetele lui Moab . 2Ele au poftit poporul la jertfele dumnezeilor lor; si poporul a mncat, si s-a nch inat pna la pamnt naintea dumnezeilor lor. 3Israel s-a alipit de Baal-Peor, si Domnul S'a aprins de mnie mpotriva lui Israel. 4Domnul a zis lui Moise:,, Strnge pe toate capeteniile poporului, si spnzura pe ce i vinovati naintea Domnului n fata soarelui, pentru ca sa se ntoarca dela Israel mni a aprinsa a Domnului.`` 5Moise a zis judecatorilor lui Israel:,, Fiecare din voi sa ucida pe aceia dintr e ai lui cari s'au lipit de Baal-Peor.`` 6Si iata ca un barbat dintre copiii lui Israel a venit si a adus la fratii lui p e o Madianita, subt ochii lui Moise si subt ochii ntregii adunari a copiilor lui Israel, pe cnd plngeau la usa cortului ntlnirii. 7La vederea acestui lucru, Fineas, fiul lui Eleazar, fiul preotului Aaron, s-a s culat din mijlocul adunarii, si a luat o sulita n mna. 8S'a luat dupa omul acela din Israel pna n cortul lui, i -a strapuns prin pntece pe amndoi: att pe barbatul acela din Israel, ct si pe femeea aceea. Si a ncetat astfel urgia care izbucnise printre copiii lui Israel. 9Douazeci si patru de mii au murit loviti de urgia aceea. Crime. 1 Imparati 18:36-40~ 36n clipa cnd se aducea jertfa de seara, proorocul Ilie s-a apropiat si a zis:,, D oamne, Dumnezeul lui Avraam, Isaac si Israel! Fa sa se stie astazi ca Tu esti Du mnezeu n Israel, ca eu snt slujitorul Tau, si ca toate aceste lucruri le-am facut dupa porunca Ta. 37Asculta-ma, Doamne, asculta-ma, pentru ca sa cunoasca poporul acesta ca Tu, Do

amne, esti adevaratul Dumnezeu, si sa le ntorci astfel inima spre bine!`` 38Atunci a cazut foc dela Domnul, si a mistuit arderea de tot, lemnele, pietrele si pamntul, si a supt si apa care era n sant. 39Cnd a vazut tot poporul lucrul acesta, au cazut cu fata la pamnt, si au zis:,, D omnul este adevaratul Dumnezeu! Domnul este adevaratul Dumnezeu!`` 40,, Puneti mna pe proorocii lui Baal``, le -a zis Ilie:,, niciunul sa nu scape!` ` Si au pus mna pe ei. Ilie i -a pogort la prul Chison si i -a junghiat acolo. Omorarea celor din Babilon. Ieremia 50:21-22~ 21,,Suie-te mpotriva tarii de doua ori razvratita, mpotriva locuitorilor ei, si pe depseste -i! Urmareste, macelareste, nimiceste -i! -zice Domnul-si mplineste n tot ul poruncile Mele! 22Strigate de razboi rasuna n tara, si prapadul este mare. Mica a omorat tot orasul. Judecatori 18:27-29~ 27Au ridicat dar ce facuse Mica, si au luat pe preotul care era n slujba lui, si s'au napustit asupra Laisului, asupra unui popor linistit si n pace; l-au trecut prin ascutisul sabiei, si au ars cetatea. 28Nimeni n-a izbavit -o, caci era departe de Sidon, si locuitorii ei n'aveau nic io legatura cu alti oameni: ea era n valea care se ntinde spre Bet-Rehob. Fiii lui Dan au zidit din nou cetatea, si au locuit n ea; 29au numit -o Dan, dupa numele lui Dan, tatal lor, care se nascuse lui Israel; d ar cetatea se chema mai nainte Lais. A fost Isus Cristos un individ moral ? Pledoarie pentru un raspuns negativ. Horia G. Plugaru (2003)

Introducere Att crestinii ct si multi non-crestini l vad pe Isus Cristos ca pe un mar e nvatator ntr-ale eticii si ca pe un individ moralmente ireprosabil. Dupa cum ne spune Philip Schaff : "Este admis pe scara larga [...] ca Cristos ne-a nvatat cea mai pura si sublima etica, o etica n comparatie cu care preceptele si maximele c elor mai ntelepti antici palesc". n lucrarea prezenta voi combate acesta prejudecata. Voi arata ca person ajul n discutie nu numai ca nu a adus nici o noutate demna de admiratie n ce prive ste etica, dar chiar ca de multe ori spusele si comportamentul lui sunt departe de a putea fi considerate etice. Astfel, respectul si reverenta de care el se bu cura n postura de ideal moral sunt complet nejustificate si nepotrivite. A fost Isus pacifist si milostiv ? Desi Isus a fost numit "Printul Pacii", comportarea si vorbele sale nu par sa justifice aceasta descriere. "Sa nu credeti ca am venit sa aduc pacea pe pamnt. N-am venit sa aduc p acea, ci sabia" - Matei 10:34. Desi unii interpreteaza "sabia" ca fiind simbolul luptei mpotriva raulu i, sugestia lor nu e prea credibila. Aici Isus creeaza o dihotomie ntre "pace" si "sabie", considerndu-le, deci, diferite. Daca, nsa, prin "sabia" s-ar fi referit la lupta contra raului, atunci acesta dihotomie ar fi fost cel putin bizara, din

moment ce lupta contra raului are rolul, printre altele, tocmai de a stabili pa cea. Altfel spus, lupta contra raului nu este ceva diferit fata de lupta pentru pace. Asa cum pune Isus problema, nsa, pe el nu-l intereseaza pacea si deci nici lupta contra raului - rau care este asa considerat si pentru ca dauneaza pacii. Avem deci motive bune sa credem ca n versetul citat Isus ndeamna ntr-adevar la conf lict si razboi. "Cine n-are sabie, sa-si vnda haina si sa-si cumpere o sabie" - Luca 22 :36. Aparatorii lui Isus interpreteaza acest verset ca fiind un ndemn la apa rare a crestinilor (de atunci) n fata persecutorilor. Totusi, dupa cum stim, sabi a, ca orice arma, poate fi folosita att la atac ct si pentru aparare. In lipsa une i specificatii n acest sens, ndemnul spre narmare poate fi la fel de bine nteles ca n demn att spre legitima aparare ct si spre actiuni agresive. Daca Isus ar fi tinut cu adevarat la evitarea conflictelor si agresivitatii, ar fi subliniat faptul ca el ncurajeaza folosirea armelor numai n cazuri de legitima aparare. El nu a facut nsa o asemenea precizare. "Ct despre vrasmasii mei, care n-au vrut sa mparatesc eu peste ei, aduce ti-i ncoace, si taiati-i naintea mea." - Luca 19:27. (Acest verset este folosit ntr -o parabola, dar Isus s-a referit la el n mod favorabil. Intr-adevar, n Parabola P olilor, nobilul despre care vorbeste Isus este chiar el, iar regele care se va nt oarce este tot el dupa ce va fi ncoronat ca rege n rai. Venirea regelui reprezinta a doua venire a lui Isus. Asadar, cuvintele din versetul amintit, apartinandu-i regelui, i apartin ntr-adevar lui Isus.) "Credeti ca am venit sa aduc pace pe pamant? Eu va spun: nu; ci mai de graba desbinare." - Luca 12:51. Unii crestini spun ca "desbinare" nseamna aici de fapt conflictul dintr e cei care aleg calea lui Isus si cei care o aleg pe cea a satanei. Ct de corecta este aceasta interpretare, nu e foarte clar, cu atat mai mult cu ct nu e clar ci ne sunt cei care vor alege "calea satanei". Ateistii plus, eventual, adeptii rel igiilor non-crestine ? Daca despre ei e vorba, atunci rezulta ca Isus doreste ca crestinii sa fie nvrajbiti cu non-crestinii. De aici si pna la legitimarea si apa ritia razboaielor religioase nu e dect un pas si din nou pacifismul lui Isus treb uie pus la ndoiala. Crestinii ncearca sa arate ca Isus a fost ntr-adevar pacifist si opus vi olentei citnd Matei 26:52, unde Isus i se adreseaza unui discipol : "Pune-ti sabi a la locul ei; caci toti cei ce scot sabia, de sabie vor pieri". Ce se poate spu ne despre acest verset? Demonstreaza el cu adevart ca Isus s-a opus viloentei? N u e clar ca asa ar fi, deoarece versetele imediat urmatoare sunt "Crezi ca n-as putea sa rog pe tatal meu, care mi-ar pune ndata la ndemna mai mult de douasprezece legiuni de ngeri ? Dar cum se vor mplini Scripturile, care zic ca asa trebuie sa se ntample ?" - Matei 26:53-4. Deci Isus nu a aprobat actiunea violenta n acel caz particular nu pentru ca s-ar fi opus n principiu folosirii fortei, ci doar pentr u ca daca ar fi facut-o, nu s-ar mai fi ndeplinit profetia. Faptul ca Matei 26:52 nu este o condamnare a folosirii fortei este subliniat si de Floyd, care ntelege versetul ca fiind doar o subliniere a pericolului folosirii violentei, nu si o condamnare a metodelor violente atunci cnd acestea se pot desfasura fara ca cei c e le practica sa fie pusi in pericol (ca atunci cnd sunt n superioritate numerica, de exemplu). Vezi William Floyd, "Mistakes of Jesus", sectiunea 'Peace', http:/ /www.infidels.org/library/historical/william_floyd/mistakes_of_jesus.html Putem deci conclude ca spusele lui Isus pot fi fara mari probleme ntele se ca ndemnuri la violenta contra celor care resping mesajul sau. - Arderea pe rug a necredinciosilor n timpul Inchizitiei (una dintre ce le mai cumplite torturi din istorie) s-a bazat pe cuvintele lui Isus : "daca nu ramne cineva n mine, este aruncat afara, ca mladita neroditoare si se usuca; apoi mladitele uscate sunt strnse, aruncate n foc si ard" - Ioan 15:6. Aici ne putem ntreba : a dorit Isus ca necredinciosii sa fie astfel uci si sau nu ? Daca da, atunci e extrem de greu de vazut n ce sens mai este el bland etea si bunatatea ntruchipate. Daca nu, de ce nu a specificat acest lucru sau de ce nu s-a folosit de o alta parabola care sa nu permita interpretari att de crude ? Isus, fiind omniscient sau n orice caz, foarte ntelept, ar fi trebuit sa stie c

a aceasta spusa a lui poate fi interpretata si n acest mod barbar si ar fi trebui t sa faca ceva sa mpiedice respectiva interpretare, daca nu era de acord cu ea. N eglijenta sa n acest sens poate fi numita "criminala" si din nou e greu de vazut n ce sens mai e Isus moralitatea ntruchipata. - Isus s-a uitat la discipolii lui cu mnie pentru simplul motiv ca aces tia nu au stiut cum sa raspunda la o ntrebare (Marcu 3:5). Doua din calitatile ce le mai importante ale unui nvatator sunt rabdarea si blndetea, calitati pe care Is us nu le-a demonstrat aici, dovedind un caracter mai degraba iute la mnie. Isus a atacat comerciantii cu un bici (Ioan 2:15); a refuzat initial sa vindece un cop il, razgndindu-se de abia la insistentele mamei (Matei 15:22-28). - Isus nu numai ca nu a condamnat tratamentul brutal aplicat animalelo r, dar si-a demonstrat "respectul" pentru viata necand animale nevinovate. Scotan d "dracii" din doi indivizi, Isus i-a trimis ntr-o turma de porci, turma care apo i s-a repezit n apa si a murit acolo (Matei 8:32). Interesant este ca Isus a proc edat asa la insistentele dracilor scosi din cei doi oameni (Matei 8:31). Daca Is us ar fi respectat viata nevinovata, nu ar fi ascultat de dorinta spiritelor dia bolice. Chiar daca nu stia initial ca dracii urmau sa nece porcii, e evident ca n u era cazul sa se astepte la ceva bun din partea acelor spirite diavolesti. Un a lt lucru interesant aici este ca "pacifistul si corectul" Isus, distrugnd porcii, a distrus proprietatea privata a celor ce detineau respectivele animale. Mai mu lt, acei porci puteau foarte bine sa constituie ntreaga sursa de venituri a propr ietarului(-lor). Unii apologeti sustin ca oricum porcii urmau sa sufere atunci cnd ar fi fost taiati pentru mncare, deci raul facut de Isus nu pare prea mare. Dar n repli ca se poate spune ca Isus, avnd o cunoastere mult naintata vremii sale, i-ar fi pu tut nvata pe tarani cum sa anestezieze porcul nainte de taiere. ntr-adevar, a folos i anestezia n aceste conditii pare un lucru indicat si, n multe tari, chiar e impu s de lege. n plus, oamenii de obicei taie porcii (facandu-i astfel sa sufere) din pura nevoie, pentru hrana mai ales. Isus nsa nu a fost obligat sa i omoare, din m oment ce putea foarte bine sa ndeparteze spiritele rele sau pur si simplu sa le n imiceasca fara a cauza vreun rau porcilor. El se pare deci ca a ales ca unele fi inte sa sufere fara a fi presat de un motiv serios. n plus, faptul ca el a distru s proprietatea cuiva ramne condamnabil chiar daca porcii oricum ar fi suferit de mna stapnilor. - Venind din Betania flamnzit (Marcu 11:12), Isus s-a apropiat de un sm ochin n speranta ca va gasi n el fructe pe care sa le mannce. Negasind fructe n smoc hin, Isus a blestemat pomul pentru ca nu a dat roade desi nici nu era sezonul n c are smochinii sa dea fructe(Marcu 11:13). n aceste conditii, reactia lui Isus par e exagerata, irationala si rautacioasa, nicidecum pacifista si milostiva. Unii crestini afirma ca problema cu smochinul era ca el nu daduse nca n ici macar mugurii de smochine, desi la acea vreme ar fi trebuit sa o faca si dec i actiunea lui Isus a fost justificata. Dar nu avem nici un motiv sa credem ca aceasta a fost cauza reactiei l ui Isus. Din Biblie nu reiese de nicaieri ca aceasta ar fi fost explicatia. Mai mult, n versetul imediat urmator Isus spune "In veac sa nu mai mannce nimeni rod d in tine !" (sublinierea mi apartine). Deci s-ar parea ca respectivul smochin nu d ucea lipsa de fructe, el producnd naintea lui Isus fructe si putnd probabil sa le p roduca mai departe daca nu ar fi fost blestemat de acesta. n plus, chiar daca copacul respectiv nu dadea roade, de ce a fost nevoi e sa-l distruga ? Faptul ca Isus l-a zarit de pe drum poate nsemna ca smochinul e ra oarecum n apropiere de drum si deci ar fi putut servi calatorilor drept loc de adapost contra soarelui dogoritor, de pilda. Cu att mai mult cu ct Isus nu a sadi t n locul smochinului un alt copac. n sfarsit, daca pomul respectiv nu dadea roade , de ce nu a facut Isus un miracol prin care el sa nceapa sa devina roditor ? Ace asta ar fi fost actiunea la care sa ne asteptam din partea unui personaj plin de intentii benefice si pozitive. - Isus considera ca cei care nu i vor accepta spusele merita sa fie si vor fi extrem de sever pedepsiti. De exemplu, n Matei 10:13-14 scrie : "daca nu v a va primi cineva, nici nu va asculta cuvintele voastre, sa iesiti din casa sau din cetatea aceea, si sa scuturati praful de pe picioarele voastre. Adevarat va

spun, ca n ziua judecatii, va fi mai usor pentru tinutul Sodomei si Gomorei, dect pentru cetatea aceea". n Matei 13:41-42 si 25:41, 46 Isus ntr-adevar sanctioneaza "pacatul" de a nu accepta mesajul sau cu chinurile eterne ale iadului. Este nsa moral sa-ti impui punctul de vedere folosind intimidarea si am enintari cu violenta, cu att mai mult cu ct ele sunt att de crude ? Este un individ care accepta si promoveaza o pedeapsa att de crunta pentru cei care nu sunt de a cord, fie si doar partial cu el, moralmente perfect ? Mai mult, n loc sa i ndemne p e discipolii sai sa faca tot posibilul sa "le deschida ochii" celor care nu acce ptau la acea vreme mesajul biblic, Isus pare ca le sugereaza doar sa faca un efo rt minim de convertire dupa care, n caz ca nu si ating scopul, sa plece imediat. T otusi, fiind data miza enorma pusa n joc - fericirea si suferinta eterne - ar fi fost mult mai indulgent si ngaduitor ca Isus sa accentueze importanta eforturilor crestinilor de a face noi adepti. - Chiar si n cazurile (nu foarte numeroase) n care a facut actiuni cu re zultate benefice, motivele lui Isus sunt ndoielnice. De exemplu, n Ioan 8:1-11 ni se spune ca Isus, pentru a salva viata unei femei prinse comitnd adulter (fapta p edepsita pe atunci de lege cu moartea), le-a spus celor care vroiau sa o linseze : "Cine dintre voi este fara pacat, sa arunce primul cu piatra n ea" - Ioan 8:7. Cu alte cuvinte, din moment ce cu totii avem defecte si am comis imoralitati si /sau ilegalitati, nu ar trebui sa-i judecam pe altii conform legii. Aceasta nvata tura este nsa problematica : daca am ncalcat si noi legea, atunci sfatul corect ca re se impune nu este sa ncetam sa-i mai judecam pe altii conform legii, ci sa ne predam autoritatilor recunoscndu-ne fapta ilegala. Daca am comis fapte imorale da r nu si ilegale, atunci ar trebui sa ncercam sa reparam raul produs si sa nu l mai comitem, dar nu sa ncetam sa-i mai judecam si condamnam pe cei care ncalca legea. Trebuie deasemenea remarcat ca Isus nu a combatut legea care pedepsea adulterul cu moartea - lege care promoveaza, fara ndoiala, o pedeapsa exagerata. Ar fi fost mult mai indicat ca el sa i opreasca pe cei care urmau sa ucida acea f emeie aratndu-le ca legea n cauza era nedreapta, nu pentru motivele amintite mai s us. A promovat Isus valorile familiale ? Multi crestini si nu numai considera ca Isus a avut o mare admiratie f ata de valorile familiei si ca nvataturile lui constau n sfaturi si ndemnuri folosi toare vietii armonioase n familie. Nimic mai dubios nsa. - "Daca vine cineva la mine si nu uraste pe tatal sau, pe mama-sa, pe nevasta-sa, pe copiii sai, pe fratii sai, pe surorile sale, ba chiar nsasi viata sa, nu poate fi ucenicul meu" - Luca 14:26. A se retine ca aici Isus nu ndeamna pur si simplu la abandonare si indi ferenta fata de familie, ci, mult mai grav, la ura fata de aceasta. Este deaseme nea interesant de remarcat ca aici Isus nu spune sa i urm pe ceilalti membri ai fa miliei doar daca au alte convingeri religioase sau/si ne persecuta pentru credin ta n el, ci indiferent de aceste considerente. Unii apologeti sustin ca de fapt cuvantul "ura" n acest verset nu ar tr ebui luat n sens literal. Dupa ei, Isus a vrut sa spuna prin "a ur" familia doar c a nu ar trebui sa ne iubim familia mai mult dect pe el. Aceasta deoarece, continu a crestinii, ebraica biblica nu permitea adjective si adverbe comparative de fel ul "mai putin" sau "cel mai putin". Astfel, Isus nu putea sa ne dea n alt mod de n teles ca trebuie sa iubim familia mai putin decat pe el dect folosind acest terme n extrem de "ura". Ei citeaza n favoarea lor Geneza 29:30-1 : "Iacov a intrat si la Rahela pe care o iubea mai mult decat pe Lea [...] Domnul a vazut ca Lea era urta [de catre Iacov] si a facut-o sa aiba copii". Deci "urta" nu nseamna dect "mai putin iubita". n replica se poate spune ca desi n acest pasaj din Geneza putem accepta ca termenul "urta" este sinonim cu "mai putin iubita", nu e clar ca la fel putem face si n Luca 14:26. Aceasta deoarece n versetul din Luca nu avem nici un motiv s a credem ca "a ur" nseamna "a iubi mai putin", pe cnd n cazul din Geneza 29:31 sunte m ndreptatiti sa credem asta datorita versetului anterior (a se remarca si ca des

i multe versiuni ale Bibliei traduc aici "urta" prin "nu era iubita", absolut toa te traduc Luca 14:26 cu "a ur"). Astfel, tot ce ar putea reusi apologetii prin ac easta miscare ar fi doar sa arate ca e posibil dar nu si probabil ca Isus sa fi vrut sa sugereze altceva n Luca. Dar nu e clar nici ca n ebraica biblica nu se put eau construi comparatii. Chiar n pasajul din Geneza de mai sus se spune ca Iacov o iubea mai mult pe Rahela. n plus, n ebraica existau si alte posibilitati de a su gera grade de comparatie. De pilda, n Luca 16:13 se spune : "Nici o sluga nu poat e sluji la doi stapni; caci sau va ur pe unul si va iubi pe celalalt, sau va tine numai la unul si va nesocoti pe celalalt". Deci puterea sentimentelor poate fi r eliefata prin contrastarea cuvintelor ce definesc iubire/ura intensa pe de o par te, cu altele mai moderate, a tine (adica a avea o simpatie)/a nesocoti (a nu re specta dar nici nu ur). Astfel, daca Isus ar fi vrut ntr-adevar sa ne comunice ca nu trebuie sa ne iubim familia mai mult dect pe el, putea foarte bine sa spuna ca trebuie sa tinem la familie dar sa l iubim pe el. Limba ebraica i permitea acest lucru. Reiese deci ca e foarte improbabil ca obiectia de la care am plecat (ca I sus a vrut de fapt sa spuna prin "a ur" n Luca 14:26 "a iubi mai putin") sa fie co recta. Dupa cum spune si Dan Barker ("Losing Faith in Faith", FFRF Inc., 1992 , p. 92): "Apologetii crestini pretind ca 'ura' n acest pasaj [Luca 14:26 N.M.] d e fapt nseamna 'a ignora' sau 'a iubi mai putin'. Totusi, Noul Testament a fost o riginar scris n greaca iar cuvntul folosit este miseo. [...] Miseonseamna ntr-adevar 'ura'. [...] Prefixele de la misantropie si misoginism vin de la miseo. Asa ca n trebarea rmane : de ce le-a spus Isus discipolilor sa si urasca familia si propria viata ? n Matei 10:35 chiar asta pare a fi misiunea lui Isus : 'caci am venit sa despart pe pe fiu de tatal sau, pe fiica de mama-sa, si pe nora de soacra-sa. S i omul va avea de vrajmasi chiar pe cei din casa lui'." Alte versete care indica la rndul lor ca Isus vroia ntr-adevar sa i urm pe ceilalti membri ai familiei - facnd astfel obiectia amintita si mai implauzibila - sunt Luca 12:52-3 : "Caci de acum nainte [adica dupa venirea lui Isus N.M.] di n cinci cari vor fi ntr-o casa, trei vor fi desbinati mpotriva a doi, si doi mpotri va a trei. Tatal va fi desbinat mpotriva fiului, si fiul mpotriva tatalui; mama mpo triva fiicei, si fiica mpotriva mamei; soacra mpotriva norei, si nora mpotriva soac rei". Deasemenea, Isus a spus, fara a parea prea miscat sau impresionat, ca n urm a raspndirii mesajului sau, "Fratele va da la moarte pe frate-sau, si tatal pe co pilul lui; copii se vor scula mpotriva parintilor lor, si-i vor omor" - Matei 10:2 1. Trecnd peste aceasta obiectie a apologetilor fata de interpretarea vers etului Luca 14:26, sa ne amintim si de Matei 19:29, unde e scris: "Si ori si cine a lasat case, sau frati, sau surori, sau tata, sau mam a, sau nevasta, sau feciori, sau holde, pentru Numele Meu, va primi nsutit, si va mosteni viata vesnica" - Matei 19:29. I-am auzit pe unii crestini spunnd ca din aceste versete ar trebui sa nt elegem ca trebuie sa ne lasam si abandonam familia numai daca membrii ei nu sunt la rndul lor crestini, deci daca nu accepta mesajul lui Isus. Dar n replica, se p oate spune ca de nicaieri din contextele versetelor amintite nu reiese ca ele ar trebui interpretate astfel. Dar chiar si daca membrii familiei ar avea convingeri non-crestine (at eiste, de pilda), ndemnul lui Isus este exagerat de aspru. La urma urmei, respect ivii pot sa respecte alegerea membrului crestin si sa l lase fara probleme sa si p ractice religia : sa se duca la sabat, sa tina posturile, sa se roage etc. De ce ar trebui ei sa fie abandonati si urti n aceasta situatie ? Dupa cum afirma nsusi apostolul Pavel n I Corinteni 7:12-14, necredinta unuia dintre soti nu e un motiv suficient de serios pentru a duce la despartirea lor, cu att mai putin la ura. Si chiar presupunnd ca ar trebui sa faca asa cum vrea Isus, nu ar fi fo st mai indicat ca mai nti membrii crestini ai familiei sa ncerce din rasputeri sa i converteasca pe ceilalti membri, si de abia apoi, daca ncercarile ramn fara nici u n rezultat, sa i abandoneze si sa-i urasca ? Un nvatator care ar tine cu adevarat la valorile familiale nu s-ar grabi sa ndemne la abandon si ura fata de familie a tt de usor precum a facut Isus.

- Conform lui Isus, casatoria si ntemeierea unei familii sunt n cel mai bun caz rele necesare. El a considerat (ca si Pavel) ca cei nensurati ar fi bine sa ramna asa (Matei 19:11-12; I Corinteni 7: 7-8). Casatoria e vazuta ca o optiun e secunda, recomandata numai celor care nu reusesc sa-si controleze impulsurile sexuale sau care nu au suficienta vointa sa se auto-castreze (Matei: 19:12). Dec i dupa Isus, casatoria nu are o valoare intrinseca, ci este cel mult o instituti e tolerabila, n aceasta lume imperfecta. Ideal ar fi ca ea sa nu existe : "Cei ce vor fi gasiti vrednici sa aiba parte de veacul viitor si de nvierea dintre cei m orti, nici nu se vor nsura, nici nu se vor marita" - Luca 20:35. Se cere deasemenea remarcat ca n ntregul subcapitol 19 din Matei, intitu lat "Despartirea barbatului de nevasta", Isus vorbeste aproape exclusiv de sex, m preunarea trupeasca a celor doi soti. Versetul 12 sugereaza si ca singurul motiv pentru casatorie este sexul : daca barbatul nu (mai) e interesat de sex, atunci nu are de ce sa se casatoreasca. Se pare deci ca Isus avea o viziune extrem de n jositoare fata de casatorie : sexul este cel mai important lucru n casatorie, n re st fiind permisibil si chiar indicat sa existe dizarmonie si ura ntre soti si ntre ceilalti membri. - Cnd un discipol i-a cerut nvoire ca sa-si ngroape tatal, Isus i-a zis : "Lasa mortii sa ngroape mortii" - Matei 8:22. ndemnul lui Isus este extrem de asp ru si nendurator chiar daca tatal respectivului discipol nu ar fi mpartasit mesaju l evangheliei. - Isus nu a folosit niciodata cuvntul "familie"; el nu a fost nsurat si nu a avut copii. Propriei lui mame i se adresa nepoliticos, daca nu chiar grosol an, folosind cuvntul "femeie" : "Femeie, ce am eu de-a face cu tine ?" - Ioan 2:4 . Vezi si Ioan 19:26. - Isus nsusi si-a abandonat familia : Matei 12:46-50. Parerile lui Isus despre egalitate si dreptate n societate Isus nu a denuntat niciodata sclavia, una dintre cele mai diabolice pr actici din istorie. Dupa cum spune Morton Smith ("Biblical Arguments for Slavery ", Free Inquiry 7) : "existau nenumarati sclavi ai mparatului si ai statului roman; templul din Ierusalem detinea sclavi (unul dintre ei si-a pierdut o ureche n timpul arest ului lui Isus); toti bogatasii si aproape toata clasa mijlocie detineau sclavi. Din cte ni s-a spus, Isus nu a atacat niciodata aceasta practica. A luat aceasta stare de lucruri ca buna si si-a compus parabolele n concordanta cu ea. Dupa cum pune Isus problema, prioritatea pentru sclavi nu este sa se elibereze, ci sa csti ge laudele stapnului. Se pare ca au existat revolte ale sclavilor n Palestina si I ordan n tineretea lui Isus (Iosef, Bellum, 2:55-65); daca un lider capabil de a f ace miracole ar fi condus o asemenea rascoala, cu siguranta ar fi atras un numar mare de adepti. Daca Isus ar fi denuntat sclavia sau ar fi promis libertate, cu siguranta ar fi trebuit sa auzim de acestea. Dar nu auzim de nimic n acest sens, deci cea mai plauzibila explicatie este ca Isus ntr-adevar nu a facut nimic [con tra sclaviei]." Mai mult, nu numai ca Isus nu a condamnat sclavia, dar chiar a ncurajat bataile aplicate sclavilor : "Sclavul acela care a stiut voia stapnului sau si n u s-a pregatit deloc, si n-a lucrat dupa voia lui, va fi batut cu multe lovituri " - Luca 12:47. Cineva mi-a raspuns ca n acest verset, aflat ntr-o parabola, "stapn ul" este d-zeu iar "sclavul", omul. Dar chiar si asa, ceea ce reiese din versete le Luca 12:41-8 este ca asa cum stapnul de sclavi are dreptul de a-i pedepsi pe r obii lui care nu i accepta autoritatea, tot asa si d-zeu are dreptul sa-i pedepse asca pe cei care nu i accepta autoritatea. Deci ntr-adevar, Isus a fost de acord c u practica sclaviei si cu pedepsele fizice aplicate sclavilor de catre stapni. Unii apologeti afirma ca de fapt nu e att de important daca oamenii sun t liberi aici, n aceasta viata. Singurul lucru esential este, dupa ei, chestiunea salvarii sufletului. Asadar, Isus a vrut sa produca o revolutie n inima oamenilo r, nu neaparat n sistemul social. Dar acest raspuns e dubios, n special deoarece sugereaza ca ar trebui s a acceptam sau n orice caz sa fim indiferenti la orice rau social atata timp ct ur

