Sunteți pe pagina 1din 21

I.

Denumirea entitii publice, a activitii pe care o desfoar si natura ordonatorului de credite.....................................................................pag. 2 1. Introducere, obiect de activitate, CAEN................................................pag 2 2. Organele de conducere si natura ordonatorului de credite, Organigrama.................................................................................................pag 4

II.

Modul de finantare......................................................................................pag 11 1.Finantare de la Bugetul de stat.........................................................pag 12 2.Finantare de la bugetul local.............................................................pag 14 balanta sintetica si analitica, registru jurnal

III. Natura cheltuielilor......................................................................................pag 16 1.Natura cheltuielilor pentru bunusri si servicii.................................pag 16 2.Natura cheltuielilor de personal........................................................pag 18 IV. Inventarierea bunurilor si contabilitatea elementelor constatate la inventariere....................................................................................pag 19 lista de inventariere

I.

Denumirea entitii publice i a activitii pe care o desfoar


a. Introducere, obiect de activitate, cod CAEN Aceast monografie contabil a fost ntocmit la Grupul scolar Ion Nistor din Vicovu de Sus, jud. Suceava, avnd codul fiscal nr. 4327081, CAEN 8531. Unitatea desfoar activiti didactice, fiind o unitate de nvmnt primar, gimnaziu , liceal , scoala tehnica. Localurile I si II Relatarile privind inceputurile invatamantului din comuna Vicovu de Sus apartin invatatorului Ion Moldovean. Acesta ne relateaza modul in care a luat nastere prima scoala primara in centrul comunei in anul 1852. Scoala a fost infiintata cu sprijinul preotului Vladimir Vasilovici, a primarului si a dascalului bisericesc in casa particulara zidarului Ion Roman. Scoala purta denumirea de "Trivial Schule" avand ca prim invatator pe Ion Talpariu. In anul 1855 Scoala este mutata in casa morarului Karl Postatny. Intre anii 1856 - 1857 scoala functioneaza in casa padurarului Brazza. In anul 1856, sub indrumarea preotului Mihai Pitey, s-a inceput constructia localului de scoala . Localurile III si IV O a doua scoala, infiintata pe langa scoala din centru, o va reprezenta scoala primara din estul comunei. In 1899 functiona o filiala a scolii din centru in casa particulara a lui George Komarnitchi. Scoala a mai functionat si in casa particulara a gospodarului Vasile Dabaca. In anul 1908 se incepe construirea unui local de scoala cu 4 clase, scoala care va fi inaugurata la 12 decembrie 1908 sub denumirea de "Jubileum Schule". Denumirea se datoreaza aniversarii a 60 de ani impliniti de imparatul Austro -Ungariei Frantz Iosef. In anul 1966 scoala se va mari prin adaugarea a inca doua sali de clasa. In jurul anului 1900 a luat fiinta prima scoala din satul Laura intr-o casa particulara 2

apartinand gospodarului Negru Gheorghe,care va dona terenul pe care se va construi intre 1912-1913 un local de scoala, dat in folosinta in anul 1922. In legatura cu scoala din satul Bivolarie exista mentiuni potrivit carora intre anii 1922 1925 se infiinteaza o scoala primara intr-o cladire a foste herghelii de stat austriece. Scoala avea patru sali la care se adauga locuinta directorului. Intre anii 1959 - 1960 se amenajeaza o scoala intr-o cladire apartinand fostei fabrici de cherestea, fabrica aflata langa gara CFR Bivolarie. Dupa anul 1966 se construieste actualul local al scolii Bivolarie. In 1959 se infiinteaza scoala cu clasele I - VIII din satul Plai, scoala care functioneaza intr-o casa particulara avand trei sali de clasa plus locuinta directorului. Intre 1959 - 1960 se infiinteaza si o scoala cu trei sali de clasa in zona Laura - Straja. Incepand cu anul 1964 se trece la construirea Liceului Vicovu de Sus, cladire la care se adauga in 1976 cladirea scolii generale cu 8 sali de clasa. In anul 1979 se va adauga localul III al Grupului Scolar.

Conform Regulamentului de organizare i funcionare a unitilor de nvmnt preuniversitar de stat (primar, gimnazial, liceal, profesional i post liceal), aprobat prin Ordinul ministrului Educaiei i Cercetrii nr. 4747/16.10.2001 i publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 131/19.02.2002, organizarea i funcionarea unitilor de nvmnt preuniversitar de stat se realizeaz n conformitate cu Legea nvmntului nr. 84/1995 , republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, cu Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificrile i completrile ulterioare, cu acte normative elaborate de Ministerul Educaiei i Cercetrii (M.E.C.) i de alte ministere i cu deciziile inspectoratelor colare. Respectarea regulamentului este obligatorie pentru inspectorii din M.E.C., din inspectoratele colare judeene, pentru directori, personalul didactic de predare i instruire practic, personalul didactic auxiliar i nedidactic, elevi i prini care vin n contact cu unitatea colar. La nivelul fiecrei uniti colare este elaborat Regulamentul de ordine interioar, care cuprinde prevederi pentru elevi, prini etc., specifice condiiilor concrete din fiecare coal (art. 2). n Romnia statul garanteaz fiecrui cetean dreptul la educaie indiferent de sex, de ras, naionalitate, apartenen politic sau religioas, fr nici o ngrdire ce ar putea constitui o discriminare (art. 3).

