UNIVERSITATEA ,,STEFAN CEL MARE SUCEAVA FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SI ADMINISTRATIE PUBLICA DEPARTAMENTUL I.D.

SPECIALIZAREA: CIG ANUL 2010-2011 SEMESTRUL I

PROIECT STATISTICA

TEMA:

PROIECT NR. 2 ANCHETA ASUPRA SERVICIILOR OFERITE DE CENTRALELE DIGITALE SI DE SALARIATII ROMTELCOM

Student: Sandu Milena Elena

CUPRINS
I. II. III. IV. V. Intrebarea nr. 51/pag 448 4 Intrebarea nr. 45 / pag 448 5 Intrebarea nr. 29 / pag 447 Intrebarea nr. 1 / pag 445 Intrebarea nr. 36 / pag 447

Bibliografie

Introducere+motivatie

I. Identificati cel putin doua intrebari al caror rezulate nu au fost prelucrate si prezentate. Comentati.

P6 . Care sunt principalele schimbari dupa parerea d-voastra, care trebuie facute pentru imbunatatirea calitatii serviciilor oferite?

Romtelecom trebuie sa se straduiasca sa schimbe viziunea abonatului legata de serviciile sale avand in vedere monopolul detinut pana in prezent, prin transparenta, creserea calitatii serviciilor, dezvoltarea si diversificarea lor, comportamentul angajatilor (disponibilitatea si seriozitatea acestora) si nu in ultimul rand prin reconsiderearea raportului dintre calitatea serviciilor si pretul acestora. Pe o piata extrem de concurentiala cu a devenit cea a telecomunicatiilor dupa liberalizare aceste criterii sunt foarte importante in decizia clientului custom sau business de a alege un operator sau altul.

P7. Dupa parerea d-voastra cum este tariful convorbirilor telefonice practicat de Romtelecom?

Printre obiectivele acestei cercetari am regasit si cunoasterea opiniei abonatilor telefonici cu privire la tarifele practicate de Romtelecom . Tarifele convorbirilor sunt acceptabile, dar influenteaza foarte mult cheltuielile abonatilor, ceea ce este un fapt foarte important pentru acestia. Avand in vedere faptul ca pe piata vor apare noi operatori de telefonie fixa este de asteptat ca tarifele sa scada si deasemenea tarifele convorbirilor intre retele diferite sa fie optime.

II. Ce metode de esantionare cunoasteti si care este modul concret in cadrul fiecarei metode? Cat de bine au fost alese caracteristicile, considerate definitorii, ale esantionului din proiectul cu numarul 2? Exemplificati. Esantionul reprezinta o parte sau un numar de elemente ale populatie totale. Metodele verificate in numeroase cazuri ale extragerii unui esation din populatia totala permit sa se calculeze cu o precizie suficient de mare numarul unitatilor incluse in esantion, astfel incat sa se estimeze cu o eroare dinainte calculate caracteristicile urmarite pentru intreaga populatie. Nu este deci suficient sa pui anumite intrebari unui numar oarecare de oameni intalniti intamplator si sa pretinzi apoi ca raspunsurile reprezinta parerile unei intregi populatii. Pentru a avea cu adevarat o valaore ,orice sondaj trebuie sa se bizuie pe metode riguroase de esantionare. Scopul urmarit prin extragerea ,cu respectarea tuturor regulilor si precautiunilor prescrise de teoria sondajului a unui esantion dintr-o populatie este ca valorileobtinute prin prelucrarea datelor privitoare la esantion sa poata fi generalizate asupra intregii populatii. Esantionul trebuie sa aiba o calitate esentiala numita reprezentativitate care consta in capacitatea de a reproduce cat mai fidel structurile si caracteristicile colectivitatii din care este extras. Un esantion este considerat reprezentativ atunci cand reproduce in structura sa aceeasi structura pe care o prezinta si populatia. Teoria si practica sondajului, demonstreaza ca asigurarea reprezentativitatii esantionului presupune respectarea cu strictete a urmatoarelor conditii: a) includerea in esantion a unitatilor in mod obiectiv fara a acorda preferinta unora dintre ele , fiecare unitate fiind extrasa dupa principiul hazardului cu o probabilitate calculabila egala si dferita de zero; b) esantionul stabilit sa fie suficient de mare ca sa permita redarea trasaturilor esentilae ale populatiei originare, ceea ce va permite obtinerea pe baza datelor de sondaj a unor indicatori cu un grad mare de stabilitate; c) includerea fiecarei unitati in esantion trebuie sa se faca independent de alte unitati; Satisfacerea acestor conditii , are loc prin alegerea celui mai adecvat procedeu de esantionare. In teoria si practica sondajului,pentru formarea esantionului se folosesc mai multe procedee si anume: procedee de esantionare aleatoare esantionare dirijata esantionare mixta