mam "nvataturile" Bibliei si deci ne putem considera salvati, chiar daca unii oam eni sufera precum sufereau sclavii datorita raului social. Aceasta pare nsa o gndi re extrem de egoista si anti-sociala. Aici unii ar putea spune ca prin nsusi faptul ca urmam nvataturile lui I sus, vom deveni mai buni si deci practica scalviei ar fi putut disparea n acest f el de la sine. Problema cu aceasta replica este ca, dupa cum am spus mai sus, nsa si una din nvataturile lui Isus justifica si ndeamna la aplicarea chiar cu cruzime ("multe lovituri") a pedepsei corporale asupra sclavilor, ceea ce implica si ac ceptarea si legitimarea relatiei stapn-sclav. Deci nu e tocmai clar ca sclavia ar fi putut fi facuta sa dispara prin simpla respectare a ndemnurilor biblice. - Isus nu a facut si nu a zis nimic eficient mpotriva saraciei. n loc sa vnda un obiect scump (un unguent, mai exact), l-a folosit n interes personal spunn d : "pe saraci i aveti ntotdeauna cu voi si le puteti face bine oricnd, dar pe mine nu ma aveti tot timpul"; Marcu 14:7; Matei 26:11. Dupa cum spune Michael Martin ("Atheism, Morality, and Meaning", Prometheus Books, 2002, p.164), Isus ar fi p utut vinde unguentul scump, si-ar fi putut apoi cumpara unul mai ieftin iar bani i ramasi din diferenta sa-i doneze saracilor. Avand n vedere ca el, fiind nsusi fi ul lui Dumnezeu, nu avea nevoie de acel obiect de lux, putea fara probleme sa do neze banii rezultati n scopul construirii unei scoli sau pentru a ajuta saracii. n plus, acest gest ar fi putut constitui un serios imbold spre altruism pentru ce i care priveau scena sau care ar fi auzit de acesta fapta. - Desi Isus a ncurajat bogatii sa vnda tot ce au si sa doneze banii sara cilor (Luca 18:22), parnd astfel ca doreste eliminarea saraciei, spusele lui n ace asta privinta sunt exagerate si pot fi cu greu luate n serios. E greu de crezut c a s-ar gasi multi indivizi gata sa-si doneze ntreaga avere. Majoritatea crestinil or bogati din prezent i-ar considera nebuni pe cei care ar face o asemenea actiu ne extrema. Unii autori crestini considera ca aici Isus nu a vrut sa spuna ca to ti bogatii ar trebui sa si doneze averea, ci doar ca tnarul bogat la care Isus se refera n versetul amintit sa procedeze asa. Si aceasta deoarece, chipurile, tnarul n speta parea predispus de a deveni vicios datorita bogatiei sale. Ca replica, s e poate spune ca de nicaieri din Biblie nu reiese ca acel tnar era predispus la v iciu datorita bogatiei lui. De fapt, n Luca 18:21 tnarul declara ca a respectat po runcile lui Dumnezeu nca din frageda tinerete. Isus apoi i spune tnarului - fara sa l contrazica n privinta respectarii de catre el a poruncilor divine - ca i mai lip seste o virtute : aceea de a vinde tot ce are pentru a dona banii saracilor. Rei ese deci, destul de clar, ca ncercarea amintita de aparare a cuvintelor lui Isus e de necrezut. Mai mult, nu e clar nici ca oamenii ar trebui sa procedeze asa cum vre a Isus pentru a eradica saracia (daca eradicarea saraciei este ceea ce Isus a do rit cu adevarat). Dupa cum spune acelasi Martin ("Atheism", p.165), "Saracia e o problema complexa, cu implicatii (aspecte) politice, economice, psihologice si geografice. Opiniile lui Isus [despre eradicarea saraciei] sunt nu numai lipsite de realism dar si simpliste." - Nici o femeie nu a fost aleasa discipol sau invitata la cina cea de taina, ceea ce sugereaza o atitudine discriminatorie, sexista. Un lider care ar fi dorit sa elimine discriminarile, n speta cele sexiste, ar fi scos n evidenta fa ptul ca a invitat macar o femeie (daca nu mai multe) la cina cea de taina. Desi e adevarat ca uneori Isus a facut bine unor femei, toate actiunile sale sunt com patibile cu o perspectiva sexista. De exemplu, Isus ar fi putut crede ca desi fe meile au dreptul la sanatate si viata, ele nu au dreptul sa acceada n functii soc iale importante - nici macar n biserica. - Este deasemenea important de remarcat ca Isus nu s-a pronuntat nicio data n favoarea egalitatii sanselor n societate si nu a zis nimic despre dreptatea n societate. Mai mult, el nsusi se pare ca a aratat favoritisme, dovedind un comp ortament n buna masura partinitor. n unele pasaje ale evangheliilor sinoptice, Isu s este prezentat ca fiind interesat doar de a-i salva pe evrei, nu pe oameni n ge neral. De exemplu, n Matei 10:5-6 el le spune discipolilor sai : "Sa nu mergeti p e calea pagnilor si sa nu intrati n vreo cetate a Samaritenilor. Ci sa mergeti mai degraba la oile pierdute ale casei lui Israel". Creznd ca el este mesia evreilor , Isus spune : "sa nu credeti ca am venit sa stric Legea sau Proorocii; am venit

nu sa le stric, ci sa le mplinesc" - Matei 5:17. n sfrsit, unei femei canaanite ca re i-a cerut sa-i vindece copilul, Isus i-a raspuns : "Eu nu sunt trimes dect la oile pierdute ale casei lui Israel" - Matei 15:24. Apologetii ncearca sa explice comportamentul lui Isus citnd Romani 1:16 : "Evanghelia lui Hristos este puterea lui Dumnezeu pentru mntuirea fiecaruia car e crede; ntli a Iudeului, apoi a Grecului". Asadar, continua aparatorii lui Isus, versetele din Matei se refera la o prima perioada a misiunii lui Isus, n care el le propovaduia numai evreilor, dupa care a urmat o perioada secunda, n care Isus le vorbeste tuturor. Totusi, nu e clar ca aceasta manevra explica si justifica comportament ul partinitor al lui Isus. Dupa cum se ntreaba Michael Martin ("Atheism", pp. 162 -3), "De ce ar vrea un salvator complet drept si corect al umanitatii sa salveze mai nti un anume grup religios ? Isus nu ar fi trebuit sa aiba favoriti. De ce ar avea nevoie fiul lui Dumnezeu sa nceapa opera sa benefica cu un grup religios si de abia apoi sa si extinda eforturile ? El ar fi putut avea mii de discipoli car e sa salveze evreii si non-evreii n acelasi timp. Nu era limitat la doisprezece". n plus, cuvintele lui Pavel din epistola catre Romani cu greu dau seama de aspri mea poruncii lui Isus din Matei 10:5-6. Isus si valorile intelectuale Att cuvintele ct si actiunile lui Isus indica faptul ca el nu aprecia ni ci nvatarea, nici creativitatea si nici ratiunea. Aceasta atitudine nu e straina Bibliei, unde lntlnim versete precum Proverbe 3:5 "ncrede-te n Domnul din toata inim a ta, si nu te bizui pe ntelepciunea ta" sau II Corinteni 10:5 unde e scris "Oric e gnd l facem rob ascultarii de Hristos". n acelasi spirit, Isus rar a dat argumente n sprijinul afirmatiilor sale , iar atunci cnd le-a dat, acestea erau n general urmatoarele doua : mparatia lui D umnezeu este aproape sau cine va crede ce spune el va fi rasplatit n rai, pe cnd c ine nu, va suferi n iad (acesta din urma fiind celebrul sofism al batei, descris n manualul de Logica ca aparnd "atunci cnd n locul apelului la dovezi, probe si date cu valoare obiectiva se apeleaza la frica si intimidare"). Aceste motive pe car e Isus le da n favoarea acceptarii nvataturilor lui sunt problematice si din alt m otiv : ele sunt incompatibile cu ceea ce se intelege n general prin "moralitate". A spune ca trebuie sa fim morali pentru a ajunge n rai sau ca n caz ca nu suntem, vom ajunge n iad, este un ndemn la prudenta si la un calcul egoist ngust, nu la re cunoasterea valorilor morale ca atare, n ele nsele. Cnd Isus i lauda pe oamenii "credintei adevarate" precum o face n Ioan 20 :29, el i lauda pe cei care s-ar supune neconditionat oricarei porunci divine. De votiune si ncredere totala n Dumnezeu si n spusele lui Isus nu sunt dect eufemisme p entru obedienta totala. Realizam nsa ca acolo unde se cere conformitate de acest fel, apar mult e efecte problematice : credinta ca unele idei sunt mai presus de critica si ca a le evalua este un pacat, sacrificarea adevarului, iar ratiunea devine un viciu si un mare dusman pentru om. Nu e deloc exclus ca de aici sa rezulte un conflic t constant n constiinta omului - ntre evidenta si dogma - si, mpreuna cu el, simpto me nevrotice. Dupa cum scrie George Smith ("Atheism : The Case against God", Prometh eus Books, 1980, pp. 322-323), "A separa moralitatea de adevar este a ntoarce ratiunea omului mpotriva sa. Ratiunea, fiind facultatea prin care omul ntelege realitatea si si exercita co ntrolul asupra mediului nconjurator, este conditia de baza pentru stima de sine. n masura n care omul crede ca mintea sa este un potential inamic, ca ar putea duce la <<pacatul>> criticii si punerii de ntrebari, omul va simti nevoia de pasivita tea intelectuala - de a-si sabota deliberat propria minte n numele virtutii. Rati unea devine un viciu, ceva de temut iar omul gaseste ca cel mai mare dusman al s au este propia capacitatea de gndire si ndoiala. Cu greu ne putem imagina un mod m ai eficient de a produce un conflict perpetuu n constiinta omului si deci o intre aga gama de simptome nevrotice". Baronul d'Holbach ("Crestinismul demascat", gasit n culegerea "Scrieri

ateiste", Ed. Stiintifica, 1966, p. 168) conclude : "Credinta [promovata de Isus] consta n imposibila convingere n realitate a dogmelor revelate, a fabulelor absurde, pe care crestinismul ordona discipolil or sa le creada. De unde vine ca acesta virtute cere o renuntare totala la bunul -simt, o aprobare imposibila a unor fapte improbabile, o supunere oarba n fata au toritatii preotilor, singuri chezasi ai adevarului dogmelor si minunilor pe care orice crestin trebuie sa le creada sub pedeapsa de a fi blestemat." Da, dar n primul rand, erau si atunci indivizi - orict de putini - care aveau capacitatea de a rationa si a justifica. n plus, e clar ca de-a lungul isto riei au existat suficienti astfel de indivizi. Acestia cu greu ar putea fi convi nsi de un discurs irational. Totusi, Isus e vazut ca salvatorul tuturor oamenilo r, nu doar al analfabetilor din vremea sa si deci ar fi trebuit sa prezinte mesa jul sau n asa fel nct acesta sa convinga pe ct mai multi. n al doilea rnd, daca Isus a precia valorile intelectuale, de ce nu a facut el nsusi ceva pentru a ncerca sa-i determine pe auditori sa si dezvolte aceste capacitati ? De ce nu a recomandat vi rtutile nvatarii, analizei si creativitatii, explicnd n linii mari n ce constau ele ? n plus, el le-ar fi putut arata oamenilor ca aceste capacitati i pot ajuta chiar si la rezolvarea problemelor lor att de presante de zi cu zi. Alti crestini citeaza n favoarea ideii ca Isus a apreciat valorile inte lectuale versetul Matei 10:16 "Fiti dar ntelepti ca serpii si nevinovati ca porum beii". S-ar parea deci ca Isus a recomandat virtutea ntelepciunii. Dar nu e clar ce ar trebui sa ntelegem din acest verset. Sarpele, n Bibl ie, este de obicei simbolul raului si nselaciunii, vicleniei, nu al judecatii sin cere si echilibrate. n plus, porumbeii sunt cunoscuti pentru atacurile lor vicioa se asupra altor pasari, deci e greu de vazut n ce sens sunt ei "nevinovati". Altii se refera la Efeseni 5:17 "Nu fiti nepriceputi, ci ntelegeti care este voia Domnului". Dar e clar ca aici ndemnul de a accepta n mod necritic adeva rul spuselor lui Isus despre Dumnezeu si voia lui nu e contrazis, ci doar se spu ne ca un crestin trebuie sa fie sigur ca atunci cnd savrseste o actiune, sa nu ncal ce poruncile divine. Mai mult, avand n vedere ca temeiurile date de Isus pentru a "justifica" si "explica" voia domnului erau, dupa cum am vazut, extrem de slabe si simpliste si, n plus, din moment ce multi crestini considera ca voia lui Dumn ezeu este clar expusa n Biblie, a ncerca sa o ntelegi nu poate consta, dupa crestin i nsisi, n vreun efort mintal prea complicat. Deci din nou avem de-a face cu o ati tudine lipsita de serioase nclinatii spre studiul intelectual. n sfrsit, chiar daca am presupune de dragul argumentului ca Isus ar fi r ecomandat judecarea si evaluarea ca fiind virtuti importante, de ce nu a oferit el argumente puternice n favoarea afirmatiilor si "nvataturilor" sale, din moment ce stia ca cele doua tipuri de "justificari" date de el (si amintite mai sus) su nt simple sofisme si deci nu pot rezista la o analiza atenta si competenta ? Isus si ndemnul de a fi umil Printre altele, a fi umil pentru Isus nsemna servirea altora n moduri de multe ori foarte umile (Luca 22:26; 18:14; 9:48) si a face acte de caritate n se cret (Matei 6:4). Ce putem spune despre acest ndemn al lui Isus la umilinta ? Sigur, daca tot ce vrea el sa ne comunice este ca nu e bine sa fim aroganti, atunci sfatul sau e bun de urmat. Este nsa la fel de adevarat ca e greu de crezut ca oamenii av eau nevoie da sfatul unei fiinte supranaturale pentru a ntelege acest fapt relati v evident si de adevarul caruia ne putem convinge simplu din experienta. Problema principala nsa cu ndemnul lui Isus la umilinta este, dupa cum s crie Martin ("The Case against Christianity", Temple, 1991), ca "acest ndemn este de obicei interpretat ntr-un mod mai radical si Isus ns usi se pare ca a dorit o asemenea interpretare extrema. Indemnul [de a fi umil] include servirea oamenilor n moduri josnice (lowly), nepasare fata de prestigiu, de onoruri si recunoastere, a nu judeca pe altii si facerea de actiuni altruiste pe ascuns. Dus la extrem, ndemnul lui Isus devine problematic". De ce ar trebui sa ne abtinem de la a-i judeca pe altii ? Este importa

nt sa evaluam caracterul celor din jur, pentru a sti pe cine sa admiram, n cine s a avem ncredere si pe cine sa evitam sau sa educam. Nu mai vorbesc de necesitatea existentei sistemului juridic. Acum unii crestini sustin ca de fapt Isus a vrut sa spuna ca nu trebuie sa i judecam pe altii fara a vedea propriile noastre defe cte. Dar daca asta ar fi vrut el sa spuna, nu ar fi trebuit sa zica "nu judecati pe altii" ci "judecati-i pe altii cu aceleasi criterii cu care va judecati pe v oi". Isus nsa nu a parut ca condamna un anume fel de judecata, ci pur si simplu j udecarea altora, fara alte specificatii. Alti crestini spun ca daca am ncepe sa-i judecam pe ceilalti ar trebui sa ne asteptam ca si noi sa fim la fel judecati, consecinta neplacuta. Dar de ce sa ne temem de judecata celorlalti ? Numai daca am face cu buna stiinta fapte anti-sociale ar trebui sa ne temem, nu si daca ncer cam cu sinceritate sa ne comportam moral. Este deasemenea greu de nteles de ce faptele bune nu ar trebui facute n public. La urma urmei, daca persoana X doneaza o suma de bani pentru saraci (ind iferent de motivul pentru care o face, de exemplu efectiv pentru ajutarea unor n evoiasi sau pentru publicitate sau pentru ambele), persoanele care afla de aceas ta fapta altruista pot fi tentate sa urmeze exemplul lui X. Cu att mai mult cu ct X poate fi o persoana importanta si apreciata n societate, fie la nivel de tara, fie la nivel de oras sau chiar familie. Putem conclude, odata cu Holbach ("Scrieri", p.173), "Daca te gndesti ctusi de putin, vei fi convins ca aroganta, ngamfarea, v anitatea sunt nsusiri neplacute si de dispretuit; nsa umilinata crestinului trebui e sa mearga nca mai departe, el trebuie sa renunte la ratiunea sa, sa se ndoiasca de virtutile sale, [...] sa piarda cea mai justificata stima pentru el nsusi. De unde se vede ca aceasta pretinsa virtute nu este capabila dect sa degradeze pe om , sa-l njoseasca n ochii sai [...] A interzice oamenilor de a se stima pe ei nsisi si de a merita stima celorlalti nseamna a rupe cel mai puternic resort care i cond uce la actiuni marete, la studiu, la ndemanare". Ilegalitati comise de Isus - Isus a ncalcat legea furnd gru n ziua sabatului (Marcu 2:23). Cineva mia raspuns ca din moment ce nu stim daca terenul pe care se afla grul era sau nu n proprietatea cuiva, nu putem sti daca aici e vorba de furt. Dar n replica se poat e spune ca din moment ce pe acel teren existau semanaturi si lanuri de gru - care , dupa cum stim, nu apar la ntmplare, ci n urma unei munci agricole asidue - e extr em de probabil ca pamntul respectiv i apartinea ntr-adevar cuiva, care l cultivase s i lucrase n prealabil. Poate ca aici se va raspunde ca Isus si ucenicii sai erau flamnzi si deci ca aveau dreptul sa fure grul. Dar este greu de crezut ca indivizi i au dreptul sa ncalce legea doar pe motiv ca sunt flamnzi. Mai indicat moralmente era mai nti sa ncerce sa ceara cuiva de mncare, sau sa ncerce sa ceara acordul propr ietarului grului. Versetele Marcu 2:23-28 arata ca nici Isus si nici ucenicii nu au ncercat sa faca acestea. Unii crestini sugereaza aici ca de fapt legea care interzicea sustrage rea grului n ziua de sabat era eronata iar Isus nu a vrut dect sa scoata acest lucr u n evidenta. Replica aceasta este nsa suspecta. Daca acea lege era problematica, atunci problema ei principala era ca condamna furtul grului numai n ziua de sabat, n loc sa-l condamne n orice situatie. Cu greu nsa poate fi Isus vazut aici ca ncercn d, prin furt, sa atraga atentia asupra acestei scapari a legii. n plus, e evident ca nu e indicat sa evidentiem hibele din sistemul juridic ncalcnd legile n vigoare , ci doar pe cale teoretica, ncercnd sa schimbam n mod pasnic legea sau legile defi citara(-e). - Isus i-a ncurajat pe propriii discipoli sa fure un magar si o magarit a (Matei 21:1-3). Chiar daca le-a zis discipolilor ca n cazul n care vor fi descop eriti, sa-i asigure pe proprietari ca le vor trimite animalele napoi, este clar c a nimeni nu are voie sa ia fara voia proprietarului din averea acestuia, chiar d aca ulterior obiectele luate i vor fi returnate. Aici se poate spune ca nu e excl us ca Isus sa se fi nteles n prealabil cu proprietarul animalelor. Aceasta sugesti e e nsa improbabila. Daca asa ar fi fost, atunci Isus probabil ca le-ar fi zis di scipolilor ca n cazul n care cineva i descopera lund animalele sa le spuna (si) ca a

u acordul proprietarului, dnd si numele acestuia. De fapt, nsusi proprietarul lor probabil ca i-ar fi informat pe satenii lui ca n cazul n care observa niste oameni lund animalele, sa nu se alarmeze. Asadar, actiunea lui Isus ramne cel mai probab il un condamnabil ndemn la furt. Cu att mai mult cu ct Isus si discipolii sai nu se aflau ntr-o situatie de urgenta din care sa fi putut iesi numai daca furau acele animale. Evident, era mult mai indicat sa ceara voia proprietarilor animalelor n ainte sa le ia. Nonrezistenta n fata raului - Isus a spus : "Daca te bate cineva peste o falca, ntoarce-i si pe cea lalta. Daca ti ia cineva haina cu sila, nu-l opri sa-ti ia si camasa" - Luca 6:26 -27. Alte nvataturi n acest sens sunt : daca cineva ti fura ceva, nu ncerca sa recup erezi (Luca 6:30); daca ai pierdut un proces, da mai mult dect a ordonat judecato rul (Matei 5:40); daca cineva te forteaza sa mergi o mila, mergi doua mile (Mate i 5:41) etc. Dar de ce ar trebui sa ne comportam n felul acesta, ca niste animale de sacrificiu ? Este ceva condamnabil sau deplasat n a incerca sa ripostam atunci cn d suntem atacati pe nedrept si jefuiti ? De ce nu am avea voie macar sa plecam d in fata agresorului, n loc sa-l invitam sa ne loveasca din nou ? Sigur, sunt situ atii n care meritam o anumita pedeapsa sau cnd suntem atacati de persoane apropiat e noua, n care nu ar fi cazul sa ripostam, ca de exemplu parintii. Chiar daca unu l din parinti ne loveste pe nedrept, este probabil indicat sa nu ripostam. Dar n u e clar nici ca ar trebui sa stam pe loc, asteptnd sa o faca din nou. n orice caz , afirmatia lui Isus nu se refera la asemenea situatii speciale, ci are caracter de universalitate : oricine te-ar lovi, din orice motiv (justificat sau nu), tr ebuie sa-l inviti sa o faca din nou. Aceasta nvatatura este nsa ndoielnica. Unii crestini afirma aici ca n cazul n care am riposta, ar putea ncepe un conflict n toata regula si astfel raul s-ar nmulti si agrava. Dar nu s-ar putea r aspunde ca o asemenea atitudine pasiva (daca nu chiar de invitare a unui nou ata c) n fata raului duce la fel de bine la nmultirea raului ? n definitiv, e plauzibil sa credem ca indivizii care i ataca pe altii n mod nedrept si deci care nu au nic i moralitate si nici demnitate, vaznd ca nu primesc nici o replica periculoasa, a r continua si mai energic atacul asupra unei persoane nevinovate. n plus, presupu nnd ca ntr-adevar riposta cauzeaza mai mult rau dect bine, nmultirea raului ar putea fi ocolita si daca pur si simplu am fugi din fata atacatorului n loc de a sta pe loc sau de a-l invita sa ne loveasca din nou. Nu se poate spune ca fugind, vict ima da dovada de lasitate. Ea poate ceda realiznd ca un contraatac e posibil sa a iba consecinte neplacute pentru toata lumea implicata. Astfel, fugind din fata a gresorului, victima da dovada mai degraba de maturitate dect de lasitate. Parafraznd ntrebarea de mai sus, nu cumva atitudinea pasiva n fata agresi unii nejustificate duce la sporirea raului n societate sau n orice caz, la scadere a eficientei luptei contra lui ? Apologetii raspund de obicei aici ca ai dreptul si e chiar indicat sa ntorci celalalt obraz doar cnd raul ti este tie facut, dar n u si cnd el e facut altuia. Dar o asemenea atitudine ntr-adevar pare sa submineze eficienta luptei contra raului. Nu ar fi mult mai indicat si eficient ca fiecare sa si poarte de grija si sa reactioneze contra abuzurilor ce se fac vizavi de pe rsoana lui, apelnd la ajutorul celorlalti numai cnd nu poate face fata de unul sin gur ? E cel putin greoi si incomod n lupta contra raului social ca fiecare sa aib a grija altuia n afara de a sa. Isus a ignorat multe probleme morale importante Isus nu a zis nimic n legatura cu avortul, sinuciderea, pedeapsa cu moa rtea, protectia mediului, contraceptia, justetea razboiului, discriminarea. Nu e clar nici ca am putea ntelege ce atitudine ar fi avut el fata de aceste chestiun i din celelalte actiuni si nvataturi ale sale. Porunca lui "iubeste-ti aproapele" sugereaza ca Isus s-ar fi opus pedepsei cu moartea, dar amenintarile cu focul i adului sugereaza ca Isus ar fi de acord cu moartea si/sau cu alte pedepse foarte crude. Doctrina lui cu privire la nonrezistenta sugereaza ca ar fi mpotriva razb

oiului, dar actiunea sa violenta de a-i alunga pe negustori pare sa sugereze ca el aproba folosirea violentei cel putin n anumite cazuri. Totusi, din partea unui mare nvatator ntr-ale moralei, ar fi trebuit sa avem ghidare si n privinta acestor chestiuni att de importante. A nu parea interes at de ele nu e o atitudine la care sa ne asteptam de la un individ ce pretinde c a este fiul lui Dumnezeu si ca de respectarea si urmarea spuselor si verdictelor sale depinde soarta noastra eterna. Se poate raspunde ca oamenii cu care Isus vorbea pe atunci, n vremea sa , nu cunosteau multe dintre aceste notiuni, deci afirmatiile lui Isus nu ar fi a vut relevanta pentru ei. Totusi, nu e clar ca multe dintre aceste notiuni le erau necunoscute o amenilor de atunci. Si pe atunci erau razboaie, discriminari, pedepse capitale s i sinucideri. n plus, fiind salvatorul si nvatatorul tuturor oamenilor, el trebuia sa se refere si la probleme precum avortul, contraceptia si eutanasia, din mome nt ce ar fi trebuit sa stie ca va veni o vreme n care ele vor avea relevanta. De fapt, nici macar nu era necesar ca Isus sa se refere explicit la acestea, inducnd u-i astfel n confuzie pe cei care l ascultau. n cazul avortului, de pilda, daca Isu s era mpotriva acestei practici, ar fi fost suficient sa spuna ca pruncul este nca de la concepere o fiinta umana completa, dand astfel de nteles generatiilor viit oare ca suprimarea lui, adica avortul, e o crima. - Isus nu a zis nimic cu privire la socialism, democratie, tiranie. A spus doar sa ne platim taxele. Dar acest ndemn e compatibil cu orice tip de guver namnt. Mai mult, ce se ntmpla daca guvernul e diabolic ? Trebuie sa ne platim taxel e fata de el n continuare ? Crestinii raspund aici ca si la problemele de mai sus, legate de sinuc idere si avort, de pilda : notiunile n cauza nu le erau cunoscute indivizilor de atunci. Dar si replicile mele de acolo raman relevante aici. - Chiar si acolo unde s-a referit la unele chestiuni morale importante , spusele lui Isus sunt cel putin dubioase si greu de luat n serios. De exemplu, referindu-se la divort, Isus considera n Matei 5:32 ca cine se casatoreste cu o f emeie divortata comite adulter, o fapta extrem de grava pe atunci, pedepsita de Vechiul Testament cu moartea. Isus si regula de aur - In Luca 6:31 se scrie : "Ce voiti sa va faca voua oamenii, faceti-le si voi la fel". Aceasta este numita "regula de aur". Multi indivizi, l admira pe Isus pentru originarea acestui principiu. C eea ce nu stiu ei nsa este ca acest principiu nu i apartine lui Isus. ntr-adevar, e l exista n diverse forumulari cu mult timp naintea personajului n discutie : Thales , Pittacus, Aristotel, Confucius, Aristip si Hillel sunt doar cteva exemple de gnd itori care au recomandat regula de aur cu zeci si sute de ani naintea lui Isus. E ste deasemenea interesant ca, spre diferenta de multi din sustinatorii regulii d e aur dinaintea lui, Isus nu a oferit argumente rationale, cu relevanta etica, n sprijinul folosirii de catre el a regulii amintite. Unii crestini sustin ca noutatea importanta cu care a venit Isus a fos t ca el a formulat principiul n forma pozitiva : fa altora ce vrei sa-ti faca ei tie, pna la Isus el fiind formulat n forma negativa : nu face altora ce nu vrei ca altii sa-ti faca tie. Dar acesta pretentie a crestinilor nu e adevarata. Aristo tel, de pilda, a formulat regula tot n termeni pozitivi : "Trebuie sa ne purtam f ata de altii asa cum vrem si ei sa se poarte fata de noi". Deci chiar daca regul a de aur este un precept cu relevanta etica, Isus nu are nici un merit special l egat de acest principiu. Dar este regula de aur un precept valabil din punct de vedere etic ? Una din problemele cu aceasta regula este ca exista oameni care nu si d oresc sa fie tratati n feluri n care altii ar dori. Un musulman nu si doreste sa fi e tratat ca un crestin din partea unui crestin, iar un crestin nu ar dori sa fie tratat ca un ateist din partea unui ateist si invers. De exemplu, un musulman n u ar dori sa traiasca ntr-o societate n care practicile crestine - de la construir ea bisericilor pna la punerea n practica a sarbatorilor si a tuturor nvataturilor c

restine - sa fie la foarte mare pret, desi crestinii ar dori asta si deci ar tre bui sa doreasca asta si pentru musulman. Similar, un capitalist nu ar dori sa tr aiasca ntr-un sistem comunist desi un comunist ar dori aceasta. Astfel, se pare c a decurge de aici ca un comunist ar trebui sa faca astfel ncat capitalistul sa tr aiasca ntr-un sistem comunist indiferent de optiunea capitalistului, consecinta c el putin dubioasa. Multi nu doresc sa fie tratati din partea unui masochist asa cum ar vrea masochistul sa fie tratat de catre altii etc. Apologetii raspund aici ca exemplul cu masochistul nu e n spiritul regu lii. De fapt, continua ei, masochistul vrea sa fie ranit pentru ca asta i face pl acere, deci el ar trebui sa faca celorlalti ceea ce le face lor placere. Dar aici s-ar parea ca avem de-a face deja cu o alta regula : ntelege c e si doresc oamenii, ntelege ce ti doresti si tu, si fa n asa fel nct att tu ct si ce lti sa va ndepliniti dorintele. n mod cert, Isus nu a sustinut asa ceva. Deci n for ma n care a fost recomandata de Isus, regula de aur nu este lipsita de probleme s erioase. Mai departe, ne putem ntreba daca regula de aur ar trebui practicata nto tdeauna, indiferent de mprejurari, asa cum sugereaza Isus. Un raspuns negativ aic i pare justificat. Ar trebui sa ne comportam fata de altii asa cum am vrea si ei sa se poarte fata de noi, dar daca ceilalti nu ne ntorc favoarea, "fa celorlalti ceea ce iti fac ei tie" este un sfat mult mai indicat. ntorcndu-ma la discutia pe tema nonrezistentei n fata raului, putem spune chiar ca "fa altora ceea ce ti fac ei tie" este mai benefica n aceste conditii, att pentru individ ct si pentru socie tate dect regula de aur. Fiecare individ este astfel ncurajat sa-i raspunda agreso rului cu aceeasi moneda, conform legii talionului : "ochi pentru ochi si dinte p entru dinte". Acest principiu nu nseamna nsa ca n cazul n care raul facut asupra noa stra este de domeniul infractionalitatii, trebuie la rndul nostru sa comitem infr actiuni mpotriva agresorului. n aceste cazuri, aducerea infractorului n fata instan tei de judecata si pedepsirea lui conform legii este retributia cuvenita. Unii m i-au raspuns aici ca daca ne purtam cu altii asa cum se poarta ei cu noi, ar nsem na ca de multe ori sa ne coborm la nivelul lor. Acest raspuns se bazeaza nsa pe o nentelegere. Cel care ma ataca fara a-l fi provocat si chiar n ciuda comportamentu lui meu binevoitor, se poarta ntr-adevar josnic deoarece da dovada de rautate fat a de o persoana care nu o merita. Dar daca eu ma port fata de el cu aceeasi mone da, atacndu-l dupa ce am fost agresat de acesta, atunci nu mai e vorba de nici "o coborre", pentru ca n acest caz eu nu atac pe un om nevinovat. Deci desi este jos nic sa agresezi o persoana nevinovata, nu e nimic condamnabil n a raspunde cu ace easi moneda unei persoane care se dovedeste rau-voitoare, si deci deloc inocenta . Iubirea de aproapele si de dusmani - n Matei 22:39 se scrie : "Sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine nsuti ". n Luca 6:27-36 se scrie, printre altele : "iubiti pe vrasmasii vostrii, faceti bine celor ce va urasc". Aceste precepte nu i apartin n totalitate lui Isus. De exemplu, cel desp re iubirea de aproapele exista si n Vechiul Testament : Levitic 19:18 iar cel des pre facerea de bine fata de dusmani fusese formulat n Sadder (vechea Biblie persa na), Codul lui Manu, Koran precum si n scrierile lui Pitagora, Hafiz sau Publius Syrius. Singurul element nou introdus este cel al iubirii dusmanilor, noutate du bioasa nsa mai ales din punct de vedere psihologic. Sunt aceste precepte bune de urmat ? Nu e clar ca un raspuns pozitiv a r fi justificat. Mai nti, e util sa ne ntrebam la cine se referea Isus prin "aproapele" si prin "dusman" ? Din Biblie nu rezulta clar. Desi n parabola bunului samaritean e l pare sa sugereze ca aproapele este oricare dintre ceilalti oameni, am vazut ca el recomanda pedepse brutale aplicate de stapni sclavilor pentru simplul motiv c a ultimii nu s-au supus vointei stapn ului. Desi recomanda iubirea si facerea de bine fata de dusmani, am vazut mai sus ca n Luca 19:27 el ne da de nteles ca vrea sa-i vada pe cei care nu i accepta autoritatea macelariti n fata sa, iar n Matei 23 :33 ca acestia sa fie torturati n iad. Aceste pasaje pot fi reconciliate numai da