Tipurile de uniti colare, formele i nivelurile de nvmnt, modul de nfiinare al acestora sunt stabilite de Legea nvmntului i de alte acte normative emise de M.E.C. Structura anului colar se stabilete prin ordin al Ministerului Educaiei i Cercetrii (art.6). Numrul de elevi din nvmntul preuniversitar de stat din formaiunile de studiu (clase, n cazul nostru) este reglementat prin Legea nvmntului. n situaii speciale, cnd efectivul unei clase este mai mare dect cel maxim (30 de elevi) prevzut de Legea nvmntului, clasa va fi scindat la nceputul anului colar n funcie de criterii stabilite prin Regulamentul de ordine interioar al unitii colare i cu acordul Inspectoratului colar (art.11). b. Organele de conducere i natura ordonatorului de credite Conducerea Grupului Scolar Ion Nistor este asigurat de un cosiliu de administratie al carui presedinte este directorul scolii, Traian Cardei. Numirea cadrelor de conducere (director, director adjunct etc.) ale unitilor colare se face conform Legii nvmntului i a Statutului personalului didactic. Directorul unitii colare este direct subordonat inspectoratului colar judeean, reprezentat prin inspectorului colar general al judeului Suceava pe linie de programe de invatamant si Consiliului Loal pe linie de finantare, bugete. Grupul Scolar Ion Nistor cu personalitate juridic, are un compartiment financiar-contabil (prin care se realizeaz evidena contabil sintetic i analitic precum i execuia bugetar a unitii de nvmnt), iar personalul acestui compartiment este subordonat directorului i i desfoar activitatea conform atributiilor stabilite de acesta prin fia postului. Directorul este preedintele Consiliului de administraie i al Consiliului profesoral, n faa crora prezint rapoarte semestriale i anuale, iar preedenia Consiliului pentru curriculum este asigurat fie de director, fie de directorul adjunct. n calitate de conductor al activitilor de organizare i administraie colar, directorul are urmtoarele atribuii: 1. Coordoneaz elaborarea proiectului de dezvoltare pe termen mediu al unitii, prin care se stabilete politica educaional a acesteia; 2. Reprezint, juridic, unitatea colar n relaiile cu ali parteneri; 3. Propune inspectorului colar general proiectul planului de salarizare aprobat de Consiliului de administraie i de Consiliul profesoral;

4. Aprob i asigur respectarea Regulamentului de ordine interioar a unitii, elaborat pe baza regulamentului cadru aprobat de M.E.C.; 5. ntocmete proiectul statului de funcii pentru personalul didactic auxiliar i administrativ; 6. Organizeaz i coordoneaz concursurile de angajare a personalului didactic i a personalului didactic auxiliar i administrativ; 7. Numete, transfer i elibereaz din funcie personalul didactic auxiliar i administrativ, n conformitate cu prevederile legii; 8. Stabilete atribuiile personalului i controleaz ndeplinirea lor; 9. Aprob aprecierile (caracterizrile) anuale ale personalului i stabilete anual cuantumul salariului anual al fiecrui salariat potrivit prevederilor Legii nr.154/1998 i ale Legii nr.128/1997 privind statutul personalului didactic; 10. Aprob plata drepturilor salariale i sociale ale ntregului personal din unitate; 11. Acord stimulente materiale i morale i aplic personalului angajat sanciuni disciplinare i administrative n conformitate cu legislaia n vigoare. Consiliul de administraie este organul de decizie al ntregii activiti colare n domeniul administrativ, fiind format, potrivit legii din 5 -11 membri (ce pot fi cadre didactice): directorul, directorul adjunct, contabilul ef, responsabilii ariilor curriculare, reprezentanii alei ai prinilor, reprezentanii alei ai elevilor, reprezentani ai administraiei publice locale i ai comunitii locale, precum i membri ai organizaiilor sindicale reprezentative la nivel naional (cu statut de observator). Activitatea Consiliului de administraie este reglementat de regulamentul propriu de funcionare (parte component a Regulamentului de ordine interioar). Consiliul de administraie are urmtoarele competene: 1. Asigur aplicarea tuturor reglementrilor legale referitoare la organizarea i funcionarea nvmntului de stat; 2. Elaboreaz strategia educaional a colii pe termen scurt; 3. Elaboreaz Regulamentul de ordine interioar a colii; 4. Elaboreaz criteriile de acordare a salariului i a gradaiei de merit, precum i de acordare a recompenselor, ajutoarelor materiale pentru elevi; 5. Aprob acordarea burselor colare conform legislaiei n vigoare; 6. Elaboreaz criteriile de acordare a calificativelor anuale; 7. Elaboreaz proiectul managerial al colii, fiele posturilor pentru angajaii colii, schema de salarizare conform indicilor cuprini n Legea nr. 154/1998. 5

