| SERGIU Gin

Tema 1: Natura i no iunea dreptului interna ional privat Relaiile politice, economice, tehnico-tiinifice, culturale i de alt natur care se stabilesc ntre state ca subiecte de drept internaional public i gsesc expresia i n raporturi dintre persoanele fizice i juridice care aparin acestor state. Activitatea acestor persoane se desfoar nu numai n cadrul intern al fiecrui stat, dar i n cadrul vieii internaionale, ceea ce nseamn naterea unor raporturi n care unul sau mai multe elemente snt strine, internaionale sau de extraneitate. Elementul strin se clasific n urmtoarele trei feluri: - Prile raportului juridic sau numai una din aceste pri aparin unui stat strin n sensul c o persoan fizic are cetenia strin sau domiciliul strin, dar o persoan juridic este nregistrat n strintate sau are sediul social ntr-o ar strin (aa numita naionalitate a persoanei juridice). - Obiectul raportului juridic este strin n sensul c este situat pe teritoriul unei ri strine ntr-un mod temporar sau permanent. - Locul producerii faptului generator, modificator sau extinctiv al raportului juridic este n strintate. n acest caz deosebim mai multe situaii: a. locul ncheierii actului juridic este n strintate; b. locul producerii faptului cauzator de prejudiciu sau locul unde apare prejudiciul este n strintate; c. locul decesului unei persoane este n strintate; d. locul executrii actului juridic este n strintate; e. locul judecrii litigiului se gsete ntr-o ar strin. Dreptul Interna ional Privat poate fi definit ca fiind acea ramur a sistemului de drept al Republicii Moldova care cuprinde totalitatea normelor juridice preponderent conflictuale care reglementeaz alegerea legii competente sau aplicabile ntr-o situa ie de conflict de legi sau conflict de jurisdic ie. Conflictul de legi este o instituie central a dreptului internaional privat. Acest conflict se rezolv cu ajutorul normelor speciale care se numesc norme conflictuale. Aceste norme n dreptul naional al Republicii Moldova se conin n cartea a V-a a Codului Civil. Din punct de vedere istoric, dreptul internaional privat a aprut anume ca drept conflictual, adic un drept cu scopul de a rezolva conflicte ntre legile teritoriale i ntre competena instanelor judiciare dintre diferite state. Termenul Drept Internaional Privat a fost utilizat pentru prima dat de juristul american Joseph Story n anul 1834. Din definiia dreptului internaional privat rezult urmtoarele trsturi care definesc i individualizeaz aceast ramur de drept: - Dreptul internaional privat este, nainte de toate, o ramur de drept cu obiectul de reglementare i metoda proprie. Obiectul de reglementare se constituie din raporturi juridice private n sens larg, adic raporturi civile, comerciale, succesorale, familiare, de munc, de proprietate intelectual i de alt natur. Metoda dreptului internaional privat este metoda conflictual. 9

| SERGIU Gin

- Normele dreptului internaional privat snt cunoscute sub denumirea de norme conflictuale, dei aceast ramur de drept opereaz i cu norme materiale care sunt, de exemplu, normele care reglementeaz condiia juridic a strinului. Specificul normelor conflictuale const n faptul c ele nu reglementeaz raportul juridic ntr-un mod direct i nemijlocit ci, menirea lor este de a desemna legea competent care va crmui n raportul respectiv. - Domeniul dreptului internaional privat este alctuit din instituiile juridice specifice acestei ramuri de drept cu ajutorul crora dreptul internaional privat ndeplinete funciile care au justificat consacrarea sa ca ramur autonom de drept intern al fiecrui stat. Din acest punct de vedere dreptul internaional privat poate fi divizat n urmtoarele categorii mari de norme: a. normele pentru determinarea legii aplicabile unui raport cu element strin; b. normele de procedur n litigiile nscute din raporturile de drept internaional privat; c. normele care reglementeaz condiia juridic a strinului n Republica Moldova. Pentru primul seminar Lista legilor care se refer la Dreptul Interna ional Privat. Lista conven iilor interna ionale la care R. Moldova este parte i care reglementeaz anumite raporturi ale dreptului interna ional privat (Conven ia de la Viena din 1980 cu privire la contractul de vnzare cumprare interna ional de mrfuri). Paginile web care con in informa ii privitor la dreptul interna ional. Tema 2: Apari ia i dezvoltarea dreptului interna ional privat Apariia normelor dreptului internaional privat precum i a problemelor care au impus edictarea acestor norme a fost determinat de anumii factori social economici i anume: - un schimb intens de mrfuri ntre locuitorii diferitor regiuni i, respectiv, deplasri de oameni dintr-o parte n alta; - un drept privat diferit prin coninutul su de la o provincie/ar la alta aparinnd unor sisteme juridice de egal valoare; - posibilitatea de a se recunoate strinului unele drepturi dobndite potrivit legii sale personale; - posibilitatea de a recunoate efectele unei legi strine. Periodizarea dezvolt rii dreptului interna ional privat: 1. Dreptul roman (perioada Romei antice) n perioada statului cetate n Roma n-au existat condiii pentru apariia conflictelor de legi din motivul c strinul care se afla pe teritoriul roman era lipsit de orice protecie juridic acordat cetenilor. Dreptul roman era numai dreptul cetenilor romani. Hostis = strin, duman. 9

