Sunteți pe pagina 1din 79

Organizare şi conducerea gestiunii

finaciare la o insituţie din domeniul


învăţământului

Şcoala Nr.6 “MIHAI EMINESCU” Vaslui


Cuprins

Cap 1. Organizare şi funcţionalitate la Şcoala generală nr. 6 „Mihai Eminescu”


Vaslui...................................................................................................................................4
1.1. Scurt istoric.......................................................................................................4
1.2. Obiect/domeniu de activitate...........................................................................6
1.3. Organizare internă (organigramă comentată)................................................7
1.4. Funcţionalitate (relaţii interne cu accent pe latura financiară)..................18
1.5. Structura de personal......................................................................................21
1.6. Relaţii cu exteriorul.........................................................................................23
1.7. Structura şi evoluţia principalelor venituri/cheltuieli bugetare la Şcoala
nr.6 „Mihai Eminescu” Vaslui în perioada 2004-2006..............................................25

Cap 2. Fundamentarea indicatorilor financiari la instituţiile publice........................29


2.1. Cadrul juridic utilizat în fundamentarea veniturilor proprii/cheltuielilor
bugetare........................................................................................................................29
2.2. Calcule de fundamentare privind veniturile proprii/cheltuielile bugetare. 32
2.2.1. Fundamentarea indicatorilor de venituri proprii......................................34
2.2.2. Fundamentarea cheltuielilor bugetare.......................................................34
2.3. Fluxuri informaţionale generate de fundamentarea veniturilor proprii/
cheltuielilor bugetare...................................................................................................47

Cap 3. Finanţarea cheltuielilor bugetare......................................................................52


3.1. Surse de finanţare a instituţiilor publice.......................................................52
3.2. Modalităţi tehnice utilizate în finanţarea cheltuielilor bugetare................55
3.2.1. Deschiderea şi repatizarea de credite bugetare – pentru bugetul de stat. 56
3.2.2. Alimentarea cu fonduri - pentru bugetele locale.....................................58
3.3. Utilizarea efectivă a creditelor bugetare şi a fondurilor alocate. Plăţi
pentru cheltuieli...........................................................................................................59
3.4. Fluxuri informaţionale generate de finanţarea cheltuielilor bugetare.......65
3.4.1. Flux informaţional pentru finanţarea de la bugetul local.........................66

2
3.4.2. Flux informaţional privind finanţarea de la bugetul de stat......................67

Cap 4. Organizarea evidenţei privind gestiunea financiară a instituţiilor publice. . .70


4.1. Evidenţa statistică............................................................................................71
4.2. Evidenţa tehnico-operativă.............................................................................71
4.3. Evidenţa contabilă...........................................................................................73
4.3.1. Evidenţa contabilă curentă........................................................................76
4.3.2. Evidenţa contabilă periodică.....................................................................77

Bibliografie.......................................................................................................................79

3
Cap 1. Organizare şi funcţionalitate la Şcoala generala nr. 6
„Mihai Eminescu” Vaslui

1.1. Scurt istoric

Dezvoltare exploziva a economiei vasluiene în jurul anilor 1970 a dus la creşterea


populaţiei municipiului Vaslui, cu precadere a populaţiei tinere, în mare parte absolvenţi
ai unor instituţii de înatamant de nivel profesional, mediu şi superior.
În aceste condiţii, cele 5 şcoli generale nu mai puteau face faţa avalanşei masive
de populaţie şcolara. De aceea, s-a propus construirea unui nou local de şcoala cu 20 sali
de clasa în zona de nord a cartierului Ana Ipatescu, respectiv strada Huşului, nr.48 care
urma să fie finalizat la 1 septembrie 1976.
Pentru legalizarea propunerii Inspectoratul Şcolar al judeţului Vaslui de a se
înfiinţa Şcoala generala nr.6 Vaslui, Comitetul Executiv al Consiliului Popular al
judeţului Vaslui a emis decizia nr. 545/1976 şi transmisa părţilor interesate.
Întrucat lucrarile au fost întarziate, la 15 septembrie 1976 s-au constituit numai 14
clase I-III cu 475 elevi şi au funcţionat în condiţii de şantier sub îndrumarea directorului
profesor institutor Ginghina Nicolae şi a 14 învatatori, toţi prin detaşare.
Aprobarea construirii în zona industriala a municipiului Vaslui a unui mare
combinat de fire şi fibre sintetice, implica asigurarea unui numar mare de forţa de munca
şcolarizata intr-un liceu de profil, tot pe plan local. De aceea, autorităţile locale şi
judeţene au hotărât schimbarea destinatiei şcolii generale nou înfiinţate cu liceul
industrial de profil chimie, grabirea lucrarilor la viitoarele licee cu profil textil şi
respectiv electrotehnic şi eliberarea spaţiului din strada Ştefan cel Mare, Nr. 60 Vaslui.
In aceste conditii, anul şcolar 1977 - 1978 a debutat într-o noua locaţie, refăcuta
substanţial dupa devastatorul cutremur din 4 martie 1977 şi ocupând parţial partea
centrala cu 20 clase, 19 de învăţământ primar şi una de învăţământ gimnazial cu un
efectiv de 705 elevi, în doua schimburi.

