Sunteți pe pagina 1din 10

Fondul forestier in Romnia

-Referat la Dreptul Mediului-

Baciu Elena - Grupa A8 Nistor Bogdan Ciprian - Grupa B3

- 10 -

Cuprins
1. Conservarea si dezvoltarea durabila a Fondului Forestier

1.1

Functiile padurilor

1.2

Clasificarea padurilor din fondul forestier national

1.3

Gospodarirea si administarea fondului forestier national

1.4

Protectia fondului forestier national

2.

Raspunderea juridica si sanctiunile corespunzatoare

3.

Aspecte practice privind fondul forestier

- 10 -

1. Conservarea si dezvoltarea durabila a Fondului Forestier


Atat in trecutul indepartat cat si in present, padurile au fost si sunt supuse unui jaf furibund, taierile irationale associate cu nerespectarea masurilor de refacere si protective au produs si produc importante perturbari ecologice, cu consecinte dintre cele mai grave pe plan economico-social si cultural. Sub acest aspect, fenomenele meteorologice din primavera si vara anului 2005, ce au afectat in mod grav Romnia, au pus in evident consecintele deforestarilor necontrolate din ultimii ani. In comunicatul Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor din 12 august 2005 se mentiona ca valoarea totala a defrisarilor neautorizate se ridica la suma de 2.500 milioane USD, situatie de o gravitate deosebita pentru intreaga economie si pentru mediul national, in ansamblul sau. Mentinerea suprafetei fondului forestier in conformitate cu planul de organizare a teritoriului si de folosire a fondului forestier, constituie o obligatie nationala, impunandu-se in acelasi timp, cresterea acestui fond in zonele cu deficit de paduri, in cele cu microclimate deteriorate, in jurul asezarilor umane si in special al celor urbane.1

1.1

Functiile padurilor

Criteriul functiilor pe care le au padurile in Dreptul Mediului constituie temeiul clasificarii padurilor din Fondul Forestier National. Potrivit art 1 din Codul Silvic, Fondul Forestier National, indiferent de natura dreptului de proprietate, este format din paduri, terenuri destinate impaduririi, cele care servesc nevoilor de cultura, productie ori administratie silvica, iazurile, albiile paraielor, precum si terenurile neproductive incluse in amejamentele silvice, constituie, indiferent de natura dreptului de proprietate, fondul forestier national. Terenurile acoperite cu vegetatie forestiera cu o suprafata mai mare de 0.25 ha sunt considerate, in sensul Codului Silvic, paduri. Prin functiile economice si de protectie pe care le indeplinesc, padurile constituie, indiferent de forma de proprietate, o avutie de interes national de care beneficiaza intreaga societate; in acest scop este necesara

Stefan Tarca, Dreptul mediului-Curs Universitar, Editura LuminaLex, Bucuresti, 2005,p 205

- 10 -

asigurarea gestionarii durabile a padurilor, prin stabilirea de masuri concrete de administrare, ingrijire, exploatare rationala si regenerare. Identificarea terenurilor care constituie fondul forestier national se face pe baza amenajamentelor silvice. Intregul fond forestier national, indiferent de forma de proprietate, este supus regimului silvic care reprezinta un sistem de norme cu character ethnic si silvic, economic si juridic privind amenajarea, cultura, exploatarea, protectia si paza acestui fond, avand ca scop asigurarea gospodaririi durabile a ecosistemelor forestiere. Respectarea acestor norme este obligatorie pentru toti proprietarii de paduri sau alti detinatori.

1.2. Clasificarea padurilor din fondul forestier national In raport cu functiile pe care le indeplinesc, Codul silvic clasifica padurile in doua grupe: -paduri cu functii special de protective a apelor, a solului, a climei si a obiectivelor de interes national, paduri pentru recreare, paduri de ocrotire a genofondului si ecofondului, precum si paduri declarate monumente ale naturii si rezervatii; -paduri cu functii de productie si de protectie in care se urmareste sa se realizeze, in principal, masa lemnoasa de calitate superioara si alte produse ale padurii si , concomitant, protectia calitatii factorilor de mediu.