8. Analizeaz i propune spre aprobare inspectoratului colar judeean proiectul planului anual de venituri i cheltuieli ntocmit de director i contabilul ef, pe baza solicitrilor efilor catedrelor / comisiilor metodice i ale compartimentelor funcionale; 9. Hotrte strategia de realizare i gestionare a resurselor financiare extrabugetare, conform legislaiei n vigoare. Membrii Consiliului de administraie coordoneaz i rspund de domenii de activitate, pe baza delegrii de sarcini realizate de director. Consiliul de administraie se ntrunete lunar sau ori de cte ori consider necesar directorul sau o treime din membrii acestuia i este legal constituit n prezena a cel puin dou treimi din numrul membrilor si. Activitatea manageriala in anul scolar 2011-2012 este coordonata de CONSILIUL DE ADMINISTRATIE format din: - Traian CIRDEI - director, presedinte - Angelica CHACHULA - director adjunct, membru - Mihai CARDEI - director adjunct, membru - Petrica GALAN - Consilier educativ, membru - Catalin BARBUTA - profesor, membru - Dan DUMITRASCU - profesor, membru - Mihaela BAHNEAN - invatatoare, membru - Viorica GHIURAU - profesor, reprezentantul parintilor, membru - Geta BAHNEAN - profesor, reprezentantul parintilor membru - Gheorghe IONESI - inginer, reprezentantul primarului, membru - Marius SCHIPOR - manager, reprezentantul.consiliului local, membru - Vasile ILIUT - manager, reprezentantul agentilor economici, membru - Adrian MANDICI - reprezentantul elevilor, membru

DIRECTII DE ACTIUNE ale Planului Managerial 2011-2012 o Asigurarea egalitatii de sanse a tinerilor si accesului acestora la educatie; o Realizarea unui management performant si adaptativ; o Asigurarea calitatii n educatie si formarea profesionala; o Eficientizarea procesului de nvatamnt n toate compartimentele sale: scolarizare frecventa / continut calitate/performanta si succes scolar; o Promovarea parteneriatelor; o Motivarea elevilor si cadrelor didactice cu posibilitati de performanta; o Asigurarea serviciilor de consiliere si orientare scolara, profesionala si de asistenta psihopedagogica; o Redimensionarea asistentei directorului la ore si a interasistentei n vederea sporirii calitatii procesului de nvatamnt; o Modernizarea resurselor materiale ale scolii; o Fundamentarea ofertei educationale pe baza nevoilor de dezvoltare personala a elevilor; o Modernizarea demersului didactic prin abordarea strategiilor de tip formativ si aplicativ; o Proiectarea unui sistem modern de evaluare si implicarea cadrelor didactice n aplicarea riguroasa a sistemului national de evaluare;

Consiliul profesoral este alctuit din totalitatea cadrelor didactice de predare i de instruire practic, titulari i suplinitori din unitatea colar, avnd rol de decizie n domeniul instructiv-educativ. Directorul sau directorul adjunct este preedintele Consiliului profesoral. La edinele Consiliului profesoral particip ca invitai reprezentani ai prinilor, asociaiilor elevilor, ai autoritii locale, ai partenerilor sociali etc. Consiliul profesoral se ntrunete la nceputul i la sfritul fiecrui semestru sau ori de cte ori preedintele socotete necesar i are urmtoarele atribuii: 1. Dezbate i aprob proiectul planului de dezvoltare pe termen mediu al unitii de nvmnt, prezentat de director; 2. Dezbate i adopt variante de proiecte curriculare pe arii curriculare sau transdisciplinare, propuse de Consiliul pentru curriculum;