4
Atunci când vorbim de Şcoala generala nr. 6 Vaslui ca instituţie trebuie să ne
localizam în timp şi spaţiu pe doua direcţii, una cuprinsă în perioada 1976 - 2004 şi alta
după 2004. Vechiul corp de clădire a fost construit în 3 etape, un corp central în 1910, o
anexa în 1933 şi alta în 1952, iar demolarea întregii clădiri a început la 1 aprilie 2003.
În timp au fost şcolarizaţi elevi în diverse meserii necesare oraşului, liceu
economic, şcoala normala de baieţi, cântăreţi bisericeşti, liceu pedagogic de fete, liceu
teoretic mixt, iar liceu economic şi în final liceu electrotehnic.
Efectivele de elevi, după 1977 au variat de la minim 603 elevi în anul şcolar 1978
- 1979 la 1336 elevi în anul şcolar 1993 - 1994. Astfel, în perioada 1977 -1990 s-a învăţat
în două schimburi, iar în perioada 1990- 2002 (până la demolare ) timp de 12 ani în trei
schimburi, beneficiind de numai 13 săli de clasă. Chiar şi în condiţii de funcţionare în 3
schimburi, în fiecare an şcolar au fost câte alte 4 - 6 clase care au învaţat în spaţii
improvizate la unităţile de învăţămant învecinate.
În perioada 1990 - 1992, au fost şcolarizaţi 148 elevi în 4 clase de a IX-a şi a X-a,
clase de învăţămant complementar; cu specializări diferite. În perioada 1980 - 2006, au
finalizat clasa a VIII-a un număr de 3100 elevi cuprinşi în 104 clase, elevi care au fost
îndrumaţi de 376 cadre didactice. Începând cu anul şcolar 2004 - 2005, s-au înfiinţat câte
un rând de clase speciale de muzică, iar până în anul 2005 - 2006 şi de arte plastice, cu
plan de şcolarizare 120 elevi pe an. Datorită acestor clase speciale cu program
suplimentar de muzica, începând cu anul şcolar 2005 - 2006, numărul cadrelor didactice a
crescut la limita maxima de 70 -75 .
Prin Decizia nr.l03 din 12 mai 1997 a Inspectoratului Şcolar Judeţean Vaslui s-a
atribuit denumirea de ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR.6 "MIHAl
EMINESCU"VASLUI începând cu 15 iunie 1997, data când poetul a devenit patronul
spiritual al tuturor celor ce învaţă şi muncesc la această instituţie.
Data de 8 noiembrie 2004 a fost prima zi de şcoala în noul local, construit cu
aproximativ 12 miliarde lei vechi ( 1 200 000 lei noi) de la Banca Mondială şi 4 miliarde
lei vechi ( 4 000 000 lei noi) de la Consiliul local Vaslui. Din anul şcolar 1995/1996 sunt
organizate cursuri la "fără frecvenţă" pentru elevi şi tineri care nu au finalizat şcoala
generală din tot judeţul Vaslui, iar din anul şcolar 2006 - 2007 s-a trecut la forma

5
"frecvenţă redusa" numai pentru ciclul gimnazial. În cei 11 ani au finalizat clasa a VIII -a
un număr de 215 cursanţi.

1.2. Obiect/domeniu de activitate

Domeniul de activitate în care în care işi desfaşoară activitatea instituţia publică la


care am realizat studiul este cel al învăţământului. Învăţământul urmăreşte realizarea
obiectivului educaţional, întemeiat pe tradiţiile umaniste, pe valorile democraţiei şi pe
aspiraţiile societăţii româneşti şi contribuie la păstrarea valorilor naţionale.
Obiectivul învăţâmântului românesc este acela de dezvoltare liberă, integrală şi
armonioasă a individualităţii umane , în formarea personaliţăţii autonome şi creative.
Învăţământul are ca finalitate formarea personalităţii umane prin :
 Însuşirea cunoştinţelor ştiinţifice , a valorilor culturii naţionale şi universale;
 Formarea capacităţilor intelectuale, a disponibilităţilor afective şi a abilitaţilor
practice prin asimilarea de cunoştinţe umaniste, ştiinţifice , tehnice şi estetice;
 Asimilarea tehnicilor de muncă intelectuală, necesaă instruirii si autoinstruirii pe
durata întregii vieţi;
 Educarea în spiritul respectării drepturilor şi libertaţilor fundamentale ale
omului, al demnităţii şi al toleranţei, al schimbului liber de opinii;
 Cultivarea sensiblităţii faţă de problematica umana, faţă de valorile moral civice,
a respectului pentru natura şi mediul înconjurător;
 Dezvoltarea armonioasă a individului prin educaţie fizică, educaţie igienico-
sanitară şi practicarea sportului.
Sistemul naţional de învăţământ este constituit din ansamblul unităţilor şi
instituţiilor de invăţământ de diferite tipuri, niveluri şi forme de organizare a activităţii de
instruire si educare. Sistemul naţional de invăţământ cuprinde:
 Învăţământul preşcolar: grupa mică, grupa mijlocie, grupa mare, pregătitoare
pentru şcoală;
 Învăţământul primar: clasele I – IV;

6
 Învăţământul secundar: învăţământul gimnazial, secundar inferior, clasele V –
IX; învăţământul liceal, secundar superior, calasele X – XII/XII; învăţământul
profesional: anii I – II/III;
 Învăţământul postliceal;
 Învăţământul superior: învăţământul uiniversitar şi învăţământul postuniversitar;
 Educaţie permanetă.
Şcoala nr. 6 Vaslui asigură învăţământul prescolar, învăţământul primar si
învăţământul secundar inferior ( învăţământul gimnazial). Învăţământul preşcolar se
organizează pentru copii în vârsta de 3-7 ani, în gardiniţe de copii cu program normal,
prelungit şi saptămânal. Învăţământul primar se organizează ca învăţământ de zi şi
funcţionează, de regula cu program de dimineaţa. În clasa I sunt înscrişi copii care
împlinesc vârsta de 7 ani în anul calendaristic respectiv. Studiile gimnaziale se încheie cu
susţinerea unui examen naţional de capacitate, structurat pe baza unei metodologii
elaborate de ministerului Educaţiei Naţionale şi date publicităţii până la data inceperii
anului scolar. La Limba şi literatura româna, Matematică şi Istoria românilor sau
Geografia României. Elevii aprtinând minorităţilor naţionale, care frecventează cursurile
gimnaziale în limba maternă, susţin şi o proba la Limba şi literatura materna.