1.3. Gospodarirea si administrarea fondului forestier national In conditiile respectarii dreptului de proprietate, padurile din Romnia sunt administrate si gospodarite intr-un sistem unitary, vizand valorificarea continua, in folosul generatiilor actuale si viitoare, a functiilor lor ecologice si social-economice. Fiind o avutie de interes national, este necesara asigurarea gestionarii durabile a padurilor, prin stabilirea de masuri concrete de administrare, ingrijire, exploatare rationala si regenerare, orientate pe urmatoarele directii: -asigurarea integritatii fondului forestier national, in conditiile si cu respectarea situatiei rezultate in urma schimbarii formei de proprietate asupra acestuia; -intregirea fondului forestier national pana la nivelul optim de 35% din teritoriul tarii; -reconstructia ecologica a padurilor deteriorate structural de factori naturali si antropici; -mentinerea volumului recoltelor anuale de lemn la nivelul posibilitatilor padurii; -conservarea biodiverstatii si asigurarea stabilitatii, sanatatii si olifunctionalitatii padurilor; In vederea gospodaririi durabile a padurilor, legea interzice:2
2

Cristina Salca Rotaru, Drept si legislatie forestiera-Curs pentru studentii Facultatii de Silvicultura- Editura Universtatea Transilvania din Brasov, 2006

- 10 -

a)

Defrisarea vegetatiei forestiere- respectiv inlaturarea acesteia si schimbarea destinatiei terenului;

b) Desfasurarea de activitati care produc degradarea solului si a malurilor apelor, distrugerea semintisului utilizabil si a arborilor nedestinati exploatarii; Persoanele fizice sau juridice care au in proprietate sau in admnistrare paduri, agentii economici atestati sa execute exploatari forestiere si ocoalele silvice au obligatia sa foloseasca tehnologii de recoltare si de scoatere a lemnului din paduri care sa nu produca degradarea solului, poluarea apelor, distrugerea sau vatamarea semintisului utlizabil, a arborilor nedestnati exploatarii, peste limitele admise de lege. Indiferent de forma de proprietate, proprietarii de paduri sunt sprijiniti in efectuarea unor lucrari de gospodarire in scopul asigurarii integritatii fondului forestier national si gospodaririi durabile a acestuia, prin alocarea anuala de la bugetul de stat a fondurilor necesare pentru: -refacerea padurilor afectate de calamitati natural sau de incendii a caror cauza este necunoscuta; -refacerea unor cai forestiere de transport distruse in urma calamitatilor naturale; -combaterea bolilor si daunatorilor padurilor proprietate private; -finantarea unor studii complexe de fundamentare a solutiilor de gospodarire a padurilor proprietate private a persoanelor fizice si juridce; -sprijinirea proprietarilor de paduri cu functii speciale de protectie, prin acordarea unor compensatii reprezentand contravaloarea bunurilor pe care nu le recolteaza datorita restrctiilor impuse prin amenajamentele silvice acestor paduri. Gospodarirea si dezvoltarea durabila a fondului forestier national se realizeaza, potrivit legislatiei in vigoare, prin: mentinerea integritatii fondului forestier, fiind interzsa reducerea suprafetei padurilor, cu exceptiile prevazute de lege: regenerarea si ingrijrea padurilor, prevenirea procesului de degradare a padurilor si solurilor forestiere; economisirea masei lemnoase. 1.4 Protectia fondului forestier national