ca am crede ca iubirea aproapelui si a dusmanilor e compatibila cu relatia stapnsclav si cu macelarirea si torturarea eterna a dusmanilor, ceea ce nsa e extrem d e implauzibil. n plus, n formularea cea mai cunoscuta a poruncii (precum e cea de mai s us) ni se spune sa i iubim pe altii asa cum ne iubim pe noi nsine. Dar ce se ntmpla n cazul celor care au a parere proasta despre ei nsisi sau chiar se auto-dispretui esc ? S-ar parea deci ca celebra formulare a iubirii aproapelui din Matei 22:39 e cel putin confuza. Sa lasam nsa aceste probleme la o parte si sa presupunem ca Isus s-a re ferit prin "aproape" la toti oamenii, asa cum multi crestini cred n prezent, si c a formularea data de el n Matei 22:39 nu este problematica. Devine n acest caz por unca lui acceptabila ? Nu neaparat. Este clar ca iubirea este un sentiment si, ca orice sentiment, apariti a sa nu poate fi comandata sau controlata volitional. Dupa cum scrie Smith ("The Case", p. 323) : "Iubirea e un raspuns emotional n fata valorii, iar daca nu gas im aceste valori n oameni, cum am putea forta aparitia iubirii ? Isus nu ne lamur este. El pur si simplu i ameninta cu damnarea cei care nu se supun poruncii lui". Nathaniel Branden ("The Disowned Self", Nash Publ., 1971, p.108) completeaza : "Dorintele si emotiile ca atare sunt involuntare; ele nu sunt subiectu l controlului volitional direct si imediat, ci rezultatul automat al integrarilo r subconstiente. [...] E greu de imaginat magnitudea dezastrului, distrugerea vi etilor omenesti produse de credinta ca dorintele si emotiile pot fi facute sa ap ara si sa dispara printr-un act de vointa. Celor care accepta validitatea poruncii lui Isus [...] nvataturile sale sunt n mod clar un ndemn la represiune si refulare. Intentionat sau nu, acesta e efectul lor". Mai departe, ne putem ntreba daca nu cumva ncercarea de a-i iubi pe toti nu duce la scaderea intensitatii dragostei fata de persoanele care merita drago stea noastra mult mai mult dect majoritatea oamenilor ? Mai mult, ura reprimata n u duce oare la o confuzie a sentimentelor ? Putem recunoaste iubirea adevarata f ara a avea o serioasa experienta a urii ? n sfrsit, fortarea de a-i iubi pe toti din jur nu duce la o dificultate considerabila a judecarii comportamentului si valorii fiecaruia ? Este un sentim ent, fie el si cel al dragostei, un temei suficient de constant si demn de ncrede re pentru a fonda moralitatea ? Pana cnd asemenea ntrebari nu vor primi un raspuns plauzibil si care sa justifice porunca lui Isus, putem ramne sceptici cu privire la moralitatea si eficienta uramarii poruncii lui Isus. Unii crestini sustin aici ca de fapt prin "iubirea aproapelui" nu ar t rebui sa ntelegem att o atitudine sentimentala fata de altii, ci grija complet alt ruista fata de acestia si ncercarea de a le rezolva problemele si necazurile. Dar daca ar fi fost asa, de ce n loc sa vorbeasca despre iubire n sensul uzual, nu a precizat Isus acest lucru, pentru a evita nentelegeri importante de acest fel ? n fine, chiar trecnd peste aceasta ntrebare, si aceasta interpretare a po runcii lui Isus are dezavantaje din punctul de vedere al cuiva care vrea sa ne c onvinga de unicitatea lui Isus ca si nvatator. Mai nti, e greu de vazut de ce ar trebui sa vedem n Isus un model si un nv atator important n aceasta privinta. n prezent exista eticieni inclusiv secularist i care argumenteaza spre acelasi ideal etic (altruism si grija accentuata fata d e binele societatii) dar folosind rationamente si idei mult mai complexe, mai bi ne argumentate si deci plednd mult mai credibil dect a facut-o Isus. William Frank ena este un astfel de filosof al eticii. n cuvintele lui ("Ethics", Englewood Cli ffs, 1973, pp.56-59), "cea mai clara si plauzibila perspectiva este, n opinia mea , identificarea legii iubirii cu ceea ce eu am numit principiul binefacerii (ben eficence), adica al facerii de bine si accentuarea nevoii de a completa acest pr incipiu cu cel al dreptatii distributive sau egalitatii [...] legea iubirii este de fapt un principiu bivalent, care ne spune sa fim binevoitori fata de toti si sa fim astfel n mod egal n toate cazurile [fara a discrimina]." n aceasta situatie , Frankena spune ca legea iubirii e identica cu viziunea propusa de el, adica o teorie deontologica moderata ce consta n combinarea principiului binefacerii cu p rincipiul dreptatii. Dupa cum afirma si Martin, principiul dreptatii la Frankena

nseamna ca trebuie sa ajutam oamenii n functie de nevoile si abilitatile lor. Ace asta specificare a conditiilor n care oamenii trebuie ajutati, reprezinta un nou avantaj al teoriei lui Frankena fata de spusele lui Isus. n loc de a clarifica la rndul lui fata de cine si n care mprejurari trebuie sa fim generosi, Isus ne spune doar "celui ce-ti cere, da-i" - Matei 5: 42. n aceasta forma nsa, lipsita de spec ificatii, ndemnul lui Isus nseamna ca trebuie sa dam bani si bunuri oricui ne cere si n orice mprejurari, fara sa cercetam daca respectivul e cu adevarat n nevoie si /sau indiferent daca el si poate procura pe cont propriu bunuri asemanatoare cu a le noastre. n aceasta situatie, ndemnul lui Isus e exagerat si implauzibil, suferi nd deci de imprecizii pe care etica non-religioasa a lui Frankena nu le are. Mai mult, am vazut mai sus ca Isus si fundamenta poruncile pe apelul la trasaturile egoiste ale oamenilor : pe promisiunea raiului n caz ca indivizii i a ccepta spusele, pe amenintarea iadului daca nu o fac. n acest caz, devine evident ca interpretarea uzuala care se da poruncii iubirii de aproapele, aceea de imbo ld la pur altruism si generozitate sincera si pierde din credibilitate si porunca n cauza, fiind bazata pe considerente egoiste, nu pare sa mai aiba multe relevan te etice. Dar chiar daca moralitatea poate fi ntr-adevar construita pe temeiuri e goiste, nu e clar ca cea bazata pe promisiunile ndepartate ale raiului si iadului este nemaipomenit de eficienta. E plauzibil sa credem ca oamenii sunt cel mai m otivati de cstigurile si amenintarile mai degraba imediate dect dintr-un viitor nde partat. n acest caz, o educatie care sa se foloseasca de rasplati si amenintari l a ndemna, imediate, pentru a-i determina pe oameni sa faca bine societatii este ma i realista si mai usor de acceptat dect cea a lui Isus. De fapt, si aici exista t eorii serioase si complexe ca alternative la ndemnul si temeiurile simpliste ale lui Isus. John Rawls a aratat n cartea sa "A Theory of Justice" (Cambridge, 1971, cap. 3) ca legile drepte si nepartinitoare n societate pot fi construite de indi vizi egoisti si rationali care si urmaresc interesele n acesta lume, nu n alta post -mortem. n plus, ne putem gndi ca un patron rational si egoist al unei fabrici de m bracaminte poate fi motivat spre a dona o anumita cantitate de mbracaminte unui o rfelinat de conditia ca numele firmei sale sa fie facut public pe frontispiciul respectivului orfelinat. Astfel, ambele parti au de cstigat : patronul si face rec lama iar orfelinatul primeste haine fara sa plateasca. Deasemenea, preocuparea e xclusiva de propriul bine si propria reusita poate avea urmari benefice si pentr u ceilalti n acesta viata. Un individ care se preocupa numai de a reusi n afaceri, de pilda, fara a irosi eforturi importante pentru a face actiuni caritabile, ar e sanse sa devina un proprietar de succes, detinnd mai multe fabrici si uzine, de exemplu. n acest caz, cu ct succesul lui e mai mare si fabricile sale mai numeroa se, cu att el creaza mai multe locuri de munca pentru someri, contribuind astfel la eliminarea saraciei si a somajului. Un sistem de justitie impartial si vigile nt macar n mare parte daca nu n totalitate (ceea ce nu pare un deziderat utopic, n multe tari existand deja un asemenea sistem), poate constitui o amenintare imedi ata suficient de periculoasa pentru majoritatea potentialilor raufacatori. n aces t fel, un sistem social n care indivizii egoisti sunt mnati la fapte cu caracter b enefic pentru societate si ndepartati de faptele anti-sociale prin beneficii si p edepse imediate este coerent si plauzibil, devenind preferabil celui bazat pe pr omisiunile post-mortem de rasplata si corectii promovat de Isus. Crestinii se poate sa replice aici ca si Isus s-a referit la pedepse s i rasplati imediate, atunci cnd a spus ca mparatia lui Dumnezeu e aproape. n Matei 16:28 si Apocalipsa 3:11, Isus declara ca mparatia cu pricina va veni repede, chi ar nainte ca toti indivizii care l ascultau atunci sa moara. Problema cu aceasta r eplica este modul n care ar trebui sa ntelegem versetele n cauza : n ce sens este ac easta venire "imediata", din moment ce au trecut deja doua mii si ceva de ani de cnd Isus a facut aceste promisiuni, nemplinite pna n prezent ? Ce nseamna aici "imed iat" ? Pe de alta parte, o educatie de felul celei la care m-am referit eu nu sufera de asemenea imprecizii si deci ramne preferabila. n concluzie, poruncile iubirii si a iertarii dusmanilor nu i apartin lui Isus si deci nu e cazul sa-i facem acestuia onoarea nemeritata de a-l acredita cu originarea lor. Mai mult, alte afirmatii si comportamente ale lui Isus par sa

ngreuneze ntelegerea si raza de aplicare a acestor principii. n plus, cea mai cuno scuta formulare a lui Isus a principiului iubirii este cel putin confuza. Lasnd a cestea la o parte, ntr-o interpretare la ndemna a pricipiului, acesta e dubios deoa rece se bazeaza pe ideea ca iubirea poate fi controlata volitional. Dar chiar si daca interpretam principiul n alt sens, exista n prezent variante non-religioase ale principiului iubirii de aproapele din acesta interpretare, mult mai serioase si care deci trebuie preferate. Mai departe, nu e clar nici ca temeiurile pe ca re Isus si-a fundamentat n mare parte discursul, deci inclusiv legea iubirii, ar fi cu adevarat morale, ceea ce ne justifica sa credem ca interpretarea uzuala a poruncii iubirii - aceea de altruism pur si generozitate sincera - nu este corec ta. n sfrsit, chiar daca presupunem ca moralitatea poate fi ntr-adevar bazata pe pr incipii si ndemnuri egoiste si ca astfel vor rezulta actiuni benefice pentru ceil alti, din nou nu avem de ce sa preferam temeiurile lui Isus ca fiind eficiente s i indicate. O educatie cladita pe cstigurile si pierderile imediate, din aceasta viata, pe care indivizii egoisti le pot avea, este coerenta si mai eficienta n ce priveste binele general, fiind astfel de preferat. Isus a fost un ipocrit - Isus a zis "onoreaza-ti parintii" (Matei 15:14) dar el nsusi a fost n epoliticos cu mama sa (Ioan 2:4; Ioan 19:26). - Desi Isus promova umilinta chiar dusa la extrem, el a spus despre el nsusi ca e mai mare dect templul (Matei 12:6), mai mare dect Iona (Matei 12:41) si mai mare dect Solomon (Matei 12:42). Isus a mai spus ca cine nu e cu el, e mpotri va lui (Matei 12:30). Aceasta fraza a fost una familiara regimurilor totalitare, ceea ce sugereaza ca ntre gandirea megalomana a dictatorilor si cea a lui Isus a u existat similaritati semnificative. Cineva mi-a raspuns aici ca Isus nu a dat dovada de orgoliu cnd a afirm at acestea, deoarece aceste merite i se cuvin pe drept cuvnt. Poate, dar ndemnul l ui la umilinta tocmai asta presupunea, printre altele : renuntarea la afisarea p ropriilor calitati, chiar daca acestea sunt reale. - Isus s-a pronuntat contra mniei (Matei 5:22) dar el nsusi s-a mniat (Ma rcu 3:5; 11:15-19; Matei 11:22-24; 21:12-15; Luca 10:13-15; Ioan 2:13-17). Unii crestini este posibil sa raspunda aici ca n unele dintre exemplele citate, precum Ioan 2:13-17, nu se spune explicit ca Isus s-a mniat. Dar desi e adevarat ca nu se spune asta explicit, o putem deduce usor din actiunile lui Isus : scoaterea lumii afara din templu folosindu-se de un bic i, aruncarea banilor negustorilor si rasturnarea meselor sugereaza o scena drama tica si violenta, n care cu greu ne putem imagina pe cineva ca actionnd astfel cal m si senin. De altfel, daca Isus s-ar fi comportat att de neobisnuit n aceste cond itii, cu siguranta ca evanghelistii ar fi mentionat acest detaliu. - Desi a condamnat folosirea invectivelor ("oricine va zice fratelui s au <<Prostule!>> va cadea sub pedeapsa Soborului; iar oricine-i va zice <<Nebunu le!>>, va cadea sub pedeapsa gheenei" - Matei5:22) Isus nsusi a njurat si jignit d iversi indivizi (de obicei, pentru simplul motiv ca nu i-au acceptat spusele), f olosind cuvinte precum "nebuni", "cini" si "vipere" : Marcu 7:27; Matei 12:34; 23 :17; 23:33. (Membrii unor grupari naziste, precum si protestantul Martin Luther, s-au folosit de aceste versete jignitoare pentru a-si justifica anti-semitismul . Mai precizez ca invectivul "cine" era unul foarte dur si jignitor la acea vreme prin acele locuri.) - Isus a zis "cu Dumnezeu totul este posibil" (Matei 19:26; Marcu 10:2 7; Luca 18:27). Dar datorita necredintei celorlalti, Isus nsusi nu a fost n stare sa faca miracole (Matei 13:58 si Marcu 6:5). - Desi se presupune ca a promovat iubirea si ntelegerea mpreuna cu conda mnarea violentei, Isus a folosit forta pentru a-i nlatura pe comercianti (Marcu 1 1:15). Nu a facut nici un efort pentru a-i cstiga de partea lui prin iubire. Lucr u curios, pentru ca, dupa cum spune Michael Martin ("Atheism", p. 163), Isus nu a promovat iubirea pe temeiuri pragmatice - adica el nu a zis ca iubirea sa fie folosita numai cnd este eficienta, iar cnd nu, sa se foloseasca forta si violenta. - Desi Isus ne da de nteles ca ar pretui onestitatea, el nsusi minte. De

exemplu, n Ioan 18:20 Isus afirma ca "totdeauna am nvatat pe norod n sinagoga si n Templu, unde se aduna toti iudeii, si n-am spus nimic pe ascuns". Totusi, stim d in Matei 13:1-3 ca Isus le-a vorbit oamenilor n pilde langa mare iar din Luca 6:1 7-49 ca Isus le-a vorbit n acelasi mod de pe o cmpie. n Marcu 4:11-12 se scrie : "[ ...] pentru cei ce sunt afara de numarul vostru, toate lucrurile sunt nfatisate n pilde; pentru ca, macar ca privesc sa priveasca si sa nu vada, si macar ca aud, sa auda si sa nu nteleaga" ceea ce contrazice afirmatia lui ca n-a spus niciodata nimic pe ascuns. (Pentru acest subcapitol m-am inspirat, n parte, din Donald Morgan, "Je sus was a Hypocrite", www.infidels.org/library/modern/donald_morgan/index.html) Sacrificiul lui Isus Multi crestini (si nu numai) sunt tentati sa afirme aici ca orice s-ar spune despre practicile si spusele lui Isus, sacrificiul sau de pe cruce ramne o remarcabila dovada de bunatate. Asadar, chiar daca tot ce am spus eu mai sus es te adevarat, Isus merita sa fie considerat n continuare un ideal unic de generozi tate, iertare, ntr-un cuvnt, de moralitate. Aceasta replica nu e nsa lipsita de probleme severe. Una din conditiile esentiale pentru credibilitatea acestui raspuns est e sa avem o teorie convingatoare a rascumpararii (atonement), adica a motivelor pentru care Isus s-a ncarnat, a murit pe cruce si a nviat. Fara o explicatie plauz ibila a acestui sir de fapte, nu putem ntelege rostul sacrificiului lui Isus, iar a te sacrifica fara rost nu vad de ce ar fi o atitudine nteleapta, cu att mai put in una morala. Problema este ca o astfel de explicatie lipseste n prezent. Desi e xista mai multe ncercari de lamurire (ceea ce n sine dovedeste confuzia crestinilo r cu privire la acesta chestiune) a rostului rascumpararii, toate au dificultati grave. Din considerente de spatiu, nu le voi prezenta pe toate, dar ma voi opri la doua mai importante. Prima i apartine lui Origen si incearca sa justifice rostul sacrificiul ui lui Isus sustinand ca diavolul era n posesia umanitatii si ca drepturile lui d e posesie nu puteau fi ignorate. Dumnezeu se nvoieste sa plateasca cu moartea pro priului fiu rascumpararea umanitatii. Diavolul, orbit de orgoliu, crede ca ntr-ad evar se va putea alege cu fiul lui Dumnezeu si accepta "trgul". Isus scapa nsa din ghearele satanei si se ntoarce la tatal sau. Dificultatile cu aceasta teorie sun t nsa multiple. E greu de crezut ca diavolul, care nu e considerat ca lipsit de realis m, pragmatism si de o inteligenta ascutita, ar putea fi att de orbit de orgoliu nct sa creada ca e mai puternic dect nsusi fiul lui Dumnezeu si ca ar putea sa-l capt ureze. n plus, de ce a trebuit Dumnezeu sa-i recunoasca diavolului vreun drept de posesie asupra umanitatii ? n definitiv, diavolul e doar una din creaturile sale si nca extrem de imorala. Insasi umanitatea a fost creata numai de Dumnezeu, far a ajutorul si/sau interventia nimanui care sa mparta cu Dumnezeu vreun merit asup ra ei. Aici se poate raspunde ca oamenii, pacatuind, intrasera pe teritoriul dia volului, un teritoriu asupra caruia ar fi fost oarecum imoral ca Dumnezeu sa act ioneze fara permisiunea proprietarului, diavolul. Dar aceasta gndire e implauzibi la si e contrazisa de judecatile noastre obisnuite, de zi cu zi. n mod evident, n u consideram ca actiunea politiei de a intra pe "teritoriul" unor rapitori care au sechestrat niste persoane, pentru a elibera acele persoane, ca fiind n vreun f el imorala sau deplasata, din contra. Similar si pentru cazul n care Dumnezeu ar fi actionat asupra domeniului pacatos si imoral al diavolului eliberand omenirea . Mai departe, pare implauzibil sa credem ca Dumnezeu si-ar fi ales chia r propriul fiu pentru aceasta rascumparare. O deitate omnipotenta ar fi putut sa gaseasca alte metode de a plati rascumpararea. n sfarsit, nu e clar de ce acum o amenii ar trebui sa se ncreada n Isus pentru a fi salvati. Odata ce umanitatea a i esit din ghearele diavolului, ar fi fost suficient sa urmeze o viata fara pacate numeroase si/sau grave astfel nct sa nu cada din nou n posesiunea diabolicului. Ce are de-a face credinta n Isus cu asta ? A doua teorie i apartine lui Anselm. Conform acesteia, pacatul savrsit d

e oameni l insulta pe Dumnezeu si i diminueaza onoarea. Apare astfel necesitatea d e a-i reface onoarea pierduta. Numai moartea lui Isus ar putea oferi satisfactie suficienta n acest sens, cea a unui om obisnuit nu, deoarece satisfactia trebuie sa fie proportionata cu cantitatea pacatului iar aceasta cantitate e infinita. Si teoria lui Anselm e ndoielnica. n primul rnd, nu avem de ce sa credem ca pacatul umanitatii este infinit. Anselm pare sa creada ca din moment ce Dumne zeu e infinit, orice ncalcare a vointei lui e de o gravitate infinita. Dar daca a r fi asa, ar nsemna ca pna si cel mai mic pacat ar avea urmari infinit de nefaste si ar necesita o satisfactie infinita, ceea ce pare absurd. n plus, s-ar parea ca faptele bune ale oamenilor ar fi deasemenea infinite, din moment ce sunt n conco rdanta cu voia infinita a lui Dumnezeu. Dar crestinii sustin ca numai Dumnezeu p oate face fapte bune infinite, nu si oamenii. n al doilea rnd, de ce Isus s-a ncarn at doar o singura data ? De cnd el a murit si, chipurile, nviat, cel putin vasta m ajoritate a oamenilor a pacatuit, unii chiar foarte grav. Urmnd logica teoriei lu i Anselm, ar fi trebuit ca Isus sa se mai ncarneze cel putin o data si sa moara p entru a da satisfactie pentru insultele infinite asupra onoarei lui Dumnezeu pet recute uterior nvierii lui. La fel ne putem ntreba si de ce a asteptat Isus atta ti mp pna s-a sacrificat ca sa-i ofere satisfactie lui Dumnezeu ? n sfrsit, de ce Dumn ezeu a ales pedeapsa cu moartea pentru Isus ? De ce nu a fost el chinuit vesnic, de exemplu ? Un rau infinit pare sa necesite o pedeapsa infinita. Chiar daca pe deapsa cu moartea este dura, cel putin la fel este si cea cu tortura infinita, i ar n plus, se considera ca Isus nu a murit definitiv, ci a nviat doar dupa cteva zi le, dupa ce a suferit relativ putin. (Pentru discutia vizavi de aceste doua teorii ale rascumpararii, m-am inspirat din Martin, "Atheism", pp. 257-260. Recomand cartea lui Martin cui este interesat de problemele pe care le au si celelalte teorii ale rascumpararii.) Asadar, nu avem nici un motiv sa credem ca presupusul sacrificiu a lui Isus a avut vreun temei, caz n care nu avem de ce sa l admiram. Dar pe lnga aceasta problema importanta, mai este una cu directa releva nta fata de subiectul articolului de fata. Sacrificiul lui Isus, unde se spune c a el a fost pedepsit n locul nostru pentru pacatele noastre, se bazeaza pe o idee cel putin dubioasa din punct de vedere etic : aceea ca vina morala e transferab ila de la o persoana la alta. Dar este clar ca o datorie morala nu este precum u na baneasca, de exemplu. Daca X nu-si poate plati datoria baneasca fata de Y, ia r eu ma ofer sa i-o platesc n locul lui X, Y nu va avea nici o dificultate n a acc epta banii mei. Dar ar fi cel putin lipsit de sens ca eu sa ma apuc sa par vinov at de fapta lui X (aceea de a nu-si putea plati datoria fata de Y) n locul lui X, din moment ce eu nu am nici o vina n acest sens. O asemenea comportare numai con vingatoare nu ar fi, ci cel mult o simulare sau o frauda. Dupa cum spune Philip Kuchar ("The Incoherence of Original Sin and Substitutive Sacrifice", www.infide ls.org/library/modern/philip_kuchar/index.html) : "Valoarea pedepsei [...] depinde fundamental de identitatea celui care primeste pedeapsa. Un nlocuitor se poate oferi benevol sa sufere pedeapsa n locul criminalului (ofensatorului) si chiar poate produce regrete si suferinta sincer a n locul criminalului. Dar aceasta suferinta nu ar avea nici o valoare morala, d eoarece ideea fundamentala a pedepsei este sa-l pedepseasca pe cel care a produs cu adevarat ofensa. Acesta e elementul central din toate conceptiile despre ped eapsa, chiar si a celor care au si alte functii, de reabilitare, de exemplu. Ret alierea este centrala multor teorii crestine ale rascumpararii (atonement). n loc ca pacatosii sa primeasca pedeapsa pentru raul cauzat, apare un substitut care se ofera sa accepte datoria si vina noastra morala (bear our guilt), si sa rezol ve responsabilitatea noastra cu propria viata. [...] Chiar daca am fi de acord c a Isus a fost inocent, ca a produs suferinta si regrete veridice si ca a murit, ne ramne problema inutilitatii atitudinii sale. Care este valoarea morala a unei pedepse prin nlocuire, pedeapsa aplicata nu celui care a gresit ci asupra cuiva c are nu a avut nimic de-a face cu crima si care e lipsit total de orice vina ? No tiunea pedepsei substitutive e incoerenta deoarece pedeapsa, chiar dupa cum e ea definita de crestini, consta n a-i plati ofensatorului ceea ce merita." Ca sa ntelegem si mai clar spusele lui Kuchar, sa ne imaginam urmatoare a situatie (data ca exemplu tot de Kuchar). Suntem pusi sa pridem un criminal, u

rmarindu-l din elicopter. Criminalul nsa reuseste sa se ascunda ntr-o mare de oame ni nevinovati. Sa zicem mai departe ca fiecare dintre acei oameni se ofera benev ol sa fie prins si pedepsit n locul criminalului. Ce facem n situatia asta : i prid em pe toti oamenii de acolo si i pedepsim sau ncercam sa-l gasim doar pe criminalu l adevarat pentru a-l pedepsi ? Raspunsul, evident, consta n a doua varianta, cee a ce demonstreaza ca pedeapsa are relevanta numai atunci cnd e aplicata celui car e o merita, celui care a comis crima, nu celui ce se ofera, nevinovat, sa fie pe depsit n locul criminalului. (Recomand articolul lui Kuchar si pentru cine e interesat sa citeasca o critica a coerentei ideii ca Dumnezeu pedepseste si uraste pacatele, nu pacato sul.) Astfel, sacrificiul lui Isus, nu numai ca nu ne nvata nimic relevant di n punct de vedere etic, dar de fapt nu face dect sa introduca n judecatile si eval uarile noastre etice idei confuze si dubioase, daca nu de-a dreptul incoerente. n concluzie, sacrificiul lui Isus nu i salveaza acestuia statura de mare nvatator si exemplu moral, deoarece : 1. Sacrificiul sau nu pare sa aiba vreo ex plicatie satisfacatoare, iar un sacrificiu fara temei nu are nici o relevanta et ica; 2. Sacrificiul sau se bazeaza pe idei si notiuni extrem de dubioase din pun ct de vedere etic, cum ar fi ideea ca vina morala poate fi transferata de la o p ersoana la alta si ca pedeapsa poate fi aplicata coerent unui substitut al celui care o merita de la bun nceput. Concluzie Crestinii si chiar unii non-crestini considera ca a-l imita pe Isus ar trebui sa fie norma si ndemnul fundamentale n ce priveste etica. Din ceea ce am s pus nsa n lucrarea de fata, reiese ca atitudinea de admiratie si de ncercare de imi tare a lui Isus nu poate avea dect efecte dintre cele mai nocive si deci ar trebu i sa ne ferim de ea. ntr-adevar, imitandu-l pe Isus, ar nsemna sa nu vedem evitare a conflictelor ca pe o prioritate, sa fim extrem de punitivi cu cei care nu sunt de acord cu noi, indiferenti fata de viata si suferintele animalelor, rautacios i, inconsistenti si ipocriti, sa vorbim de multe ori n mod confuz, sa acceptam sc lavia, sa ncalcam legea, sa nu vedem egalitatea sanselor si dreptatea n societate ca pe niste prioritati, sa promovam solutii simpliste si naive la unele rele soc iale, sa nu apreciem valori intelectuale importante, sa nu respectam proprietate a privata, sa nu vedem familia ca pe o institutie importanta, sa nu condamnam ex plicit discriminarile sociale (n speta, cele sexiste), sa fim lipsiti de opinii n privinta unor chestiuni morale importante, sa pervertim etica cu concepte dintre cele mai dubioase si implauzibile si sa ne sacrificam fara rost. Chiar daca am presupune ca n prezent nu am avea fundamente serioase pen tru morala, Isus ramne o alegere nepotrivita n acest sens. Dar e oare adevarat ca ne lipsesc astfel de fundamente non-crestine pe ntru a promova dreptatea, ntelegerea si pentru a condamna viciile si crima ? Celo r care sunt tentati sa raspunda afirmativ, le recomand sa mediteze asupra cuvint elor lui Holbach ("Scrieri", pp.158-159) : "Aveau oare oamenii nevoie de o revelatie supranaturala ca sa afle ca dreptatea este necesara pentru existenta societatii si ca nedreptatea creeaza do ar o adunatura de dusmani, gata sa-si faca rau unul altuia ? Este nevoie de cuvnt ul lui Dumnezeu pentru ca oamenii sa nteleaga ca fiintele care traiesc laolalta a u nevoie de dragoste si de ajutor reciproc ? Era oare nevoie de ajutor supranatu ral pentru ca oamenii sa descopere ca razbunarea este un rau si o ncalcare a legi lor tarii, care, daca sunt drepte, nlocuiesc n ntregime razbunarea ? [...] Nu price pe oare orice om caruia i este draga viata ca viciile, excesele si voluptatea ne scurteaza zilele ? Si, n sfarsit, oare experienta nu dovedeste oricarei fiinte ra tionale ca crima provoaca ura semenilor, ca omul vicios si face rau lui nsusi, pe cnd virtutea genereaza dragoste si stima ? Este suficient ca oamenii sa se gndeasca ct de putin la actiunile lor, l a adevaratele lor interese si la menirea societatii, pentru ca sa nteleaga care e ste datoria lor unul fata de altul [...] Este suficienta vocea ratiunii pentru a