1.3. Organizare internă (organigramă comentată)

Unităţile de învăţământ preuniversitar sunt conduse de directori, ajutaţi de


directori adjuncţi. În activitatea de conducere directorul se bazează pe consiliul profesoral
şi consiliul de administraţie.aceste consilii funcţioneaua in temeiul unor regulamente
elaborate de Ministerul Educaţiei Naţionale.
Consiliul profesoral al unităţii de învăţământ, cu rol de decizie în domeniul
instructiv-educativ, este format din personalul didactic de predare din unitatea respectivă
şi este perzidat de director.
Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, cu rol de decizie în domeniul
adminstrativ, este format din 13 memebri, intre care directorul unităţii, directorul adjunc,
contabilul şef, cadre didactice alese din consiliul profesoral şi reprezentanţi ai parinţilor,
precum şi ai administraţiei publice locale.

7
Directorul şi si directorul adjunct sunt numiţi de Inspectoratul Şcolar, iar numirea
lor se face ca urmare a susţinerii unui concurs, pe baza criteriilor de competenţă
profesională şi manageriala, percum şi a recomandării consiliului şcolar, pe o perioada de
4 ani. Meteodologia concursului se stabilteşte de Ministerul Educaţiei Naţionale. Şcoala
generală nr.6 „Mihai Eminescu” Vaslui este condusă de directorul Ailoaie Victor şi
directorul adjunct Tăune Pavelina.
În conformitate cu prevederile art. 109 din Legea 128/1997, al art.145 din Legea.
84/1995, a Ordinului M.Ed.C. NR. 4925 / 8. IX.2005 şi a Legii 66/1997 privind
managementul şcolar, precum şi a altor ordine M.Ed.C., legi şi metodologii, directorul
unităţii are următoarele atributii :
 Este conducătorul unităţii şcolare şi o reprezintă în relaţiile cu persoanele juridce
şi fizice, inclusiv cu administraţia şi comunitatea locală.
 Directorul işi desfăşoară activitatea sub îndrumarea şi controlul Inspectoratului
Şcolar faţă de care este subordonat.
 Directorul este preşedintele Consiliului profesoral şi al Consiliului de
administraţieîin faţa carora prezină rapoarte semestriale şi anuale.
 Directorul coordoneaza şi răspunde de întreaga activitate a unităţii în faţa
Consiliului profesoral, a Consiliului de administraţie, a inspectorului şcolar
general şi a organelor de specialitate din M.Ed.C.
 Directorul proiectează şi coordonează activitatea de dezvoltare a resurselor
umane, atât din unitate cât şi din unităţile subordonate.
 Asigură cadrul instituţional pentru participarea personalului la procesul decizional
prin colectivele şi organele de conducere: colective de catedra, Consiliul de
Administraţie şi Consiliul Profesoral.
 Elaborează proiectul de curriculum al şcolii, tinând seama de aplicarea
curriculum-ului naţional şi a celui de interes local, precum şi proiectul activităţilor
extrşcolare.
 Elaborează documentele de planificare strategică şi pe termen scurt, corelând
obiectivele stabilite la nivelul sistemului naţional de învăţământ şi al celui
teritorial, cu cele specifice unităţii de învăţământ.

8
 Întocmeşte documentele şi rapoartele tematice curente şi speciale, cerute de
Inspectoratul Şcolar şi autorităţile locale.
 Elaborează proiectul de dezvoltare a resurselor umane - recrutare, selectare,
utilizare, motivare, disponibilizare - referitor atât la elevi, cât şi la personalul
didactic şi nedidactic.
 Coordonează şi îndrumă activitatea de formare continuă a personalului din
subordine, la nivelul unităţii şi planifică participarea diferitelor categorii de
personal la programe de formare continuă în managementul educaţional,
organizate de instituţii ierarhic superioare.
 Asigură aplicarea normelor de tehnica securităţii muncii, de protecţia muncii la
nivelul unităţii, organizează împreuna cu organele abilitate acţiuni de apărare
civilă, de prevenire şi stingere a incendiilor.
 Directorul are dreptul de control asupra întregului personal al unităţii.
 Directorul şi echipa mangeriala a unităţiivor identifica nevoile de educţie a
comunităţii locale şi posibilităţile de satisfacere a cestora în cadrul normative
existent şi cu resursele diponibile.
 Stabileşte legaturi cu autorităţile locale, agenţii economici, instituţiile naţionale şi
regionale de cultura, biserica, ONG-uri,alte instituţii interesate, pentru creşterea
adecvării ofertei educaţionale a şcolii la cererea concretă, pentru realizarea
proiectelor şi programelor proprii în vederea creşterii importanţei şcolii.
 Stabileşte legături formale cu organele de poliţie, pompieri gardieni publici,
instituţii de ocrotire a minorilor, în vederea asigurării pazei şi siguranţei elevilor şi
pentru prevenirea şi combaterea delicvenţelor juvenile.
 Consultă organizaţia de sindicat în procesul decizional şi în rezolvarea
problemelor şcolare.
Directorul adjunct îşi desfaşoară activitatea în subordinea directorului, care ii
elaboreaza fişa postului, în concordanţa cu atribuţiile stabilite prin lege şi prin
regulamentul intern. Îi evalueaza activitatea şi îi acordă calificativul anual. Acesta
raspunde în faţa directorului, a consiliului profesoral, a consiliului de adminstrţie şi a
organelor de îndrumare, evaluare şi control, pentru activitatea proprie conform fişei
postului. Directorul adjunct avizeayă activitatea coordonatorului pentru proiecte şi