Activitatea denumita generic protectia padurilor(art 29-32 Codul silvic) are ca scop prevenirea atacurilor produse de boli si daunatori, precum si combaterea acestora, incadrandu-se in ansamblul masurilor de gospodarire rationala si gestionare durabila a fondului forestier national, in concordant cu principiile acceptate la nivelul European s mondial, principia ce converg spre obtinerea de foloase economice maxime, fara a neglija nici un moment echilbrul ecologic pe care padurea trebuie sa l genereze si sa il mentina. Indiferent de forma de proprietate, protectia fondului forestier cuprinde cel putin 5 aspecte esentiale: protectia impotriva taierilor ilegale; reconstructia ecologica, regenerarea si ingrijirea padurilor; protectia impotriva poluarii; protectia impotriva bolilor si daunatorilor; protectia fondului de vanatoare si a celui de pescuit in apele de munte, inclusive cele de acumulare. Autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura, prin inspectoratele silvice teritoriale, exercita controlul respectarii regmului silvic pentru intregul fond national, asigurand integritatea fondului forestier,
- 10 -

indiferent de detinatori, atat in cadrul circulatiei juridice a terenurilor respective, cat si in directia prevenirii taierilor ilegale de arbori. Padurile nu sunt numai sursa de materie prima, dar au si un rol deosebit in reglarea factorilor climatic, in conservarea si protejarea mediului inconjurator. Actiunea poluarii este rapida, determinand modificarea rapida a configuratiei ecosistemelor natural. Cel mai insemnat efect al poluarii aerului asupra padurilor il constituie reducerile considerabile de cresteri, care pot duce in final, la uscarea totala a arborilor. Pe langa reducerea cresterilor, cu efectele mentionate, influenta poluarii se resimte si asupra functiei recreative si sanitare a padurilor. Pentru prevenirea poluarii trebuie sa se evite, pe cat posibil, amplasarea in apropierea padurilor de unitati industriale cu tehnici poluante. Principiul poluantul plateste isi gaseste aplicarea expresa si in Codul silvic, astfel incat orice persoana fizica sau juridical care prin activitatea sa poate aduce prejudicii, prin poluare, este obligate sa suporte costul masurilor necesare de refacere si reconstructive ecologica. In vederea protectiei vegetatiei forestiere impotriva bolilor, daunatorilor si buruienilor, in sopul lichidarii focarelor acestora, precum si pentru a preveni sau opri introducerea lor in tara, o importanta deosebita prezinta instituirea regimului de carantina fito-sanitara. Folosirea pesticidelor in combaterea daunatorilor, bolilor si buruienilor trebuie sa fie autorizata de organele si in conditiile prevazute de lege. Functionarea in Romnia a sistemului de monitoring forestier se inscribe in sfera preocuparilor majore, manifestate la nivel European si mondial, de supraveghere si conservare a resurselor forestiere. Scopul activitatii de monitoring forestier este furnizarea continua a informatiilor privind starea vegetatiei si a solurilor forestiere, efectele poluarii asupra padurilor, in vederea elaborarii si fundamentarii masurilor de gospodarire, redresare si prevenire a starilor negative in padurile tarii.

Raspunderea juridica si sanctiunile corespunzatoare

Incalcarea revederilor referitoare la fondul forestier atrage dupa sine raspunderea civila, contraventionala sau penala, dupa caz, a persoanei vinovate. Pe langa sanctiunile contraventionale prevazute de Codul silvic si Ordonanta de Guvern nr. 96/1998, cresterea alarmanta a faptelor de incalcare a legii cu efecte dezastruoase asupra fondului forestier national al tarii a determinat adoptarea unei reglementari speciale privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor silvice.3 Legea prevede 5 categorii de contraventii pentru care, in functie de graviatea faptelor comise si de persoana vinovata se aplica pedeapsa cu inchisoare sau amenda.