I. Esantionarea aleatoare se poate face dupa planuri de sondaje simple,in cazul populatiilor omogene,considerate ca un tot unitary sau dupa planuri de sondaj cu mai multe etape,cum ar fi: statificarea, sondajul

multistadial, multifazic, sondajul de serii,sondajul secvential, etc, pentru populatiile neomogene ,repartizate in diferite subansamble. Metoda de esantionare aleatoare conform careia diferite unitati au aceeasi probabilitate de a fi incluse in esantion se numeste esantionare cu probaililitati egale. Metoda este indicate a se aplica in cazul in care unitatile din populatie sunt de dimensiuni mici si nu exista diferente semnificative intre marimea diferitelor unitati ale populatiei. In practica se aplica metode de esantionare cu probabilitati inegale,adica admitand ca unitatile populatiei au sanse diferite de a fi incluse in esantion. Dintre procedeele de extractie cu probabilitati egale mai folosite in teoria si tehnica sondajului sunt: procedee absolute aleatoare ,adica procedeul loteriei si procedeul numerelor aleatoare procedeul mecanic systematic

A. Procedeul loteriei consta in extragerea dintr-o urna a unor bile sau jetoane identice reprezentand elementele populatiei; se extrag bile sau jetoane pana se obtine esantionul de marimea proiectata. Procedeul comporta doua variante: cu reintrodecerea bilelor sau jetoanelor; fara introducerea bilelor sau jetoanelor;

In prima varianta avem de-a face cu un sondaj repetat,volumul populatiei ramanand constant in tot timpul cat dureaza selectia esantionului. La incheierea operatiei,volumul populatiei(N) este mai mic cu o unitate(N-1),iar probabilitatea de includere in esantion fiecarei unitati constanta tot timpul cat dureaza operatia de construire a esantionului. In a doua varianta,bila sau jetonul nu mai sunt reintroduse in urna.Este vorba deci de un sondaj nerepetat. In acest caz ,pe masura ce se extrag bilele su jetoanele,sansele celor ramsase in urna de a fi incluse in esantion cresc. In momentul cand esantionul este completat,numarul bilelor sau jetoanelor ramase in urna este de N-n. Deci probablitatile de includere in esantion cresc. Acest procedeu este indicat in cazurile cand se cerceteaza populatii mai restanse si cu un grad mai mare de omogenitate. B. Procedeul tabelului cu numere intamplatoare

Aceste tabele se lacatuiesc cu ajutorul unei masini de amestecat numere denumita si masina randomizatoare,de la englezescul random-aleator.Numerele sunt asezate in mod intamplator pe colane si randuri.Tot la intamplare se stabileste coloana si randul de unde incepe atribuirea diferitelor numere ce se includ in tabel, unitatile formand esantionul. Acest procedeu este o varianta de selectie probabilistic care porneste de la conceptul de nmar aleator. Are sens numai prin asociere cu anumite experimente ,anumite consemnari privind frecvanta de producer a unui fenomen sau

de aparitie a unei anumite caracteristici intr-un proces. Utilizarea tabelelor cu numere aleatoare consta in extragerea din cadrul populatiei a unitatilor ale coror numere de ordine stabilite preintr-o numerotare prealabila,au fost citite dupa o anumita ordine in tabelul numerelor aleatoare. Tabelul contine 10 coloane numerotate de la 1 la 10 si 100 randuri,numerotate de la 1 la 100.Este compus din 10x100=1000 numere a cate patru cifre,grupate cate doua. Citirea numerelor se face de la stanga la dreapta si de sus in jos in ordine crescatoare a numerelor de ordine ale coloanelor si ale randurilor. C. Procedeul mecanic (sistematic)