9
programe educative şcolare şi extraşcolare, numit din rândul cadrelor didactice angajate
ale şcolii.
Consiliul profesoral este alcătuit din totalitatea personalului didactic de predare
şi de instruire practică, cu norma de bază în unitatea de învăţământ respectivă, titular şi
suplinitor şi are rol de decizie în domeniul instructiv-educativ. Personalul didactic
auxiliar al unităţii de învăţământ este obligat să participe la şedinţele consiliului
profesoral, atunci când se discută probleme referitoare la activitatea acestuia şi atunci
când este invitat, absenţele nemotivate constituindu-se în abateri disciplinare.
Consiliul profesoral se întruneşte la începutul şi la sfârşitul fiecărui semestru. De
asemenea, acesta se întruneşte în următoarele situaţii: când directorul consideră necesar,
la solicitarea a 2/3 din membrii Consiliului elevilor, a jumătate plus unu din membrii
Consiliului reprezentativ /Asociaţiei părinţilor sau la solicitarea a 2/3 din membrii
Consiliul de administraţie.
Consiliul profesoral are următoarele atribuţii:
a) analizează şi dezbate raportul de evaluare internă privind calitatea educaţiei şi
raportul general privind starea şi calitatea învăţământului din unitatea şcolară;

b) dezbate, avizează şi propune Consiliului de administraţie, spre aprobare, planul


de dezvoltare a şcolii;
c) dezbate şi aprobă rapoartele de activitate, programele semestriale, planul anual
de activitate precum şi eventuale completări sau modificări ale acestora ;
d) alege cadrele didactice care fac parte din Consiliul de administraţie şi
actualizează, dacă este cazul, componenţa acestuia;
e) aprobă componenţa nominală a comisiilor/catedrelor metodice din unitatea de
învăţământ;
f)validează raportul privind situaţia şcolară semestrială şi anuală prezentată de
fiecare învăţător/diriginte, precum şi situaţia şcolară după încheierea sesiunii de amânări,
diferenţe şi corigenţe;
g) numeşte comisiile de cercetare a faptelor care constituie abateri disciplinare,
săvârşite de personalul salariat al unităţii de învăţământ, conform legislaţiei în vigoare;

10
h) stabileşte sancţiuni disciplinare, pe baza raportului comisiei de cercetare,
conform prevederilor legale în vigoare, ale prezentului regulament şi ale regulamentului
intern;
i) decide asupra tipului de sancţiune disciplinară aplicată elevilor care săvârşesc
abateri;
j) decide asupra acordării recompenselor pentru elevi şi pentru personalul salariat
al unităţii de învăţământ, conform reglementărilor în vigoare;
k) validează notele la purtare mai mici de 7, precum si calificativele la purtare mai
mici de „bine”, pentru clasele I-IV;
l)validează oferta de discipline opţionale pentru anul şcolar în curs;
m) avizează proiectul planului de şcolarizare;
n) formulează aprecieri sintetice privind activitatea personalului de instruire
practică şi de predare, care solicită acordarea salariului de merit, a gradaţiei de merit sau
a altor distincţii şi premii, potrivit legii, pe baza raportului de autoevaluare a activităţii
desfăşurate de acesta;
o) dezbate şi avizează regulamentul intern al unităţii de învăţământ, în şedinţă la
care participă cel puţin 2/3 din personalul salariat al unităţii de învăţământ;
p) dezbate, la solicitarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, a inspectoratului
şcolar sau din proprie iniţiativă, proiecte de legi sau de acte normative, care
reglementează activitatea instructiv-educativă şi transmite inspectoratului şcolar
propuneri de modificare sau de completare;
q) dezbate probleme legate de conţinutul sau organizarea activităţii instructiv-
educative din unitatea de învăţământ.
Consiliul de administraţie are rol de decizie în domeniul organizatoric şi
administrativ. Atribuţiile consiliului de administraţie sunt:
a) asigură respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare, ale actelor normative
emise de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi ale deciziilor inspectorului şcolar general;
b) administrează, prin delegare din partea consiliului local, terenurile şi clădirile
în care îşi desfăşoară activitatea unităţile de învăţământ preuniversitar şi prin preluare de
la vechiul consiliu de administraţie, celelalte componente ale bazei materiale-mijloace
fixe, obiecte de inventar, materiale care sunt de drept proprietatea unităţii de învăţământ.

11
c) aprobă planul de dezvoltare a şcolii, elaborat de un grup de lucru desemnat de
director, după dezbaterea şi avizarea sa în consiliul profesoral;
d) aprobă regulamentul intern al unităţii de învăţământ, după ce a fost dezbătut în
Consiliul profesoral şi în comisia paritară;
e) elaborează, prin consultare cu sindicatele, fişele şi criteriile de evaluare
specifice unităţii de învăţământ, pentru personalul nedidactic, în vederea acordării
calificativelor anuale, primelor lunare şi salariilor de merit;
f) acordă calificative anuale pentru întreg personalul salariat, pe baza propunerilor
rezultate din raportul general privind starea şi calitatea învăţământului din unitatea
şcolară, a analizei şefilor catedrelor/comisiilor metodice, a celorlalte compartimente
funcţionale;
i) stabileşte perioadele concediului de odihnă, pe baza cererilor individuale scrise
ale tuturor salariaţilor unităţii de învăţământ, a propunerilor directorului şi în urma
consultării sindicatelor;
j) stabileşte componenţa şi atribuţiile comisiilor de lucru din unitatea de
învăţământ;
k) controlează periodic parcurgerea materiei şi evaluarea ritmică a elevilor,
solicitând rapoarte sintetice din partea şefilor de catedre/comisii metodice;
l) avizează şi propune consiliului local, spre aprobare, proiectul planului anual de
venituri şi cheltuieli, întocmit de director şi contabilul şef, pe baza solicitărilor şefilor
catedrelor/comisiilor metodice şi ale compartimentelor funcţionale;
m) hotărăşte strategia de realizare şi gestionare a resurselor financiare
extrabugetare, conform legislaţiei în vigoare;
n) acordă avizul consultativ pentru ocuparea funcţiilor de director şi director
adjunct;
o) propune nivelul indemnizaţiei de conducere a directorului;
p) avizează proiectele de plan anual de şcolarizare, de state de funcţii şi de buget
ale unităţii de învăţământ;
q) stabileşte structura şi numărul posturilor pentru personalul didactic auxiliar,
pe baza criteriilor de normare elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, pentru
fiecare categorie de personal;