afla care este datoria noastra fata de aproapele nostru." Cel putin un miliard de pamanteni cred cu tarie ca Isus Hristos este fiul lui Dumnezeu,ba chiar si parte din Divinitatea vazuta ca "sfanta treime".Aceasta cum plita ratacire e determinata de ignoranta si confuzie intre zeii biblici si Adev aratul Dumnezeu.Oculta mondiala intretine ignoranta si confuzia,cu ajutorul cato rva sute de mii de slujitori religiosi bine platiti,deoarece are nevoie de o pop ulatie intoxicata mistic,care sa nu-si apere drepturile de oameni[turma zeului p astor].Voi,ingerii rebeli,trebuie sa cunoasteti exact cum a fost fabricat zeul I sus Hristos,pentru a nu va inregimenta in turma de deliranti mistici si a conduc e Omenirea catre Adevarata Divinitate. Nici o sursa istorica a vremii nu-l mentioneaza pe Jeshua din Nazaret,zeifi cat de preotii salbatici din urma cu circa 19 secole sub numele grecesc Kristos[ de unde si denumirea cultului crestin] sau Isus Hristos.Istoricul judeu Flavius Josephus il mentioneaza pe Ioan Botezatorul,dar nu spune nimic despre Jeshua rec unoscut de acesta ca Mesia,nici de minunile descrise in evanghelii.Daca Jeshua a r fi fost cu adevarat o fiinta semidivina si ar fi savarsit minunile enumerate i n evanghelii,toti istoricii vremii l-ar fi mentionat cu lux de amanunte.Singura sursa despre Jeshua,legenda evanghelica,se prezinta in 39 de variante transmise oral pana in jurul anului 90 e.n.Ele sunt contradictorii,fapt pentru care cleric ii salbatici au canonizat numai patru dintre ele[dupaMatei,Luca,Ioan si Marcu],c u scop de a induce populatia credula in eroare.De exemplu,Vaticanul isi adjudeca scaunul apostolului Petru[Kefa],dar n-a canonizat evanghelia dupa Petru,deoarec e respectivul apostol afirma ca Jeshua a fost un simplu intelept,fara ascendenta divina.La fel,n-au fost canonizate evangheliile dupa Filip si dupa Maria Magdal ena,deoarece din ele rezulta ca Jeshua intretinea relatii intime cu cel de-al 13 -lea apostol[Maria Magdalena].Nici Jeshua ,nici apostolii lui n-au scris nimic,f apt foarte ciudat intr-o vreme in care scrisul era ceva curent la judei[or fi fo st analfabeti?]. Conform legendelor biblice,Jeshua a fost produsul framantarilor religioase din randul evreilor ocupati de romani.Preotimea judaica tinea de adevar Vechiul Testament si practica jertfe in temple zeilor tribali cunoscuti:elohim[zei-plura l],Eli,Adonai,Sabaot si Iahve.Miticul Moshe,despre care nu avem probe ca a exist at,ar fi incercat sa reduca zeii judaici numai la Iahve,insa judeii antici,inclu siv Jeshua,a continuat sa-i invoce pe toti.La mare moda erau profetiile si spera nta venirii unui mantuitor-Masiah[Mesia].O mica secta ,esenienii sau notzri,refu za coruptia religioasa si traia dupa principii foarte severe[munca in comun,abst inenta etc],izolata de restul populatiei,in asteptarea altui mantuitor.Pe acest fond de disperare creata de ocupatia romana,de talmacire a profetiilor si de ast eptare a unui mantuitor divini,a aparut Jeshua,un evreu obscur din Nazaret,cum i l numeste Mircea Eliade,cel mai mare specialist romans in probleme de religie. Conform lucrarilor apocrife,tamplarul Iosif din Nazaret s-a insurat cu o fat a Miriam,insa a descoperit ca era deja insarcinata.Iosif a plans si a vrut s-o o moare pe Miriam,insa un inger i s-ar fi aratat in vis si i-ar fi spus ca pruncul din pantecele ei fusese zamislit de Sfantul Duh.Acest lucru nu era posibil ,dat orita interdictiei din Cartea lui Enoh[Vechiul Testament],prin care fapturile di vine nu aveau voie sa se metiseze cu salbatici pamenteni,insa Iosif a crezut spu sele ingerului.Ca atare,la scurta vreme dupa nunta,a plecat cu sotia insarcinata catre Bethleem,sa paricipe la recensamantul facut de romani.Sursele istorice nu confirma nici un recensamant in acea vreme,insa legenda a fost adaptata dintr-u n motiv mistic:profetul Mica prezisese ca Mesia se va naste din semintia regelui David,in Bethleem.Ati ghicit ca,la o mie de ani dupa moartea regelui David,intr -o populatie salbatica,ce nu mentiona in scris nici o genealogie,lui Jeshua i sa gasit descendenta din acest rege ,prin mama sa?Asa incepe evanghelia,pentru a confirma profetia lui Mica.Falsul a fost facut la circa un secol dupa moartea lu i Jeshua.In Bethleem,cei doi soti au gasit cazare numai intr-un grajd,in care pr uncul s-a nascut,intr- noapte senina,blanda si instelata de primavara.Ca urmare, pana in secolul 4 e.n.,crestinii au sarbatorit nasterea lui Isus pe 28 martie,1 8 aprilie si 29 mai.In acel secol,nasterea a fost suprapusa peste sarbatoarea ro mana Sol Invictus din 25 decembrie si asa a ramas pana in prezent.Legendele si r

itualurile crestine din prezent nu mai tin cont de faptul ca primavara din Judee a nu e friguroasa,ci intoxica populatia naiva cu scenete si cantece despre naste rea in frig,sub suflarea boilor etc.Trei magi calauziti de o stea ar fi venit la ieslea pruncului,pentru a i se inchina ca unui mesager ceresc.Tacamul legendei e complet ,nu?Mult asteptatul Mesia se nascuse. Regele judeu Irod,speriat de aparitia unui contracandidat,ar fi poruncit sa se ucida tot pruncii din Judeea mai mici de doi ani[cateva zeci de mii].Informa tia nu este confirmata de nici o sursa istorica,desi un asemenea carnagiu ar fi atras atentia istoricilor judei si romani.Ati ghicit ca urmeaza o noua minune?In gerul s-a prezentat din nou la Iosif si i-a poruncit sa fuga in Egipt.Gandirea s albatica a creatorului de legende n-a putut imagina interventia divina intr-o fo rma mai potrivita cu atotputernicia ,ca d e pilda,schimbarea gandului lui Irod,m oartea lui Irod prin accident etc..Conform relatarilor apocrife,Iosif si Maria a u plecat cu pruncul spre Egipt,folosind un asin pentru transport si cateva capre pentru hrana.In jurul lor se intamplau minuni:curmalii se plecau sa le poata cu lege roadele,leii si leoparzii se culcau la pamant,lupii le insoteau mica turma de capre fara a o ataca etc.Daca Moshe cu judeii fugari ratacisera 40 de ani din Egipt pana in Judeea,"familia divina" a ajuns mintenas la Heliopolis,unde nu se stie ce-a facut. Irod a murit in anul 4 i.e.n. si ingerul l-a anuntat pe Iosif ca se puteau intoarce acasa,in Nazaret,unde avea de lucru.Acolo Maria a nascut ceilalti prunc i-Iacob,Iosif,Iuda,Simon,Melha si Esha.Textele apocrife pun pe seama copilului J eshua mai multe minuni deloc divine:uciderea si reinvierea unor copii care il su parasera,orbirea parintilor acestora,ranirea invatatorului din sat care incercas e sa-l invete alfabetul,transformarea unor oameni in porci ,acuzarea lui Iosif c a nu era adevaratul lui tata etc.Conform evangheliei dupa Luca,la varsta de 12 a ni,Jeshua a fost dus la templul din Ierusalim,pentru ritualul de bar mitzvah[ini tierea pentru maturitate].Acolo ar fi dialogat cu mai multi rabini,care i se sup uneau ca niste miei.Fata de Maria si Iosif,speriati ca l-au pierdut,ar fi spus:D e ce era sa ma cautati?Nu stiati ca in cele ale tatalui meu trebuie sa fiu?Acest e miracole nusunt confirmate de nici o sursa istorica,insa naivii le cred.Sancta simplicitas! Nici macar sursele biblice nu ne spun ce a facut Jeshua pana in anul 28 e.n .Misticii moderni incearca sa suplineasca lipsa informatiei cu tot felul de pres upuneri:ar fi lucrat ca tamplar cu tatal sau,ar fi fost initiat de esenieni,ar f i invatat hipnoza in India etc.In acel an,Jeshua s-ar fi botezat in Iordan,sub s upravegherea lui Ioan Botezatorul,un profet salbatic,ce taria in desert,se hrane a cu lacuste si miere,umbla aproape gol,critica depravarea neamului sau si anunt a sosirea "imparatiei Domnului".Cu ocazia botezului,s-ar fi deschis Cerul si s-a r fi auzit o voce spunand:Tu estie fiul meu cel iubit,intru tine am binevoit.Put eti crede ca Dumnezeu se adresa astfel unui salbatic de pe o minuscula planeta d in Calea Lactee?Cat de mic si de lipsit de preocupari serioase trebuie sa fie Du mnezeu in conceptia misticilor crestini!In realitate,este atat de grandios,de at otcunoscator,atotputernic... Dupa botez,Jeshua a fost de Duh in pustiu sa ,posteasca 40 de zile si sa f ie ispitit de diavol.Cam ilogica chestia,nu?Duhul unui Univers infinit a coborat pe o planeta cat un fir de praf,sa se joace de-a verificarea credintei propriul ui fiu.Nici un organism nu rezista fara apa mai mult de cateva zile,mai ales in desert.Un post de 40 de zile ucide cel mai puternic om,iar Jeshua era om,caci Du hul nu procrea cu o salbatica pamanteanca,impotriva propriei interdictii.Ispitir ea de catre diavol este o noua gogomanie salbatica.In primul rand,in Univers nu exista oponenti ai Divinitatii de tip supranatural[diavol,satan,demon etc].Singu rii rasculati impotriva vointei divine sunt salbaticii idolatri,dar cine ii baga in seama?Conform Vechiului Testament ,Satana nu era diavol,ci un inger de la cu rtea zeului Iahve.Termenul diabolus nu era cunoscut de Jeshua,deoarece a fost in ventat de romani ,la un secol dupa moartea sa[insemna om clevetitor].Cine l-a is pitit pe aspirantul la zeificare Joshua? Cum putea Joshua sa-i replice diavolulu i ca el se inchina numai Domnului Dumnezeu,cand nu avea nici cea mai vaga notiun e despre Divinitate,ci se inchina zeilor tribali ai neamului sau ,in special lui Eli,al carui fiu se credea ,in secret?

Dupa ispitire,Jeshua isi aduna cativa adepti din randul unor oameni modesti [pescari,pastori,tarani etc],incepe sa predice printre judei si sa faca minunile pentru care va fi ulterior zeificat:invierea unui mort[Lazar],vindecarea unor o rbi si a unor posedati,inmultirea painilor si pestilor,transformarea apei in vin etc.Toate aceste minuni circulau anterior in folclorul judaic,puse pe seama pro fetului Ilie Tesbiteanul,asa ca autorii evangheliilor le-au preluat si le-au mai gogonat putin.In realitate,nici fapturile divine nu invie persoanele trecute de faza de moarte clinica,deoarece ,dupa 8-10 minute,creierul se descompune iremed iabil.Nici una din minunile descrise de evanghelii n-a fost retinuta de vreo sur sa istorica,fapt foarte ciudat pentru ecoul pe care le-ar fi starnit,daca ar fi fost adevarate.Nu puteau fi adevarate,deoarece din textele evaghelice rezulta ca Jeshua nu era nici macar un om cult pentru timpul sau,ca sa nu mai vorbim de fi inta semidivina sau chiar divina.Iata argumentele ,asa cum rezulta ele chiar din evangheliile canonizate: 1]Jeshua nu avea habar de Adevarata Divinitate,descoperita abia de savantii secolului 20 e.n.,ci se inchina la zeii tribali ignoranti,cruzi,ilogici,imorali etc. din Vechiul Testament.Credea toate aberatiile din acest document si afirma ca a venit pe Lume pentru a-l completa,nu pentru a-l strica. 2]Nu cunostea modul de organizare si functionare a Cosmosului apropiat ori macar a sistemului nostru solar,lucru cunoscut de invatatii egipteni contemporan i cu el.Nu stia macar ca Terra era sferica si cuprindea mai multe continente,cu mai multe populatii.Lumea sa se reducea la Judeea , statuletele vecine si Imperi ul Roman cotropitor.Isi insusise conceptia astronomica gresita conform careia in finitul Univers se reducea la o mica parte din Terra si bolta cereasca vizibila de deasupra ei,in care el imagina o imparatie cereasca a zeilor tribali judei,in frunte cu"tata Eli'. 3]Jeshua n-a invatat judeii ignoranti si saraci din timpul sau sa cunoasca bine natura si sa traiasca mai bine,prin folosirea cunostintelor,deoarece era el insusi un ignorant.De exemplu,egiptenii din timpul sau foloseau electricitatea si irigatiile,europenii foloseau circa l4o de plante medicinale,chinezii produce au matase si hartie etc..Daca ar fi fost faptura divina,ar fi determinat un salt in cunoasterea stiintifica si in creatia material-spirituala a evreilor,cam cum a produs zeul Oannes la babilonieni[se pare ca Oannes a fost un extraterestru-e rou civilizator]. 4}Dumnezeu si fapturile divine subordonate se exprima in legi,explicatii si porunci clare,astfel ca fiecare om sa le inteleaga.Jeshua folosea pilde si para bole,cum folosesc si palavragii mistici actuali,toate inspirate din folclorul tr aditional judeu.Acest procedeu a produs si inca mai produce confuzii in mintile ignorantilor din timpul lui si din prezent. 5]Jeshua a anuntat o iminenta sosire a "imparatiei cerurilor",fapt care nu s -a produs.In ciuda acestui esec vizibil,ignorantii mai asteapta si acum,dupa 200 0 de ani,venirea acestei imparatii.In realitate,noi traim in Univers,inspirati s i ocrotiti de Divinitate,in limita meritelor noastre.Alta imparatie,in care Dumn ezeu sa se poarte ca un stapan de robi ,nu exista.Cei care,pacaliti de preoti,ma i asteapta imparatia cerurilor promisa de Jeshua sunt invitati sa citeasca cu mi ntea limpede Matei,17-28.In acest articol,Jeshua precizeaza clar ca imparatia va veni inainte ca multi dintre contemporanii lui sa moara. 6].Afirmatiile si recomandarile lui Jeshua sunt atat de contradictorii,inca t pare sa fi avut o personalitate dubla,cand blanda,cand tiranica si rea.De exem plu,el recomanda iubirea aproapelui si chiar a vrajmasilor,purtarea blanda,milos tenia etc..Cand insa isi instruia apostolii,le-a spus ca n-a venit sa puna pace pe Pamant,ci o sabie,caci a venit sa desparta pe tata de fiu,pe mama de fiica,pe nora de soacra,astfel ca dusmanii oricarui om vor fi casnicii lui.Din nefericir e,aceasta promisiune s-a adeverit intocmai , nu pentru ca ar fi fost divina,ci d in cauza ca ignorantii mistici au aplicat-o intocmai.In ultimile 17 secole,catev a sute de milioane de pamanteni au fost ucisi in numele crestinismului[evrei,ari eni,ameridieni,asiatici,arabi etc].Europa a fost zguduita de puternice razboaie religioase,culminand cu cele doua razboaie mondiale,purtate majoritar intre cres tini.Dezbinarea pe motive religioase a patruns si in familii,ca in promisiune:im parateasa bizantina Irina i-a scos ochii fiului ei pentru ca a refuzat crestinar

ea,copiii si parintii au ajuns sa se certe pentru religie[un tanar din Oltenia s i-au ucis ambii parinti,in urma cu cativa ani] etc.Noua religie a dezbinat cumpl it familia ariana,in mai multe ramuri derivate din catolicism si ortodoxie,fara nici o posibilitate de impacare.Aceasta dezbinare va continua cel putin cateva d ecenii,deoarece fanaticii mistici au pretentia ca toti oamenii sa imbratiseze re ligia lor salbatica,religie de scalavi si de pastori nomazi. 7]Jeshua a elogiat ignoranta si a considerat cunoasterea stiintifica,la care nu avusese acces,drept sminteala.Dupa secolul 4 e.n.,cand crestinismul a invins in Imperiul Roman,intunericul religios a coborat peste arieni,intarziidu-le evo lutia cu circa 13 secole,pana la victoria Renasterii.Pana si vechile cunoasteri stiintifice[sistemul heliocentric,electricitatea,folosirea aburilor etc] au fost interzise de Biserica crestina si acoperite de negura uitarii.Irationalitatea,i gnoranta si intoleranta fata de cunoasterea stiintifica a Lumii au fost si sunt legile de baza ale acestei religii.Cine ne va reda cele 13 secole de progres si evolutie furate de religia crestina?Clericii crestini ar trebui sa umble in genu nchi printre oameni,cerandu-le iertare pentru aceasta cumplita schilodire a dest inului Omenirii.Ei insa sunt la fel de agresivi in propagarea intunericului reli gios,la fel de necinstiti fata de oameni si la fel de blasfemici fata de Divinit ate.Indraznesc sa foloseasca cele mai noi cuceriri ale stiintei impotriva careia au lupta secole pentru a-si propaga miturile si ritualurile blasfemice[electric itate,televiziune,internet,tipar etc].Actiunea lor afecteaza psihic oamenii agre sati,deoarece provoaca grave contradictii in creiere,intre cunostintele stiintif ice moderne si salbaticile mituri religioase.Din aceasta cauza,din 1990 si pana in prezent,numarul bolnavilor psihici din randul romanilor a crescut de cateva o ri[anxietati,deliruri,obsesii,fobii etc.].Psihologii si psihiatrii nu reusesc sa vindece decat o mica parte din persoanele imbolnavite de agresiunea religioasa, lucru pe care il puteti observa in societatea noastra[bolnavii mintal se manifes ta si in viata publica]. 8]Jeshua a manifestat un maniheism feroce,nedemn de un sol divin.Cine nu est e cu mine este impotriva mea si cine nu aduna cu mine risipeste,ameninta el.Cel ce iubeste pa tatal sau sau pe mama sa mai mult decat pe mine nu este vrednic de mine si cel ce iubeste pe fiul lui sau pe fiica sa mai mult decat pe mine nu es te vrednic de mine,proclama viitorul zeu.Aceasta conceptie inumana si antidivina s-a aplicat din plin de toate ramurile Bisericii crestine.Paganii arieni si ame rindieni au fost schiloditi si ucisi cu zecile de milioane,alte zeci de milioane de negri au fost sclavizati,fanaticii crestini si-au parasit parintii si copiii in mizerie.Pana si apostolii si-au lasat familiile de izbeliste,fara tarinile v andute cu scopul de a strange bani pentru propagarea noii religii.Voi,ingeri reb eli,stiti ca Adevaratul Dumnezeu nu este gelos pe dragostea ce le-o purtam parin tilor si copiilor nostri,asa ca va veti iubi familiile din adancul sufletului.Pe ntru Dumnezeu avem adoratie,credinta absoluta,respect netarmuit.... 9]Modelele de personalitati pe care Jeshua le prezenta ca fiind ajunse deja in imparatia cerurilor erau pur si simplu odioase:Abraham[incestuos si proxenet] ,Iacob[inselator de tata si de frate],Isac[idolatru],"inteleptul" Solomon care i si ucisese fratele si-si insusise haremul de 800 de tiitoare ale tatalui sau etc ..Halal modele de moralitate si intelepciune!Amicii mei,noi ne vom insusi ca mod ele adevaratii soli divini-creatorii morali care au scos Omenirea din intunericu l religios si au condus-o pana in actuala faza de civilizatie[sectiunea Eroii no stri]. 10]Credinta lui Jeshua nu era nici macar mondiala,ci nationalist-ebraica,cu tente rasiste,in spiritul Vechiului Testament.El a precizat clar ca a fost trimi s numai pentru oile ratacite din turma lui Israel si nu se cuvine a da painea co piilor[evreilor] cainilor de cananieni.Numai la insistentele apostolilor a vinde cat o cananianca.Le-a interzis apostolilor sa intre in case de straini de neamul lor,dar pasajul respectiv din evanghelie a fost masluit de preoti ,inlocuindu-s e cuvantul straini cu pagani.In realitate,Jeshua nu avea notiunile de crestin si pagan,deoarece acestea au fost inventate dupa moartea si zeificarea sa,din limb ile greaca si latina.Judeii numeau sectantii lui Jeshua nazarei sau notzri.Nu st im cum isi spuneau Jeshua si apostolii. 11]Jeshua folosea frecvent insulte nedemne de un sol divin,ca pui de naparc

i,neam viclean si curvar,caini,smintiti etc.,la fel ca orice salbatic needucat d in timpul nostru. 12]Conform Matei,cap.23,art.35,Jeshua credea in legenda creatiei din Vechiu l Testament,legenda dovedita ca falsa de mai multe stiinte:istorie,antropologie, genetica,astrofizica etc.Deci,era un simplu mistic salbatic si ignorant,care cre dea ca Omenirea descide din Adam si Eva,cuplul primordial creat de elohim in anu l 3760 i.e.n..Halal zeu,"fiu al Domnului",ba inca si partea a Divinitatii vazuta ca "sfanta treime"! 13]Daca Jeshua ar fi fost faptura divina sau macar un paranormal exceptiona l,cum il prezinta vindecarile miraculoase,n-ar fi putut fi chinuit si ucis.El ar fi schimbat gandurile judecatorilor judei si ale soldatilor romani ori ar fi di sparut in mod miraculos din Ierusalim.Strigatul lui disperat-Eli,Eli,de ce m-ai parasit?-indica un simplu muritor mistic ce-si invoca zeul preferat.Preotii cres tini pacalesc prostimea,spunand ca Jeshua s-a supus de buna voie sacrificiului,p entru a rascumpara pacatele Omenirii de la Adam si Eva.Mai mult si mai blasfemic ,ei afirma ca insusi Dumnezeu si-ar fi sacrificat fiul pentru rascumpararea acel or pacate.Conceptia salbatica a jertfei de oameni si animale este proprie religi ei judaice,dar nu are nimic de a face cu Divinitatea.Pamantenii au fost creati ori colonizati pe Terra cu milioane de ani inainte de presupusa creatie a cuplul ui Adam-Eva,fara nici un pacat al cunoasterii binelui si raului,ba chiar cu obli gatia de a cunoaste corect Lumea si vointa divina.Toti salbaticii din Lume au fa cut sacrificii umane zeilor imaginati de ei,insa Adevaratul Dumnezeu nu le-a cer ut,nu le-a ispirat si nu le-a acceptat. Multe alte probe indica faptul ca Joshua a fost un salbatic mistic care a avut orgoliul sau nebunia de a se declara Mesia in fata liderilor religiosi evre i.Daca nu ar fi fost executat,secta lui s-ar fi destramat ca multe altele initia te de tot soiul de fanatici salbatici.Crucificarea lui si mai ales legenda ca ar fi inviat a starnit interesul maselor ignorante ebraice.Apostolii sai,cati or f i existat cu adevarat,au creat mici grupe de notzri evrei,apoi au inceput sa pre dice si in Imperiul Roman.In jurul lor s-au creat legende ,de catre adeptii ferv enti ,iar naivii le-au crezut.Multimea de evanghelii orale a fost scrisa catre f inele primului secol al erei noastre,creand confuzii si secte crestine mai mari sau mai mici.La inceputul secolului 3 e.n.,calugarul Ieronim a tradus Vechiul Te stament si evangheliile in limba latina,savarsind blasfemia de a identifica Divi nitatea cu zeii tribali ai judeilor.Pentru Jeshua,considerat numai invatator,fiu l omului,s-a folosit numele Kristos.Abia dupa convertirea imparatului Constantin la crestinism,prin mama sa Elena,Jeshua a fost declarat fiul lui Dumnezeu,prin decizia conciliului de la Niceea[325 e.n.].Constantin a introdus garzi inarmate in conciliu si a amenintat episcopii cu moartea,pentru a obtine declararea lui Jeshua ca fiul Domnului.Ulterior,un mistic grec,Atanasios,a mers si mai departe cu blasfemia,inventand dogma consubstantionalitatii,respectiv "sfanta treime".As a s-a ajuns la blasfemia ca un muritor salbatic si ignorant sa fie identificat c u Divinitatea eterna,atotcunoscatoare,atotputernica...Conciliul de la Efes a dec larat-o pe Maria,mama lui Jeshua,Fecioara si Maica Domnului,o alta blasfemie cum plita.Aceste blasfemii savarsite de episcopi salbatici au fost impuse ca adevar uri,prin teroare,inselaciune si propaganda,ajungand pana in zilele noastre.Ele p ersista datorita ignorantei si lenei intelectuale specifice majoritatii populati ei,precum si datorita faptului ca au intrat in traditii,prin zile de sarbatoare in care se chefuieste si se leneveste.Liderii crestini au adus numeroase modific ari textelor evanghelice initiale,mult mai blasfemice si mai aberante,cu scopul de a le face mai credibile .Concomitent,ei au creat un panteon de sfinti crestin i,dupa modelul panteoanelor pagane,oferind populatiei cat mai multe zeitati la a le caror icoane sa se inchine.Procesul de sanctificare si beatificare a unor mur itori continua si in prezent.Adevarata Divinitate asista impasibila la aceste ai ureli salbatice,deoarece nu coboara din plan superior divin,in plan inferior uma n,sa-si puna mintea cu salbatici pamanteni.Voi,ingerii rebeli,stiti ce aveti de facut,pentru a nu cadea in pacatul blasfemiei si idolatriei.Succes!

Adrian Copacianu: "Cum putem crede n mod rezonabil ca Isus Hristos a existat si mai ales ca a facut minuni extraordinare, atunci cnd niciun istoric, niciun scriitor contempora n n-a vorbit de el, cu sau fara minuni? Tacit, care a trait ntre anul 54 si 140, a carui istorie abunda n detalii de mica importanta, l-a ignorat pe Isus Hristos. Suetoniu (65-135), istoricul minut ios al doisprezece Cezari, l-a ignorat pe Isus Hristos. Quntilian, ilustrul orat or, nascut n timpul lui Claudius, l-a ignorat pe Isus Hristos; el a carui carte De l Institution oratorie (Despre oratorie), unul dintre cele mai frumoase monumente din literatura latina, a analizat toti oratorii, avocatii si sofistii-predicator i. Pliniu cel Batrn, nascut n timpul lui Tiberius, mort n timpul lui Titus, a fost un admirabil naturalist, mbinnd stiinta naturii cu povestiri ale faptelor celebre din timpul sau si el l-a ignorat pe Isus Hristos; si nepotul sau, Pliniu cel Tnar , ale carui nenumarate scrisori, vioaie si instructive ca acelea ale Doamnei de Svigne, acopera totul, nu stia nimic de Isus Hristos, chiar si n scrisorile sale c atre Traian, unde pomeneste crestinii ca pe o secta desprinsa din Iudaism. Epict et, marele moralist, filozoful de analiza caruia nicio credinta religioasa nu a scapat, l-a ignorat pe Isus Hristos; el care s-a nascut n Asia Mica, care a venit la Roma n timpul lui Nero si a fost exilat n timpul lui Dominitian, el ale carui lucrari au fost pastrate de discipolul sau Arrian. Pomponius Mela, care a scris n anul 43 (la zece ani dupa miracolele nemaipomenite din Vinerea Mare) marea si s avanta sa lucrare Descrierea Pamntului , a scris geografia n maniera lui Strabon, adi ca a alaturat descrierii fiecarei tari studiate de el principalele evenimente ca re s-au petrecut; si este complet mut pe subiectul Isus Hristos, atunci cnd vorbe ste de Iudeea!... Si Plutarh?... S-a nascut n anul 50, la Cheroneia, n plina Grecie, n aceasta t ara unde Biserica afirma ca discipolii lui Mesia Isus s-au raspndit dupa Rusalii, ca au propovaduit, ca au nfaptuit minuni spectaculoase n urma carora multimea se convertea; a murit n anul 120; a petrecut treizeci de ani la Roma, unde miracolel e crestine au explodat extraordinar, pna n mijlocul Colossemului, sub ochii multim ilor, ne spun preotii. Plutarh avea, ca si istoric, o specialitate: scria biogra fia tuturor oamenilor celebrii, fara sa neglijeze culegerea legendelor uimitoare , iar el n-a scris biografia lui Isus Hristos!... Si Seneca?... s-a nascut la Cordoba, n anul 2 si a murit la Roma, n anul 66, el a fost contemporan cu omul-dumnezeu; a trait cea mai mare parte a vietii sale la curtea imperiala; el a fost la Roma, ntre 51 si 64, cnd s-a produs lunga lupta ntre minunile lui Simon Petru si cele ale lui Simon de Gitta, lupta ncheiata cu m oartea tragica a celui din urma, au zis papii infailibili. Acest Simon, sef al u nei secte samaritene, se certase n Iudeea cu Petru si s-au angajat apoi la o comp etitie serioasa, pentru prestigiu. Petru reda vederea orbilor, dezumfla cirotici i, nvia mortii, n numele lui Isus Hristos; Simon de Gitta opera n numele unui Duh S fnt, pe care l numea Pneuma Hagion, iar minunile sale nu erau o bagatela, nicidecu m, desi de o alta factura: la porunca sa, statuile din locurile publice coborau de pe soclu si jucau pe strada; el a aruncat o secera n aer si aceasta a mers pe cmpul din apropiere si a facut singura munca a zece agricultori; ntr-o seara, cnd l ipsea lumina dintr-o sala de conferinte, Simon a chemat luna, aceasta a cobort re ducndu-si dimensiunea, a intrat n sala si s-a tintuit la o oarecare distanta de pl afon, pentru a lumina participantii tot timpul necesar. n sfrsit, n prezenta curtii imperiale, senatorilor si oamenilor, Simon de Gitta s-a ridicat n cer, ntr-un car de foc, aparut instant la cererea sa, dar Petru, la rndul sau, l-a invocat pe Is us Hristos si carul a disparut, iar magicianul Simon a cazut de la o naltime de s ute de metri, rupndu-si picioarele n cadere; de ciuda, el s-a aruncat imediat de l a o fereastra si, de data aceasta, s-a sinucis. Toate acestea sunt convingeri re ligioase fundamentale... Ei bine, Seneca, care a scris mult, n-a zis nimic despr e aceste minuni; este adevarat ca, mai trziu, calugarii au distrus si au facut sa dispara tratatul sau Miscarea Terrei , care a fost, fara ndoiala, contrar ideilor d ogmatice despre pamntul plat si imobil, cu un soare care se deplaseaza si tratatu l sau Despre Superstitii , care, foarte probabil, daca i-a mentionat pe crestini, n u i trata cu suficient respect sau le expunea primele lor legende, diferite de ev anghelii.