Esantionarea pe baza procedeului mechanic este considerate in teoria sondajelor ca un procedeu cvasi-aleatoriu. Procedeul mecanic presupune ordonarea unitatilor dupa o caracteristica oarecare(ordine alfabetica,nr. de locuinte,etc) prin care sa se asigure includerea pe cat posibil intamplatoare a unitatilor in baza de sondaj. Operatia de alcatuire a esantionului in acest caz este precedata de stabilirea pasului de numararecare trebuie sa fie un numar intreg calculate ca raport intre volumul populatiei si voulmul esantionului.(N/n) Prin calculul pasului de numarare se obtine impartirea populatiei in grupe de volume egale. Pentru constituirea esantionuluise procedeaza in felul urmator : se selecteaza la intamplare (prin tragere la sorti) o unitate din prima grupa lacare se aduaga succesiv paul de nymarare pana la obtinerea celor n unitati ale esantionului. Se alege aleator un numar K ,cuprins intre 1 si p,p fiind cel mai mare numar intreg mai mic decat N/n. Se includ apoi in esantion unitatile cu numerele: k+p, k+2p, k+3p ,etc ,pana la epuizarea listei. II. Esantionarea dirijata se numeste acel sondaj care este facut de un observator, pe cat cu putinta cunoscator al populatiei cercetate care include in mod constient in esantion unitatile considerate ca fiind cele mai reprezentative. Deci ,oricat de bun cunoscator si experimentat ar fi observatorul, alegerea sa personala poata da gres.Dar sunt cazuri in care esantionarea dirijata este preferabila. In primul rand este mult mai ieftina decat orice fel de selectie aleatoare. In al doilea rand, sunt cazuri cand esantioanele sunt atat de mici incat inferentele facute pe baza lor n-ar reprezenta oricum,decat o simpla apreciere. In al treilea rand ,se poate intampla ca datele existente sa fie atat de nesigure incat aprecierea unui expert sa dea rezultate mai sigure decat o selectie riguroasa. Esantionarea dirijata este acel sondaj al carui scop este alcatuirea unui esantion reprezentativ, insa care include in mod constient unitatile considerate reprezentative pentru esantion. Principiul pe baza caruia se include unitatile in esantion este uramtorul: fie a o caracteristica a populatiei ,cunoscuta. Se presupune ca printr-un procedeu oarecare s-a obtinut un esantion reprezentativ pentru caracteristica A. Atunci se admite ipoteza ca acest esantion este reprezentativ si pentru o alta caracteristica B, corelata in general cu A.

Dintre metodele de esantionare dirijata cea mai folosita este metoda de esantionare pe cote. In acest caz , structura populatiei pe sexe, varsta, categorii socio- profesionale este stabilita dinainte, iar in cadrul fiecarei grupe se include un anumit numar de persoane ,alegerea lor fiind lasata la latitudinea operatorului, cu conditia sa se respecte numarul prestabilit care reda in esantion, ponderea respective grupe in populatie. Alte metode dirijate de formare a esantionului sunt: metoda voluntariatului metoda esantionarii la fata locului metoda itinerariilor metoda unitatilor tip

III.