| SERGIU Gin

Mai trziu a aprut o nou categorie de strini peregrini. n raporturile dintre peregrini, pe de o parte i cetenii romani, pe de alt parte, se aplicau normele unui drept special aprut din nevoia de a lrgi relaiile economice ius gentium. n toate cazurile n care se aplica acest drept erau evitate conflictele de legi i deaceea n aceast perioad dreptul internaional nu a aprut. 2. Perioada personalitii legilor n aceast perioad, pe acelai teritoriu, n acelai timp se aplicau mai multe legi deoarece fiecare populaie avea propria lege (spre exemplu: legea burgunzilor sau legea salic). Acest sistem al legilor personale se bazeaz pe urmtoarele mprejurri social-economice: - ntre reprezentanii diferitor triburi nu exista un schimb echivalent de mrfuri; - Dreptul unui popor putea s fie aplicat numai persoanei care aparinea acestui popor n calitate de un privilegiu exclusiv; - Existau mai multe diferene n coninutul diferitor legi i cutume. 3. Perioada cutumelor sau legilor teritoriale Dureaz de la sec. XI pn la sec. XIII. n aceast perioad are loc procesul de fuziune al migranilor cu populaia local. Totodat are loc afirmarea i stabilirea feudalismului. Fiecare unitate teritorial devine i o unitate politic avnd legile sau cutumele proprii. Apariia acestor cutume a fost favorizat de izolarea economic a diferitor regiuni. Cutumele erau teritoriale n sensul c aveau for juridic numai pentru persoanele care se aflau pe teritoriul respectiv. Acest sistem nu se potrivea pentru apariia dreptului internaional privat deoarece era incompatibil cu recunoaterea drepturilor strinilor. 4. Perioada statutarilor italieni (sec. XIII-XV) n perioada respectiv, dezvoltarea forelor de producie a dus la creterea comerului interior i exterior. Au aprut comercianii care se organizeaz n corporaii i n uniuni comerciale. Dezvoltarea relaiilor comerciale a dus la situaia cnd normele i regulile luate din dreptul roman au devenit insuficiente i necorespunztoare. Atfel, a aprut un drept specific ius mercatorum, constituit din uzanele comerciale. Aceste uzane aveau caracter teritorial i se aplicau ntr-o anumit regiune sau ntr-un anumit ora. Codificarea uzanelor respective se numete statut. Fiecare ora avea un statut propriu. n aceast situaie, pentru prima dat n Europa au fost create condiii necesare pentru apariia i dezvoltarea normelor dreptului internaional privat. Primele soluii ale conflictelor de legi au fost date de glosatori (comentatori ai dreptului roman). Cea mai cunoscut i cea mai comentat este glosa lui Accursius din 1228. Glosatorul pune ntrebarea dac un locuitor din Bologna care se judec n Modena poate fi judecat dup statutele acestui ora sau trebuie s-i fie aplicat statut al Bologniei. Accursius consider c statutele fiecrui ora snt obligatorii numai pentru locuitorii acestui ora. Deaceea, n aceast situaie, un cetean al Bologinei trebuie s fie judecat conform statutului Bologniei. Referate despre fiecare perioad n parte (pentru seminarul II). Principalele idei ale statutarilor italieni au fost urmtoarele:

| SERGIU Gin - Distincia n cadrul unui proces ntre normele materiale i normele de

procedur; - Formularea regulii Legea reglementeaz actul juridic pentru forma exterioar a actelor juridice; - Formularea regulii Lex rei sitae (Legea locului aflrii bunului). 5. Solu ionarea conflictelor de legi n Fran a n acest secol n Frana au fost fcute ncercri de a rezolva problema diferitor cutume teritoriale care existau n diferite provincii franceze. A fost realizat codificarea acestor cutume i redactarea lor, ceea ce a atras numeroase discuii din partea juritilor asupra urmtoarelor dou probleme: - Dac o cutum se aplic numai pe teritoriul unde a fost edictat; - Dac o cutum care prezint lacune urmeaz s fie completat cu dreptul roman sau cu cutuma Parisului (ca fiind cea mai dezvoltat n acea perioad). Cei mai cunoscui juriti erau Dumoulin, d`Argentre. Dumoulin a fost unul din aprtorii ideii de unificare a dreptului cutumiar n baza cutumei Parisului. El a formulat regula Lex voluntatis (autonomia de voin). 6. Perioda statutarilor olandezi (sec. XVIII) Ideile principale ale statutarilor olandezi au fost urmtoarele: - Teritorialitatea legilor (pe teritoriul unui stat, legea respectiv se aplic tuturor persoanelor, att cetenilor proprii ct i cetenilor strini). Numai statutul personal poate fi aplicat n afara teritoriului statului respectiv (aplicarea extrateritorial). - Legea strin poate fi aplicat n virtutea unei formule de politee internaional dictat de necesitatea relaiilor economice. - Aplicarea legii strine poate fi nlturat n caz dac aceast lege prezint un pericol pentru ordinea public local. 7. Solu ionarea conflictelor de legi n Germania n sec. XIX Reprezentanii: Savigny, Wachter, Schaefner. Ideile lor principale sunt urmtoare: - Toate legile nu pot fi clasificate n personale i reale. n unele cazuri legile sunt teritoriale, iar n altele extrateritoriale. Aceste dou clasificri nu trebuie confundate. - Rezolvarea conflictului de legi este redus la localizarea raportului juridic. Localizarea presupune c orice raport juridic are o legtur material n spaiu, iar punctul de unde pleac aceast legtur stabilete legea competent sau aplicabil (de exemplu, domiciliul persoani fizice, sediul persoanei juridice, locul ncheierii unui contract, locul ncheierii cstoriei etc.). - n materia contractelor prile contractante pot prin voina lor s supun raportul juridic altei legi dect legea normal competent. n cazul n care sunt competente legile strine, ele se aplic n temeiul unei obligaii juridice, dar nu ca urmare a principiului de politee internaional. Referat despre teorii i concep ii contemporane. Dreptul interna ional privat n UE (nota 10).

| SERGIU Gin

Tema 3: Problemele generale ale dreptului interna ional privat A. Norma conflictual B. Aplicarea legii strine C. Retrimiterea D. Problema calificrii E. Clauza de ordine public A. Norma conflictual este o norm juridic care nu reglementeaz propriuzis raportul cu element strin i nu arat ntr-un mod direct i nemijlocit drepturile i obligaiile prilor acestui raport. Norma conflictual arat numai legea care este competent de a reglementa raportul respectiv. Cu ajutorul normei conflictuale se alege dintre legislaiile interne aflate n conflict legislaia conflictual. Din momentul n care s-a desemnat legea intern aplicabil, rolul normelor conflictuale nceteaz i intr n aciune norma de drept intern. Prin urmare, norma conflictual este o norm de trimitere sau de fixare ea are un caracter prejudicial, prealabil i indirect. Scopul acestei norme este soluionarea conflictului de legi. Norma conflictual este format din 2 elemente de structur: - Con inutul acea parte a normei care cuprinde raportul de drept la care se refer norma. - Legtura acea parte a normei care indic legea competent sau aplicabil. De exemplu, art. 1587, alin. 1 CCRM starea civil i capacitatea persoanei fizice snt crmuite de legea naional. Legtura normei conflictuale se poate prezenta ntr-unul din urmtoarele feluri: - Indicarea direct cnd se precizeaz ntr-un mod concret legea crei ri este competent. De regul, indicarea direct trimite la legea proprie, adic legea Republicii Moldova. Normele conflictuale cu indicarea direct se numesc norme unilaterale. Spre exemplu, art. 1587, alin. 5 CCRM. - Indicarea general cnd, cu ajutorul unei formule, poate fi determinat legea competent. Indicarea general cuprinde implicit limitele aplicrii dreptului propriu i a dreptului strin. Legtura normei conflictuale sub forma indicrii generale se numete formul de fixare, iar aceste norme norme cu aciune dubl / bilateral. Formule de fixare se ntlnesc mult mai frecvent dect indicri generale. Ele se clacific n felul urmtor: - Lege na ional (lex nationalis/personalis) sau personal a persoanei fizice este legea care crmuiete starea civil i capacitatea persoanei. Ea are dou forme: Legea ceteniei Legea domiciliului