Stefan Tarca, Dreptul Mediului, op. cit., p. 216

- 10 -

Sanctiunea amenzii contraventionale se aplica si persoanelor juridice, caz in care limitele maxime si minime ale celor 5 categorii de contraventii se majoreaza de 5 ori. Ca pedeapsa complementara legea prevede4 ca bunurile rezultate ca urmare a savarsirii faptei contraventionale, in cazul in care nu se restituie persoanei fizice sau juridice prejudiciate, sunt supuse confiscarii si se retin. Despre aceste bunuri se va face mentiune in procesul verbal de constatare a contraventiei. Exemple de contraventii silvice prevazute de Legea nr. 31/2000: ocuparea unor suprafete din fondul forestier mai mari decat cele aprobate legal, reducerea suprafetei fondului forestier national sau a terenurilor cu vegetatie forestiera din afara acestui fond, in alte conditii decat cele prevazute de lege; taierea sau scoaterea din radacini fara drept, precum si sustragerea ori insusirea fara drept de arbori doborati sau rupti de fenomene ale naturii, ori de arbori, puieti, lastar care au fost taiati sau scosi din radacini, cu sau fara drept, de alte persoane, din fondul forestier national sau de pe terenuri cu vegetatie forestiera in afara acestui fond, daca valoarea pagubei stabilita conform legii este de pana la 5 ori pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior etc.5 Constatarea contraventiilor silvice se face dupa caz, de catre personalul silvic de specialitate din cadrul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, al Regiei Nationale a Padurilor, inspectoratelor silvice teritoriale, precum si de catre alti angajati imputerniciti de autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura si Regia Nationala a Padurilor, de catre primarii si imputernicitii acestora, comisarii si subcomisarii de politie si de catre ofiterii si subofiterii pompieri. Amenzile incasate se fac venit la bugetul de stat pentru Fondul de ameliorare a fondului funciar, la bugetele locale sau, dupa caz, la asociatiile cu personalitate juridica constituite in conditiile legii, care administreaza fondul forestier respectiv. Impotriva procesului verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii, contravenientul poate face plangere in termen de 30 zile de la comunicarea acestuia. Plangerea se depune la ocolul silvic in a carei raza teritoriala s-a constatat contraventia, iar acesta o inainteaza spre solutionare, impreuna cu toata documentatia, in termen de 5 zile de la depunere, judecatoriei competente.6 Plangerea si celelalte acte de procedura sunt scutite de taxa de timbru. Potrivit art. 32, constituie infractiunea de distrugere si se pedepeste cu inchisoare de la 6 luni la 4 ani: distrugerea, degradarea sau aducererea in stare de neintrebuintare a unor suprafete de paduri de catre proprietari, detinatori sau de oricare alta persoana, precum si incendierea acestora. Connstatarea acestor infractiuni se face de catre personalul silvic prevazut in art. 105 din Codul Silvic si de catre personalul silvic din structurile silvice nou infiintate, potrivit OG nr. 96/1998. Infractiunile prevazute in OG nr. 96/1998, se adauga celor prevazute in Codul Silvic si in alte reglementari legale.
4 5 6

Art. 12 din Legea nr. 31/2000 Stefan Tarca, Dreptul Mediului, op. cit., p. 217 Stefan Tarca, Dreptul Mediului, op. cit., p. 218

- 10 -

In pofida existentei unei legislatii silvice si a institutionaizarii dreptului forestier ca subramura distincta a Dreptului Mediului, Romnia se confrunta cu o criminaitate forestiera fara precedent, fara a exista interventii operative si eficiente pentru prevenirea aceste criminalitati. Consecintele directe si indirecte ale acestei situatii grave sunt pe termen lung, ele determinand si dezechilibrul ecologic ale mediului national, iar operatiunile de regenerare implica cheltuieli uriase.

3 Aspecte practice privind fondul forestier


Cadrul legislativ actual care apara fondul forestier national, indiferent de forma de proprietate este deosebit de variat si acopera marea majoritate a problemelor legate de silvicultura. Cu toate acestea din datele existente in Buletinele Statistice Anuale ale I.G.P. reiese faptul ca anual o serie foarte mare de fapte antisociale se comit in acest domeniu, respective in silvicultura. Analizand aceste buletine constatam urmatoarele: - Aparitia unor legi in domeniu in anii urmatori revolutiei decembriste a dus la o mai buna activitate a organelor de control, care prin activitati specific au identificat si solutionat un numar tot mai mare de infractiuni.
- Pe langa aceste infractiuni specific domeniului silvic, a fost constatat un numar, care a crescut de la un