Esantionarea mixta

Esenta acestui tip se esantionare consta in impartirea intregii populatii in straturi dupa criteria corespunzatoare scopurilor sondajului si in alegerea din fiecare strat a unui esantion ,cu respecatrea regulilor esantionarii. Esantionarea statificata este cel mai frecvent aplicata in cercetarea fenomenelor social-economice de masa. In cazul proiectului nostru, procedeul de esantioanre ales ,adica metoda selectiei mecanice,este cel mai indicat. Colectivitatea ,in cazul de fata este formata din abonatii telefonici instalati in anul 2002. Acesti abonati sunt inscrisi intr-o condica numita Condica de inregistrarea orinelor de serviciu,in functie de data emiterii acestui ordin de serviciu.S-a ales acesta metoda pentru ca abonatii sunt trecuti intr-o lista iar pentru stabilirea pasului de numarare s-a utilizat formula:K=N/n, unde N reprezinta numarul total de instalari din anul 2002 si n numarul unitatilor esantionului. Astfel,numarul instalarilor din anul 2002 era de 1020 iar marimea esantionului propus este de 60. Pasul K =1020/60=17. Primele 17 instalari au fost supuse unei extrageri intamplatoare si a iesit numarul de ordine 12. Prin urmare, unitatile statistice care au facut parte din esantion au fost numerele :12,29,46,63,80,97,114,131,148,165,182, si tot asa pana la 1010.1015?

III. Care sunt erorile care pot aparea in realizarea unei cercetari statistice? Cum s-a incercat inlaturarea lor in cadrul studiului? Daca rezultatele sondajului vor fi sau nu reprezentative pentru intreaga populatie depinde,in primul rand de erorile introduce prin insusi procedeul de sondaj. Pentru ca rezulatele sondajului sa fie utilizabile,aceste erori trebuie sa fie cat mai mici,cu atat mai mult cu cat chiar in conditiile cand sondajul a fost facut corect

valorile acestuia nu pot reprezenta decat cu o oarecare aproximatie parametrii populatiei. In acceptiunea cea mai larga, se considera eroare de sondaj abaterea care exista intre valorile calculate prin prelucrarea datelor din esantion si ceea ce s-ar fi obtinut daca s-ar fi organizat o observare toatala si se prelucrau datele de la toate unitatile populatiei. Erorile intalnite in cadrul sondajelor sunt : erori comune tuturor tipurilor de observari erori de inregistrare erori specifice sondajului erori de reprezentativitate

Deoarece inregistrarea se face de un personal specializat pentru un numar restrains de unitati, de regula,in sondaje erorile de inregistrare apar intr-un numar mic de cazuri si pot fi inlaturate cu usurinta printr-un eventual control riguros. Erorile de reprezentativitate specific sondajului ,pot fi de doua feluri:erori sistematice si erori intamplatoare. a) erorile sistematice de reprezentativitate pot fi evitate daca se respecta intocmai principiile teoriei sondajului,prin inlaturarea cauzelor ce duc la producerea lor b) erorile aleatoare de selectie sau de reprezentativitate apar in insasi procesul sondajului,ele se produc chiar daca se respecta riguros principiile teoriei selectiei, deoarece esantionul nu reproduce decat cu o oarecare aproximatie distribuirea variabilelor populatiei.In consecinta,media sau oricare alta valoare a esantionului va prezenta anumite abateri fata de parametrii populatiei. Pentru ca rezulatele sondajului sa fie utile,erorile introduse prin insasi procesul selectiei trebuie sa fie cat mai mici.Procedeul cel mai simplu pentru inlaturarea erorilor de sondaj sau de reprezentativitate constau in marirea volumului esantionului si in alegerea unui tip de sondaj cat mai adecvat scopului cercetarii. In practica sondajului erorile de reprezentativitate se pot calcula ca erori efective, care se pot calcula numai pentru caracteristicile la care s-au obtinut date si dintr-o observare totala si ca erori probabile.