| SERGIU Gin

n general, pentru rile cu sistemul de drept continental sau romanogerman este caracteristic legea ceteniei, dar pentru unele ri europene i anume Anglia, Danemarca i Norvegia, este caracteristic legea domiciliului. Totodat, n mai multe ri, inclusiv i n Republica Moldova, se aplic un sistem mixt de stabilire a legii naionale dup care criteriul ceteniei este principal, dar criteriul domiciliului secundar. Exemplu: art. 1587, alin. 1, 2 (legea ceteniei), 3 (legea domiciliului) CCRM. - Legea na ional a persoanei juridice (lex societatis) formula se utilizeaz pentru a stabili statutul juridic al organizaiei i condiiile de activitate ale respectivei organizaii (art. 1596, alin. 1 CCRM). - Locul situ rii bunului (lex rei sitae) aceast formul de fixare este una dintre cele mai vechi ale dreptului internaional privat. Ea are o origine cutumiar i, deaceea, validitatea ei juridic se recunoate chiar dac ea nu este prevzut n legislaie (art. 1601, alin 1 CCRM). - Legea locului actului juridic (lex loci actus) este o formul general care se divizeaz n urmtoarele categorii: Locul ncheierii contractului cu ajutorul acestei formule se stabilete legea aplicabil contractului n general. Trebuie s menionm c astzi majoritatea contractelor comerciale internaionale se ncheie ntre persoanele situate pe teritoriul diferitor ro prin intermediul mijloacelor de comunicare (exemplu: internetul). Deaceea aceast formul se folosete foarte rar. Legea locului unde a fost ncheiat actul juridic care reglementeaz forma acestui act art. 1609, alin. 1, lit. a CCRM. Legea locului executrii contractului art. 16011, alin. 2, lit. b CCRM. Legea locului ncheierii cstoriei art. 155 Codul Familiei. Legea locului unde s-a produc faptul cauzator de prejudiciu (lex loci delicti) art. 1615, alin. 1 CCRM. - Legea cu care raportul juridic prezint cele mai strnse leg turi (the proper law) art. 1587, alin. 2 i 1611, alin. 1 CCRM. - Legea locului vnz torului. - Legea instan ei de judecat / legea forului (lex fori) n mod direct aceast lege nu este prevzut n legislaia autohton, ci doar se fac trimiteri. - Legea pavilionului legea acelui stat unde este nregistrat o nav maritim sau aerian (exemplu, art. 1603, alin. 1, lit. a CCRM). - Legea monedei de plat art. 1620 CCRM. - Legea aleas de c tre p r ile raportului juridic (lex voluntatis) art. 1609, alin.2 i art. 1610, alin. 1 CCRM. B. Aplicarea legii straine. In caz daca norma conflictuala indica ca legea straina ca aplicabila apar urmatoarele probleme: Care este titulul cu care se aplica legea straina 9

| SERGIU Gin

Cum se stabileste continutul legii straine Cum se interpreteaza legea straina. In doctrina jur exista 4 teorii referitor la aplicarea legii straine :
I. Teroia dr-lor dobindite. Conform acestsei teorii aplicarea legii