3. Stabilete modalitile de parcurgere a curriculum-ului pe diferite discipline i arii curriculare, pentru curriculum-ul nucleu, extins etc., lucru pe echipe didactice, curriculum la decizia colii etc.; 4. Valideaz situaia colar la sfrit de semestru i de an colar; 5. Decide asupra aplicrii sanciunilor disciplinare; 6. Alege de stat. Serviciul de administraie ( 6 persoane) este subordonat directorului unitii. Administratorul i desfoar activitatea sub conducerea directorului, rspunde de gestionare i ntreinerea bazei materiale a unitii colare, coordoneaz activitatea personalului administrativ de ntreinere i curenie, mecanici, paznici, portari, magazioneri, muncitori, gestionari, etc. Programul personalului de ngrijire se stabilete de administrator potrivit nevoilor colii i se aprob de director. Serviciul de contabilitate (1 persoana) este subordonat directorului colii. Serviciul de contabilitate al unitii de nvmnt i al propriului centru de execuie bugetar, subordonat directorului ordonator tertiar de credite, asigur i rspunde de organizarea i desfurarea activitii financiar-contabile a Grupului ScolarIon Nistor n conformitate cu dispoziiile legale n vigoare. Activitatile desfasurate in cadrul compartimentului contabilitate si administrativ conducerea contabilitatii; organizarea registrelor de contabilitate; conducerea activitatii financiare ; elaborarea contului de executie bugetara ; organizarea sistemului de raportare; organizarea si exercitarea controlului financiar preventiv; organizarea si conducerea evidentei contabile; organizarea si conducera sistemului informatic ; intocmirea raportarilor lunare, trimestriale si anuale; calculul si plata salariilor; alte activitati financiare si contabile; stabilirea necesarului de achizitii publice; 8 reprezentanii si n Consiliul de administraie, conform Regulamentului de organizare i funcionare a unitilor de nvmnt preuniversitar

incheierea contractelor de achizitii; urmarirea executarii contractelor; organizarea arhivarii documentelor .

Figura nr.1. ORGANIGRAMA Grupului Scolar Ion Nistor Presedintele Consiliului de Administratie Consiliul de administratie

CONSILIUL PROFESORAL

SERVICIUL DE ADMINISTRAIE

SECRETAR SEF

ADMINISTRATOR FINANCIAR CONTABIL

CATEDRE Si COMISII METODICE

SECRETAR INGINER DE SISTEM LABORANTI

BIBLIOTECAR

Calitatea de ordonator de credite a directorului Grupului Scolar Ion Nistor Creditele primite de ctre Grupul Scolar Ion Nistor sunt: 1. Credite de la bugetul local, care sunt primite pentru plata salariilor, pentru plata burselor, plata utilitilor i a altor cheltuieli materiale, pentru plata reparaiilor curente i capitale, pentru investiii, etc.; n cazul creditelor primite de la bugetul local, ordonatorul principal de credite este Consiliul Judetean Suceava, iar directorul colii este ordonator tertiar de credite, direct subordonat ordonatorului secundar de credite, Primaria Vicovu de Sus. Astfel, potrivit prevederilor legale aflate n vigoare privind finanele publice, directorul colii n calitate de conductor al unei instituii publice, primete competenele i i asum rspunderile ce revin ordonatorului teriar de credite. Directorul unitii de nvmnt, n calitate de ordonator teriar de credite, rspunde de: a) elaborarea proiectului de buget propriu; b) urmrirea modului de ncasare a veniturilor; c) necesitatea, oportunitatea i legalitatea angajrii i utilizrii creditelor bugetare, n limita i cu destinaia aprobate prin bugetul propriu; d) integritatea bunurilor aflate n administrare; e) organizarea i inerea la zi a contabilitii i prezentarea la termen a bilanurilor contabile i a conturilor de execuie bugetar. Aadar directorul este primul responsabil care asigur demersurile legale, iniiativele i aciunile pentru constituirea i folosirea resurselor financiare, pentru administrarea, dezvoltarea i protejarea patrimoniului unitii pe care o conduce. Drepturile i responsabilitile directorului ca ordonator teriar de credite i administrator al unitii pe care o conduce sunt nscrise n Legea Finanelor Publice, n Legea Contabilitii nr. 82/1999 i alte acte normative ale Ministerului Finanelor Publice i Ministerului Educaiei i Cercetrii. De asemenea, el este obligat de lege s i asume responsabilitatea iniierii demersurilor i activitilor legale menite s asigure constituirea resurselor, avnd 10

dreptul s semneze documente prin care angajeaz unitatea n efectuarea tuturor operaiunilor de ncasri i pli sau a celor care vizeaz folosirea patrimoniului, dezvoltarea i protejarea acestuia. Potrivit art. 34 din Legea Finanelor, ordonatorul teriar de credite are urmtoarele drepturi i obligaii: Angajeaz i utilizeaz creditele bugetare numai n limita prevederilor i destinaiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea unitii de nvmnt pe care o conduce; Utilizeaz creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru unitatea pe care o conduce, potrivit prevederilor din bugetele aprobate i n condiiile stabilita prin dispoziiile legale; Angajarea i efectuarea de cheltuieli din sumele aprobate prin: bugetul de stat, bugetul asigurrilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, se aprob de ctre ordonatorul de credite i se efectueaz numai cu viza prealabil de control financiar preventiv acordat pe documente de ncasri i pli sau generatoare de obligaii. Aceast viz este aplicat/exercitat de eful compartimentului financiarcontabil sau a nlocuitorului su de drept; Directorul unitii, n calitate de ordonator de credite poate delega dreptul de a aproba repartizarea i folosirea creditelor bugetare nlocuitorilor lor de drept.