In cadrul proiectului nostru, erorile de sondaj s-a incercat sa fie inlaturate in primul rand prin faptul ca s-a ales tipul de sondaj adecvat scopului cercetarii si prin volumul esantionului potrivit ca marime. Apoi, nu s-au ales deliberat date considerate in mod gresit ca fiind reprezentative si nu s-au ales la nimereala (si nu vorbesc de alegerea aleatoare) elementele sondajului. Alegerea la

nimerealaduce foarte rar la o selectie ce poate fi considerata reprezentativa; ea este supusa in prea mare masura erorilor sistematice. Nu s-a simtit nici dorinta preconceputa a cercetatorului de a obtine un anumit rezultat si nu am intalnit sibstituirea unei unitati de cercetare prin alta care ar fi oferit o mai mare comoditate in obtinerea datelor pentru cercetator. Mentionez si ca intrebarile din chestionar nu au fost formulate gresit, nu au produs confuzii iar ordinea intrebarilor nu a fost defectuoasa. Lungimea chestionarului nu a produs obosela si imprecizie amabelor parti:operatori si intervievati si nu s-au folosit cuvinte cu mai multe intelesuri , termeni tehnici, neologisme care n-au intrat in uzul curent al oamenilor. IV. Analizai dac obiectivele cercetrii nr. 2 se regsesc n chestionarul anchetei ? Obiectivele cercetrii n cadrul anchetei asupra serviciilor oferite de centralele digitale i de salariaii ROMTELECOM sunt: 1. Primul obiectiv este determinarea gradului de cunoatere a serviciilor speciale oferite de centralele automate digitale. Este reprezentat in chestionarprin intrebarea nr 2 Gradul de cunoatere a serviciilor oferite de ROMTELECOM de ctre abonaii telefonici din centralele digitale nou instalate difer n funcie de mai muli factori: 1. localitatea de domiciliu 2. vrsta 3. sexul 4. starea civil 5. ocupaia actual Centralele digitale nou instalate ofer abonailor telefonici servicii interesante, practice dar folosirea lor este condiionat de nsuirea de ctre abonai a instruciunilor de folosire care la prima vedere par a fi destul de greoaie. Serviciul marketing din cadrul ROMTELECOM este interesat de nivelul cunoaterii i folosirii acestor servicii pentru a aciona pe segmentul de pia deficitar. Dup terminarea studiului se vor putea lua msuri exacte pentru a nltura problemele ivite pe teren. Eantionul supus cercetrii este format din abonaii telefonici care au domiciliul n mediul rural sau urban. n anul 2002 au fost instalaii 1020 de noi abonai telefonici. Pentru a putea avea o viziune clar asupra gradului a serviciilor oferite de ROMTELECOM din totalul de 1020 de noi instalri s-a ales un numr aproximativ egal de abonai cu domiciliul n mediul urban i rural. Abonaii care cunosc cel mai bine serviciile oferite de ROMTELECOM sunt cei din Rdui 21,72%, din Satu Mare 1,66% i Volov 1,66%. Este necesar ca aceste servicii s fie cunoscute i n mediul rural mai ales n localitile: Miliui, Marginea i Sucevia. O pondere redus din persoanele intervievate au declarat c serviciile ROMTELECOM nu sunt cunoscute deloc: Rdui 5,5%, Satu Mare 5%, Volov 3,33%, Sucevia 1,66%. 2. Al doilea obiectiv este cunoaterea opiniei abonailor telefonici cu privire la calitatea serviciilor oferite att de centralele digitale ct i de personalul angajat. Intrebarea nr 5

Prin intermediul acestui obiectiv s-a putut urmri opinia abonailor fa de calitatea serviciilor oferite de ROMTELECOM. De aici rezult c 8,33%din persoanele intervievate consider c ROMTELECOM are servicii de o calitate foarte ridicat, 16,67% susin c serviciile sunt de o calitate ridicat, iar 50% consider c serviciile au o calitate medie. O calitate sczut este reclamat de 10% dintre corespondeni, foarte sczut de 6,67% dintre intervievai, n timp ce un procent de 8,33%nu au rspuns. Avand in vedere rezultatele se considera ca este necesara imbunatatirea calitatii serviciilor oferite de centralele Romtelecom cat si de angajatii sai astfel incat Romtelecom sa poata concura cu succes cu noii operatori de pe piata.