straine se explica prin caracterul extra-teritorial al dr-lor dobindite pe teritoriul unui stat. In acest caz legea straina se aplica p/u a asigura respectarea acestor dr-ri, insa teoria dr-lor dobindite nu explica aplicarea legii straine in cazul conflictului de legi in spatiu. Al 2 neajuns al acestei teorii este ca ea presupune ca legea straina ca este cunoscuta, ceea ce nu corespunde realitatii.(art 1585CC). II. Teoria receptionarii dr-lui strain. Conform acestei teorii dr strain se incorporeaza in s/s de dr propriu si se aplica in calitate de dr proriu, deoarece se integreaza in ordine juridica interna a forului . III. Teoria aplicarii legii straine in calitate de element de fapt. Conform acestei teorii partea care este interesata in aplicarea legii straine, trebuie sa stabileasca continutul acestei legi si sa prezinte toata informatia necesara in fata inst. de jud. IV. Teoria aplicarii legii straine in calitate de element de drept. Conform acestei teorii inst.de jud. aplica legea straina in calitate de un s/s de norme jur cu caracter obligatoriu(art.1578) C. In materie de dr int privat terbuie sa avem in vedere ca un conflict de legi este posibil intre normele materiale cit cit si intre normele conflictuale.astfel in cazul in care sisteme de dr contin norme conflictuale care au puncte de legatura diferite apare un conflict in spatiu al normelor conflictuale. Acest conflict se poate prezenta in 2 feluri : pozitiv si negativ. Conflictul este pozitiv in cazul in care fiecare norma conflictuala trimite la propriul sau s/s de drept, de ex.in situatia in care o problema de capacitate civila a unui cetatean din RM cu domiciliul in Anglia este invocate in fata instantei engleze aceasta va aplica norma conflictuala care trimite la dr englez dar in situatia cind aceeasi problema este invocate in fata instantei din RM, aceasta potrivit normei conflictuale va aplica legea RM ca legea cetateniei, astfel in aceasta situatie ambele sisteme conflictuale declara sistemului propriu de drept asupra solutionarii cauzei. Trebuie de retinut ca conflictul pozitiv din norme conflictuale nu poate provoca retrimiterea, acets conflict se solutioneaza prin aplicarea legii instantei de judecata sau prin aplicarea legii forului. Conflictul este negativ in cazul in care nici una din normele conflictuale in prezenta nu declara aplicabil propriul s/s de dr, dar trimite al s/s-lui de dr al celuilalt stat sau unui st tert. Amebele sisteme de dr prin norme conflictuale se declara necompetente. De ex:in cazul cind o problema de capacitate juridica al unui cetatean englez cu domeciliul in RM este invocate in fata instantei moldovenesti aceasta va aplica dr englez avind in vedere ca norma concflictuala a CC prevede aplicarea legii tarii a carei cetatenie are persoana(domiciliul englez este egal cu cetatenia). Totodata instanta engleza va aplica dr RM deoarece norma conflictuala engleza stabileste aplicare legii tarii unde persoana isi are domiciliul. In aceasta situatie conflictul negativ apare din cauza interpretarii diferite a domiciliului .