12
r) aprobă strategia de dezvoltare a resurselor umane la nivelul unităţii şcolare;
s) validează raportul general privind starea şi calitatea învăţământului din unitatea
şcolară şi promovează măsuri ameliorative, conform normelor legale în vigoare.
Comisiile metodice se constituie din minimum patru membri, pe discipline de
studiu, pe discipline înrudite sau pe arii curriculare. În învăţământul primar,
catedrele/comisiile metodice se constituie pe ani de studiu, pe grupe de clase sau pe ciclu
de învăţământ.
Atribuţiile comisiilor metodice sunt următoarele:
a) elaborează propunerile pentru oferta educaţională a unităţii de învăţământ şi
strategia acesteia, cuprinzând obiective, finalităţi, resurse materiale şi umane, curriculum
la decizia şcolii;
b) elaborează programe de activităţi semestriale şi anuale;
c) consiliază cadrele didactice, în procesul de elaborare a proiectării didactice şi a
planificărilor semestriale;
d) elaborează instrumentele de evaluare şi notare;
e) analizează periodic performanţele şcolare ale elevilor;
g) monitorizează parcurgerea programei la fiecare clasă şi modul în care se
realizează evaluarea elevilor;
f) organizează şi răspunde de desfăşurarea recapitulărilor finale;
g) organizează activităţi de pregătire specială a elevilor pentru examene şi
concursuri şcolare;
h) şeful de catedră/comisie metodică stabileşte atribuţiile fiecărui membru al
catedrei/comisiei metodice;
i) şeful de catedră/comisie metodică evaluează activitatea fiecărui membru al
catedrei/comisiei metodice şi propune consiliului de administraţie calificativele anuale
ale acestora, în baza unui raport bine documentat;
j) organizează activităţi de formare continuă şi de cercetare – acţiuni specifice
unităţii de învăţământ, lecţii demonstrative, schimburi de experienţă etc.;
k) şeful de catedră sau un membru desemnat de acesta efectuează asistenţe la
lecţiile personalului didactic de predare şi de instruire practică din cadrul catedrei, cu
precădere la stagiari şi la cadrele didactice nou venite în unitatea de învăţământ;

13
l) elaborează informări, semestrial şi la cererea directorului, asupra activităţii
catedrei/comisiei metodice, pe care le prezintă în consiliul profesoral;
m) implementează şi ameliorează standardele de calitate specifice.
Şeful catedrei/comisiei metodice răspunde în faţa directorului şi a inspectorului de
specialitate de activitatea profesională a membrilor acesteia.

Dacă între direcţiune si consiliul de administraţie, respectiv consiliul profesoral exista o


relaţie de subordonare reciprocă, nu acelaş lucru se întâmpla şi cu compartimentul de
secretariat, serviciul de administraţie, consilul reprezentaiv al părinţilor, bibliotecarul,
laborantul şi serviciul de contabilitate care sunt subordonate directorului.
Departamentul de contabilitate al unităţii de învăţământ, subordonat
directorului-ordonator terţiar de credite, asigură şi răspunde de organizarea şi
desfăşurarea activităţii financiar-contabile a unităţii de învăţământ, în conformitate cu
dispoziţiile legale în vigoare. Contabilitatea îndeplineşte orice sarcini financiar-contabile
încredinţate de director sau stipulate expres în acte normative. Atribuţille şi răspunderile
ce revin angajatului din departamentul financiar-contabil:
 Angajează unitatea alături de director în orice activitate patrimonială;
 Reprezintă unitatea alături de conducătorul acesteia în relaţii cu agenţii
economici, instituţii publice, etc., în cazul încheierii contractelor economice de
colaborare, de sponsorizare etc., în conformitate cu legislaţia în vigoare;
 Întocmeşte planurile de venituri şi cheltuieli bugetare şi extrabugetare, în
termenele şi condiţiile prevăzute de lege;
 Întocmeşte acte justificative şi documente contabile, cu respectarea formularelor
şi regulilor de alcatuire şi completare în vigoare;
 Urmăreşte încadrarea strictă în creditele aprobate pe toate coordonatele
clasificaţiei bugetare;
 Organizează circuitul documentelor contabile şi înregistrarea lor în mod
cronologic şi sistematic în evidenţa contabilă;
 Organizează şi exercită viza de control financiar preventiv în conformitate cu
dispoziţiile în vigoare;

14
 Efectuează, organizează şi conduce operaţiunile contabile pentru şcoala şi ia
măsurile ca evidenta să fie la zi;
 Întruneşte şi controlează periodic personalul care gestionează valori materiale;
 Constituie contracte de garanţie pentru gestionari şi urmareşte modul de formare a
garanţiilor materiale;
 Intocmeşte şi execută planul de muncă şi salarii al unităţii, în conformitate cu
statul de funcţii;
 Urmareşte aplicarea şi respectarea tuturor dispoziţiilor legale privind salarizarea şi
drepturile personalului, didactic auxiliar şi nedidactic.
 Intocmeşte formele pentru efectuarea încasărilor şi plaţilor în numerar sau prin
conturi bancare, prin urmărirea debitorilor şi creditorilor;
 Organizează inventarierea valorilor materiale şi baneşti, instruieşte şi controlează
personalul unitaţii şcolare în vederea efectuării corecte a operaţiunilor de
inventariere;
 Duce la indeplinire deciziilor cu privire la raspunderea materială, disciplinară şi
administrativă a salariaţilor;
 Verifică documentele privind închirierea spaţiilor temporar disponibile şi verifică
încasarea chiriilor şi unităţilor;
 Fundamentează necesarul de credite având în vedere necesităţile unităţilor
subordonate;
 Face propuneri în scris conducătorului unităţii privind competenţa comisiilor de
recepţie pentru toate bunurile intrate în unitate prin" dotari de la buget, din
autofinanţare, donaţii, etc;
 Întocmeşte lunar bilanţuri de verificare pe rulaje şi solduri;
 Întocmeşte balanţa analitică trimestrială pentru obiectele de inventar, şi anual
pentru mijloace fixe;
 Clasează şi păstrează toate actele justificative de cheltuieli, documentele
contabile, fişele, balanţele de verificare şi răspunde de arhiva financiar -contabila;
 Primeşte şi execută formele de proprire şi asigură realizarea titlurilor executorii în
condiţii legale;