an la altul, de infractiuni de evaziune fiscala la societatile ce au ca obiect de activitate prelucrarea materialului lemons. Se constata de asemenea, o crestere a infractiunilor de dare si luare de mita, traficul de influenta etc.
- Aparitia unor legi, hotarari sau ordonante de guvern care au reglementat mai precis activitatile ce privesc

exploatarea, transportul, prelucrarea, comercializarea si exportul materialelor lemnoase a dus la crearea posibilitatii de a interveni mai ferm in vederea stoparii fenomenului infractional. Astfel, legi precum Legea nr. 26/1996 Codul silvic, O.G. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic si administrarea fondului forestier national, Legea nr. 31/2000 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la regimul silvic, au creat cadrul legal, pentru a stopa activitatile ilicite desfasurate in silvicultura.
- Urmarea acestui fapt in anii 1997-2000 s-a constatat o crestere a numarului de infractiuni cosntatate de

organele abilitate, de la 7482 infractiuni constatate in anul 1997 la 13372 infractiuni constatate in 1998, 14723 infractiuni silvice constatate in 1999 si un numar de 11566 infractiuni silvice constatate in 2000.
- De alt fel aceasta evolutie a infractiunilor comise in perioada 1991-2000 reiese din tabelul sinoptic

prezentat de Inspectoratul General de Politie7, acestora alaturandu-li-se si alte infractiuni ca darea de mita, luarea de mita, traficul de influenta, furtul, ultrajul contra personalului Regiei Nationale a Padurilor Romsilva etc.
7

Octavian Pop- Infractiuni la regimul silvic, op. cit., p.90

- 10 -

Cu titlu de concluzie mentionam ca: - Parte a sustragerilor de material lemons sunt comise sau favorizate de personalul silvic cu atributii in apararea fondului forestier, prin crearea de plusuri, delapidari, abuzuri si alte acte de coruptie;
- In unele localitati, indeosebi in judetele Satu-Mare, Maramures, Suceava, Botosani, Iasi, Bacau, Giurgiu,

pe fondul tergiversarii aplicarii Legii fondului funciar, cetatenii au ocupat abuziv suprafetele intregi de padure, au agresat si alungat personalul silvic si au taiat ilegal arbori de pe terenurile ocupate;
- Parte importanta a faptelor antisociale care se comit in sectorul de silvicultura, se datoreaza neajunsurilor

care se inregistreaza inca in activitatea organelor de politie privind apararea fondului silvic, lipsa unei colaborari corespunzatoare intre organele judiciare si organele silvice pe linia prevenirii, descoperirii, si combaterii faptelor penale;
- Proprietarii particulari ai unor suprafete de padure nu sunt interesati sa cunoasca prevederile Codului

Silvic8 si nu respecta regimul de gospodarire si exploatare al acestor paduri prevazut in noua legislatie; - Supravegherea necorespunzatoare de catre organele silvice a padurilor proprietate private, conduce la posibilitatea exploatarii acestora de catre persoanele fizice ce le au in proprietate, netinandu-se cont de prevederile legale (numai pentru 2% din padurile pe care proprietarii le-au primit au fost incheiate contracte de paza cu Regia Nationala a Padurilor);
- Insuficienta controlului organelor silvice asupra modului in care se aplica regulile silvice si de paza pe

terenurile cu vegetatie forestiera din afara fondului forestier national precum si cele referitoare la circulatia materialului lemnos rezultat de pe aceste terenuri, sunt de asemenea cauze care dau posibilitatea comiterii de fapte ilegale.

Legea nr. 26/1996

- 10 -

Bibliografie
Stefan Tarca- Dreptul mediului- Curs universitar- Editura LuminaLex, Bucuresti, 2005
1.

Cristina Salca Rotaru- Drept si legislatie forestiera- Curs pentru studentii Facultatii de Silvicultura- Editura Unversitatea din Brasov, 2006
2.

Octavian Pop- Infractiuni la regimul silvic, Editura Mirton, Timisoara, 2003


3.

4. Codul Silvic al Romaniei, Legea 46/2008

- 10 -