3. Al treilea obiectiv este stabilirea, dup prerile abonailor, a principalelor schimbri necesare care s duc la mbuntirea serviciilor n ROMTELECOM. Intrebarea nr 6 Schimbrile care pot duce la mbuntirea serviciilor oferite de ROMTELECOM prezente n aceast anchet sunt: s se explice mai clar aceste servicii, personalul s fie mai deschis ctre client, altele, nu tiu| nu rspund. Rezultatele nu au fost prezentate in cadrul proiectului, insa consideram ca ar trebui mai multe variante de raaspuns pentru a ajuta persoanele intervievate sa-si formuleze cerintele si sa se evite nu numar mare de raspunsuri nu stiu/nu raspund. Rezultatele sunt foarte importante pentru departamentul marketing cat si tehnic 4. Al patrulea obiectiv este cunoaterea opiniei abonailor telefonici cu privire la tarifele practicate de ROMTELECOM. Tarifele practicate de ROMTELECOM sunt acceptabile pentru fiecare persoan indiferent de statutul social al populaiei. Acest obiectiv se regaseste in chestionar in cadrul intrebarii nr 7 cu suficiente variante astfel incat sa se poata trage o concluzie reala despre nivelul preturilor . 5. Un alt obiectiv ar fi determinarea gradului de accesibilitate financiara a abonatului telefonic, la serviciile oferite de ROMTELECOM. Acest obiectiv este reprezentat in chestionar prin intrebarea nr 8. Deoarece plata facturii telefonice la ghiseu implica costuri de timp foarte mari , este necesar ca Romtelecom sa diversifice modalitatile de plata , de exemplu achitarea la un agent la domiciliu sau achitarea intr-un singur punct unde sunt achitate si alte servicii. Variantele posibile de plata a facturii se prezinta dupa parerea celor intervievati , astfel: -in numerar la ghiseele Romtelecom-28.33% - prin banca-23.33% -prin card- 10% - alte modalitati- 8.33%

- la un punct comun cum este casieria Electrica unde se achita curentul , taxa radio si tv10% -la un agent la domiciliu- 16.67% - nu au vrut sa raspunda- 3.33%

6.Ultimul obiectiv este cunoaterea opiniei abonatului telefonic despre viitorul companiei. Acest obiectiv este reprezentat in chestionar prin intrebarea nr 9. Opiniile abonailor ROMTELECOM sunt mprite n legtur cu viitorul companiei: 25% dintre respondeni cred c ROMTELECOM va rmne lider n telefonia fix, 50% dintre persoanele chestionate cred c ROMTELECOM va pierde muli abonai, 16,67%cred c ROMTELECOM va intra n procedura de faliment, 8,33% nu au rspuns. Numarul mare de subiecti chestionati care cred ca Romtelecom va pierde multi abonati impune luarea de masuri cat mai rapid pentru imbunatatirea calitatii serviciilor si cautarea continua de modalitati de atragere a clientilor. Avand in vedere cele analizate mai sus, consider c obiectivele cercetrii ce se regsesc n chestionarul anchetei.

V. Care sunt tipurile de ntrebri utilizate n realizarea unui chestionar? Enumerai-le dup mai multe criterii de clasificare.

O clasificare tradiional a ntrebrilor dup coninutul informaiei vizate este cea care distinge trei mari categorii: ntrebri factuale de opinie de cunotine Intrebrilor factuale, informaia privete elemente de comportament ale indivizilor anchetai, ale semenilor din jurul lor sau situaii ce caracterizeaz viaa subiecilor sau a comunitilor n cadrul crora ei triesc. n principiu, toate aceste aspecte se materializeaz n fapte comportamentale sau situaionale i ar putea fi nregistrate prin metoda observaiei, dac o asemenea investigare n-ar presupune eforturi extrem de mari. Cte seriale a urmrit omul n ultima sptmn la televizor, la ce or s-a sculat n dimineaa zilei respective, ci bani cheltuie familia pe lun cu hrana, unde i-a petrecut ultimul concediu, la ce vrst a avut primul contact sexual etc. iat cteva mostre de indicatori cu un clar coninut factual, dintr-o gam extrem de ampl i de divers, ce conduc la ntrebri ntlnite n orice chestionar. Se vede deci c rspunsul -