15
 Ridică extrase de cont de la trezoreria, îngrijindu-se ca acestea să aibă toate
anexele;
 Depune documentele de încasări şi plăţi la trezorerie, urmăreşte şi sesizează
eventualele refuzuri;
 Ţine evidenţa încasărilor, plăţilor şi registre de casa separat pentru activităţile la
bugetul republican, local şi activităţii extrabugetare (sponsorizări, venituri
proprii);
 Îndeplineşte orice alte sarcini cu caracter financiar-contabil;

16
17
1.4. Funcţionalitate (relaţii interne cu accent pe latura financiară)

Procesul bugetar în prima sa faza presupune un flux informaţional cu caracter


descendent de la guvern către ministere şi instituţii centrale şi apoi de la aceste instituţii
către instituţiile subordonate in legatură cu stabilirea unor dimensiuni , în sensul de
repere. Ulterior urmeaza fluxuri informaţionale cu sens ascendent de la instituţiile
conduse de ordonatori terţiari de credite bugetare şi ordonatori secundari de credite
bugetare.
La unitatea de învăţamânt analizată se realizează proiectele de buget pe cele trei
forme de învăţămant şi se centralizează la nivelul şcolii, iar contul de executie se
realizează pe formele de învăţamânt în funcţie de angajamentele bugetare: bugetul local,
bugetul republican, bugetul de venituri proprii.
Astfel ca la nivelul instituţiei avem în vedere implicaţiile departamentelor în
diferite etape ale procesului bugetare: elaborarea proiectelor de bugete, aprobarea
bugetelor, execuţia acestora. În etapa de elaborarea a proiectelor de bugete se realizează
bugetul de venituri şi cheltuieli de către departamentul financiar contabil, director,
secretariat pe baza unor indicatori, situaţii statistice, statul de funcţii şi se înaintează
acesta spre aprobare Consiliului de administraţie.
În conformitate cu prevederile art. 109 din Legea 128/1997, al art.145 din Legea.
84/1995, a Ordinului M.Ed.C. NR. 4925 / 8. IX.2005 şi a Legii 66/1997 privind
managementul şcolar, precum şi a altor ordine M.Ed.C., legi şi metodologii, directorul
unităţii are următoarele atributii pe linie finaciară ( 1 ):
 Directorul vizează şi aprobă bugetul unităţii, bugetul de venituri şi cheltuieli
extrabugetare, întocmirea documentelor legale privind managementul financiar.
 Verifică utilizarea fondurilor bugetare şi extrabugetare conform priorităţilor
stabilite în proiecte şi programele unităţii. executie
 Stabileşte actiuni permanete pentru dezvoltarea şi perfecţionarea bazei didactico-
materiale, pentru judicioasa şi corecta ei gospodărire, precum şi folosirea
intensivă a acesteia.
 Verifică statele de plată pentru corectitudinea acestora, inclusiv pentru burse.

18
 Numeşte comisia de inventariere a patrimoniului unităţii, verifică procesul verbal
de inventariere finală şi semneaza procesul verbal de valorificare.
 Vizeaza statul de funcţii al unităţii, inclusive contractele de reparaţii curente şi
capitale, semneaza decizii de imputaţii pentru salariaţii din unitate.
Directorul unităţii de învăţământ, în calitatea de ordonator de credite, răspunde de (1 ):
 Elaborare proiectului de buget propriu.
 Urmărirea modului de încasare a veniturilor.
 Necesitatea, oportunitatea şi legalitatea angajării şi utilizării creditelor bugetare,
în limita şi cu destinaţia aprobate prin bigetul propriu.
 Integritatea şi buna funcţionare a bunurilor aflate în administrare.
 Organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii şi prezentarea la termen a bilanţuirilor
contabile şi a conturilor de execuţie bugetară.
Departamentul contabil intocmeşte planurile de venituri şi cheltuieli bugetare si
extrabugetare, in termenele si conditiile prevazute de lege; urmăreşte încadrarea strictă în
creditele aprobate pe toate coordonatele clasificatiei bugetare; fundamenteaza necesarul
de credite având în vedere necesităţile unităţilor; efectuează demersurile pentru fondurile
necesare plăţii salariilor şi pentru celelalte acţiuni finanţate de la bugetul republican sau
local.
Consiliul de administraţie avizează şi propune Consiliului local spre aprobare,
proiectul planului anual de venituri şi cheltuieli. Proiectul de buget al şcolii este insoţit
de:
 Note de fundamentarea necesarului de fonduri pentru finanţarea de bază.
Finanţarea de bază are în vedere asigurarea resurselor pentru efectuarea
urmatoarelor cheltuieli: cheltuieli de personal, cu materiale şi servicii,
cheltuieli pentru perfecţionarea cadrelor didactice. Finanţarae de baza asigură
buna funcţionarea unitatii.
 Note de fundamentare a necesarului de fonduri pentru finanţarea
complementară. Finaţarea complementară include: cheltuieli de capital,
sociale.
 Note de fundamentare a necesarului de fonduri pentru fiannţarea suplimentă
însotite de programul respectiv şi devizul său.