Si Philon din Alexandria, un Platon al evreilor, care a trait o suta de ani (s-a nascut n anul 20 .e.n. si a murit n anul 80 e.n.), care a mers la Roma si la Ierusalim, care a filozofat n stilul esenian convingator, care a scris o multime de lucrari, continnd anumite teorii preluate apoi n scolile teologice crestine; nca unul care l-a ignorat pe Isus Hristos, Petru, Ioan, Paul si alti apostoli!... Si Flavius Josephus nsusi nu stia nimic de predicile publice ale lui Mesia I sus, nu stia nimic de miracolele sale, nimic de crucificarea sa publica; Josephu s, istoricul evreu, care a relatat toti Mesia nesemnificativi, care a scris cu l ux de amanunte istoria rasei sale si n special cea a iudeilor pna la asediul Ierus alimului, la care a si participat; nascut la patru ani dupa drama din Golgota si la treizeci si unu de ani dupa marea revolta a lui Iuda Galileanul, el a cunosc ut iudeii crestini, dar pe crestinii de Petru, Pavel, nu!... Haideti! plecnd de la o examinare atenta, domnul Isus Hristos nu este dect un mit, iar adevarul fabricarii legendei sale se ntrevede, ca si munca subterana si late nta care a pus putin cte putin baza unei noi religii, venita la momentul potrivit pentru a nlocui vechiul pagnism greco-roman care se surpa. Necazul, care, prin mna lui Titus, a lovit natiunea iudaica, a mpartit acest popor mprastiat de Cezari n d oua categorii: unii, inflexibili, ncapatnati, au persistat n credinta parintilor lo r; altii, mai abili, s-au aplecat, tatonnd si disimulndu-se la nceput, sub jugul cu ceritorilor, cstignd n cele din urma, n ziua n care Constantin a realizat ca tronul i mperial ar putea beneficia de noua religie. Iudeo-crestinismul are prezentul; iudaismul nca mai spera sa aibe viitorul. Ambel e religii gresesc: dupa rsul prolific a lui Voltaire, gndirea libera face sa se re traga toate superstitiile dezgustatoare sau ridicole; si viitorul apartine gndiri i libere." nota: Fragmentul este din lucrarea "Viata lui Isus", de Leo Taxil, aparuta n anul 1900, la editura P. Fort - Franta. Adrian Copacianu: Pastele si, ca de obice Avnd n vedere ca urmeaza o mare sarbatoare religioasa i, vor fi prezentate pe post de adevar inventiile biblice despre crucificarea dum nezeului ntrupat ntr-un tmplar ignorant , redau un fragment din concluzia la care a a juns publicistul francez Leo Taxil, fragment care, cred eu, ar trebui sa luminez e si cele mai ntunecate minti religioase. Aceasta legenda [crestina], fabricata cu ndrazneala post factum, pretindeau c a ar fi de o asemenea autenticitate nct era mai presus dect Comentariile lui Cezar, pentru ca n istoria mitului lor amestecasera cteva personaje reale ale epocii atr ibuite faptelor si gesturilor pseudo-crucificatului. Dar tocmai ceea ce este sta bilit de istoria romana si de cea iudaica despre aceste personaje reale este chi ar ceea ce dovedeste fara dubii impostura fabricantilor evangheliilor. Sa l luam, de exemplu, pe procuratorul Pontiu Pilat (Pilat din Pont); adevarat a sa istorie a fost scrisa de contemporanii sai, actiunile sale au fost mentiona te de istoricii vremii. Stim ca a fost cavaler roman, ca si-a preluat sarcina la Ierusalim ca al saselea procurator si succesor al lui Valerius Gratus, n al unsp rezecelea an al domniei lui Tiberius (anul 25 al erei crestine) si ca, dupa sapt e ani, cu o severitate nemiloasa si chiar cu cruzime, a reprimat o revolta relig ioasa care a izbucnit n Galileea; apoi, doi ani mai trziu, adica n anul care a urma t pretinsei crucificari a lui Isus, a avut loc o noua revolta foarte violenta, a le carei detalii sunt cunoscute: pentru a construi un apeduct, el a pus mna pe co moara Templului si a fost acuzat de abuz de putere si de deturnare de fonduri. D upa un timp, locuitorii din Samaria asupriti de acest administrator lacom au dep us plngere la guvernatorul Siriei, Lucius Vitellius, care era superiorul ierarhic a lui Pontiu Pilat, simplu procurator, care nu avea si n-a avut niciodata titlu l de guvernator pe care Evanghelia i-l atribuie constant(1); reclamatiile samari tenilor au fost admise de Vitellius, care a trimis un comisar din guvernul sau, numit Marullus, sa faca o ancheta la Ierusalim si Pilat, care nu era deloc guver natorul omnipotent imaginat de Evanghelie, a trebuit sa raspunda n fata comisarul

ui delegat de seful sau Vitellius, singurul guvernator n acea tara; raportul lui Marullus i-a fost defavorabil lui Pilat, astfel ca procuratorul Iudeii a fost ob ligat sa mearga la Roma pentru a se justifica n fata lui Tiberius. nainte de a aju nge n Italia (anul 37), Tiberius a murit si Pilat i-a dat socoteala lui Caligula; destituit de mparat, el nu s-a mai ntors la Ierusalim, unde a fost nlocuit de Maru llus. Daca marele proces al lui Isus Hristos a existat cu adevarat, cum de nu ga sim nici cea mai vaga mentiune a istoricilor, care, vorbind despre Pilat, povest esc despre aceasta nensemnata afacere cu apeductul si de cele doua revolte, care nu au avut nicio urmare nsemnata si care nu au condus la formarea niciunei secte? (1) Nu este dect o mica eroare de detaliu, spun aparatorii Evangheliei. Cu cert itudine, nu, raspundem noi. Erori de acest gen nu pot fi comise n documente ofici ale, mai ales atunci cnd ni se spune ca evanghelistii, departe de a fi niste igno ranti capabili sa confunde un procurator cu un guvernator, au primit, prin limbi le de foc de la Rusalii, cea mai completa cunoastere. Sa presupunem ca unul din contemporanii nostri publica o brosura anecdotica privind apararea lui Belfort d in timpul razboiului franco-prusac din 1870-1871, ca se prezinta ca fiind unul d intre asediati si prezinta el faptele necunoscute pna atunci de public si de fiec are data cnd vorbeste de colonelul Denfert Rochereau, comandant n acel loc, l numeste : generalul Denfert Rochereau. Aceasta eroare grosolana despre gradul sefului mili tar Belfort nu este suficienta pentru a dovedi ca documentul este apocrif si ca autorul brosurii nu este dect un mincinos nerusinat? Ct despre Irod din patimile lui Isus, el figureaza n legenda crestina printr-o gafa pe care un autor inspirat de un zeu al cunoasterii si adevarului nu ar fi p utut-o comite. n primul rnd, trei din cei patru evanghelisti ignora total acest in cident (care joaca un rol crucial n cadrul procesului) al dublei acuzari; Pilat l -a trimis sa fie judecat de Irod, iar acesta din urma l-a mbracat ntr-o haina alba , ca pe un nebun si l-a trimis napoi la Pilat; Doar Luca cunoaste acest incident capital (cap. 23, v. 6-12); Matei, Marcu si Ioan nu sufla nici macar un cuvnt, da r precizeaza n mod expres ca Pilat, dupa ce l-a interogat pe Isus, l-a comparat c u Baraba, l-a biciuit si l-a ncoronat n bataie de joc, l-a abandonat la iudei pent ru a fi crucificat sub raspunderea lor. Aceasta promenada de la Pilat la Irod es te o inventie personala a impostorului care a semnat Luca. nsa, acest Luca este prins cu prins cu mta n sac, tocmai pentru faptul ca l-a im aginat pe Irod n palatul sau, nconjurat de garzile sale, la Ierusalim. ntr-adevar, Irod cel Mare, care a fost regele Iudeii, Irod caruia Evanghelia i atribuie faimo sul masacru al celor douazeci de mii de bebelusi de sex masculin, din Bethleem, pentru a fi sigur de uciderea noului nascut Mesia, Irod care, conform istoriei, a murit cu patru ani nainte de data atribuita nasterii lui Hristos, acest crud Ir od a fost succedat de cei trei fii ai sai, care au mpartit ntre ei Palestina, cu p ermisiunea mparatului roman: Archelaus a devenit rege n Iudeea, Samaria si Edom; F ilip a devenit tetrarh peste Bataneea, Trachonitis si Gaulanitis; Irod Antipas a devenit tetrarh n Galileea si Pereea. Archelaus n-a domnit dect noua ani; n urma n umeroaselor reclamatii care i-au fost aduse, Agustus l-a destituit, l-a exilat l a Viena (unde a si murit), i-a confiscat bunurile si a atasat statele sale guver nului roman din Siria; de atunci, n Iudeea a fost un procurator si izraelitii din Iudeea si Samaria n-au mai avut rege, nici macar unul strain de rasa lor. Filip , primul sot al nepoatei sale Herodias, de care s-a despartit pentru a o ceda fr atelui sau Antipas, a domnit treizeci si sapte de ani ca tetrarh si a murit fara a lasa urmasi; capitala tetrarhiei sale a fost Csare de Philippe , astazi Banias, or asel situat la izvoarele Iordanului; la moartea sa, Tiberius a anexat statele sa le Siriei, asa cum facuse Agustus cu cele ale lui Archelaus. Irod Antipas a domn it ca tetrarh pna la moartea lui Tiberius, iar apoi a fost deposedat de Caligula, care l-a exilat la Lion si l-a nlocuit cu nepotul sau Irod Agrippa, care a obtin ut si titlul de rege, desi mai mult onorific, pentru toate vechile teritorii ale lui Irod cel Mare. Asadar, n vremea patimilor lui Hristos, nu a existat niciun Irod la Ierusali

m; Tronul lui Irod cel Mare, care fusese ocupat de fiul sau Archelaus, era gol d e douazeci si sapte de ani; Irod Antipas, tetrarh al Galileii, avea palatul la T iberias, nu la Ierusalim; noul Irod, respectiv Irod Agrippa, care, de asemenea, a fost tetrarh al Galileii, avnd si titlul de rege al Iudeii, n-a revenit la pala tul din Ierusalim al bunicului sau Irod I si al unchiului sau Archelaus dect dupa patru ani de le pretinsa drama din Golgota. Astfel ca, sub nicio forma, Isus nu ar fi putut fi trimis de Pilat la vreun Irod. n fine, ct despre cei doi mari preoti Ana si Caiafa, care joaca un rol important n legenda crestina, ei nu puteau figura sub nicio forma, avnd n vedere ca primul era mort de mult timp iar al doilea n-a existat niciodata; ceea ce dovedeste nca o d ata ca inventatorii celor patru evanghelii au fost straini de Ierusalim si chiar ignoranti n domeniul istoriei preotilor iudei. n primul rnd si ca de obicei, cei patru farsori sunt n dezacord: potrivit lui Matei, Mesia, imediat dupa arestarea din gradina Maslinilor, este condus direct la Caiafa si de aici este trimis la Pilat. Matei l ignora cu desavrsire pe marele preot Ana; potrivit lui Marcu, omul-dumnezeu arestat de garzile Sinedriului este condus la marele preot, care, dupa ce l-a interogat si l-a declarat blasfemator , l-a condamnat la moarte si l-a dat pe minile lui Pilat. Marcu nu-l numeste pe a cest mare preot n niciun fel, nici Ana, nici Caiafa; potrivit lui Luca (cap. 3, v . 2), Ana si Caiafa erau amndoi mari preoti n acelasi timp, desi, indiferent de ep oca, functia de mare preot la iudei n-a fost niciodata exercitata dect de o singu ra persoana, dar Luca, care comite aceasta eroare cnd e vorba de propovaduirea lu i Ioan Botezatorul, cnd e vorba de patima lui Hristos, nu spune dect de un singur mare preot caruia nu-i mentioneaza nici macar numele; potrivit lui Ioan, Mesia e ste trambalat de soldatii evrei din gradina Maslinilor la Ana, caracterizat de a cest evanghelist nu ca mare preot, ci ca socru al marelui preot Caiafa; Ana l-a legat fedeles si l-a trimis la Caiafa, care nu l-a interogat, nu l-a condamnat, limitndu-se pur si simplu sa-l reexpedieze la Pilat, iar acesta nu s-a spalat del oc pe mini (aceasta versiune apare doar la Matei), ci, din contra, l-a judecat n tr ibunalul sau la Gabbatha si l-a condamnat n final, de teama sa nu fie el nsusi recl amat la Tiberius Cezar. Acum, sa comparam aceste patru legende contradictorii cu adevarul istoric, n truct cronologia marilor preoti ai Ierusalimului a fost pastrata de scriitorii co ntemporani ai primilor Cezari; istoricii, cel putin, nu se contrazic ntre ei si s crierile lor sunt bazate pe documentele oficiale din epoca lor. Ananus, care n tr aducerea Evangheliei a devenit Ana, a fost numit mare preot n anul care a urmat nd epartarii lui Archelaus si nlocuirii regelui Iudeii de un procurator, adica n anul 7 al erei noastre; el era al nuasprezecelea mare preot, ncepnd de la Iuda Macabeu si l-a succedat pe marele preot Isus, fiul lui Siah. Din anul 7 pna n anul 18, fu nctia de suveran pontif la evrei a fost exercitata succesiv de trei mari preoti: Ismael, fiul lui Fabi; Eleazar, fiul lui Ananus (decedat); Simon, fiul lui Cami th. n anul 19, a fost numit n aceasta demnitate Iosif, din familia lui Jaddus, iar marele preot Iosif si-a ndeplinit functia optsprezece ani, pna la moartea sa (anu l 36 e.n.), adica la trei ani dupa pretinsa crucificare a lui Hristos. El a fost succedat de Ionatan, din familia lui Ananus. Astfel, marele preot n functiune di n timpul lui Pilat se numea Iosif, nu Caiafa si nu a existat niciun Caiafa print re toti marii preoti, ncepnd de la originea institutiei pna la al saptezecisinouale a si ultimul, Fanaias, fiul lui Samuel, care a fost martor la caderea Ierusalimu lui si la distrugerea Templului. Fara ndoiala, n timpul lui Augustus si al lui Tiberius, a existat vreunul car e se autointitula Mesia; patriotismul evreiesc, mai ales n rndul maselor populare, nu admitea nici cucerirea romana, nici o regalitate exercitata de printii hasmo neeni din dinastia lui Irod, care erau straini de rasa lor, veniti din Edom, o v asta regiune din Palestina meridionala. Au existat chiar mai multi asa zisi Mesia, fiecare pretinznd ca este trimis de Dumnezeu sa elibereze natiunea oprimata si sa dea poporului lui Israel suprem atia prezisa de profeti. n al patrulea an de domnie a mparatului Claudius (la unsp

rezece ani dupa pretinsa moarte a lui Isus), Mesia Theudas a condus un numar m are din conationalii sai la o revolta ce a fost suprimata de Cuspius Fadus. Dar un Mesia si mai important l-a precedat, galileean ca Isus, a fost uns s i a devenit astfel Cristos; acesta se numea Iuda si insurectia pe care a initiat -o a avut un mare impact si a fost importanta; ea s-a produs la putin timp dupa destituirea regelui evreu Archelaus, adica la sase ani dupa pretinsa nastere a l ui Isus. Acest Iuda Galileeanul propovaduia noi opinii religioase, dupa spusele istoricilor; Flavius Josephus l numeste un mare sofist si l prezinta ca fiind fondat orul unei secte la fel de semnificativa ca cele ale fariseilor, saducheilor si e senienilor; aceasta razvratire a fost nabusita de Publius Sulpicius Quirinus, guv ernator al Siriei, n numele lui Agustus; acelasi Quirinius care prezidase marele recensamnt al poporului evreu. Cu toate acestea, secta lui Iuda Galileeanul a sup ravietuit ca scoala secreta, pastrndu-si proprii conducatori religiosi; sub condu cerea lui Menahem, fiul fondatorului torturat la Ierusalim si ruda a lui Eleazar , iudaitii sau zelotii exaltati au avut o activitate extraordinara ncepnd cu anul 64, au cucerit Templul, cetatea Antonia, tot orasul de sus si castelul lui Irod, au facut un mare carnagiu printre romani, l-au obligat pe Cestius Gallus, gener al al imperiului, sa bata n retragere, dispersnd armata sa, au organizat insurecti a n toata Palestina, si-au masacrat conationalii cu opinii mai moderate. Toate a cestea au dus n cele din urma la interventia lui Vespasian cu saizeci de mii de o ameni. Restul se stie: dupa un asediu de sapte luni, care a costa viata majorita tii populatiei evreiesti, Ierusalimul a fost cucerit si Templul incendiat. Conducatorii asediatilor au fost trei, reprezentnd trei parti distincte: Ele azar, discipolul lui Iuda Galileeanul, Ioan de Giscala si Simon de Gerasa; Eleaz ar s-a sinucis pentru a nu cadea viu n minile inamicului; Ioan a murit ntr-o temnit a; Simon a fost pastrat pentru a mpodobi marsul triumfal al nvingatorului Titus si , la scurt timp dupa aceea, a fost torturat n public la Roma. Toti rasculatii evr ei care nu si-au gasit moartea la caderea Ierusalimului au fost vnduti ca sclavi si daca printre acestia erau unii care se plngeau de aceasta noua conditie, li se aplica tortura sclavilor, umilitoarea crucificare; pentru a-l umili si mai mult pe Simon, l-au crucificat cu capul n jos. n timpul ndelungatului asediu al cetatii lui David, au fost discutii foarte v iolente printre asediati; apoi, foametea a fost teribila si a provocat numeroase cazuri de alienare mintala. Se citeaza un om din popor, numit Isus, care umbla prin oras si le reprosa conducatorilor certurile dintre ei, exclamnd: Vai de voi! Vai de noi toti! Vai de Ierusalim! Vai de mine! n ziua cnd a rostit aceste strigat e sinistre, plimbndu-se pe zidurile cetatii, a fost ucis de una din pietrele lans ate din catapultele asediatorilor; iudaitii l-au proclamat profet si martir. Oare ne-am fi nselat mult vaznd originea crestinismului n secta lui Iuda Crist os Galileeanul, adversarul preotimii iudaice si al pagnismului greco-roman? Acest i iudaiti crestini sunt mentionati n epoca lui Nero, erau deja raspnditi n diferite locuri n imperiu si persecutati. Dupa distrugerea Ierusalimului, supravietuitori i acestuia sunt sclavi si primii crestini ne sunt reprezentati ca fiind amesteca ti pretutindeni cu sclavii, facnd propaganda religioasa printre sclavi, adunndu-se n secret n catacombe cu sclavii pagni pe care-i converteau la ideile lor de emanci pare. Ar fi oare lipsit de ratiune sa presupunem ca, ascunzndu-se pentru propagan da lor, iudaitii sunt cei care au inventat aceste ntlniri fratesti, din care, mai trziu, s-a facut comuniunea euharistica si din care, legende vagi si contradictor ii au luat nastere, amestecnd si denaturnd amintirile lui Ioan si Simion, ale lui Iuda si Isus? Nimic nu este mai caracteristic, ntr-adevar, dect data la care crestinismul f ixeaza prima persecutie mpotriva discipolilor lui Isus: anul 64, spun savantii bi sericii, cnd Nero a promulgat edictul sau. Ei bine, acest an 64 este cu siguranta cel n care Eleazar, ruda si discipol a lui Iuda Galileeanul, a ridicat n Palestin a stindardul revoltei contra puterii romane; atunci iudaitii au masacrat 3.000 d

e soldati ai imperiului care se gaseau n garnizoana la Ierusalim. Nu e de mirare ca n prezenta acestei revolte, a acestei rebeliuni sngeroase, Nero, nelimitndu-se d oar la a ordona represiunea n Iudeea si n Galileea, a poruncit masuri despotice co ntra tuturor evreilor raspnditi n diverse locuri din imensul teritoriu supus proco nsulilor sai; nu e de mirare ca a pus sa fie cautati n Italia membrii sectei iuda ite, mai mult chiar dect pe ceilalti israeliti si ca a ordonat sa fie supusi tort urii toti cei care au putut fi descoperiti la Roma, vaznd n ei conspiratori. Perse cutia lui Nero se aplica deci neaparat discipolilor lui Cristos Iuda, cel care n u este un mit. Apoi, plecnd de la epoca lui Vespasian si a lui Titus, adica dupa caderea Ierusalimului, consecinta a insurectiei lui Eleazar, supravietuitorii na tiunii evreiesti, dispersati prin tot imperiul, au fost n permanenta suspectati s i este foarte probabil ca, printre diversele secte, cea a iudaitilor a fost cea mai vnata si persecutata. N-am fi oare ndreptatiti sa credem ca, pentru a se disim ula mai bine si pentru a deruta suspiciunile, sefii acestei secte au putut sa ma scheze legatura lor cu Iuda Galileeanul, fabricnd toate aceste legende diverse, d in care preotii au scos ulterior elementele evangheliilor? Evident, aceasta nu e dect o ipoteza si nu are alta valoare; dar este imposi bil sa nu se constate ca, daca ncepnd din aceasta epoca ctiva autori vorbesc de cre stini (christiani) care s-ar putea foarte bine sa fi fost iudaiti, dimpotriva, n ici un istoric nu cunoaste pe Isus Cristos din evanghelie si nici cortegiul sau de miracole, care nu puteau trece neobservate. Iata pentru ce suntem tentati sa ne gndim ca unii preoti au visat nca din secolul al doilea sa-si traga partea din aceste legende, pe vremea aceea doar n stadiu de embrion si au ntrevazut posibilit atea crearii unui cult nou, atunci cnd pagnismul nu mai avea credinciosi, cnd se sa nemuritoarele satire ale lui Lucie tirizau n mod public Jupiter si zeii din Olimp n de Samosate, care a trait n epoca, vin sa ateste cele afirmate. Da, o secta crestina ar fi putut lua nastere n aceste circumstante, s-ar fi putut raspndi, fara ca existenta si propagarea sa sa necesite realitatea lui Isus Cristos si martirii acestei idei religioase supusi torturii sub Domitian, Traia n si altii, nu dovedesc nimic n acest sens, absolut nimic, asa cum nici miile de martiri care fac sacrificiul suprem, chiar si n zilele noastre nca, sub rotile car ului lui Djaggernaut nu dovedesc existenta reala a lui Budha si a ncarnarilor sal e. Nota: Fragmentul este din lucrarea "Viata lui Isus", de Leo Taxil, aparuta n anul 1900, la editura P. Fort - Franta. Din ce stiu eu, publicarea citatului nu ncalc a dreptul de autor, ntruct au trecut mai mult de 70 de ani de la moartea autorului si, n consecinta, dreptul de autor a expirat. Tutuianu Laurentiu: Imi puteti spune de ce se precizeaza anul 3760 inaintea erei noastre ca anul cre eari cuplului primordial? Tin sa mentionez ca am citit o parte din biblie si nu am gasit acest amanunt nu am citit-o pe toata deoarece e plictisitoare si plina de blasfemi, am citit si carte lui Pavel Corut "cumplita ratacire" si nu am gasi t o explicatie pentru care autorul precizeaza acest an. Sunt convis in ceea ce p riveste falsitatea religiilor dar am incercat sa conving un religios de acest fa pt si cand i-am spus ca biblia plaseaza facerea in anul 3760 inaintea erei noast re nu am stiut sa argumentez cand ma intrebat de unde stiu eu sustinand ca facer ea este mult mai veche de acest an. Pavel Corut: Draga tinere Tutuianu,anul 3760 .e.n ,ca an al genezei biblice,apare n calend arul ebraic de la facerea Lumii ?i pe cladirile judeo-cre?tine.De exemplu,daca me rgi la Putna ,vei vedea ca pe ea scrie ca a fost construita n anul 4258 de la fac erea Lumii.Cam toate catedralele catolice feudale au men?iuni similare.Succes n c ombaterea misticismului de orice fel! Suciu Ioan Emanuel:

In privinta "dezintoxicarii" populatiei de astfel de mituri ,as vrea sa spun ca, pentru multi adulti, acest lucru este aproape imposibil.Deoarece, de mici copii ,au fost invatati despre crestinism ,acest lucru le-a fost imprimat in subconsti ent. Totusi un lucru foarte benefic este faptul ca majoritatea adolescentilor, d aca nu cred in aceste mituri, cel putin incep sa se indoiasca de veridicitatea l or.Spre exemplu ,fiind n clasa a noua, am 31 de colegi iar dintre acestia vreo 10 chiar nu cred ce se spune in biblie si in "invataturile" lui Iisus Hristos.Aces ta, desigur, deranjand-o nespus pe profesoara de religie care a avertizat ca cin e nu crede cu tarie in ortodoxie va avea foarte multe necazuri toata viata .Prob abil ca se imtampla acest lucru din cauza ca generatiile noi intotdeauna sunt ce va mai inteligente si mai inzestrate decat cele de dinainte(cel putin asa cred e u).In plus, ma gandesc si la faptul ca s-ar putea recunoaste contactul cu extrat erestrii si acest lucru ar putea fi foarte bun ,deoarece ei fiind mai avansati d ecat noi vom avea de invatat(am auzit de la domnul Emil Strainu intr-o aparitie la OTV ca Vaticanul chiar a desemnat un grup care sa crestineze posibilele civil izatii extraterestre ceea ce mi se pare foarte naiv). In concluzie, eu cred ca amprenta crestinismului va fi foarte slaba peste 50-60 de ani ,atunci cand majoritatea populatiei tarilor avansate tehnologic va fi li bera cugetatoare sau atee. NOTA moderatorului Pavel Coru? Bigota profesoara de religie ar trebui sa se ntrebe de ce aproape 90% di ntre ceta?enii romni declara?i judeo-cre?tini ortodoc?i au necazuri mult mai mari dect n perioada socialista,cum ar fi ?omaj,saracie,disperare,boli,nesiguran?a eco nomica ?i fizica etc..De ce zeii biblici ,invoca?i att de insistent dupa 1990,n-a u prevenit jefuirea na?iunii,deculturalizarea,scaderea gradului de moralitate,cr e?terea infrac?ionalita?ii ?i altor rele? Intr-adevar,na?iunile mai bogate ?i mai culte sunt mai pu?in religioase.F abrican?ii religiei judeo-cre?tine ortodoxe,grecii,sunt liberi cugetatori ?i com uni?ti ntr-o propor?ie foarte ridicata.Ei nu s-au sfiit sa impoziteze veniturile biserice?ti cu 20%,nici sa creeze tot soiul de obiecte pretins divine ,pe care s a le foloseasca pentru estorcarea incul?ilor[moa?te,brul maicii Domnului ,icoane facat oare de minuni etc. CRIMELE ORTODOXIEI Refrenul pe care mereu il spun ortodocsii este ca ei n-au facut crime ca ale cat olicilor, n-au avut Inchizitie, Cruciade, Conquista, Re-Conquista, arderi de vra jitoare, au suferit enorm la inceputurile crestinismului, n-au propovaduit prost ii si au indrumat umanitatea catre noi zone de iluminare spirituala. Ca atare, pentru a risipi indoielile am realizat o ordonare cat de cat cronologi ca. Antichitate patata * Iisus a distrus templul din Ierusalim cand a vazut comerciantii, in anul 30 en . Daca cineva s-ar duce in ziua de azi intr-o biserica, moschee sau templu si ar distruge locul sigur va fi deferit organelor de ancheta si ulterior condamnat. * Apostolul Pavel a ars Templul zeitei Diana din Efes, una dintre cele 7 minuni ale lumii antice, cu o biblioteca de peste 200.000 de pergamente. * In decursul certurilor teologice dintre diverse factiuni dintre anii 250-450, o parte a bibliotecii din Alexandria este incendiata de primii crestini. * Constantin cel Mare, sfant, si armata lui omoara armata lui Maxentiu cu crucea pe steaguri ( In hoc signo vinces ) in anul 312 * Expulzarea lui Arie, pe motiv de erezie in 320. * 341, la Sinodul din Antiohia, imparatul Constans interzice sacrificiile si rit ualurile altor religii, sub pedeapsa cu moartea. Astazi daca cineva ar interzice crestinismul prin lege ar suferi rigorile legii si constituiei in orice stat no

rmal * 380 Crestinismul este declarat credinta oficiala a Imperiului Roman de Teodosi e cel Mare, care se alatura lui Gratian intr-un edict in care declara ca supusii lor trebuie sa marturiseasca toti credinta ortodoxa. * In 391-393 imparatul Teodosius I a ordonat distrugerea tuturor templelor non-c restine din motive religioase iar patriarhul Theophilus din Alexandria a facut i ntocmai. Printre victime: Olympia si olimpiadele, a caror desfasurare se facea d e peste 1.000 de ani dar si terminarea Misterelor de la Eleusis. * 10.000 de oameni sunt ucisi in Desertul si Pesterile Schitului Patriarhul Teof il al Alexandriei. * Sfantul Porfirie, episcop de Gaza (395 420), obtine in anul 402 emiterea unui de cret imperial care porunceste inchiderea templelor ne-crestine din Gaza. * Hypathia, matematiciana, astronoama si filozoafa din Alexandria a fost omorata in anul 415 cu pietre de o multime furioasa de crestini. * Condusi de Episcopul Chiril, crestinii ard casele evreilor din Alexandria in t impul confruntarilor religioase. Iar dupa ce sfantul a gonit din locul Alexandrie i pe necuratii si ganditii diavoli, a luat purtare de grija sa goneasca si pe va zutii si smintitii diavoli, care erau uratorii de Hristos evrei. Atunci dumnezeiescul Chirii, umplandu-se de ravna dumnezeiasca, a luat cu el mul time de crestini si au gonit pe evrei din Alexandria, iar locuintele lor le-au s urpat si le-au ars impreuna cu sinagoga lor , potrivit calendarului Ortodox. * In anul 418 toti crestinii care urmau dogmele lui Pelagius primesc interdictia de a mai sta in oricare din orasele Romei. * Fericitul Augustin discrimineaza femeile si impune ca acestea sa intre in bise rica cu capul acoperit pentru a nu ispiti ingerii . Tot la inceputul crestinismului se propaga ideea ca piramidele egiptene erau Granarele lui Iosif , ceea ce evident nu sunt. Evul Mediu, la fel de intunecat * 489: Imparatul Zenon I inchide academia nestoriana de la Edessa, transferata d e regii sasanizi ai persilor la Nisibe. * 527: Dionisie Exiguul calculeaza gresit data nasterii lui Iisus. Eroarea este intre 4 si 7 ani. * 529: Universitatea din Atena, ultima farama elenistica, este inchisa si inlocu ita cu Universitatea crestina din Constantinopol. * 609: Pantheonul din Roma este transformat in biserica, cu hramul Fecioarei Mar ia impreuna cu toti sfinti. * 723: Sfantul Bonifaciu doboara Stejarul lui Thor de langa Fritzlar, moment dec isiv in crestinarea triburilor germanice de nord. * 733: Iconoclasmul este prilej de omoruri, crime si batalii in Bizant. Imparatu l bizantin Leon al III-lea Isaurul retrage Balcanii, Sicilia si Calabria de sub jurisdictia Papei ca raspuns la sprijinul acordat de Grigore al III-lea unei rev olte din Italia impotriva iconoclasmului. * 754: Un sinod iconoclast, sub autoritatea lui Constantin al V-lea Copronim, co ndamna icoanele; Constantin incepe desfiintarea manastirilor. Timp de 50 de ani au loc dispute legate de iconoclasm. * In 863 venetienii fura moastele Sfantului Marcu din Alexandria. * In Al Patrulea Razboi Ruso-Bizantin, din 941, khazarii (ce practicau iudaismul ), au vrut sa se razbune pe bizantini dupa persecutiile indurate de evrei sub Im paratul Romanos I Lecapenos. * Sfantul Stefan cel Mare face multe crime si orori, ulterior e declarat Sfant. Vine Sfarsitul Lumii sau nu

* 1492: Sfarsitul lumii vine in Moscova deoarece se sfarseste calendarul biserices c. Bineinteles, n-a venit niciun sfarsit. * 1526: Au loc dezbateri in Rusia daca Biserica are voie sau nu sa aiba avere. A

nti-Posesionistii il critica pe Tarul Vasile al III-lea din cauza divortului sau si sunt trecuti in ilegalitate. Cand Posesionistii au triumfat, biserica si-a c astigat dreptul la bogatie in schimbul influentei politice. Tarul a devenit supe rior mitropolitului si putea acum sa se amestece in treburile bisericii. * 1652-1658: Patriarhul Nikon al Moscovei revizuieste cartile liturgice pentru a le aduce in conformitate cu obiceiurile liturgice grecesti, ceea ce duce la exc omunicarea dizidentilor, care vor fi cunoscuti ca Rascolnicii sau Vechii credinc iosi. Reformele au provocat ruperea de biserica a celor care presupuneau orbeste si ignorant ca toate cartile de cult sunt de inspiratie divina. * 1633: Imparatul etiopian Fasilides ii exileaza pe iezuiti si pe alti misionari Romano-Catolici din Etiopia. * Dupa 1685 a inceput o perioada de persecutii, inclusiv de tortura si executii. Multi vechi- credinciosi au parasit Rusia definitiv. * 1768: Evreii sunt masacrati in timpul rascoalelor din Polonia ocupata de rusi. * Pana in secolul al XIX-lea, Biserica Ortodoxa Romana a avut timp de 500 de ani sclavi tigani. * Ortodocsii fac pogromuri succesive incitate de catre ierarhi ortodocsi, in 188 1, 1883, 1900 si 1907. Crimele se justifica cu scrierile lui Ioan Gura de Aur ca re scria in Omiliile sale: Evreii isi sacrifica copii diavolului; ei sunt mai rai decat lighioanele salbatice. Sinagoga este un bordel, un cuib de ticalosi, un t emplu dedicat idolatriei, o adunatura de evrei criminali, un loc de intalnire pe ntru ucigasii lui Cristos, o casa rau-famata, un spatiu al nelegiuirii, o prapas tie si un abis al pierzaniei; [... ] Dar sinagoga nu este numai un bordel si un balci; este de asemenea si o viziuina a banditilor si un adapost pentru bestii. * Tot dintre Sfintii Parinti, Sfantul Grigorie de Nisa (Nyssa) spunea despre evr ei: Ucigasi ai Domnului, criminali ai profetilor, dusmani ai Domnului si ponegrit ori de Dumnezeu, infractori si dusmani ai milei, avocati ai diavolului, fii de s erpi veninosi ale caror minti sunt tinute in intuneric, pline de mania feriseilo r, un sinedriu al satanei. Criminali si degenerati [... ] dusmani a tot ce este decent si frumos ei care sunt vinovati de strigatul Crucificati-L! Pe El, care era Dumnezeu-in-carne-de-om . . Modernitatea retrograda * Secolul al XX-lea- nedreptati facute de catre Biserica Ortodoxa Romana celei G reco-Catolice, care nu-si mai primeste inapoi toate bunurile. * Biserica ortodoxa rusa persecuta mai multe secte neo-protestante. * In perioada interbelica Adevaratii crestini ortodocsi, impreuna cu o serie de secte precum adeptii Martorilor lui Iehova, Innokentienii, Adventistii-reformato ri sfidau pe fata statul in Rusia si interziceau membrilor lor sa efectueze serv iciul militar in Armata. * Biserica din Eritreea ordona sa nu se faca serviciul religios celor care dorea u independenta tarii. * Biserica Etiopiana si-a folosit influenta excomunicand orice eritrean care ref uza sa lupte sub steagul fascist al Italiei * 2005: Parintele Daniel Corogeanu si 4 maici supun pe Irina Cornici la un ritua l de exorcizare, timp in care aceasta moare. * In 2009, jurnalistul Slobodan Vaskovic si echipa sa este atacat de o multime i n timp ce filma o biserica la Trebinje in Bosnia. Biserica Ortodoxa Sarba ia apa rarea huliganilor. * Biserica Ortodoxa Romana se opune introducerii pasapoartelor biometrice pe mot iv ca apare in codul de bare numarul 666 al Satanei. IPS Teodosie al Tomisului e prins luand mita si se mai afla ca IPS Pimen lua 200 de dolari de la Securitate pentru a turna ce vede in SUA. * Patriarhia reuseste in Romania scoaterea evolutionismului din manualele scolar e de biologie, conceptele raman tot evolutioniste dar copiilor nu li se mai expl ica procesele, ramanand sa-si dea seama singuri Top 10 - atrocitati savarsite in numele religiei