la aceste ntrebri poate fi judecat n termeni de adevrat sau fals, ntruct ele se refer la o situaie obiectiv i verificabil prin alte mijloace. Intrebrilor de opinie vizeaz aspecte ce in de universul interior al individului, cum ar fi prerile, atitudinile, credinele, ateptrile, proiectarea n viitor, evalurile, ataamentul fa de valori, explicaiile fenomenelor din jurul su, justificrile i motivaia aciunilor etc. Se nelege deci c aici termenul de opinie este luat ntr-un sens mult mai larg dect cel n care se folosete n mod curent; apare deci discutabil utilizarea sa ntr-un asemenea context, ns, pe de o parte, expresia s-a ncetenit iar, pe de alta, este greu de gsit o alt sintagm capabil s acopere un asemenea coninut foarte larg. Caracteristic informaiei coninut n rspunsul la aceste ntrebri este faptul c ea nu poate fi obinut n mod direct prin alte metode dect cele ce fac apel la comunicarea verbal cu subiecii i, deci, c verificarea celor afirmate de acetia este o ntreprindere dificil, posibil (uneori) de realizat doar prin metode indirecte. Intrebrile de cunotine, au i ele un specific foarte clar, ce nu permite nici o confuzie cu celelalte, n spe cele factuale, cu care par a se asemna. Ele evideniaz preocuprile intelectuale ale indivizilor n anumite domenii, ca urmare a unor interese sau a unor situaii de via specifice. Ele pot fi utilizate i ca ntrebri de control. Aa cum o arat i numele, acest gen de ntrebri nu sunt adresate pentru a aduce o informaie propriu-zis din partea respondentului, ci pentru a verifica, a controla acurateea rspunsurilor sale la alte ntrebri. Printre altele, ele pot fi folosite pentru a testa sinceritatea subiectului. Dup forma de nregistrare a rspunsurilor, se face, n principu, o distincie ntre ntrebrile: - nchise - care ofer subiectului variante de rspuns prefabricate, respondentul urmnd doar s o aleag pe cea care se potrivete situaiei sau opiniei sale - deschise - reclamnd nregistarea, ct mai fidel i ct mai complet, a rspunsului dat de subiectul chestionat. Ceea ce trebuie foarte bine reinut, este faptul c, n cazul anchetei i, mai ales, al sondajului de opinie, culegerea i interpretarea datelor sunt realizate din perspectiv statistic; aceasta nseamn c prelucrarea informaiei dobndite printr-o ntrebare deschis trebuie efectuat, finalmente, n acelai mod ca i pentru una nchis, deci pornind de la stabilirea de categorii n care este introdus coninutul rspunsurilor. Rezumnd deocamdat lucrurile, putem spune c, n faza de construcie a chestionarului, cercettorul trebuie s decid, n esen, asupra urmtoarelor dou aspecte: a) dac e posibil i preferabil s se stabileasc i s se expliciteze dinainte categoriile de rspunsuri i, n caz afirmativ: b) dac e posibil i preferabil ca subiectul s fie cel care alege cea mai adecvat form de rezumare a rspunsului su, folosind grila de categorii propus. Cele dou ntrebri combinate dau trei soluii posibile, pentru fiecare ntrebare din chestionar: a) se stabilesc a priori categoriile de rspuns i subiectul alege;( avem de a face cu o ntrebare nchis propriu-zis) b) se stabilesc a priori categoriile de rspuns iar operatorul, n funcie de rspunsul subiectului, alege varianta "potrivit";( se vorbete despre o ntrebare deschis)