19
Alte atribuţii ale Consiliului de administraţie in domeniul fianciar sunt:
 aprobă, la propunerea directorului, acordarea salariului de merit pentru toate
categoriile de salariaţi din unitatea de învăţământ. Pentru personalul didactic
de predare şi de instruire practică, aprobarea se acordă pe baza aprecierilor
sintetice ale consiliului profesoral şi cu respectarea metodologiei specifice;
 stabileşte acordarea premiilor lunare pentru personalul unităţii de învăţământ;
 aprobă acordarea burselor şcolare, conform legislaţiei în vigoare;
La nivelul Consiliului Local, necesarul de fonduri pentru învăţământ, fundamentat pe
forme de finanţare şi pe surse de provenienţă a fondurilor (venituri proprii ale bugetului
local, subvenţii/alocaţii din unele venituri ele bugetului de stat, fondul de echilibare a
bugetului local) devine proiect de buget pentru învăţământ, inclus în proiectul bugetului
local. Astfel la acest nivel este aprobat bugetul provizoriu, urmând ca aceste bugete sa fie
adoptate prin legi specifice şi apoi prin hotarâri ale Consiliului Local.
Dupa apobarea legii privind bugetul de stat, la nivelul şcolii se primeşte bugetul
propriu sub formă de suma globala, la care se adugă venituri proprii previzionate şi se
întocmeşte bugetul propriu. Bugetul întocmit este avizat de Consiliul de administraţie si
este supus apobării Consiliului Local.
În faza de execuţie a bugetului rolul departamentului de contabilitatea este acela
de a urmari încadrarea strictă în creditele aprobate pe toate coordonatele clasificaţiei
bugetare.
 Întocmeşe darile de seama contabile şi cele statistice, precum şi contul de execuţie
bugetară;
 Verifică statele de plată, indemnizaţiile de concediu de odihna, concediu medical,
statele de plata a burselor etc.;
 Verifică legalitatea trecerii pe cheltuieli a unor sume, în limitele de competenţă
stabilite de lege;
 Repartizează, pe baza de referat de necesitate, materialele de întretinere
consumabile;
 Stabileşte obligaţiile către bugetul statului şi asigură vărsarea sumelor respective
în termenele stabilite;

20
propune spre aprobare
Consiliul de proiectul planului anual Consiliul local
adminstraţie de venituri şi cheltuieli

Bugetul de venituri şi
cheltuieli pentru avizare
Director
general (1)
Transmiterea de documente,
rapoarte tematice cerute

Proiectul bugetului de
venituri şi cheltuieli
Secretariat Inspectoratul şcolar
judeţean Vaslui
Departament
contabil

Figura nr.1 Relaţii interne cu accent pe latura financiară

1.5. Structura de personal

Şcoala nr.6 “ Mihai Eminescu” Vaslui este organizată ca persoana juridică, finanţată
de stat de la bugetul de stat şi de la bugetele locale. Fondurile destinate învăţământului
sunt nominalizate distinct în bugetul de stat şi în bugetul local.
Având în vedere faptul că şcoala asigură atât învăţământul preşcolar cât şi cel primar
şi gimnazial, structura de personal se prezintă astfel:
1. Personal de bază
 Învăţământul preşcolar - 5 educatoare
 Învăţământul primar - 16 învăţători
 Învăţământul gimnazial - 49 cadre didactice
2. Personal auxiliar
 1 bibliotecar
 1 contabil
 1 administrator
 1 secretar

21
 1 laborant
 1 muncitor
 2 paznici
 1operator date
 5 ingrijitori
Structura şi numărul posturilor pentru personalul didactic auxiliar din cadrul
unităţii se stabileşte ce către consiliul de administraţie pe baza criteriilor de normare
elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, pentru fiecare categorie de personal, cu
consultarea federaţiilor sindicale din învăţământ. sTatultul de funcţii pentru personalul
nedidactic se întocmeşte de directorul unităţii de învăţământ, este avizat de Consilul de
Administaţie şi aprobat de ordonatorul principal de credite bugetare.
La învăţământul gimnazial numărul cadrelor didactice este diferit pentru fiecare
disciplina inclusă în planurile cadru, astfel:
Nr. Disciplina Cadre didactice
Ctr.
1 Matematica 5
2 Limba şi literatura româna 5
3 Limba franceză 2
4 Limba engleză 2
5 Desen 5
6 Ed.muzicală 10
7 Ed. fizică 3
8 Geografia României 3
9 Istoria românilor 3
10 Religei 1
11 Ed. tehnologică 2
12 Chimie 2
13 Fizică 2
14 Informatică 2
15 Biologie 2

1.6. Relaţii cu exteriorul

Desfăşurarea activităţii instituţiei presupune existenţa unor relaţii exterioare, atât


cu instituţii publice dar şi cu agenţi economici, relaţii exterioare referitoare la elaborarea,

22
aprobarea şi execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli, procurarea materialelelor
necesare.
Relaţiile exterioare ale şcolii sunt : Inspectoratul Şcolar Judeţean, Consiliul Local,
Trezoreria Finanţelor publice din teritoriu, Casa Judeţeană de Pensii, Casa Judeţeană de
Asigurări de Sănătate, Agenţia Teritorială a Ocupării Forţei de Muncă, Inspectoratul
Teritorial de Muncă, furnizori de materiale, servicii.
Şcoala este condusă de un ordonator terţiar de credite bugetare care este
subordonat ordonatorului secundar din judeţ, conducătorul Inspectoratului Şcolar
Judeţean Vaslui. Acesta solicită de la unităţile de învăţământ preuniversitar din judeţ
următoarele situaţii:
 Monitorizarea cheltuielilor de personal finanţate de la bugetul de stat;
 Proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli republican se întocmeşte şi se predă anual;
 Bilanţ depus trimestrial pentru finanţarea cheltuielilor de la bugetul de stat, dări de
seamă contabile, contul de execuţie;
 Fişe de evaluare a cadrelor didactice;
 Fişe de încadrare a personalului didactic;
 Dosarele privind salariile de merit şi gardaţiile de merit;
 Formularul SC0 – privind situaţia operativă – după primirea normării cadrelor
didactice de la ISJ;
 Alte documente necesare Institutului Naţional de Statistică şi Studii Economice:
situaţia S1 – privind ancheta asupra câştigurilor salariale, S2 – privind anchelta
salariilor pe ocupaţii.
După aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli al instituţiei un exemplar este
depus la Trezoreia Finanţelor Publice din Vaslui. Se poate începe astfel execuţia bugetului
aprobat prin efectuarea de încasări şi plăţi în conturile unităţii deschise la trezorerie. Sunt
transmise astfel următoarele documente:
 Ordine de plată + ordonanţarea pentru plata diverşilor furnizori;
 Declaraţii lunare pentru plata contribuţiilor în cele două conturi deschise la trezorerie
pentru plata contribuţiilor - “contul bugetului de asigurări de stat” (contribuţia
privind asigurările sociale – 19,5%, contribuţia la fondul de şomaj – 2%, contrubuţia