Top 10 - atrocitati savarsite in numele religiei Galerie foto (1) Oameni diferiti, care au trait in perioade indepartate atat din punct de vedere istoric, cat si geografic, oameni care s-au inchinat la Dumnezei diferiti, si-au ucis cu violenta si sadism semenii, ascunzandu-se in umbra protectoare a religi ei pe care au imbratisat-o. O intrebare se impune: sunt religiile mapamondului d octrine care instiga la violenta sau sunt simple instrumente prin intermediul ca rora oamenii isi satisfac placerea de a ucide, cu scuza ca servesc unui scop nob il? 10. Budistii din Burma In anul 1850, calugarii budistii din Burma inca mai practicau ritualurile in car e se performau sacrificii umane. Odata cu mutarea capitalei la Mandalay, 56 de o ameni considerati a fi fara pata au fost sacrificati si ingropati sub zidurile ora sului pentru a deveni protectorii noii asezari. La putin timp, doua dintre mormi nte au fost gasite goale, ceea ce i-a facut pe astrologii regali sa dea un verdi ct radical: 500 de oameni trebuie ucisi si ingropati sub ziduri, altfel capitala va fi evacuata. Pana la interventia guvernatorilor britanici care a pus capat s acrificiilor, 100 de persoane fusesera ucise deja. 9. Masacrul de la muntele Meadows Odata cu declansarea razboiului din Utah, mormonii de pe intreg teritoriul s-au adunat in scurt timp, pentru a lupta impotriva armatei Statelor Unite, despre ca re banuiau ca urmareste eradicarea populatiei mormone. Pe fondul acestor tensiun i, au aparut zvonurile conform carora in trenul Fancher-Baker, care transporta e migranti din Arkansas catre California, se aflau inamici care participasera la p ersecutarea mai multor mormoni. Episodul, ramas in istorie drept masacrul de la m untele Meadows , s-a finalizat cu executarea unui numar mare de emigranti, pe 11 s eptembrie 1857. Mormonii au atacat trenul cu ajutorul indienilor din tribul Paiu te. Doi dintre cei care aveau roluri importante in organizarea militara locala, Isaac C. Haight si John D. Lee au orchestrat acest atac, deghizandu-si oamenii a stfel incat sa para un atac al nativilor americani. Dupa asediu, mormonii au reu sit sa convinga emigrantii sa se predea. Nedorind sa lase martori ai implicarii lor in acest atac, 120 de oameni, barbati, femei si copii au fost executati. Din tre cei din urma, doar 17 au fost crutati. Abia 20 de ani mai tarziu, pe 23 mart ie 1877, unul dintre cei doi conducatori, John D.Lee, avea sa fie condamnat si e xecutat chiar la locul masacrului. 8. Vanatoarea de vrajitoare Odata cu sosirea lor in Massachusetts, in jurul anului 1600, puritanii au creat o politie religioasa care urmarea si pedepsea orice devianta doctrinala. Pacatosi i erau biciuiti, pusi la stalpul infamiei, spanzurati, li se taiau urechile sau l i se gaureau limbile cu un fier incins. De cealalta parte se aflau adeptii forma tiunii religioase Quaker, unii dintre cei mai mari inamici ai puritanilor, a car or religie era considerata o blasfemie. Practicantii Quaker prinsi erau spanzura ti. In 1690, teama fata de magie si de efectele acesteia i-a facut pe puritani s a condamne la moarte 20 de vrajitoare si sa arunce in inchisoare alte 150 de per soane banuite de vrajitorie. In intreaga perioada a persecutiilor, care a durat din 1484 pana in 1750, mii de oameni au fost arsi pe rug sau spanzurati. Conform statisticilor oficiale, 80% dintre victime erau femei. 7. Crimele sectei Thugee Pentru a potoli setea de sange a nemiloasei zeite Kali, practicantii sectei Thug ee din India au dezvoltat inca din anul 1500 o practica religioasa prin care oam enii erau jertifi pe altarul acesteia. Cele mai multe victime erau ucise prin st rangulare in timpul ritualurilor. Se aproximeaza ca 2 milioane de oameni i-au ca zut victime de-a lungul timpului. Numai in anul 1800 au fost curmate circa 20 00 0 de vieti, pana cand interventia autoritatilor britanice a pus capat acestor pr

actici. Numarul victimelor s-a diminuat, desi in 1840 un membru Thugee era judec at pentru uciderea a 931 de oameni. In prezent, anumiti preoti hindusi inca mai practica acest ritual, insa locul oamenilor pe altarul jertfei a fost luat de ca pre. 6. Persecutiile romane Una dintre primele persecutii impotriva crestinilor s-a petrecut in anul 64 d. C r., din ordinul imparatului Nero. Este acelasi an in care Roma era cuprinsa de u nul dintre cele mai mari incendii din istorie. Pentru ca foarte multe zvonuri il inculpau pe insusi Nero de producerea catastrofei, acesta a ordonat ca toti cre stinii sa fie arestati si ucisi sub invinuirea de a fi starnit devastatorul ince ndiu. Multi dintre acestia au fost sfasiati de salbaticiuni in timpul sangeroase lor spectacole romane sau au fost arsi de vii. In urmatorii ani, actiunile indre ptate impotriva crestinilor au continuat, ajungand la apogeu in timpul a ceea ce s-a numit Marea persecutie . Aceasta a inceput cu o serie de patru edicte care int erzicea practicile religioase crestine si mergeau pana la executia in masa a pra cticantilor. Persecutiile au incetat odata cu urcarea pe tron a imparatului Cons tantin I in anul 306, cel care avea sa legalizeze crestinismul sapte ani mai tar ziu, in 313. Citeste continuarea in pagina 2 5. Cruciadele Definite drept conflicte militare cu un caracter religios, cruciadele medievale au fost purtate atat impotriva dusmanilor externi cat si a celor interni. Nu num ai musulmanii sau slavii pagani au fost vizati, dar si crestinii greci ortodocsi , catarii, husitii sau oricine dobandea statutul de inamic al papilor. Scopul init ial al cruciadelor era recuperarea Pamantului Sfant de la musulmani si impiedica rea expansiunii turcesti. Cruciadele erau purtate impotriva paganilor, ereticilo r sau a celor care erau excomunicati din motive religioase, economice sau politi ce. In scurt timp insa, acestea au inceput sa serveasca si altor scopuri, cu pre cadere politice. Organizarea unei cruciade insemna mobilizarea unor forte milita re imense, iar luptele presupuneau o violenta iesita din comun, avand ca rezulta t un numar impresionant de victime. Ideea unui razboi religios care serveste une i cauze nobile a infierbantat mintile laicilor, asa se face ca spre sfarsitul se colului XI, oamenii din popor se angajau in aceste batalii, devenind dupa depune rea unui juramant soldatii bisericii . Se pare ca pana in 1291, numarul victimelor ajunsese la 20 milioane, dar aceasta este numai o cifra aproximativa, in lipsa u nor evidente exacte. Este foarte probabil ca cifra sa fi fost mult mai mare, aug mentata de numeroasele cruciade petrecute de-a lungul unei perioade lungi de tim p. 4. Jihadul islamic Semnificatiile razboiului sfant au nascut de-a lungul timpului o multime de contro verse. Unii musulmani inteleg prin jihad utilizarea tuturor resurselor pentru a urma doctrina islamica si pentru a-l multumi pe Alah. Este un proces continuu, p rin care acestia invata sa-si controleze propriile dorinte si sa lupte impotriva gandurilor rele. Pentru acestia, jihadul se afla inauntrul fiintei si se materi alizeaza prin aducerea dreptatii si inlaturarea raului din societate. Aceste pre cepte au cunoscut in scurt timp o extensie, care s-a materializat impotriva necr edinciosilor. Insa un anumit pasaj din Coran, Sura 25, versetul 52 a nascut foarte multe dezba teri in lumea islamica. Multi l-au folosit in trecut si il folosesc si in prezen t drept scuza pentru a comite crime ascunse in spatele unei doctrine religioase: Nu cedati in fata necredinciosilor, ci luptati cu indarjire impotriva lor . Razboiul sfant, mentionat in Coran, a facut numeroase victime timp de 12 secole. Se pare ca in decursul istoriei, numarul victimelor ucise in numele Islamului n umara aproximativ 200 milioane. In primii ani, armatele musulmane se raspandeau rapid: din estul Indiei pana in vestul Marocului. La scurt timp, diverse formati uni religioase si-au adus acuze reciproce, declarand jihadul una impotriva celei

lalte: Kharijis s-au luptat cu Sunni, Azariqis au declarat moarte tuturor pacato silor si familiilor lor. In 1850 un mistic sudanez, Umar al-Hajj, a initiat un j ihad in scopul de a converti triburile africane pagane. 3. Jertfele aztece Aztecii au inceput elaborarea teocratiei in jurul anului 1300, marcand era de au r a sacrificului uman. Aproximativ 20 000 de oameni au fost jertfiti zeilor, in mod special zeului soare, caruia trebuia sa i se asigure ratia zilnica de sange. In cadrul ritualurilor, inima victimelor era scoasa, iar corpurile erau mancate . Alte victime erau inecate, decapitate, arse sau aruncate de la inaltime. Intrun ritual dedicat zeului ploii, copii care obisnuiau sa planga des erau omorati incet pentru ca lacrimile lor sa aduca ploaia. Pentru a o multumi pe zeita porum bului, o fecioara trebuia sa danseze timp de 24 de ore, dupa care era ucisa, iar pielea ii era jupuita. O insemnare mentioneaza ca la incoronarea regelui Ahuitz otl, 80 000 de prizonieri au fost macelariti intru satisfacerea zeilor. 2. Inchizitia Primele miscari ale inchizitiei au fost provocate de atitudinea maselor fata de crestinism, in mod particular de cea a catarilor si a valdensienilor. Tortura a inceput sa fie folosita dupa anul 1252. Cel care a autorizat uzul torturii a fos t papa Inocent al IV-lea, printr-un edict papal cunoscut sub numele de Ad exstir panda. Insa decretul interzicea varsarea de sange, mutilarea sau moartea. Una di ntre metodele des folosite era strappado , care presupunea legarea mainilor acuzatu lui la spate si suspendarea acestuia in aer, pana la fracturarea bratelor. Metod a a cunoscut si imbunatatiri : in unele cazuri, se adaugau greutati la picioare, ce ea ce ducea implicit, la dislocarea lor. Insa lucrurile nu s-au oprit aici. In 1 568, Tribunalul Inchizitiei Spaniole a ordonat exterminarea a 3 milioane de oame ni de pe actualul teritoriu al Olandei, atunci domeniu spaniol, sub acuza de reb eliune. Un alt exemplu de fervoare religioasa este celebrul inchizitor spaniol T orquemada, care avea pe constiinta cel putin 10 220 de suflete. 1. Masacrul hindusilor Cucerirea Indiei de catre mahomedani a fost descrisa de catre istoricul W.Durant , drept cel mai sangeros episod din istorie. In anumite parti ale Europei si ale Asiei, natiunile cucerite optau pentru convertirea la Islam in locul mortii sig ure care ii astepta. In India lucrurile nu au stat asa cum si-ar fi dorit cuceri torii musulmani, datorita religiei hindu, care isi ocupase locul in viata si in cultura oamenilor cu mai bine de 4000 de ani in urma. Pusi in fata unei rezisten te iesite din comun, cuceritorii musulmani nu au ezitat sa incendieze orase intr egi si sa masacreze intreaga populatie a acestora. Fiecare astfel de campanie sp orea numarul victimelor cu cateva mii de suflete si tot pe atatea erau aruncate in ghearele sclaviei. Fiecare invadator isi putea construi la propriu un deal di n craniile adeptilor hindusi. Cucerirea Afganistanului in anul 1000 a avut ca re zultat anihiliarea intregii populatii hinduse de pe acest teritoriu. Sultanii Ba hmani din centrul Indiei isi facusera o regula din a omori 100 000 de hindusi pe an. In anul 1399, Teimur a ucis 100 000 de oameni intr-o singura zi si mult mai multi cu alte ocazii. Conform calculelor profesorului Koenraad Elst, numarul po pulatiei hinduse a scazut din anul 1000 pana in anul 1525 cu 80 milioane. Adevarul e ca oamenii vor cere ntotdeauna o religie expusa n imagini ?i cu un halou de supranatural. Ei nu vor ?tiin?a; sunt teroriza?i de ea ca de moarte, pe ntru ca singura predica a ?tiin?ei este ca tot ce e via?a mannca alta via?a ?i to t ce e via?a moare. Masele nu vor accepta niciodata ?tiin?a pna cnd nu le va oferi un paradis pamntesc. Att timp ct va exista saracie, vor exista zei. - Will Durant Ar putea o fiin?a sa creeze cele cincizeci de miliarde de galaxii, fiecare c u doua sute de miliarde de stele ?i apoi sa se bucure de mirosul carnii arznde de capra? - Ron Patterson Ateii sunt acum aici ?i vor ramne. Suntem pregati?i sa preluam cultura ?i s-o

mpingem nainte n beneficiul ntregii umanita?i. Religia a fost ntotdeauna anti-umana, anti-femei, anti-via?a, anti-pace, anti-ra?iune ?i anti-?tiin?a. Ideea de dumne zeu a fost nu numai n detrimentul omenirii, ci ?i al pamntului. Este timpul, acum, ca ra?iunea, educa?ia ?i ?tiin?a sa preia controlul. - Madalyn Murray O'Hair Ateismul este singurul mijloc de a asigura fericirea lumii, care a fost facu ta imposibila prin razboaiele produse de teologi. - Julien Offray de La Mettrie Biserica spune ca pamntul este plat, dar eu ?tiu ca este rotund, pentru ca am vazut umbra de pe luna ?i am mai mare ncredere ntr-o umbra dect n biserica. - Ferdi nand Magellan Cnd societatea este n declin, este de a?teptat ca oamenii sa recurga la credin ?a n zei; cnd un om este ne?tiutor, el se roaga nerabdator pentru noroc. - Chong W ang Ct despre cartea numita Biblia , este o blasfemie s-o nume?ti Cuvntul Lui Dumneze u. Este o carte de minciuni ?i contradic?ii, o istorie a unor timpuri rele ?i a unor oameni rai. - Thomas Paine Cei mai mul?i oameni ar ucide adevarul daca adevarul le-ar ucide religia. Lemuel K. Washburn Citita cum trebuie, Biblia nsa?i este cel mai puternic motiv pentru ateism ce ar putea fi conceput. - Isaac Asimov Clericul este un om care se simte chemat sa traiasca fara a munci, pe spinar ea ticalo?ilor care muncesc ca sa traiasca. - Voltaire Consider religia doar o jucarie copilareasca/ ?i sus?in ca nu exista alt pac at dect ignoran?a. - Christopher Marlowe Credin?a este un mare viciu, un exemplu de refuz obstinat de a asculta de ra ?iune, ceva ira?ional ?i indezirabil, o forma de auto-hipnoza. - Richard Robinso n Credin?a nseamna a nu vrea sa ?tii ce este adevarat. - Friedrich Nietzsche Credin?ele, inclusiv cele religioase, se nva?a. Ceea ce face din ateism o sta re normala a lucrurilor ?i din credin?ele religioase o anormalitate nva?ata. Nu e n evoie de nicio teorie psihologica pentru explicarea cauzelor unei stari normale de baza. Orice teorie psihologica a nva?arii, schimbarii de atitudine sau sociali zarii poate sa explice cauzele credin?ei religioase. - Rosemary Lyndall Credin?ele sunte cele care despart oamenii. ndoiala i une?te. - Peter Ustinov Cre?tinismul nu are ce sa ofere unui om fericit care traie?te ntr-un univers natural, inteligibil. - George H. Smith Cu foarte pu?ine excep?ii, religia pe care omul o accepta este aceea a comun ita?ii n care traie?te, ceea ce eviden?iaza faptul ca influen?a mediului este cee a ce l-a facut sa accepte religia n cauza. - Bertrand Russell Daca admitem ca o fiin?a infinita a controlat destinele persoanelor ?i popoa relor, istoria devine o farsa ct se poate de cruda ?i sngeroasa. Era dupa era, cei puternici i-au calcat n picioare pe cei slabi; cei vicleni ?i lipsi?i de inima i -au facut sclavi pe cei simpli ?i inocen?i, ?i nicaieri n toate analele omenirii, niciun zeu nu i-a ajutat pe cei oprima?i. - Robert G. Ingersoll Daca Dumnezeu ar fi brusc condamnat sa traiasca via?a pe care a abatut-o asu

pra oamenilor, s-ar sinucide. - Alexandre Dumas Daca Dumnezeu a vorbit, de ce nu este lumea convinsa? - Percy Bysshe Shelley Daca este vreun miracol pe lume, este acela ca att de mul?i oameni chiar cred ca dumnezeu exista. - John Mackie Daca mergem napoi la nceputurile lucrurilor, vom descoperi ntotdeauna ca ignora n?a ?i teama au creat zeii; ca imagina?ia, impresia ?i n?elaciunea i-au ornat; ca slabiciunea i venereaza; ca obi?nuin?a i tolereaza; ?i ca tirania i favorizeaza pe ntru a profita de orbirea oamenilor. - Baronul d'Holbach Daca teologia ar fi o parte a cercetarii rezonabile, n-ar aparea nicio obiec ?ie la existen?a unui profesor de teologie ateu. Faptul ca ateismul unui om este o piedica absoluta n calea ocuparii de catre acesta a unui loc n teologie demonst reaza ca teologia nu este o cercetare deschisa ?i rezonabila. - Richard Robinson De fiecare data cnd n?elepciunea lumii s-a ciocnit cu 'n?elepciunea lui Dumneze u', n?elepciunea lumii a demonstrat cu consecven?a ca are dreptate. - Farrell Til l Demonii nu exista cu nimic mai mult dect zeii, fiind doar produse ale activit a?ii psihice a omului. - Sigmund Freud Divinul este probabil acea calitate a omului care-i permite sa suporte lipsa unui Dumnezeu. - Jean Rostand Diviziunea dintre credin?a ?i ra?iune ramne un compromis pna cnd se va admite d eschis ca credin?a se ocupa de fic?iune, iar ra?iunea de fapte. - Sir Leslie Ste phen Este, binen?eles, o minciuna, ceea ce a?i citit despre convingerile mele reli gioase, o minciuna repetata sistematic. Nu cred ntr-un Dumnezeu personal ?i n-am negat niciodata aceasta, ci am exprimat-o clar. Daca exista n mine ceva care poat e fi numit religios, atunci este admira?ia ne?armurita pentru structura acestei lumi, pe att pe ct ?tiin?a noastra o poate eviden?ia. - Albert Einstein Este scandalos ca orice persoana moderna, inteligenta, bine educata sa cread a n cre?tinism. - Delos B. McKown Este un fapt interesant ?i demonstrabil ca to?i copiii sunt atei ?i daca rel igia nu li s-ar imprima n min?i, ei ar ramne astfel. - Ernestine Rose E un raspuns gol... A spune ca Dumnezeu a facut lumea e doar un mod mai mult s au mai pu?in sofisticat de a spune ca nu n?elegem cum a aparut universul. Un zeu, daca e ceva, e o recunoa?tere a ignoran?ei. - Peter Atkins Exista o specie de ventrilochism transcendental prin care oamenii pot fi fac u?i sa creada ca un lucru spus pe pamnt vine din Ceruri. - G. C. Lichtenberg Faptul ca un credincios este mai fericit dect un sceptic nu este mai relevant dect faptul ca un om beat este mai fericit dect unul treaz. Fericirea credulita?i i este o calitate ieftina ?i periculoasa. - George Bernard Shaw Fere?te-te de omul al carui Dumnezeu este n ceruri. - George Bernard Shaw For?a bruta zdrobe?te multe plante. ?i totu?i plantele cresc din nou. Pirami dele nu vor rezista niciun moment prin compara?ie cu margareta. ?i nainte ca Budd ha sau Isus sa vorbeasca, privighetoarea a cntat, ?i mult timp dupa ce cuvintele lui Isus ?i Buddha vor fi date uitarii, privighetoarea va cnta nca. Deoarece ea nu

predica, nu porunce?te, nici nu sile?te. Ea doar cnta. Iar la nceput n-a fost un Cuvnt, ci un ciripit. - D. H. Lawrence Gasind ca nicio religie nu se bazeaza pe fapte ?i nu poate fi adevarata, am n ceput sa reflectez la condi?ia n care trebuie sa se afle omenirea, nva?ata din cop ilarie sa creada n neadevar. - Robert Owen Ideea de Dumnezeu este singura gre?eala pentru care nu pot ierta umanitatea. - Marchizul de Sade Ignoran?a este preferabila gre?elii; ?i mai pu?in departe de adevar este ace la care nu crede nimic dect cel care crede gre?it. - Thomas Jefferson Invizibilul ?i inexistentul arata foarte asemanator. - Delos B. McKown Lumea are nevoie de mai pu?ina religie ?i mai mult bun-sim?. - Llewelyn Powy s Lumea ar fi uluita daca ar ?ti ce propor?ie mare din ornamentele ei cele mai stralucitoare, dintre oamenii cei mai distin?i, chiar ?i n estimarea populara, p entru n?elepciune ?i virtute, sunt complet sceptici n ce prive?te religia. - John Stuart Mill Maica-mea m-a obligat sa renun? la prietenii imaginari cnd aveam ?ase ani. Ea dorea sa-i nlocuiasca cu un nou prieten imaginar, unul mare ?i puternic. Mi-a lu at peste douazeci de ani sa scap de acela. - Steven Sparks Miracolele izvorasc din ignoran?a noastra fa?a de natura, nu din natura nsa?i . - Michel-Eyquen de Montaigne Mi se pare ca a sosit timpul cnd este de datoria tuturor sa-?i faca dezacordu l cu religia cunoscut. - John Stuart Mill Moralitatea nseamna sa faci ceea ce este corect, indiferent ce ?i se spune. R eligia nseamna sa faci ce ?i se spune, indiferent ce este corect. - Jerry Sturdiv ant N-am vazut niciodata nici cea mai mica dovada ?tiin?ifica a teoriilor religi oase ale raiului ?i iadului, a vie?ii viitoare a indivizilor sau a unui Dumnezeu personal. - Thomas Edison Nicio minune n-a avut loc vreodata n condi?ii pe care ?tiin?a sa le accepte. Experien?a arata, fara excep?ie, ca minunile au loc doar n timpuri ?i ?ari unde s e crede n minuni, ?i n prezen?a persoanelor care sunt dispuse sa creada n ele. - Er nest Renan Niciun copil sub vrsta de cincisprezece ani n-ar trebui sa primeasca instruir e pe subiecte care ar putea sa fie vehicule ale unor gre?eli grave, cum sunt fil osofia sau religia, pentru ca no?iunile gre?ite imprimate timpuriu rareori pot f i dezradacinate, iar dintre toate faculta?ile intelectuale, judecata este ultima care ajunge la maturitate. - Arthur Schopenhauer Nu am ncredere n nicio religie care poate fi demonstrata numai copiilor. - Rob ert G. Ingersoll Nu exista Dumnezeu, este clar ca soarele ?i evident ca ziua ca nu exista Dum nezeu ?i, mai mult, ca nu poate exista vreunul. - Ludwig Feuerbach Nu exista secte n geometrie. - Voltaire

Nu po?i convinge un credincios de nimic; deoarece credin?a lui nu se bazeaza pe dovezi, ci se bazeaza pe o nevoie profunda de a crede. - Carl Sagan Nu pot infirma posibilitatea existen?ei lui Dumnezeu, dar aceasta este att de improbabila, nct nici nu merita sa-mi mai bat capul. - Isaac Asimov Nu sunt sclavul unui dumnezeu care nu exista. - Marilyn Manson Nu va baza?i doar pe ce spunem noi. Citi?i nsa?i Biblia. Citi?i afirma?iile p reo?ilor. Ve?i n?elege ca Dumnezeu este cel mai disperat personaj, cel mai rau pe rsonaj negativ din toata literatura de fic?iune. - E. Haldeman-Julius Nu vei gasi niciodata un cre?tin care sa fi ob?inut aceste cuno?tin?e valoro ase, aceste cuno?tin?e salvatoare, prin alt proces dect nemuritorul ?i ntotdeauna suficientul lumea spune . n to?i cei ?aptezeci ?i doi de ani ?i jumatate ai mei n-am ntlnit alt tmpit precum specia umana. - Mark Twain O dogma va prospera pe solul n care adevarul nu a putut prinde radacini. - Le muel K. Washburn Omul l-a creat pe Dumnezeu, nu Dumnezeu pe om. - Giuseppe Garibaldi Opiniile ?tiin?ifice sunt sus?inute de dovezi ?i ob?in rezultate. Miturile ? i credin?ele nu sunt ?i nu ob?in. - Richard Dawkins Orice este dincolo de limitele min?ii umane este fie iluzie, fie inutilitate ; ?i din moment ce zeul vostru trebuie sa fie una dintre cele doua, n primul caz ar trebui sa fiu nebun sa cred n el, iar n al doilea prost. - Marchizul de Sade Pierderea credin?ei religioase a celei mai civilizate par?i a speciei este u n pas dinspre copilarie spre maturitate. - Charles Eliot Norton Po?i presupune lini?tit ca l-ai creat pe Dumnezeu dupa chipul ?i asemanarea ta atunci cnd realizezi ca Dumnezeu i ura?te pe aceia?i oameni ca ?i tine. - Anne Lamott Primul amendament pentru fericirea oamenilor este abolirea religiei. - Karl Marx Religia consta ntr-un set de lucruri n care omul obi?nuit are impresia ca cred e ?i de care ?i-ar dori sa fie sigur. - Mark Twain Religia este alinarea creaturii asuprite, inima unei lumi fara inima ?i sufl etul unei condi?ii fara suflet. Este opiul maselor. - Karl Marx Religia este comparabila cu o nevroza a copilariei. - Sigmund Freud Religia este o rama?i?a a copilariei inteligen?ei noastre, ea se va stinge p e masura ce adoptam ra?iunea ?i ?tiin?a ca principii directoare. - Bertrand Russ ell Religia, pentru mine, a fost ntotdeauna rana, nu bandajul. - Dennis Potter Religia, sau supersti?ia - pentru ca toate religiile s-au dovedit a fi super sti?ii -, distrugnd judecata, a ira?ionalizat toate faculta?ile mentale ale omulu i ?i l-a facut cel mai abject sclav, prin teama de non-entita?i create doar de p ropria lui imagina?ie dezorganizata. - Robert Owen Religiile sunt ca licuricii. Au nevoie de ntuneric ca sa straluceasca. - Arth ur Schopenhauer