II.

Modul de finanare
Finanarea nvmntului de stat preuniversitar din Romnia este reglementat de o serie de acte normative, cum ar fi: Ordonana de urgen a Guvernului nr. 138/1999 privind finanarea nvmntului preuniversitar, Legea nr. 189/1998 privind finanele publice locale, etc. Potrivit acestor acte legale, finanarea nvmntului preuniversitar se realizeaz att de la bugetul local = exemplificata prin balanta sintetica si analitica la grupa 77, , cont sintetic 7702, ct i din bugetul de stat in cazul platii cadrelor didactice pentru activitati legate de examenele nationale (ex.bacalaureat). Aceste fonduri destinate nvmntului sunt nominalizate distinct n bugetul de stat i n bugetul local.

11

Ordonatorii principali de credite repartizeaz creditele aprobate prin buget pentru unitile ierarhice inferioare n raport cu nevoile unitii i innd seama de modul de utilizare a sumelor acordate anterior. Ei aprob efectuarea cheltuielilor prevzute n bugetele proprii. La rndul lor ordonatorii secundari de credite, care au n subordine ordonatorii teriari de credite, aprob efectuarea cheltuielilor proprii, precum i repartizarea creditelor pe ordonatorii subordonai, adic ordonatorii teriari. Acetia din urm nu au n subordine alte instituii publice. Misiunea lor const n a aproba efectuarea cheltuielilor proprii. 1. Deschiderea de credite din bugetul de stat Fluxurile informaionale generate de procedura de finanare prin bugetul de stat pot fi schematizate ca n figura de mai jos:

MINISTERUL FINANELOR PUBLICE

Ordonator principal de credite:

MINISTERUL EDUCAIEI I CERCETRII

Ordonator secundar de credite:

INSPECTORATUL COLAR JUDEEAN

Ordonator teriar de credite:

DIRECTOR Grupul Scolar

TREZORERIA MUNICIPIULUI SUCEAVA

Ion Nistor

12

Figura nr. 2. Schema fluxurilor care se stabilesc la acordarea creditelor bugetare de la bugetul de stat Momentele prezente n finanare se refer la: - Ordonatorul principal de credite ntocmete n trei exemplare o cerere de deschidere a creditelor bugetare pentru fiecare capitol de cheltuieli i cu defalcarea cheltuielilor pe cheltuieli curente i de capital, pe articole i alineate. Cererea este nsoit de o Not de fundamentare prin care se justific cuantumul sumelor solicitate ; - Cererile se depun la Ministerul Finanelor Publice, la Direcia General a Trezoreriei din cadrul M.F.P., pn la data de 20 a ultimei luni din trimestru pentru creditele necesare trimestrului urmtor ; Se mai depune pe lng cereri i o Not Justificativ i Dispoziii bugetare M.F.P. primete documentele, le analizeaz i procedeaz astfel: primele 2 pentru repartizarea creditelor (tot n trei exemplare) ; exemplare din Cererea de deschidere a creditelor i un exemplar din Nota Justificativ, precun i in Dispoziiile bugetare de repartizare a creditelor le reine pentru a nregistra n contabilitatea proprie, n conturi n afara bilanului Credite repartizate ctre ordonatorii principali de credite; exemplarul 3 din Cerere se restituie ordonatorului principal de credite pentru confirmarea deschiderii creditelor; al doilea exemplar din Dispoziiile bugetare se expediaz direct Direcilor de Trezorerie Judeene, iar cel de-al treilea exemplar se duce ctre ordonatorii secundari i teriari de credite n cauz din fiecare jude ; - nregistrarea deschiderii de credite bugetare n evidena finanatorului ; - Deschiderea propriu-zis a creditelor bugetare prin trecerea acestora din contul M.E.C. n contul Inspectoratului colar Judeean ; - nregistrarea n evidena Trezoreriei Finanelor Publice a deschiderii creditelor bugetare n contul M.E.C. ; - Informarea M.E.C. de ctre finanator de faptul c i s-a deschis creditul n contul su de la Trezoreria Finanelor Publice ; - Manifestarea iniiativei M.E.C. n repartizarea de credite bugetare ; - ntocmirea documentelor bugetare de repartizare ; - Concretizarea tehnic a repartizrii creditelor de Trezoreria Public a Finanelor, respectiv cu repartizarea creditelor prevzute n dispoziii ctre ordonatorii secundari ;