c) se stabilesc a posteriori categoriile de rspuns, urmnd a clasifica "la birou" coninutul rspunsurilor.( este intermediar) Este clar c, n varianta a doua, pentru subiect ntrebarea apare ca fiind deschis, n timp ce, pentru operator, ea este nchis. O ntrebare aflat ntr-o asemenea situaie situaie posibil, firete, numai prin intermediul tehnicii orale de realizare a anchetei am putea-o numi ntrebare aparent-deschis ntrebrile aparent-deschise nu trebuie confundate cu cele mixte sau semideschise sau seminchise. ntrebrile seminchise apar frevent n cercetrile exploratorii sau/i n chestionarele folosite n ancheta pilot, cnd gradul de cunoatere asupra amplitudinii cmpului de situaii posibile i asupra distribuiei acestora este precar. Revenind la principalele tipuri de ntrebri, s mai manionm c, grafic, ntrebrile deschise se evideniaz n chestionar prin aceea c, dup textul prorpiu-zis al ntrebrii, apare un spaiu liber n care operatorul sau subiectul marcheaz rspunsul. Doar atunci cnd subiectul nu poate fi inut n fru i el ne ofer de o manier mult prea ampl rspunsul, este permis o nregistrare selectiv sau rezumativ. Pentru ntrebrile nchise, formele de prezentare grafic a variantelor de rspuns sunt destul de diferite. n cele mai numeroase sitauii, variantele sunt aezate una sub alta, dup textul ntrebrii, i sunt numerotate. Alegerea variantei potrivite se face prin ncercuirea numrului cu funcie de cod din faa variantei respective Sistemul de variante de rspuns al oricrei ntrebri nchise trebuie s satisfac un numr de condiii elementare, dintre care amintim: a) El trebuie s fie complet, n sensul c orice rspuns posibil trebuie s-i gseasc locul n gama variantelor prevzute. b) El trebuie s fie discriminatoriu, nelegnd prin aceasta c dou situaii semnificativ diferite trebuie suprinse n variante de rspuns diferite. c) El trebuie s fie univoc, adic unui rspuns s-i corespund o singur variant dintre cele oferite. Cel mai simplu sistem de rspuns la o ntrebare nchis este cel cu dou variante de rspuns, care, de regul, pot fi interpretate n termenii de Da/Nu. Folosirea acestui gen de ntrebri este posibil i la ntrebrile factuale, cnd se cere precizarea existenei sau inexistenei unui lucru, efectuarea unei aciuni etc., i la cele de opinie, cnd subiectului i se pretinde o form foarte tranant de exprimare a prerii: e de acord sau nu cu ceva, are o opinie favorabil sau nefavorabil n legtur cu altceva .a.m.d. Experimentele metodologice arat c distribuia rspunsurilor variaz semnificativ n funcie de decizia de a folosi sau nu varianta mijlocie sau varianta nu tiu n legtur cu varianta nu tiu, problema nu este numai sau nu att dac ea trebuie sau nu folosit, ci dac trebuie folosit ca o variant obinuit (plasat la sfritul evantaiului) sau dac n-ar fi necesar ca ea s mbrace forma unei ntrebri filtru, care s precead ntrebarea propriu-zis. Aa cum practic fiecare ntrebare, dar ndeosebi cele de opinie, ar putea avea o variant nu tiu, tot aa fiecare ntrebare din chestionar ar putea fi precedat de una filtru, prin care s se ntrebe oamenii, nainte de a li se cere o opinie, dac au sau nu o opinie n problema respectiv. C n realitate nu se face uz foarte frecvent de asemenea ntrebri filtru nu e un lucru

greu de neles. Mai nti, aceasta ar complica inutil chestionarul i ar putea crea dificulti n comunicarea cu subiecii. Apoi, exist o tendin firesc a oamenilor, generat probabil din nevoia de autoprotecie a eului, de a alege, n special n cazul ntrebrilor dificile, varianta care s-l angajeze cel mai puin. Subiectul poate intui rapid c dac d asemenea rspunsuri, atunci va scpa mai uor de persoana din faa lui sau va avea mai puine rubrici de completat n formularul de rspuns.

BIBLIOGRAFIE:

Cristian Valentin Hapenciuc - Statistica Aplicatii Cristian Valentin Hapenciuc - Statistica Curs pentru invatamant la distanta www.ase.ro/biblioteca www.promovare-afaceri.com