S-a retras ?tiin?a vreodata? Nu! Catolicismul este cel care s-a retras tot t impul naintea ei ?i va fi ntotdeauna for?at sa se retraga. - Emile Zola Singura scuza a lui Dumnezeu este ca nu exista. - Stendhal Specia noastra nenorocita este astfel construita nct cei care urmeaza calea ba tatorita ntotdeauna arunca cu pietre n cei care arata un drum nou. - Voltaire Studiul teologiei, a?a cum se face el n bisericile cre?tine, este studiul a n imic; nu se bazeaza pe nimic; nu are niciun principiu; nu avanseaza n baza niciun ei autorita?i; nu are date; nu poate demonstra nimic; ?i nu admite nicio concluz ie. - Thomas Paine Sunt atee ?i cre?tinismul mi apare ca fiind cea mai absurda impostura dintre toate religiile ?i sunt nedumerita de faptul ca att de mul?i oameni nu reu?esc sa vada dincolo de o religie care ncurajeaza iresponsabilitatea ?i bigotismul. - Bu tterfly McQueen Suntem cu to?ii atei n privin?a majorita?ii zeilor pe care umanitatea i-a inv entat vreodata. Unii dintre noi resping un zeu n plus fa?a de ceilal?i. - Richard Dawkins Sus?in ca suntem amndoi atei. Eu doar am cu un zeu mai pu?in dect tine. Cnd vei n?elege de ce tu i respingi pe to?i ceilal?i zei, vei n?elege de ce-l resping eu p e al tau. - Stephen F. Roberts Toata religia, prietene, a evoluat pur ?i simplu din frauda, teama, lacomie, imagina?ie ?i poezie. - Edgar Allan Poe Toate marile adevaruri pornesc ca blasfemii. - George Bernard Shaw Toate religiile sunt la fel de sublime pentru ignorant, folositoare pentru p olitician ?i ridicole pentru filosof. - Lucre?iu To?i oamenii care gndesc sunt atei. - Ernest Hemingway Totul are o explica?ie naturala. Luna nu este un zeu, ci o piatra mare, iar soarele o piatra fierbinte. - Anaxagoras Unii oameni au abilitatea stranie de a-?i mpar?i min?ile n compartimente etan? e, fiind critici ?i ra?ionali n probleme ?tiin?ifice, dar creduli ca ni?te copii cnd vine vorba de religie. - Alan Watts Voi crede?i ntr-o carte cu animale vorbitoare, magi, vrajitoare, demoni, be?e care se transforma n ?erpi, mncare care cade din cer, oameni care merg pe apa ?i toate felurile de pove?ti magice, absurde ?i primitive, ?i spune?i ca noi suntem cei care au nevoie de ajutor? - Dan Barker "Cuvantul dumnezeu nu este nimic altceva pentru mine decat expresia si produsu l slabiciunii umane, Biblia este o colectie de legende onorabile, dar primitive, care sunt, in orice caz, destul de copilaresti.Niciun fel de interpretare, indi ferent cat de subtila, nu-mi poate schimba opinia" - Albert Einstein Psihologia religiei Psihologia religiei consta n aplicarea unor metode psihologice ?i cadre de inter pretare a tradi?iilor religioase, precum ?i pentru ambele persoane religioase ?i nereligioase. ?tiin?a ncearca sa descrie cu acurate?e detaliile, originile, ?i u tilizarile de credin?e religioase ?i comportamente. De?i psihologia religiei pri mul a aparut ca o disciplina de sine-constient ca recent ca secolul al 19-lea, t

oate cele trei dintre aceste sarcini au n spate o istorie de mai multe secole nain te de asta. [1] Multe zone de religie ramn neexplorate de psihologie . n timp ce religie ?i spirit ualitate joaca un rol n via?a multor oameni, acesta este incert modul n care acest ea conduc la rezultate care sunt uneori pozitive , iar alteori negativ. Astfel, caile ?i rezultate care stau la baza acestor asocia?ii (?i, uneori, causations) au nevoie de cercetari suplimentare. Dialogul continuu dintre psihologie ?i teol ogie pot favoriza o mai buna n?elegere ?i de a beneficia ambele domenii. Prezentare generala Provocarea pentru psihologia religiei este, n esen?a trei aspecte: (1) sa furnize ze o descriere amanun?it al obiectelor investiga?iei, indiferent daca acestea su nt mparta?ite de con?inut religios (de exemplu, ritualurile de tradi?ie lui ritua le) sau experien?e individuale, atitudini, sau comportamente; (2 ) la raspundere din punct de vedere psihologic pentru cre?terea unor astfel de fenomene, ?i (3) pentru a clarifica rezultatele-fructe, ca William James a pus-o-a acestor fenom ene, pentru persoane fizice ?i pentru societate n general. [1] Prima sarcina, descriptiv solicita n mod natural o clarificare a termenilor cuiva , mai presus de toate, religia cuvntul. Istoricii de religie au subliniat de mult caracterul problematic al acestui termen, men?ionnd ca utilizarea acesteia de-a lungul secolelor s-au schimbat n mod semnificativ, n general, n direc?ia de reifica re . [2] Psihologii timpurii ale religiei erau pe deplin con?tien?i de aceste di ficulta?i, de obicei, recunoscnd ca defini?iile au fost alegerea de a folosi un a numit grad au fost arbitrare. [3] Odata cu cre?terea tendin?elor pozitiviste n ps ihologie pe parcursul secolului 20, n special cererii ca toate fenomenele fi masu rat, psihologi de religie a dezvoltat o multitudine de solzi , cele mai multe di ntre ele dezvoltate pentru utilizarea cu cre?tinii protestan?i. [4] Analiza fact oriala a fost, de asemenea, introdusa n joc de catre ambele psihologi ?i sociolog i ai religiei, ntr-un efort de a stabili o baza fixa de dimensiuni ?i un set core spunzator de solzi. Justificarea ?i caracterul adecvat al acestor eforturi, n spe cial n lumina punctelor de vedere constructiviste ?i alte postmoderne, ramne o che stiune de dezbatere. n ultimele decenii de mai multe, mai ales n rndul psihologi clinice , o preferin?a pentru termenii "spiritualitatea" ?i "spirituala" a aparut, mpreuna cu eforturile pentru a le deosebi de la "religie" ?i "religioasa". n special n Statele Unite , "religie" are pentru mul?i deveni asociat cu institu?iile sectare ?i crezurile l or obligatorii ?i ritualuri, dnd astfel o distributie cuvntul negativ; "spirituali tate", n schimb, este pozitiv construit ca profund individual ?i subiectiv, ca un Capacitatea universala de a n?elege ?i acorde via?a cuiva cu realita?ile superio are. [5] De fapt, "spiritualitate", a suferit, de asemenea, o evolu?ie n Occident , de la o vreme cnd aceasta a fost n esen?a un sinonim pentru religie n sensul sau ini?ial, subiectiv. [6 ] Astazi, eforturile sunt n curs de desfa?urare pentru a " opera?ionaliza "ace?ti termeni, n ceea ce prive?te putin pentru istoria lor, n c ontextul lor ?i de Vest, cu presupunerea aparent realista ca la baza ei sunt cal ita?i imobilizate identificabile prin intermediul unor proceduri empirice. William James SUA psiholog si filozof William James (1842-1910) este considerat de majoritatea psihologilor de religie ca fondator al cmpului [. necesita citare ] El a servit ca presedinte al Asociatiei Americane de Psihologie, ?i a scris una dintre cele manuale de psihologie prima. n psihologia religiei, influen?a lui James indura. L ui soiurilor de experien?a religioasa este considerat a fi locul de munca clasic n domeniu, precum ?i trimiterile la ideile lui James "sunt comune la conferin?e

profesionale. James distinc?ie ntre religie institu?ionala ?i religie personala . Religia insti tu?ionala se refera la grup religios sau o organiza?ie, ?i joaca un rol importan t n cultura unei societa?i. Religie personala, n care persoana a experien?ei misti ce , poate fi experimentat, indiferent de cultura. James a fost cel mai interesa t n a n?elege experien?a personala religioasa. n studiul experien?e personale religioase, James a facut o distinc?ie ntre religio zitate sanatos la minte ?i suflet bolnav. Indivizii predispusi la sanatoasa-mind edness au tendin?a de a ignora raul n lume ?i sa se concentreze asupra pozitiva ? i buna. James folosit exemple de Walt Whitman ?i " mintea-leac "mi?care religioa sa, pentru a ilustra sanatos-mindedness la soiurile de experien?a religioasa. n s chimb, indivizii predispusi la a avea o religie bolnav-suflet sunt n imposibilita tea de a ignora raul ?i suferin?a, ?i au nevoie de o experien?a unificatoare, re ligioase sau de alta natura, de a reconcilia binele ?i raul. James a inclus cita te din Lev Tolstoi ?i Bunyan John pentru a ilustra sufletul bolnav. Ipoteza lui William James a pragmatismului rezulta din eficacitatea religiei. n c azul n care o persoana crede n ?i efectueaza activita?i religioase, iar aceste ac? iuni se ntmpla sa lucreze, atunci aceasta practica apare alegere buna pentru indiv id. Cu toate acestea, n cazul n care procesele de religie au eficacitate mic, atun ci nu exista nici o ra?iune pentru a continua practica. Al?i teoreticieni anticipate GWF Hegel Hegel (1770-1831) descris toate sistemele de religie, filosofie, ?tiin?e sociale ?i ca expresii ale nevoia de baza a con?tiin?ei de a nva?a despre sine ?i mprejur imile sale, ?i nregistreaza constatarile sale ?i ipoteze. Astfel, religia este do ar o forma de cunoa?tere care cauta, n care oamenii nregistreze diferite experien? e ?i reflec?ii. Al?ii, compilarea ?i clasificarea acestor scrieri n diverse modur i, formeaza viziunea asupra lumii consolidat ca articulat prin care religia, fil osofia, ?tiin?ele sociale, etc lucrarea Sa Fenomenologia Spiritului a fost un st udiu de modul n care diferite tipuri de scriere ?i gndire remiza din ?i re- combin a cu experien?ele individuale ?i de grup ale diverse locuri ?i timpul, influen?nd formele actuale de cuno?tin?e ?i viziuni asupra lumii, care sunt operative ntr-o popula?ie. Aceasta activitate este de func?ionare a unui spirit de grup incompl eta, n cazul n care fiecare individ este accesarea n?elepciunea inregistrata altora . Lucrarile sale includ adesea descrieri detaliate ale motiva?iile psihologice i mplicate n gndire ?i comportament, de exemplu, lupta de o comunitate sau na?iune s a se cunoasca pe sine ?i, astfel, n mod corect se guverna. n sistemul lui Hegel, R eligia este una dintre cele mai importante arhive de n?elepciune pentru a fi util izate n aceste lupte, reprezentnd un corp imens de amintiri din trecutul omenirii, n diferite stadii de dezvoltare. Sigmund Freud Sigmund Freud (1856-1939) a dat explica?ii ale genezei religiei n scrierile sale diferite. n Totem ?i tabu , el a aplicat ideea de a complexului lui Oedip (care i mplica sentimente nerezolvate sexuale referitoare, de exemplu, un fiu fa?a de ma ma sa ?i de ostilitate fa?a de tatal sau) ?i postulat apari?ia sa n stadiul primo rdial al dezvoltarii umane. Grupul fotografie 1909, n fa?a Universita?ii Clark . Rndul din fa?a: Sigmund Freud , G. Stanley Hall , Carl Jung . Rndul din spate: Avraam Brill , Ernest Jones , F erenczi Sndor . n Moise ?i monoteismul , Freud reconstruit istoria biblica, ia sa generala. Ideile sale au fost, de asemenea, dezvoltate ii . Atunci cnd Freud a vorbit despre religie ca o iluzie , sta este o structura fantezie, din care un om trebuie sa fie n conformitate cu teor n Viitorul unei iluz el a sus?inut ca acea eliberat n cazul n ca

re el este sa creasca la maturitate. Freud vede ideea de Dumnezeu ca fiind o versiune a tatalui imaginii, ?i credin?a religioasa ca la partea de jos infantil ?i nevrotic . Religie autoritar, Freud credea, este disfunc?ionala ?i ndeparteaza pe om de el nsu?i. Carl Jung Elve?ian psihanalist Carl Jung (1875-1961) a adoptat o postura foarte diferit, u nul care era mai simpatic la religie ?i mai mult n cauza cu o apreciere pozitiva a simbolismului religios . Jung a considerat problema existen?ei lui Dumnezeu sa fie fara raspuns de catre psiholog ?i a adoptat un fel de agnosticism . [8] Jung a postulat, n plus fa?a de personal incon?tient (adoptarea aproximativ conce ptul lui Freud), incon?tientul colectiv , care este depozitul de experien?a uman a ?i care con?ine " arhetipuri "(de exemplu imagini de baza, care sunt universal e n sensul ca acestea se repete, indiferent de cultura). Erup?ie acestor imagini din incon?tient n domeniul con?tiin?ei el a privit ca baza a experien?ei religioa se ?i, adesea, a creativita?ii artistice. Unele dintre scrierile lui Jung au fos t dedicate la elucidarea unora dintre arhetipale simboluri , ?i sa includa activ itatea sa n mitologia comparativa . Jung a avut o viziune foarte larga a ceea ce nseamna sa fii empiric. Sa presupune m, de exemplu, o persoana aude ceva ntruct altcineva apropiat acea persoana nu. n c azul n care o singura persoana experien?ele ceva, pentru Jung este o observa?ie e mpirica. Pentru majoritatea oamenilor de ?tiin?a contemporani, cu toate acestea, nu ar fi considerata o observa?ie empirica. Din aceasta cauza, nu a fost pic de cercetare n psihologia religiei dintr-o perspectiva Jung. Alfred Adler Austriaca psihiatru Alfred Adler (1870-1937), care s-au despar?it cu Freud, a su bliniat rolul de goluri ?i a motiva?iei n Psihologie sau individual. Una dintre i deile cele mai faimoase Adler este ca vom ncerca sa compenseze pentru inferioriti es pe care le percepem n noi n?ine. O lipsa de putere de multe ori sta la baza sen timente de inferioritate. O modalitate prin care religia intra n aceasta imagine este prin credin?a noastra n Dumnezeu, care sunt caracteristice tendin?a noastra de a lupta pentru perfectiune si superioritate. De exemplu, n multe religii Dumne zeu este considerat a fi perfecta ?i omnipotenta, iar oamenii comenzi, de asemen ea, sa fie perfect. Daca ne, de asemenea, atinge perfec?iunea, am devenit una cu Dumnezeu. Prin identificarea cu Dumnezeu n acest fel, vom compensa pentru imperf ec?iunile noastre ?i sentimentele de inferioritate. Ideile noastre despre Dumnezeu sunt indicatori importan?i ai cum putem vedea lum ea. Potrivit Adler, aceste idei s-au schimbat n timp, ca viziunea noastra asupra lumii - ?i locul nostru n ea - sa schimbat. Lua?i n considerare acest exemplu ca A dler ofera: credin?a tradi?ionala ca oamenii au fost plasate n mod deliberat pe p amnt ca ultima crea?ie a lui Dumnezeu este nlocuita cu ideea ca oamenii au evoluat de selec?ie naturala . Acest lucru coincide cu o vedere a lui Dumnezeu nu ca o fiin?a reala, ci ca o reprezentare abstracta a for?elor naturii. n acest fel, pun ctul nostru de vedere a lui Dumnezeu sa schimbat de la unul care a fost concreta ?i specifica la una care este mai generala. Din punct de vedere a lui Adler, ac easta este o percep?ie relativ ineficienta a lui Dumnezeu, pentru ca este att de general, nct nu reu?e?te sa transmita un puternic sentiment de direc?ie ?i scop. Un lucru important pentru Adler este ca Dumnezeu (sau ideea de Dumnezeu) i motive aza pe oameni sa ac?ioneze, ?i ca aceste ac?iuni nu au consecin?e reale pentru n oi n?ine ?i pentru al?ii. Punctul nostru de vedere a lui Dumnezeu este important, deoarece el ntruchipeaza obiectivele noastre ?i conduce interac?iunile noastre s ociale. Comparativ cu stiinta , un alt mi?care sociala, religia este mult mai eficienta,

deoarece i motiveaza pe oameni mai eficient. Potrivit Adler, numai atunci cnd ?ti in?a ncepe sa capteze aceea?i fervoare religioasa, ?i promoveaza bunastarea tutur or segmentelor societa?ii, vor fi cele doua mai egali n ochii oamenilor. Gordon Allport n cartea sa clasica individuala ?i religia sa (1950), Gordon Allport (1897-1967) ilustreaza modul n care oamenii pot folosi religia n moduri diferite. [9] El face o distinc?ie ntre religie ?i religie matur imatur. Sentimentul religios matur est e modul n care Allport a caracterizat persoana a carei abordare a religiei este d inamic, deschis la minte, ?i capabil sa men?ina legaturi ntre incoeren?e. n schimb , religie imatur este auto-servire ?i reprezinta, n general, stereotipurile negat ive pe care oamenii le au despre religie. Mai recent, aceasta distinc?ie a fost n capsulate n termenii "religie intrinseca", referindu-se la o adevarata, sincera d evotat credin?ei , ?i "extrinseci religie", referindu-se la o utilizare mai util itarist de religie ca un mijloc pentru atingerea unui scop, cum ar fi biserica d e participare pentru a ob?ine statutul social . Aceste dimensiuni de religie au fost masurate pe scara orientarea religioasa a lui Allport ?i Ross (1967). O a t reia forma de orientarea religioasa a fost descris de catre Daniel Batson . Acea sta se refera la un tratament de religie ca o cautare pe durata nedeterminata (B atson, Schoenrade & Ventis, 1993). Mai precis, acesta a fost vazut de catre Bats on ca incluznd dorin?a de a vizualiza ndoieli religioase ntr-o maniera pozitiva, ac ceptarea faptului ca orientarea religioasa se poate schimba ?i complexitatea exi sten?iala, convingerea ca convingerile religioase ar trebui sa fie n forma de cri ze personale pe care cineva a experimentat ntr-un singur lui via?a. Batson se ref era la extrinseci, intrinseci ?i cautarea, respectiv, n calitate de Religie-ca-mi jloc, religia-ca-end ?i religie-ca-Quest, ?i masoara aceste constructe pe stocur i de via?a religioasa (Batson, Schoenrade & Ventis, 1993). Erik Erikson H. Erik Erikson (1902-1994) este cel mai bine cunoscut pentru teoria sa de dezvolta re psihologica, care ?i are radacinile n importan?a psihanalitica de identitate n p ersonalitatea. Biografii sai de Gandhi ?i Martin Luther releva opinia lui Erikso n pozitiva a religiei. El a considerat a fi influente religii importante n succes ul dezvoltarii personalita?ii , deoarece acestea sunt principalul mod care sa pr omoveze culturile virtu?ile asociate cu fiecare etapa a vie?ii. Religioase ritua luri facilita aceasta dezvoltare. Teoria lui Erikson nu a beneficiat de studiu e mpiric sistematic, dar aceasta ramne o teorie influent ?i bine privit n studiul ps ihologic al religiei. Erich Fromm Savant american Erich Fromm (1900-1980) a modificat teoria freudiana ?i a produs un cont de mult mai complexa a func?iilor de religie. n cartea sa Psihanaliza si Religie el a raspuns la teoriile lui Freud prin care explica faptul ca o parte din modificare este vizioneaza complexul lui Oedip ca bazat nu att de mult pe sex ualitatea ca pe o "dorin?a mult mai profunda", ?i anume, dorin?a de copilaresc d e a ramne ata?at la protejarea cifre. Religia cea dreapta, n estimarea lui Fromm, poate, n principiu, sa ncurajeze poten?ialul cele mai nalte ale unui individ, dar, n practica, religia tinde sa recidiva n fiin?a nevrotic. [10] Potrivit Fromm, oamenii au nevoie de un cadru stabil de referin?a. Religia pare umple aceasta nevoie. ntr-adevar, oamenii tanjesc dupa raspunsuri la ntrebari pe c are nici o alta sursa de cunoa?tere are un raspuns la, care numai religia poate parea sa raspunda. Cu toate acestea, un sentiment de voin?a libera trebuie sa se acorde pentru ca religia sa apara sanatos. O no?iune autoritara de religie apar e n detrimentul. [11] Rudolf Otto Rudolf Otto (1869-1937) a fost un german protestant teolog ?i erudit al religiei comparative. Mai faimoasa lucrare a lui Otto, ideea de a Sfintei (publicat pent ru prima data n 1917, ca Das Heilige), define?te no?iunea de sfnt ca ceea ce este

numinos. Otto a explicat numinos ca un "non-ra?ionala, non-senzoriala experienta sau sentiment al carui primar ?i imediata obiect este n afara de sine." Acesta e ste un mister (latina: mysterium tremendum) care este att de fascinant (fascinans ) ?i terifiant n acela?i timp; Un mister care provoaca tremuraturi ?i fascina?ie, ncercarea de a explica faptul ca, probabil, inexprimabila ?i supranatural emo?io nala reac?ie de uimire ?i de desen ne-a obi?nuit aparent / sau experien?e religi oase ale harului . Acest sentiment de uimire emotionala apare evidenta la radaci na tuturor experien?elor religioase. Prin aceasta minune emo?ional, ne suspenda mintea noastra ra?ionala pentru non-ra?ionale posibilita?i. Acesta stabile?te, de asemenea, o paradigma pentru studiul religiei, care se con centreaza pe necesitatea de a realiza religioasa ca un non-reductibila, categori a de original, n dreptul sau propriu. Aceasta paradigma a fost sub atac de mult nt re aproximativ 1950 ?i 1990, dar a facut o revenire puternica de atunci. gnditori moderni Allen Bergin Allen Bergin este de remarcat pentru sa din 1980 "Valori Psihoterapie ?i religio s", de hrtie, care este cunoscut ca un punct de reper n acceptarea ?tiin?ifice ca valorile religioase face, n practica, influen?a psihoterapie. [12] [13] El a prim it Contribu?ii Distin?ilor profesionale pentru a atribuirii de cuno?tin?e de la American Psychological Association n 1989 ?i a fost citata ca o provocare "ortodo xia psihologica pentru a sublinia importan?a valorilor ?i al religiei n terapia." [14] Robert Emmons Robert Emmons a oferit o teorie a "nazuin?e spirituale" din 1999 sa carte, Psiho logia preocupari ultime . [15] Cu sprijin din studiile empirice, Emmons a sus?in ut ca stradaniile spirituale favoriza integrarea personalitate, deoarece ele exi sta, la un nivel mai ridicat al personalita?ii. Kenneth Pargament Kenneth Pargament este de remarcat pentru cartea sa de Psihologie Religie ?i Con fruntarea (1997; vezi articolul ), [16] , precum ?i pentru o carte 2007 privind religie ?i psihoterapie, precum ?i un program de cercetare sus?inut pe religioas e coping. El este profesor de psihologie la Universitatea de Stat din Bowling Gr een ( Ohio , Statele Unite ale Americii ), ?i a publicat peste 100 de lucrari pe tema religiei si spiritualitate n psihologie. Pargament a condus proiectarea unu i chestionar numit "RCOPE" pentru a masura strategii religioase de coping. [17] Pargament a distinge ntre trei tipuri de stiluri pentru a face fa?a cu stresul : [18] 1) colaborativa, n care oamenii coopereaza cu Dumnezeu la se ocupa cu evenim ente stresante; 2) amnarea, n care oamenii lasa totul lui Dumnezeu, ?i 3) auto-reg izat, n care oamenii nu se bazeaza pe Dumnezeu ?i sa ncerce sa rezolve problemele n mod exclusiv prin eforturi proprii. El descrie de asemenea, patru pozi?ii impor tante fa?a de religie, care au fost adoptate de catre psihoterapeu?i n munca lor cu clientii, pe care el nume?te religios rejec?ionist, exclusivist, constructivi st, ?i pluraliste pozi?ii. [16] [19] James Hillman James Hillman , la sfr?itul anului cartea sa Re-vizionare Psihologie, inverseaza pozi?ia lui James "a religiei prin care vizioneaza psihologie, cernd n schimb ca v om vizualiza psihologia ca o varietate de experien?e religioase. El conchide: ". Psihologia ca religie presupune imaginarea toate evenimentele psihologice, ca e fecte ale zeilor din suflet [20] " Julian Jaynes Julian Jaynes , n primul rnd, n cartea sa Originea Con?tiin?ei n Defalcarea Mind bic ameral , a propus ca religia (?i cteva alte fenomene psihologice, cum ar fi hipno za si schizofrenie) este o rama?i?a a unui timp relativ recenta n dezvoltarea uma na, nainte de apari?ia a con?tiin?ei. Jaynes emis ipoteza ca comenzile verbale a

ajutat la halucina?ii non-con?tienta omul devreme pentru a ndeplini sarcinile de promovare a supravie?uirii umane. ncepnd cu aproximativ 10.000 .Hr., presiunile sel ective a favorizat comenzile halucina?ii verbale de control social, ?i au ajuns sa fie perceput ca extern, mai degraba dect interne, voce poruncitoare persoana s a ia unele masuri. Acestea au fost, prin urmare, adesea explicata ca provenind d e la zei invizibile, bauturi alcoolice, stramo?i, etc [21] Ipoteze privind rolul religiei Exista trei ipoteze principale privind rolul religiei n lumea moderna. Secularizarea Prima ipoteza, secularizare , sus?ine ca ?tiin?a ?i tehnologia se vor lua locul religiei. [22] Secularizarea sprijina separarea religiei de politica, etica, ?i psihologie. Lund aceasta pozi?ie chiar mai departe, Taylor explica faptul ca secu larizarea neaga transcenden?a, divinitate, ?i ra?ionalitate n credin?ele religioa se. [23] de transformare religioasa Provocari la ipoteza secularizarea a dus la revizuirile semnificative, rezultnd n ipoteza de transformare religioasa. [24] Aceasta perspectiva sus?ine ca tendin?e le generale fa?a de individualism ?i a dezintegrarii sociale vor produce schimba ri n religie, facnd practica religioasa mai individualizate ?i spiritual concentra t. [25] Aceasta la rndul sau, este de a?teptat sa produca care cauta mai mult spi ritual, cu toate ca nu exclusiv la institu?iile religioase. [26] eclectism , car e atrage de la mai multe sisteme religioase / spirituale ?i New Age mi?carile su nt, de asemenea, a prezis duce. [27] [28] Divide culturala Ca raspuns la ipoteza transformarii religioase, Ronald Inglehart pilotat rennoire a ipoteza secularizarii. Balamale argumentul sau pe premisa ca religia se dezvol ta pentru a umple nevoia umana de securitate. Prin urmare, dezvoltarea de securi tate sociala ?i economica n Europa, explica secularizarea sa corespunzatoare din cauza lipsei de nevoia de religie. [29] Cu toate acestea, religia continua n lume a a treia n cazul n care insecuritatea sociala ?i economica fac ravagii. Efectul g eneral este de a?teptat sa fie o disparitate cre?tere culturala. [30] abordari psihometrice pentru religie ncepnd cu anii 1960 psihologii de religie au folosit metodologia de psihometriei p entru a evalua diferitele moduri n care o persoana poate fi religioasa. Un exempl u este Scala orientarea religioasa a Allport ?i Ross , [31] , care masoara cat d e responden?i stau pe religie intrinseca ?i extrinseca a?a cum este descris de c atre Allport. Chestionare mai recente includ stocuri via?a religioasa a Batson, Schoenrade ?i Ventis, [32] ?i-Varsta universal la scara IE de Gorsuch ?i Venable . [33] Fosta evalueaza n cazul n care oamenii stau pe trei forme distincte de orie ntare religioasa - religie ca mijloc de , religia ca scop, ?i religia ca Quest. Din urma evalueaza suport spiritual ?i deschidere spirituala. orientari religioase ?i dimensiuni religioase Unele chestionare, cum ar fi Scala orientarea religioasa , se refera la orientar i religioase diferite, cum ar fi religiozitate intrinseca ?i extrinseca, referin du-se la motiva?ii diferite pentru supunere religioasa. O abordare destul de dif erita, luate, de exemplu, prin Glock ?i Stark (1965), a fost pentru a lista dife ritele dimensiuni ale religiei, mai degraba dect orientari religioase diferite, c are se refera la modul n care o persoana poate forme diferite vadite de a fi reli gios. (Mai multe despre activitatea lui Stark pot fi gasite n articolul privind S ociologia religiei ). Glock ?i tipologia faimoasa lui Stark descris cinci dimens iuni ale religiei - doctrinare, intelectuale, etico-consecin?a, rituale, ?i expe rientiale. n mai trziu lucra ace?ti autori subdivizate dimensiunea ritualul n devo? ionala ?i ritual publice, precum ?i, de asemenea, clarificat faptul ca distinc?i a lor de religie de-a lungul mai multor dimensiuni nu a fost identic cu orientar

i religioase distinctive. De?i unele psihologi de religie au considerat ca este util sa adopte o abordare multidimensionala a religiei n scopul de proiectare sca ra psihometrice, a existat, dupa cum Wulff (1997) explica, controverse considera bile cu privire la posibilitatea religia ar trebui sa fie ntr-adevar considerata ca multidimensionala. chestionare pentru a evalua experien?a religioasa Ceea ce noi numim experien?e religioase pot diferi foarte mult. Unele rapoarte e xista de ce se intampla supranaturale, care ar fi dificil de explicat din punct de vedere ra?ional, de vedere ?tiin?ific. Pe de alta parte, exista, de asemenea, un fel de marturii, care pur ?i simplu par a transmite un sentiment de pace sau de unitate - ceva care cele mai multe dintre noi, religios sau nu, se pot refer i, eventual, la. n experien?ele religioase clasificare este, probabil, de ajutor sa se uite la ele ca explicabil prin una din cele doua teorii: tezei obiectivist sau teza subiectiviste. Un obiectivista ar argumenta ca experien?a religioasa este o dovada a existen?ei lui Dumnezeu. Cu toate acestea, al?ii au criticat fiabilitatea experien?e relig ioase. Filosoful Hobbes englez Thomas ntrebat cum a fost posibil sa-i spune?i dif eren?a dintre a vorbi cu Dumnezeu ntr-un vis, ?i viseaza sa vorbesc cu Dumnezeu. [34] Vedere subiectivist sus?ine ca nu este necesar sa ne gndim la experien?ele religi oase ca mijloc de proba pentru existen?a unei fiin?e reale pe care o numim Dumne zeu. Din acest punct de vedere, cel mai important lucru este experien?a n sine ?i efectul pe care l are asupra individului. [35] abordari de dezvoltare a religiei Articole principale: James W. Fowler ?i de etapele de dezvoltare credin?ei ncercarile au fost facute pentru a aplica modele de teatru, cum ar fi cea de Jean Piaget ?i Kohlberg Lawrence , la modul n care copiii dezvolta idei despre Dumnez eu ?i despre religie n general. De departe modelul de stadiul cel mai bine-cunoscut de dezvoltare spirituala sau religioasa este cea a lui James W. Fowler , un psiholog de ??dezvoltare de la ? coala de Teologie Candler , n etapele sale de credin?a. [36] El urmeaza Piaget ?i Kohlberg ?i a propus o pus n scena de dezvoltare [ dezambiguizare necesare ] de credin?a (sau dezvoltarea spirituala) n ntreaga durata de via?a n ceea ce prive?te o orientare globala, ?i este preocupat de corelarea cu individului de a universa la. The book-length study contains a framework and ideas considered by many [ who? ] to be insightful and which have generated a good deal of response from those in terested in religion [ who? ] , so it appears to have at least a reasonable degr ee of face validity . James Fowler proposes six stages of faith development as f ollows: 1. Intuitive-projective 2. Symbolic Literal 3. Synthetic Conventional 4. Individuating 5. Paradoxical (conjunctive) 6. Universalising. Although there is evidence that children up to the age of twelve years do tend to be in the first two of these stages [ citation needed ] , there is evidence that adults over th e age of sixty-one do show considerable variation in displays of qualities of St ages 3 and beyond [ citation needed ] . Fowler's model has generated some empiri cal studies, and fuller descriptions of this research (and of these six stages) can be found in Wulff (1991). However, this model has been attacked from a stand point of scientific research due to methodological weaknesses. Of Fowler's six s tages, only the first two found empirical support [ citation needed ] , and thes e were heavily based upon Piaget's stages of cognitive development . The tables and graphs in the book were presented in such a way that the last four stages ap peared to be validated, but the requirements of statistical verification of the stages did not come close to having been met. The study was not published in a j

ournal, so was not peer-reviewed, and never drew much attention from psychologis ts. Other critics [ who? ] of Fowler have questioned whether his ordering of the stages really reflects his own commitment to a rather liberal Christian Protest ant outlook, as if to say that people who adopt a similar viewpoint to Fowler ar e at higher stages of faith development. Nevertheless, the concepts Fowler intro duced seemed to hit home with those in the circles of academic religion [ who? ] , and have been an important starting point for various theories and subsequent studies [ citation needed ] . Religion and prayer Prayer is fairly prevalent in the United States. About 75% of the United States reports praying at least once a week. [ 37 ] However, the practice of prayer is more prevalent and practiced more consistently among Americans who perform other religious practices. [ 38 ] There are four primary types of prayer in the West. Poloma and Pendleton, [ 39 ] [ 40 ] utilized factor analysis to delineate these four types of prayer: meditative (more spiritual, silent thinking), ritualistic (reciting), petitionary (making requests to God), and colloquial (general conve rsing with God). Further scientific study of prayer using factor analysis has re vealed three dimensions of prayer. [ 41 ] Ladd and Spilka's first factor was awa reness of self, inward reaching. Their second and third factors were upward reac hing (toward God) and outward reaching (toward others). This study appears to su pport the contemporary model of prayer as connection (whether to the self, highe r being, or others). Prayer appears to have health implications. Empirical studies suggest that mindf ully reading and reciting the Psalms (from scripture) can help a person calm dow n and focus. [ 42 ] [ 43 ] Prayer is also positively correlated with happiness a nd religious satisfaction (Poloma & Pendleton, 1989, 1991). Overall, slight heal th benefits have been found fairly consistently across studies. [ 44 ] Three mai n pathways to explain this trend have been offered: placebo effect, focus and at titude adjustment, and activation of healing processes. [ 45 ] (Whether the acti vation of healing processes explanation is supernatural or biological, or even b oth, is beyond the scope of this study and this article.) Religion and ritual Another significant form of religious practice is ritual. [ 46 ] Religious ritua ls encompass a wide array of practices, but can be defined as the performance of similar actions and vocal expressions based on prescribed tradition and cultura l norms. [ 47 ] Examples include the Jewish Bar Mitzvah, Christian Holy Eucharis t, Hindu Puja, and Muslim Salat and Hajj . Scheff suggests that ritual provides catharsis , emotional purging, through dist ancing. [ 48 ] This emotional distancing enables an individual to experience fee lings with an amount of separation, and thus less intensity. However, the concep tion of religious ritual as an interactive process has since matured and become more scientifically established. From this view, ritual offers a means to cathar sis through behaviors that foster connection with others, allowing for emotional expression. [ 49 ] This focus on connection contrasts to the separation that se ems to underlie Scheff's view. Additional research suggests the social component of ritual. For instance, findi ngs suggest that ritual performance indicates group commitment and prevents the uncommitted from gaining membership benefits. [ 50 ] Ritual may aid in emphasizi ng moral values that serve as group norms and regulate societies. [ 51 ] It may also strengthen commitment to moral convictions and likelihood of upholding thes e social expectations. [ 52 ] Thus, performance of rituals may foster social gro up stability. Religion and health Main article: Impacts of religion on health

See also: Religion and happiness and Religiosity and intelligence There is considerable literature on the relationship between religion and health . Psychologists consider that there are various ways in which religion may benef it both physical and mental health, including encouraging healthy lifestyles, pr oviding social support networks and encouraging an optimistic outlook on life; p rayer and meditation may also help to benefit physiological functioning. [ 53 ] The journal "American Psychologist" published important papers on this topic in 2003. [ 54 ] Haber, Jacob and Spangler have considered how different dimensions of religiosity may relate to health benefits in different ways. [ 55 ] Religion and physical health Religion appears to positively correlate with physical health. [ 56 ] For instan ce, mortality rates are lower among people who frequently attend religious event s and consider themselves both religious and spiritual. [ 57 ] One possibility i s that religion provides physical health benefits indirectly. Church attendees p resent with lower rates of alcohol consumption and improvement in mood, which is associated with better physical health. [ 58 ] Kenneth Pargament is a major con tributor to the theory of how individuals may use religion as a resource in copi ng with stress , His work seems to show the influence of attribution theory . Ad ditional evidence suggests that this relationship between religion and physical health may be causal. [ 59 ] Religion may reduce likelihood of certain diseases. Studies suggest that it guards against cardiovascular disease by reducing blood pressure, and also improves immune system functioning. [ 60 ] Religion and mental health Religion is certainly not a guarantee for mental health. Evidence suggests that it can be a pathway to both mental health and mental disorder. For example, reli giosity is positively associated with mental disorders that involve an excessive amount of self-control and negatively associated with mental disorders that inv olve a lack of self-control. [ 61 ] Other studies have found indications of ment al health among both the religious and the secular. For instance, Vilchinsky & K ravetz found negative correlations with psychological distress among religious a nd secular subgroups of Jewish students. [ 62 ] Yet, overall, religion is positively linked with mental health. This might be du e to the guiding framework or social support that it offers to individuals. [ 63 ] By these routes, religion has the potential to offer security and significanc e in life, as well as valuable human relationships, to foster mental health. Rel igion also provides coping skills to deal with stressors, or demands perceived a s straining. Pargament's three primary styles of religious coping are 1) self-di recting, characterized by self-reliance and acknowledgement of God, 2) deferring , in which a person passively attributes responsibility to God, and 3) collabora tive, which involves an active partnership between the individual and God and is most commonly associated with positive adjustment. [ 64 ] [ 65 ] This model of religious coping has been criticized for its over-simplicity and failure to take into account other factors, such as level of religiosity, specific religion, an d type of stressor. [ 66 ] Evolutionary psychology of religion Main article: Evolutionary psychology of religion Evolutionary psychology is based on the hypothesis that, just like hearts, lungs , livers, kidneys, and immune systems, cognition has functional structure that h as a genetic basis, and therefore evolved by natural selection . Like other orga ns and tissues, this functional structure should be universally shared amongst h umans and should solve important problems of survival and reproduction. Evolutio nary psychologists seek to understand cognitive processes by understanding the s urvival and reproductive functions they might serve.