13

- Consemnarea n evidena Trezoreriei Finanelor Publice a repartizrii creditelor bugetare ctre ordonatorii subordonai ; - Transmiterea ca repartizare a creditelor bugetare de la Trezoreria Finanelor Publice a municipiului Bucureti la Trezoreria Finanelor Publice din Suceava; - Consemnarea n evidena Trezoreriei Finanelor Publice din teritoriu a repartizrii creditelor ctre subordonaii M.E.C. ; - Informarea ordonatorilor subordonai M.E.C. de repartizarea creditelor bugetare cuvenite, de ctre Trezoreriile locale printr-un extras de cont. 2. Deschiderea de credite din bugetul local Administrarea bugetelor locale se asigur de ctre consiliile locale. La acest nivel funcia de ordonator principal de credite este ndeplinit de primar, care se adreseaz cu o solicitare de fonduri organului financiar local, prin care se solicit banii necesari desfurrii de aciuni cu referire la activitatea proprie a consiliului judeean, dar i a ordonatorilor subordonai financiar. n aciune este implicat i Trezoreria Finanelor Publice. Astfel, ordonatorul principal de credite va ntocmi o comunicare de deschidere a creditelor n 2 exemplare pentru fiecare capitol de cheltuieli aprobat n bugetul local i prezint comunicarea Trezoreriei pn pe 20 a fiecrei luni pentru creditele aferente lunii urmtoare. Comunicarea este nsoit de Dispoziia bugetar. Trezoreria nregistreaz creditele repartizate ordonatorul principal de credite al bugetului local n contabilitatea proprie pe baza documentelor amintite n conturi n afara bilanului, iar apoi emite extrase de cont ntiinndu-i de creditele primite. Fluxurile informaionale generate de procedura de finanare prin bugetul local pot fi schematizate printr-o reprezentare grafic.
Ordonator principal de credite:

CONSILIUL JUDETEAN

Ordonator secundar CONSILIUL LOCAL

TREZORERIA MUNICIPIULUI SUCEAVA

Ordonator tertiar de credite:

DIRECTOR Grupul Scolar

14

Ion Nistor

Figura nr. 3. Schema fluxurilor care se stabilesc la acordarea creditelor bugetare pe linia cheltuielilor materiale i serviciilor

Momentele principale reprezentate prin aceste fluxuri se refer la : manifestarea iniiativei ordonatorului principal de credite ; prin ntocmirea solicitrii de fonduri privind activitatea proprie i solicitarea analiza solicitrilor de fonduri prin compararea bugetului local aprobat cu

adresat organului financiar local ; bugetul de venituri i cheltuieli al ordonatorului principal de credite bugetare n strns legtur cu subdiviziunile corespunztoare, cu luarea n considerare a disponibilitiilor existente, n contul bugetului local i a prioritilor de finanare din acesta ; ntocmirea dispoziiei bugetare / ordin de plat ctre Trezorerie cu referire la suma dispus pentru alimentare din contul bugetului local n contul ordonatorului principal de credite ; virarea sumei dispuse de ordonatorul principal de credite din contul alimentarea contului de disponibil al ordonatorului principal de credite informarea ordonatorului principal de credite bugetare de alimentarea dispoziia dat de ordonatorul principal de credite bugetare (de repartizare) bugetului local n contul acestuia ; bugetare ; contului su de la Trezorerie ; Trezoreriei unde are cont deschis pentru a se alimenta contul de disponibil al ordonatorilor subordonai financiar din bugetul local ; virarea sumei din contul ordonatorului principal de credite bugetare ctre alimentarea contului de disponibil al ordonatorului teriar ( director Grupul Scolar Ion Nistor de credite bugetare ; ordonatorii subordonai ; -

15

informarea ordonatorului teriar de credite bugetare privind alimentarea

contului su de disponibil de la Trezorerie.

III.

Natura cheltuielilor

1.Natura cheltuielilor pentru bunuri si servicii si fundamentarea acestora Momentul recunoaterii cheltuielilor Cheltuielile bugetare sunt recunoscute n momente diferite, n funcie de natura lor. Reglementrile contabile n vigoare prevd momentul recunoaterii pentru fiecare din categoriile de cheltuieli definite, astfel: -cheltuielile de personal, reprezentate de salarii, prime, contribuiile aferente acestora, trebuie recunoscute n perioada n care munca a fost prestat. Recunoaterea cheltuielilor respect principiul independenei exerciiilor, i ca atare, drepturile de personal neachitate aferente unui exerciiu bugetar sunt incluse i ele n costurile cu personalul aferente exerciiului bugetar respectiv. - Cheltuielile cu stocurile se recunosc atunci cnd acestea au fost consumate / vndute, cu excepia materialelor de natura obiectelor de inventar care se nregistreaz la scoaterea din folosin a acestora. Momentul recunoaterii cheltuielilor cu stocurile depinde i de metoda aleas pentru organizarea contabilitii stocurilor. Astfel, dac instituia utilizeaz metoda inventarului permanent, atunci cheltuiala cu stocurile este recunoscut la momentul consumului efectiv. - cheltuielile cu serviciile se recunosc n perioada cnd serviciile au fost prestate i lucrrile executate, indiferent de momentul cnd a fost efectuat plata acestora Conturile de cheltuieli se dezvolt n analitic pe structura clasificaiei bugetare. Structura contului contabil va fi urmtoarea: 16