| SERGIU Gin

Termenul de retrimitere a fost utilizat p/u I data in anul 1878 intro speta solutionata de instantele franceze care se num.,,forgo. Un cetatean bavarez in conditiile in care Bavaria acorda o cetatenie proprie locuieste cea m mare parte a vietii sale in Franta, insa nu dobindeste domiciliul legal deoarece nu indeploneste formalitatile cerute de legea franceza dar are numai domiciliul de fapt, potrivit legii franceze Forgo era un cetarean bavarez cu domiciliul legal in Bavaria. Forgo era un copil din afara casatoriei care nu era recunoscut de rudele mamei sale , in urma decesului lui Forgo a ramas o succesiune mobiliara mobiliara importanta si rudele dupa mama au introdus in fata instantei o petitie si recunosterea lor in calitate de succesori. Potrivit normei conflictuale franceze succesiunea mobiliara era cirmuita de legea cetateniei defunctului adica legea bavareza care acorda drept de succesiune rudelor colaterale dupa mama, insa instantele franceze au stabilit ca norma conflictuala bavareza trimite la legea domiciliului de fapt adica inapoi la legea franceza, potrivit careia rudele colaterale dupa mama nu aveau dr la mostenire si in acest fel succesiunea a devenit vacanta sia revenit statului francez. p/u existenta retrimiterii este necesara intrunirea conditiilor cumulative : 1. existenat unui conflict negativ intre normele conflictuale 2. admiterea retrimiterii de catre norma conflictuala a forului exista 2 forme de retrimitere care se num retrimitere de gradul I si II. Cea de gr.I e simpla si exista atunci norma conflictuala straina retrimite la dr forului, in cazul in care retrimiterea se accepta instanta sesizata aplica legea materiala proprie. Retrimiterea de gr II acea care e complexa si apare in situatia cind norma conflictuala straina trimite la dr unui st tert. In art 1583 CC e stabilit ca orice trimitere la legea straina in conformitate cu dispozitiile CC trebuie privita ca trimitere la dr.material si nu la dr.conflictual al statului respectiv. D. Def : calificarea inseamna determinarea continutului notiunilor jur. folosite de norma conflictuala atit in partea in care norma arata obiectul reglementarii sale cit si in partea in care se ondica legea competenta. Calificarea e importanta din cauza ca in mai multe cazuri conceptele si notiunile joridica au sensuri diferite in diferite sisteme de drept. Totodata exista institutii jur. care sunt necunoscute in anumite sisteme de dr. Sau au o denumire diferita. Spre ex : 1 Termenul domiciliu are sens diferit in dr englez pe de oparte si in dr continental pe de alta parte. 2 Termenii de prescriptie in dr. englez se refera la dr procesual, dar in dr continental la material(inst juridica poate sa aplice numai dr stain material dar dr procesual se aplica numai propriu). 3 Dreptul de proprietate in RM se constituie din posesie, folosinta, dispozitie, dar in dr englez acest dr are mai multe componente, cuncepta cea mai raspindita presupune ca dr de proprietate are 11 elemente.

| SERGIU Gin

4 In dr japonez e stabilit in legislatie un termen de doliu de 6 luni in timpul caruia incheiera unei noi casatorii e interzisa. Virsta la care e posibila casatoria e diferita in diferite sisteme de dr.(spania : 12ani fete, 14 baieti). E. Practica solutionarii conflictelor de legi arata ca in cazuri exceptionale aplicarea legii straine nu e posibila. Aceste cazuri sunt situatii cind legea straina sau aplicarea acestei legi, prezinta un pericol p/u ordinea publica a RM. In art 1581 a CC e prevazut ca in norma de dr strain aplicabila in conformitate cu art 1576 nu se aplica in cazul in care consecintele aplicarii ei ar contravene ordinei publice a RM. In cazul inlaturarii legii straine se va aplica legea respectiva a RM . In legislatia RM nu exista definite concreta a ordinii publice deorece ea este diferita de la u situatie la alta. Continutul ordinii publice e stability de catre judecator si se presupune ca la ordinea publica se refera acele domenii car. prezinta cel mai mare interes pentru stat, securitatea lui, sanatatea nationala.

Tema 4: Persoana fizic n dreptul interna ional privat

A. Condiia juridic n dreptul internaional a persoanei fizice i

conflictul de legi B. Statutul personal n dreptul internaional privat A. Doctrina juridic a dreptului internaional privat menioneaz n special c persoana fizic este strin n caz dac nu are cetenia statului pe teritoriul cruia se afl. n general, strinii pot fi divizai n urmtoarele grupuri: - Persoanele care au cetenia strin; - Persoanele care au mai multe cetenii dintre care nici una nu este cetenia Moldovei; - Apatrizii; - Refugiaii, - Persoanele care au mai multe cetenii,inclusiv i ceteenia Republicii Moldova, sunt considerai ceteni proprii, conform alineatului 5 art. 1587 CC. Referitor la strini, persoane fizice, n dreptul internaional privat se ridic dou probleme importante: - Condiia juridic a strinului; - Conflictul de legi. 9