Pascal Boyer este una dintre figurile de frunte n psihologia cognitiva de religie , un nou domeniu de cercetare, care este mai pu?in de cincisprezece ani, care re prezinta procesele psihologice care stau la baza gndirii ?i practicii religioase. n cartea sa Religie n?elesul tuturor, Boyer arata ca nu exista nici o explica?ie simpla pentru religioasa constiinta . Boyer este n principal preocupat cu a expli ca diferite procese psihologice implicate n achizi?ionarea ?i transmiterea de ide i cu privire la zei. Boyer se bazeaza pe ideile cognitive antropologi Dan Sperbe r ?i Atran Scott , care a sus?inut n primul rnd ca cunoa?terea religioasa reprezin ta un produs de adaptari diferite evolutive, inclusiv psihologia populara, ?i nca lcari ale ncrederii motivante innascuta despre modul n care lumea este construit ( de exemplu, fiin?e cere?ti, cu gnduri ?i emo?ii), care fac cogni?iilor religioase izbitoare ?i memorabil. Persoanele religioase dobndi idei religioase ?i practici prin expunerea sociala. Copil al unui Zen budist nu va deveni un evanghelic cre?tin sau un Zulu razboini c fara experien?a culturala relevanta. n timp ce simpla expunere nu provoaca o an umita perspectiva religioasa (o persoana poate sa fi fost ridicata o romano-cato lic , dar lasa biserica), cu toate acestea, o parte din expunerea pare necesar aceasta persoana nu va inventa romano-catolicismul din aer sub?ire. Boyer spune ?tiin?elor cognitive ne poate ajuta sa n?elegem mecanismele psihologice care de cont pentru aceste corela?ii evidente ?i astfel ne permite sa intelegem mai bine natura credin?a ?i practica religioasa. n masura n care mecanismele de control de achizi?ii ?i de transmisie de concepte religioase umane se bazeaza pe creier , mecanismele sunt deschise pentru a analiza computa?ionala. Toate gnd este structu rat de calcul, inclusiv gndirea religioasa. Deci probabil, abordarile de calcul s e poate pune in lumina natura ?i domeniul de aplicare al cogni?iei religioase. Boyer se muta n afara curen?ii de lider n masa psihologia cognitiva ?i sugereaza c a putem folosi biologia evolutionista pentru a se descurca arhitectura relevante mentala. Creierele noastre sunt, dupa toate obiectele, biologice, ?i cel mai bu n naturalist cont de dezvoltarea lor n natura este a lui Darwin teoria evolu?iei . Pentru a masura n care arhitectura mentala prezinta procese complicate ?i struc turi, este plauzibil sa credem ca acest lucru este rezultatul unor procese evolu tive de lucru pe perioade mari de timp. Ca toate sistemele biologice, mintea est e optimizat pentru a promova supravie?uirea ?i reproducerea n mediul evolutiv. Pe acest punct de vedere toate func?iile cognitive specializate servi n linii mari acele reproducere capete. Pentru Steven Pinker tendinta universala spre credin?a religioasa este un puzzle pur ?tiin?ific. El crede ca adaptationist explica?ii pentru religie nu ndeplines c criteriile de adaptare. O explica?ie alternativa este aceea ca psihologia reli gioasa este un produs de multe par?i ale min?ii, care a evoluat n alte scopuri. Psihologul american James H. Leuba (1868-1946), ntr-un studiu psihologic de reli gie, reprezinta o experien?a mistica psihologic ?i fiziologic, aratnd spre analog ii cu anumite experien?e induse de droguri. Leuba sus?inut for?at pentru un trat ament naturalist de religie, pe care el a considerat a fi necesar n cazul n care p sihologia religioasa ar fi privit ?tiin?ific. Samanii din toata lumea ?i n diferi te culturi au folosit n mod tradi?ional de droguri, n special psihedelice, pentru experien?ele lor religioase. n aceste comunita?i de absorb?ie a medicamentelor du ce la vise (viziuni), prin denaturarea senzoriale. William James a fost, de asemenea, interesat n experien?e mistice dintr-o perspec tiva induse de droguri, conducndu-l sa faca unele experimente cu protoxid de azot ?i chiar peyote. El concluzioneaza ca, n timp ce revela?iile mistice de?in adeva rat, ele sunt adevarate doar pentru mistic, pentru al?ii ele sunt cu siguran?a i deile sa fie considerate, dar nu de?in niciun cerere de la adevar fara experien? a personala a acestora. induse de droguri experien?e religioase

A se vedea articolul principal entheogen privind utilizarea de substan?e psi hoactive ntr-un religioasa sau ?amanica context. Cele medicamente utilizate de catre comunita?ile religioase pentru lor ene efecte au fost adoptate pentru func?iile de explicite ?i implicite e ?i scopuri. De droguri au fost ?i sunt raportate pentru a mbunata?i religioasa prin viziuni ?i o denaturare a percep?iei senzoriale (ca n stare de somn). halucinog religioas experien?a visele ntr-o

Canabis , care creste peste tot n lume, cu excep?ia n zonele cu clima foarte r ece, este utilizat n practicile religioase din India ?i Africa comunita?ile Anumite ciuperci psihedelice sunt folosite de catre indienii din America Lat ina , n special n stare de Oaxaca din sudul Mexicului [ necesita citare ] specii d e ?ef este Psilocybe Mexicana , dintre care principiile active sunt psilocina si sa derivat psilocibina , n compozi?ia lor chimica ?i activitatea nu spre deosebi re de LSD (D-lisergic dietilamida acidului), acesta din urma este sintetizat de alcaloizi (n principal ergotamina ?i ergonovina), care sunt componente ale cornul ui de , o cre?tere prezen?i n ierburi afectate de boala, de asemenea, numit de er got. Amanita muscaria (zbor agaric) este un alt ciuperci halucinogene avnd propri eta?i care nu a fost bine studiat. Fly agaric este u?or toxice la doze mari ?i s e spune ca pentru a avea, n plus fa?a de proprieta?ile sale halucinogene, capacit atea de a cre?te forta si rezistenta. [ necesita citare ] Se spune, de asemenea, sa fie un somnifer. Fly agaric poate fi extrem de important, deoarece poate sa fi fost sursa naturala de ritual soma bautura vechi hindu?i ?i comparabile haoma utilizate de zoroastrienilor . Cu toate acestea cei mai multi cercetatori punct ul spre Ephedra ca ingredient principal al Soma. [67] [68] Henry Falk a declarat ca "nu este nevoie de a cauta o instala?ie, alta dect Ephedra, planta cea folosi ta la aceasta zi de Parsis." [ 69] Ephedra este att un stimulent ?i un termogenic ; efectele sale biologice sunt datorate efedrina ?i pseudoefedrina con?inutul. [70] Ace?ti compu?i stimuleaza creierul ?i, de asemenea, metabolismul organismul ui. Peyote folosit de unele comunita?i indiene din Mexic. Principiul activ al pe yote ?ef este un alcaloid numit mescalina . Ca psilocina si psilocibina, mescali na este renumit pentru a produce viziuni ?i a altor dovezi de natura mistica. n c iuda preten?iilor de misionari ?i unele agen?ii guvernamentale care peyote - de la Nahuatl cuvntul peyotl ("Mesagerul divin") - este un drog degenerative ?i peri culoase, nu pare sa existe nici o dovada n acest sens ntre membrii Bisericii nativ american, un nord-american cultul indian care foloseste peyote n sau ceremonia r eligioasa ?ef. Peyote, la fel ca majoritatea alte medicamente halucinogene, nu e ste considerat a fi captivant ?i, departe de a fi o influen?a distructiva, este renumit prin culti?ti ?i unii observatori sa promoveze moralitatea ?i comportame ntul etic, printre indieni, care-l folosesc ritual. Ayahuasca , caapi, sau yaj, este produs din scoarta tulpinii de vi?a de vie B anisteriopsis caapi ?i B. inebrians. Indieni care-l folosesc sus?in ca virtu?ile sale includ puteri de vindecare ?i de puterea de a induce clarviziunea, printre altele. Aceasta bautura a fost certificat de catre anchetatori pentru a produce efecte remarcabile, care implica de multe ori senza?ia de zbor. Efectele sunt c onsiderate a fi atribuite ac?iunii de harmine, o foarte stabil indol , care este principiul activ din planta. n timp ce indienii se atribuie proprieta?ile ayahua sca bautura la B. caapi, acest lucru nu este viziune comuna ?tiin?ifica, cele pr ezente n IMAO B. caapi permite, n schimb, componente extrem de psihedelice din pla nte se adauga alte dozator, vizibil plante care con?in DMT, care urmeaza sa fie activat ?i sa produca o experien?a intensa. Kava bautura, preparat din radacinile Piper methysticum , o specie de piper, ?i aparent mai mult de un hipnotic-narcotice decat un halucinogen, este folosit att de vedere social ?i ritualic, n Pacificul de Sud , n special n Polinezia . Iboga , un stimulent ?i halucinogen derivat din scoarta de radacina Africane arbust Tabernanthe iboga este utilizat n cadrul Bwiti religie n Africa Centrala . Substan?a activa din T. iboga este ibogaina , un medicament care a fost studiat

pentru utilizarea sa in tratarea dependentei. Coca , sursa de cocaina, a avut att ritual ?i sociala utilizarea n principal n Peru. Datura , o specie din care este jimsonweed , este folosit de catre popoarele native din America de Nord ?i de Sud, principiul activ, cu toate acestea, este foarte toxic ?i periculos. O bautura preparata din arbustul * Mimosa hostilis , care se spune ca pentru a produce viziuni glorioase n razboinici nainte de lupta, este utilizat ritual n ceremonia de ajuca de Jurema cultului din estul Braziliei. Salvia divinorum , un membru al salvie familie de plante, este un halucinoge n folosit de Mazatec ?amani pentru "calatorii spirituale" n timpul de vindecare. Religie ?i medita?ie Mare varietate de medita?ie tehnici parts scopul comun de a distrage aten?ia de la trecerea obi?nuite moduri sau uzuale de gndire ?i de percep?ie , n scopul de a permite confrunta ntr-un mod diferit. Multe tradi?ii religioase ?i spirituale car e folosesc meditatia afirma ca lumea cele mai multe dintre noi stiu este o iluzi e. Aceasta iluzie este declarat a fi creat prin modul nostru obi?nuit de separar e, clasificare ?i de etichetare experien?ele noastre perceptuale. Medita?ia este empirica, n sensul ca implica o experien?a directa. Cu toate acestea, este, de a semenea, subiectiv n aceasta stare meditativa, poate fi direct cunoscut numai de experiencer, ?i poate fi dificil sau imposibil de descris pe deplin n cuvinte. Me dita?ia poate induce o stare alterata de constiinta caracterizata de o pierdere de con?tientizare a straine stimuli , un varf aten?ie la obiectul medita?iei la excluderea tuturor alte gnduri, sentimente ?i de fericire. [71] Tragedia Avnd n vedere animozitatea istorica ntre ?tiin?a ?i religie (Haque, 2001), controve rsa din jurul studiul ?tiin?ific al religiei este de a?teptat. Multi psihologi r esping religia. De exemplu, Sigmund Freud vazut religia ca o iluzie, un semn de nevroza psihologic. n plus, centrele de Eric Fromm lui psihologiei umaniste asupr a omului ?i respinge religia autoritar. [72] Cu toate acestea, oamenii de ?tiin? a religioase ?i psihologi care promoveaza studiul religiei au contestat aceste p uncte de vedere. Paul Vitz criticate lui Fromm auto-centrata abordare a psiholog iei ?i etichetate psihologia umanist ca o religie, neacceptat de cercetare ?tiin ?ifica. [73] Reber a afirmat ca excluderea studiul religiei limiteaza numai o n?e legere psihologia a comportamentului uman. [74] Al?ii sus?in ca un studiu psihol ogic al personalita?ii umane necesita, cel pu?in, o confirmare a religiei impact are asupra multi oameni. [75] Alte opinii Un document de 2012 a sugerat ca condi?iile psihiatrice asociate cu simptome psi hotice spectrului pot fi posibile explica?ii pentru experien?e revelatoare ?i ac tivita?i bazate, cum ar fi cele de la Avraam, Moise, Isus ?i Saint Paul. [76] Religie ?i psihoterapie Diferite forme de psihoterapii n mod explicit religioase care men?in cadru tradi? ional psihologice au devenit recent mai raspandit. Convingerile religioase ale c lientilor sunt din ce n ce luate n considerare n psihoterapie cu scopul de a mbunata ?i serviciul ?i a eficacita?ii tratamentului. [77] O evolu?ie a rezultat a fost psihoterapie teist. Conceptual, este alcatuita din principii teologice, o vedere teista a personalita?ii, ?i o vedere teist de psihoterapie. [78] Ca urmare a un ei strategii explicite minimizarea, terapeu?ii ncearca sa reduca la minimum confl ict prin recunoa?terea opiniile lor religioase fiind n acela?i timp sa respecte o piniile clien?ilor religioase. [79 ] Aceasta deschide poten?ialul pentru terapeu ?i de a utiliza n mod direct practicile religioase ?i principiile n terapie, cum a r fi rugaciunea, iertare, ?i har. psihologia pastorala O aplica?ie de psihologia religiei este n psihologie pastorala, utilizarea rezult

atelor psihologice pentru a mbunata?i ngrijirea pastorala oferite de pastori ?i al te clerici , mai ales n modul n care acestea sus?in membrii obi?nui?i ai lor congr ega?ii . Psihologia pastorala este, de asemenea, preocupat de mbunata?irea practi cii de capelani din asisten?ei medicale ?i n militar . O preocupare majora a psih ologiei pastorale este de a mbunata?i practica de consiliere pastorala . Psiholog ia pastorala este un subiect de interes pentru reviste de specialitate, cum ar f i psihologia pastorala , Revista de Psihologie ?i cre?tinism , precum ?i Revista de Psihologie ?i Teologie . n 1984, Thomas Oden a criticat sever la mijlocul sec olului 20 pastora?ia ?i psihologia pastorala, care se ghideaza dupa cum avnd n tot alitate abandonat sursele sale clasice / tradi?ionale, ?i dupa ce a devenit domi nata de influen?e psihologice moderne de la Freud , Rogers , ?i al?ii. [80] Mai recent, altii au descris psihologia pastorala ca un cmp care trece printr-o tensi une ntre psihologie ?i teologie. [81] Teoria ata?amentului a nceput cu evolutiv psihologul John Bowlby n 1969. Teoria a ta?amentului a fost ini?ial ntemeiata n observa?ia ca fiin?ele umane par a fi nasc ut cu un sistem de psihobiologic innascuta (sistemul de fixare comportamental), care i motiveaza sa caute apropierea de alte persoane semnificative (figuri de at a?ament). [1] Aceasta teorie revolu?ionara a gasit aplicare n subiecte, cum ar fi prietenii, relatii romantice, care se confrunta cu stresul, singuratatea ?i dur erea. [2] Bowlby descris un sistem de ata?are a evoluat ca un sistem comportamental n oamen i ?i alte primate, care a fost proiectat prin selec?ie naturala de a men?ine apr opierea dintre oameni ?i cifrele lor de ata?ament. El a postulat ca sistemul de fixare este n conformitate cu teoria sistemelor de control, un sistem de gol-core ctate, sau homeostatice. Sistemul monitorizeaza apropierea de ngrijitorul primar, prieteni, [3] animale de companie, [4] partenerii romantice ?i o compara cu niv elul dorit de proximitate. Daca cifra de ata?ament este considerat ca indisponib il sau nu destul de aproape, comportamente de ata?ament sunt activate ?i dezacti vate atunci cnd ata?amentul figura devine suficient. [2] Pe "flip" de ata?ament este sistemul de explorare. Cnd sistemul este activat de e xplorare, sistemul de fixare este dezactivat. n timp ce sistemul de fixare pastre aza ngrijitorul primar, partener adult romantic, animale de companie sau de priet eni, n imediata apropiere, sistemul permite explorarea pentru dobandirea si pract icarea de noi competen?e n timp ce explorarea mediului. [1] Aceste doua func?ii s unt esen?iale n definirea ?i diferen?ierea rela?iile de ata?ament din alte tipuri de rela?ii interpersonale . Persoane fizice, fie a minimiza Insecurely ata?ate defensiv comportamente care doresc apropierea de a maximiza sau comportamente pe ntru a deveni mai aproape de figura de ata?ament. [1] Aceste doua comportamente pot fi conceptualizate ca ata?ament evitant (masura n care o persoana incredere i n figura de ata?ament ?i se straduie?te sa men?ina independen?a comportamentale ?i emo?ionale la distan?a ) ?i anxietate ata?ament (gradul n care o persoana se t eme ca o cifra de ata?ament nu vor fi disponibile n parte, deoarece persoana nera bdare ata?at ndoie?te lui sau a ei proprie lovability ?i valoare). [1] lui Dumnezeu ca o figura de ata?ament Psihanaliza are o lunga istorie de conceptualizare credin?a religioasa n ceea ce prive?te rela?ia dintre sine ?i al?ii. [2] percep?ia Un credincios religioasa ca au o rela?ie cu o zeitate sau Dumnezeu lasa deschisa ntrebarea daca o astfel de rela?ie este o rela?ie de ata?ament. Este u?or sa atraga analogii ntre credin?e d espre Dumnezeu ?i modelele mentale ale cifrelor de ata?ament, dar este o distinc ?ie dificil sa se faca ca Dumnezeu "ntr-adevar" poate fi o figura de ata?ament. [ 2] n plus, cercetarile au aratat ca echipamentele pentru adul?i ?i de ata?ament p entru Dumnezeu sunt fenomen fundamental distincte, de exemplu, Simon si Low (200 3). [5] Kirkpatrick sugereaza ca pentru mul?i oameni din multe religii, sistemul de fixare este fundamental implicat n gndirea lor, credin?ele, ?i ra?ionamentul d espre Dumnezeu ?i rela?ia lor cu Dumnezeu . Conform acestei teorii cunostintele noastre despre modul n care procesele de ata?ament lucreze n rela?ii non-religioas

e ar trebui sa se dovedeasca utila n n?elegerea modului n care oamenii interac?ione aza vedea pe Dumnezeu ?i cu Dumnezeu. [2] cautata si mentinerea apropierea de Dumnezeu O func?ie biologica a sistemului de ata?ament, n func?ie de Bowlby, [6] este de a men?ine proximitatea ntre o persoana ?i o figura de ata?ament. Religii ofera mai multe moduri pe care credincio?ii pot men?ine apropierea de Dumnezeu. Cele mai multe tradi?ii teiste descrie pe Dumnezeu ca fiind omniprezent, care este, este toate locurile, la toate ori, ?i n timp ce acesta este un aspect cheie al religie i, care creeaza apropierea de Dumnezeu, ea nu este singura cale. Practic, toate religiile au un loc sau cladire n care credincio?ii vin sa se nchine ?i sa fie mai aproape de divinitate sau Dumnezeu. n cadrul acestor laca?uri de cult, precum ?i n afara ei, exista o serie de idoli ?i simboluri,., Cum ar fi opere de arta, bij uterii, precum ?i imagini de cruci care servesc pentru a aminti credincio?ilor d e apropiere a lui Dumnezeu [7] Granqvist ?i Kirkpatrick [7] sugereaza ca rugaciu nea este modul cel mai important pe care credincio?ii men?in apropierea de Dumne zeu. lui Dumnezeu ca refugiu de siguran?a O alta func?ie a sistemului de ata?ament, n func?ie de Bowlby, [6] este figura de ata?ament care serve?te ca un refugiu de siguran?a n vremuri de pericol sau amen in?are. Bowlby [6] descris, de asemenea, trei situa?ii care activeaza comportame ntele de ata?ament: (1) evenimente infricosatoare sau alarmante de mediu; (2) bo ala, accident sau oboseala; ?i (3) de separare sau de amenin?are de separare de figura de ata?ament. [7] lui Dumnezeu ca baza sigura O "baza sigura" ofera securitate pentru explorare n mediul cuiva. [7] Prin cele m ai multe defini?ii Dumnezeu este omniprezent, omnipotent, omniscient ?i. Bowlby [6] a descris o baza sigura ?i efectele sale psihologice ca aceasta, "Cnd o perso ana este ncrezatoare ca o cifra de ata?ament va fi disponibil la el ori de cte ori el dore?te, acea persoana va fi mult mai pu?in predispuse la fie frica intensa sau cronica dect va un individ care, din orice motiv nu are nici o astfel de ncred ere. "Este usor sa vezi cum Dumnezeu ar fi cea mai sigura de baze sigure. [7] n religios Scriptura Dumnezeu este adesea descris ca de partea cuiva, piatra cuiv a ?i de cetate, puterea cuiva, ?i termeni care reflecta multe alte o rela?ie de ata?ament . Cercetarile facute de Myers (1992), dupa cum a men?ionat ?i Granqvis t Kirkpatrick, [7] cu privire la rezultatele psihologice asociate cu "ata?amentu l fa?a de Dumnezeu" (cum ar fi credin?a religioasa oferind credincio?ilor un sen timent de optimism ?i speran?a pentru viitor) sugereaza ca cel pu?in unele forme de religiozitate sunt asociate cu un fel de ncrezator, sigur de sine abordare a vie?ii pe care o baza sigura este gandit pentru a oferi. Raspunsurile la separare ?i pierdere Ainsworth (1985), dupa cum a men?ionat ?i Granqvist Kirkpatrick, [7] prezinta cr iteriile pe baza patrulea ?i al cincilea definitorii ale ata?amentului ca raspun suri se refera la separarea de, sau pierderea de, cifra de ata?ament n sine: amen in?area de separare provoaca anxietate, n anexat persoana, precum ?i pierderea de ata?ament cifra provoaca durere. Din cauza omniprezen?ei perceputa lui Dumnezeu , este dificil de a determina daca Dumnezeu ndepline?te aceste criterii. Un credi ncios nu pierde o rela?ie cu Dumnezeu ca el sau ea pierde o rela?ie umana. Exist a cazuri n via?a religioasa atunci cnd credincio?ii nu sunt n masura de a experimen ta pe Dumnezeu a?a cum au facut la un moment dat in viata lor. Este important sa re?ine?i ca, n cele mai multe sisteme de credinta crestina, separarea de Dumneze u este esen?a iadului. [7] Perceperea lui Dumnezeu ca mai puternic ?i mai n?elept Bowlby [6] se descrie o "rela?ie de ata?ament" ca o mai slaba, mai pu?in compete nta persoana avnd o alta persoana pe care el sau ea percepe ca mai puternica ?i m

ai n?elept, dar acest lucru este acum cunoscut a fi gresit, ca cercetarea a ident ificat faptul ca echipamentele pentru adul?i includ prietenie, relatii romantice ?i chiar de casa [8] , n care partenerul reciproc, fie ea umana sau non-umana, n u este n mod necesar perceputa ca mai puternic sau mai n?elept. diferen?ele individuale Diferen?ele individuale n domeniul securita?ii ata?amentului afecteaza de multe o ri de ie?ire a sistemului de ata?ament n rela?iile umane. n acela?i mod, ei de mul te ori sa modifice efectele proceselor de racordare, n contextul rela?iilor credi ncio?ilor percepute cu Dumnezeu. [1] Doua ipoteze generale au fost sugerate ?i s unt privite ca descriind doua cai distincte de dezvoltare n religie-ipoteza de co mpensare ?i Ipoteza coresponden?a. [7] cale de compensare Calea de compensare se refera la reglementarea de primejdie n urma experien?elor cu ingrijitorii insensibili. Aceasta situa?ie descrie un raspuns negativ la ntreb area daca o cifra de ata?ament este suficient de aproape, atent, receptiv, ?i ap robarea. [1] n conformitate cu teoria ata?amentului aceasta situa?ie activeaza co mportamente de ata?ament pentru a restabili un grad adecvat de proximitate, dar sub anumite condi?ii individual poate anticipa ca eforturile lor sunt pu?in prob abil sa fie de succes. Bowlby [6] descris ceea ce este probabil sa se ntmple n cazu l n care un astfel de caz se produce, "Ori de cte ori obiectul natural al comporta mentului de ata?ament nu este disponibila, comportamentul poate deveni ndreptata spre un obiect inlocuitor. Chiar daca este neinsufletit, un astfel de obiect apa re frecvent capabil de a umple rolul de important, de?i filiala, ata?ament "figu ra". Ca figura de ata?ament principal, substitut nensufle?ite este solicitata mai ales atunci cnd un copil este obosit, bolnav sau ntristat "(pag. 313). Granqvist ?i al?ii [1] sugereaza ca oamenii ar trebui sa fie, de asemenea, posib ilitatea de a se ntoarca la Dumnezeu ca un substitut ata?ament-ca figura n astfel de condi?ii. Focalizare cale de compensare este pe gradul n care traie?te, cu ing rijitorii insensibile ?i / sau nesiguran?e de ata?ament sunt asociate cu utiliza rea de Dumnezeu ?i de religie pentru a reglementa ata?ament legate de primejdie. Studii asupra ata?amentului ?i religia au fost ambigue, cu nici un rezultat clar . Potrivit lui Hall, Fukujima ?i Delaney, dupa o revizuire independenta a litera turii: "La suprafata, se pare ca literatura empirica la data prezinta o imagine destul de inconsistente." [9] Aceea?i autori n 2010 a constatat ca modelul de com pensare nu a fost sus?inuta , precum ?i persoanele fizice precare ridicate n inse nsibilitate parinte?ti nu au fost mai religios. [9] Hagekull ?i Granqvist n 2001 a constatat ca ata?amentul copilarie nesigur pentru o mama au fost puternic lega te de exploata?ie credin?e pozitive despre astrologie, ocultism, parapscyhology ?i OZN-uri ntr-un e?antion suedeza. [10] Din moment ce aceste convingeri New Age, cum ar fi astrologia parapsihologie sau nu au legatura cu un Dumnezeu personal, aceste rezultate argumenteaza mpotriva modelului pe care indivizii sa adopte con cepte nesigure care implica un Dumnezeu personal iubitor pentru a compensa pentr u relatii copilarie inadecvate. Granqvist ?i Kirkpatrick [11] a constatat ca persoanele care au avut de conversi i bru?te de religie nu numai outscored non-converte?te n insensibilitate parintea sca, dar, de asemenea, persoanelor fizice outscored care au experimentat o cre?t ere mai treptata n religiozitate, cu toate acestea, aceia?i autori au constatat, de asemenea ca oamenii care brusc deconverted de la o religie, cum ar fi agnosti ci ?i atei, de asemenea, a marcat mai mare in copilarie ata?amente nesigure pent ru o mama sau tata. [12] n mod similar ata?ament parinteasca nesigura, ata?ament nesigur romantica prezice conversii bru?te ?i religioase deconversions [1] Cerce tare de Schmit et al. a constatat, de asemenea ca persoanele care sunt ata?ate l a insecurely ingrijitorii lor sunt, de asemenea, mai multe sanse de a intra n rel a?ii pe termen lung scurt romantice, ?i despar?iri bru?te, [13] , prin urmare, d e conversie brusca religioasa ?i deconversions la persoanele insecurely ata?ate

ar putea fi o reflectare a lor de baza ?i nestatornicie instabilitate emo?ionala , mai degraba dect o ncercare de a compensa pentru echipamentele din copilarie nes igure parentale prin religie. Mai recent, studiile au descoperit ca oamenii care au avut relatii nesigure de a ta?ament din copilarie nu au avut o probabilitate mai mare de a converti la o re ligie. [14] cale de coresponden?a Bowlby [6] sugereaza modele de ata?ament continua a lungul timpului n parte pentr u ca modul n care o persoana vede ei n?i?i ?i pe al?ii ( model de lucru intern ) g hiduri comportamentale, emo?ionale, cognitive ?i raspunsurile n interac?iunile so ciale asupra duratei de viata. Ipoteza Corespondenta sugereaza diferen?e individ uale n credin?ele religioase ?i de experien?a ar trebui sa corespunda cu diferen? ele individuale n modelele interne de lucru ?i modele de ata?ament. [1] Aceasta t eorie sugereaza o "sigura" IWM de sine ?i de al?ii anticipeaza Dumnezeu care viz ioneaza ca sprijinind. O persoana cu un ata?ament preocupat sau anxios poate fi de a?teptat sa aiba un profund emo?ional, rela?ia apucnd cu Dumnezeu, n timp ce o persoana cu un ata?ament evitant ar fi de asteptat pentru a vedea pe Dumnezeu ca de la distan?a sau inaccesibile. [1] Ipoteza Corespondenta sugereaza oamenii n siguran?a, pe lnga ar fi de a?teptat pen tru a reflecta standardele religioase n timp ce oamenii insecurely ata?ate nu s-a r fi a?teptat sa reflecte standardele de figura lor ata?amentul lui religioase. [15] Persoanele care raporteaza a fi mai ngriji?i de parin?i punctaj mai mare cu privire la masurile de religiozitate, dar numai n cazul n care parin?ii lor, afi?a t, de asemenea, niveluri ridicate de religiozitate. [15] Un alt studiu a constat at ca astfel de oameni au avut o religiozitate mai mare evaluate ca fiind social nradacinata n rela?ia parentala. Acest aspect al ipotezei corespondentei, care es te, oamenii care reflecta standardele de ata?amentul figura lui religioase, poat e fi numit " coresponden?a sociale ". [15]