1) simbolul contului din planul de conturi; 2) capitolul; 3) sursa de finanare a cheltuielii, respectiv: bugetul de stat; bugetele locale; bugetul asigurrilor sociale de stat; bugetul asigurrilor pentru omaj; bugetul Fondului naional unic de asigurri sociale de sntate; bugetul fondurilor externe nerambursabile; bugetul instituiilor publice i activitilor finanate integral sau parial din venituri proprii; cheltuieli evideniate n afara bugetelor locale. 4) subcapitolul; 5) titlul; 6) articolul; 7) alineatul; 8) subalineatul (paragraful). Contabilitatea cheltuielilor se ine pe grupe de cheltuieli, dup natura i destinaia lor. La Grupul Scolar Ion Nistor avem urmatoarele subclase de cheltuieli: 61- Cheltuieli privind energia si apa, incalzit, iluminat 62- Cheltuieli postale si telecomunicatii, radio , internet, alte cheltuieli cu serviciile executate de terti 64- Cheltuieli cu personalul Exemplu privind circuitul de plata facturilor de utiliti Angajarea cheltuielilor cu utilitile: angajamentul legal al cheltuielilor cu utilitile l reprezint contractile ncheiate cu entitile furnizoare de utiliti. Lichidarea cheltuielilor cu utilitile : verificarea angajamentelor (adic existena contractelor), determinarea realitii sumei datorate (n baza facturilor emise de furnizorii de utiliti), condiiile de exigibilitate ale angajamentului legal (scadenele de plat prevzute n contract i nscrise pe factur). Pe facturile emise de prestator, se nscrie meniunea Bun de plat. Ordonanarea cheltuielilor: furnizarea utilitilor fiind nentrerupt, etapa de verificare practic este ncheiat, se confirm c exist o obligaie cert (factura) i o sum datorat, 17

iar plata poate fi efectuat. Ordonatorul de credite semneaz documentul intern numit Ordonanare de plat. Plata cheltuielilor: contabilul ef sau directorul economic semneaz ordinul de plat n baza cruia din contul de credite bugetare de la trezorerie este virat suma aferent facturii de utiliti.

2.Natura cheltuielilor de personal i fundamentarea lor Cheltuielile de personal vizeaz plata drepturilor salariale ale personalului angajat, precum i ale personalului auxiliar i obligaiile aferente fa de bugetul statului i bugetul asigurrilor sociale de stat. Natura cheltuielilor de personal se fundamenteaz pe baza ultimului stat de funcii ntocmit de ctre secretarii colilor, n baza grilelor de salarizare transmise de Ministerul Educaiei i Cercetrii i publicate n Monitorul Oficial, inndu-se seama de indexrile anunate de Guvern pentrul anul pentru care se ntocmete bugetul de venituri i cheltuieli. Fundamentarea cheltuielilor de personal se face pe articole i alineate conform execuiei bugetare, pe trimestru i pe total an. Exemplu privind circuitul de plata al salariilor Angajarea cheltuielilor cu salariile: angajamentul legal al cheltuielilor l reprezint contractele individuale de munc ncheiate cu salariaii instituiei. Angajamentul bugetar l reprezint suma total din statul de funcii ntocmit pentru exerciiul bugetar n curs. Lichidarea cheltuielilor cu salariile: verificarea angajamentelor (adic existena contractelor de munc); determinarea realitii sumei datorate (n baza salariului nscris n contractul individual de munc, a fielor de pontaj, a altor documente care atest prestarea muncii de ctre angajat ), condiiile de exigibilitate ale angajatului legal (data plii salariilor). Ordonanarea cheltuielilor: s-au verificat cheltuielile cu salariile, iar plata poate fi efectuat. Ordonatorul de credite semneaz documentul intern numit Ordonanare de plat. 18

Plata cheltuielilor: contabilul ef sau directorul economic semneaz ordinul de plat n baza cruia din contul de credite bugetare de la trezorerie sunt virate salariile nete n conturile de card al angajailor

IV.