| SERGIU Gin

Condiia juridic a strinului este totalitatea normelor juridice prin care snt stabilite drepturile i obligaiile strinului ntr-o anumit ar. n ce privete coninutul condiiei juridice, trebuie de precizat c, pe de o parte se refer la drepturi i obligaii care aparin diferitor ramuri de drept, nu numai dreptului civil, dar i dreptului constituional, dreptului administrativ, i altor ramuri. Condiia juridic include normele care vizeaz intrarea, ederea i ieirea strinului n Republica Moldova. n general, condiia juridic a strinului n Republica Moldova este reglementat de legea din 10 noiembrie anul 1994 cu privire la statutul juridic al cetenilor strini i al apatrizilor n Republica Moldova. A doua problem care ine de persoanele fizice strine n dreptul internaional privat poate aprea numai n domeniul dreptului civil. Aceast problem se numete conflictul de legi. ntre conflictul de legi i condiia juridic a strinului exist o legtur care const n aceea c numai n msura n care se recunoate strinului un anumit drept se pune problema conflictului de legi. De aici rezult urmtoarele consecine importante: n ce privete ordinea n care se ridic problema problema condiiei juridice apare ntotdeauna naintea conflictului de legi. Numai dac un anumit drept este recunoscut se pune problema determinrii legii aplicabile raportului juridic cu elemen strin.

Fiecare stat este n drept s reglementeze intrarea, ederea i ieirea strinilor de pe teritoriul su precum i de a stabili drepturile i obligaiile pe care le poate avea strinul. Prin urmare, coninutul capacitii de folosin a persoanei fizice depinde nu numai de statul cruia persoana aparine, dar i de statul pe teritoriul creia se gsete. Acest drept al fiecrui stat de a stabili regimul juridic al strinilor aflai pe teritoriul su rezult din principiul suveranitii de stat. Se cunosc mai multe forme ale condiiei juridice: Regimul na ional potrivit acestui regim, se acord strinului drepturile civile de care se bucur ceteanul statului respectiv (art. 1588 CCRM). Regimul special / preferen ial potrivit cruia, se acord strinului dreptului prevzute ntr-o lege special sau ntr-un tratat internaional bilateral (poate fi i multilateral). Clauza na iunii celei mai favorizate potrivit acestui regim se acord strinului drepturi cel puin egale cu acele acordate strinului care aparine unui stat ter. Condiia juridic a persoanelor fizice strine este reglementat i de Constituia Republicii Moldova, art. 19 care prevede c cetenii strini i apatrizii au aceleai drepturi i obligaii ca i cetenii Republicii Moldova cu excepiile stabilite de lege. B. Statutul personal n dreptul internaional privat reprezint statutul juridic civil al persoanei care cuprinde starea, capacitatea i raporturile de familie ale persoanei fizice, adic acele caliti dobndite fie de la natere, fie de la o anumit dat fixat pentru toi subiecii de drept, cum ar fi vrsta majoratului sau nestabilit anterior cum ar fi cazul cstoriei sau divorului. 9

| SERGIU Gin

Prin urmare, vorbind despre statutul personal n sens larg avem n vedere acele condiii juridice ale persoanei care o individualizeaz n societate. Capacitatea persoanei fizice strine este reglementat de legea naional care poate s aib dou forme: - Legea ceteniei - Legea domiciliului Susintorii legii domiciliului indic c: - Domiciliul este locul unde se gsete locuina permanent a persoanei fizice i din acest punct de vedere el reprezint vieii juridice al acestei persoane. - Domiciliul stabilit ntr-o anumit ar exprim decizia persoanei de a se supune legii acestei ri. - n anumite situaii, ca n cazul raporturilor de familie, domiciliul este unic pentru toate prile raportului, dei cetenia lor poate fi diferit. - Doctrina englez indic c persoana nu poate avea dect un singur domiciliu legal spre deosebire de cetenie. - Domiciliul exclude diferena dintre cetenii proprii i cetenii strini i prin aceasta asigur mai bine interesele acestor persoane, interesele persoanelor tere i interesele statului. Argumente n favoarea legii ceteniei: - Cetenia poate fi stabilit mai uor dect domiciliul. - Cetenia are un caracter de stabilitate mai accentuat dect domiciliul. - Cetenia nu depinde numai de voina persoanei i deaceea exist garanii mai mari de nlturarea fraudei legii care este posibil prin schimbarea domiciliului. - Dobndirea unei noi cetenii indic i acceptarea unui nou regim juridic. - Dac statutul personal este supus numai legii domiciliului nseamn c statul este lipsit de posibilitatea de a asigura ocrotirea cetenilor proprii care triesc n strintate.