Inventarierea bunurilor si contabilitatea elementelor

constatate la inventariere.
Gestionarea bunurilor se face de domnul Arcadie Nistor administrator patrimoniu si responsabilii de gestiuni iar inregistrarea in contabilitate de catre doamna Cornea Ileana, contabil sef. a) Inregistrarea in fisele de gestiune a bunurilor primite : Entitatea auditata are organizata comisie de receptie a bunurilor. Pentru materialele livrate de furnizori, in baza facturilor emise au fost intocmite note de receptie si constatare de diferente. Dupa intocmirea acestora, originalul impreuna cu facturile au fost transmise compartimentului contabilitate in vederea inregistrarii in evidenta financiar contabila . Evidenta cantitativa a materialelor este condusa pe baza de program informatic si lunar se listeaza situatia intrarilor, iesirilor si a soldurilor la sfarsitul perioadei respectiv. La nivelul contabilitatii este organizata si condusa evidenta cantitativ-valorica pe fise de operatiuni diverse, pentru fiecare produs, unde au fost evidentiate operatiunile de intrare si iesire a acestora si stocul faptic. Intrarile de bunuri sau inregistrat pe baza cantitatilor evidentiate in Notele de receptie, iar iesirile pe baza bonurilor de consum. b) Eliberarea in consum a materialelor si intocmirea bonurilor de consum: Pentru eliberarea din gestiune a bunurilor consumabile sau utilizat bonurile de consum . Bonurile de consum au fost intocmite si semnate de gestionar si de primire de persoana desemnata pentru ridicarea materialelor. c) Operarea in contabilitate a consumurilor: Operarea in evidenta contabila a consumurilor a fost realizata pe baza bonurilor de consum d) Inregistrarea documentelor cu regim special:

19

Evidenta documentelor cu regim special a fost condusa si organizata pe baza formularelor cu regim special. La data inventarierii, entitatea auditata avea in evidenta operativa chitantiere si facturi, foi parcurs, etc. e) Inregistrarea in contabilitate a elementelor de activ. Inregistrarea in contabilitate a elementelor de activ s a efectuat la costul de achizitie sau la valoarea justa pentru alte intrari. Creantele si datoriile s au inregistrat la valoarea nominala. Contabilitatea clientilor si furnizorilor , a celorlate creante si obligatii sa tinut pe categorii, precum si pe fiecare persoana fizica sau juridica. Inventarierea patrimoniului : a) Stabilirea responsabilitatilor in efectuarea inventarierii : In baza prevederilor Legii Contabilitatii nr.82/1991, a Ordinului Ministrului Finantelor Publice nr.1.753/2004 si in conformitate cu Dispozitia Primarului cu privire la organizarea si desfasurarea operatiunilor de inventariere generala a patrimoniului pe anul 2009, ordonatorul tertiar de credite a emis o dispozitie prin care a dispus inventarierea patrimoniului in perioada 20 31 decembrie 2009.. La nivelul entitatii au fost constituite o comisie centrala pentru organizarea, indrumarea, conducerea si valorificarea rezultatelor inventarierii . Doamna economist Cornea Ileana administrator financiar a efectuat instruirea comisiilor de inventariere, conform procesului verbal b) Inventarierea bunurilor : 1) Inventarierea a fost efectuata astfel: inainte de inceperea inventarierii au fost luate declaratii scrise gestionarilor; sau identificat toate locurile (incaperile) in care exista valori materiale; sau inventariat stocurile de materiale , bunuri in magazie ,mijloacele fixe ,

obiectele de inventar in folosinta si in magazie si celelalte elemente patrimoniale de activ si pasiv ce nu reprezinta valori materiale; disponibilitatile banesti au fost inventariate in ultima zi lucratoare a exercitiului gestionarii au dat declaratii de sfarsit de inventar precum ca, toate valorile financiar ; materiale si banesti au fost inventariate si consemnate in prezenta lor si nu au obiectiuni cu privire la modul de efectuare a inventarierii; sau intocmit procese verbale de inventariere; s-a completat registrul inventar .

20

Avem ca exemplu lista de inventariere intocmita pentru gestiunea Borhan Carmenlaboraturul de biologie. Valorifcarea rezultatelor inventarierii : Rezultatele inventarierii au fost stabilite prin compararea datelor constatate faptic si inscrise in listele de inventariere cu cele din evidenta tehnico-operativa si din contabilitate. Dupa confirmarea de catre compartimentul de contabilitate a soldurilor scriptice, Comisiile de inventariere au intocmit procesele verbale de inventariere . Comisiile de inventariere nu au constatat plusuri si minusuri.. Pe baza proceselor verbale de inventariere, comisia centrala a intocmit procesul verbal de valorificare a inventarierii . Completarea registrului inventar : Completarea Registrului Inventar sa efectuat pe baza elementelor de activ si de pasiv grupate dupa natura lor . Elementele de activ si pasiv inscrise in registrul inventar au la baza listele de inventariere, procesele verbale de inventariere si situatia analitica ce justifica continutul fiecarui post din bilant . Registrul inventar reflecta situatia reala a elementelor de activ si de pasiv la sfarsitul exercitiului finaciar .

21