23
privind asigurările sociale de sănătate – 6%), pentru plata impozitelor – “ contul
bugetului de stat”.
 Ordine de plată pentru plata salariilor, state de plată, state de funcţii.
Activitatea şcolii este finanţată în cea mai mare parte de la bugetul local, astfel ca
există relaţii externe şi cu Consiliul Local. Relaţii externe concretizate în transmiterea
următoarelor documente:
 Se depune proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli;
 Monitorizarea cheltuielilor de personal finanţate de la bugetul local;
 Bilanţ contabil trimestrial şi alte dări de seamă contabile cu rpivire la bugetul de
venituri şi cheltuieli;
 Documente privind solicitări de fonduri pentru efectuarea plăţilor.
Pentru buna desfăşurarea a activităţii şcoala achiziţionează materiale, bunuri de la
agenţi economici privaţi. Achiziţionarea diverselor materiale necesare şi plata serviciilor
de care a beneficiat se realizează pe baza unei facturi fiscale.
Înaintează Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate, Casei judeţene de Pensii şi
Agenţiei Judeţene a Ocupării Forţei de Muncă declaraţiile privind: CASS, CAS si CFS.
La ITM trebuie să depună declaraţia pentru comision lunar (pentru păstrarea cărţilor de
muncă) şi deasemenea statele de plată, acte pentru angajare (contracte individuale de
muncă), acte pentru ieşiri de personal (dispoziţii de desfacere a contractelor de munca).
Plata acestora se realizează prin contul dechis la trezorerie al şcolii într-un cont deschis
pentru bugetul asigurărilor sociale, unde sunt virate toate aceste contribuţii.

Consiliul Local al Inspectoratul Şcolar


municipiului Vaslui Judeţean Vaslui

Inspectoratul
Teritorial de Muncă
24
Casa Judeţeană
de Pensii
Casa Judeţeană
de Asigurări de
Şcoala nr 6 “Mihai Sănătate
Eminiescu” Vaslui
Beneficiari
(elevi)

Furnizori de servicii,
materiale, diferite produse
Agenţia Teritorială a
Trezoreria Finanţelor
Ocupării Forţei de
Publice Vaslui
Muncă

Figura nr. 2 Relaţiile cu exteriorul ale Şcolii nr. 6 Vaslui

1.7. Structura şi evoluţia principalelor venituri/cheltuieli bugetare la


Şcoala nr.6 „Mihai Eminescu” Vaslui în perioada 2004-2006

Din bugetul de venituri şi cheltuieli am prezentat indicatorii reprezentativi dar şi


pe cei care au înregistrat modificări majore, influenţând astfel totalitatea cheltuielilor şi
veniturilor unităţii.
Observăm în cei trei ani creşteri a cheltuielilor totale, determinate de modificarea
componentelor cheltuielilor bugetare. Astfel în 2006 s-a înregistrat o creştere a
cheltuielilor totale de 7,16% faţă de 2005, iar în 2005 faţă de 2004 de 24,43%.

25
Evolutia cheltuielilor bugetare totale

7.000.000 6.080.714
6.000.000 5.645.128

5.000.000 4.266.000
2004
4.000.000
lei 2005
3.000.000
2006
2.000.000
1.000.000
0
Total cheltuieli bugetare
ani

Creşterea cheltuielilor de personal a fost determinată de faptul ca începând cu


anul şcolar 2004-2005 au fost înfiinţate clase speciale de muzică, iar apoi în 2005-2006
au fost înfiinţate şi clase speciale de arte plastice. Angajarea unor noi cadre didactice,
specializate în domeniile respective, a determinat creşterea cheltuielilor salariale în 2005
cu 15,54%, iar în 2006 – 6,26 %.

Evolutia cheltuielilor de personal

3.000.000
2.537.000
2.378.000
2.500.000
2.008.335
2.000.000 2004
1.500.000 2005
lei

1.000.000 2006
500.000
0
Cheltuieli de personal
ani

26
La articolul de cheltuieli “Cărţi şi publicaţii” în 2005 se înregistrează o creştere de
75 % faţă de 2004, creştere determinată de faptul ca şcoala a primit fonduri de la bugetul
de stat pentru achiziţonarea de cărţi pentru biblioteca şcolii.
În 2006 şcoala primeşte fonduri pentru reparaţii capitale în sumă de 1.105.000 lei,
deşi în anii anterior nu primise astfel de fonduri. Situaţia se explică prin faptul că acest
articol de cheltuieli se găseşte în perioade de gestiune diferite la instituţiile publice, după
un anumit număr de ani. Astfel ca în gestiunea financiară a unei instituţiei publice pot
apărea reparaţii de capital cu o anumită pondere în totalul cheltuielilor şi în acelaş timp la
o altă instituţie publică din acelş domeniu de activitatea pot să nu apară cheltuieli de
capital.
Veniturile proprii obţinute de instituţia de învăţământ sunt realizate prin
închirierea unor spaţii disponibile din incinta şcolii pentru crearea unui magazin mixt.
Veniturile din chirii au crescut în cei trei ani analizaţi întrucât chiria lunară s-a modificat,
în sensul creşterii acesteia. Astfel veniturile au crescut în 2005 cu 25% faţă de 2004, iar în
2006 –9%.

Evolutia veniturilor proprii

25.000
19.800
20.000 18.000

15.000 13.500 2004


2005
lei

10.000 2006

5.000

0
Venituri din chirii
ani

- lei -

27
Nr.crt. Denumire indicatori An
2004 2005 2006
1 Cheltuieli de personal 2.008.335 2.378.000 2.537.000
2 Salarii de bază 810.000 987.000 1.050.000
3 Salarii de merit 95.500 112.000 117.000
4 Indemnizaţii de 17.000 19.317 22.000
conducere
5 Spor de vechime 195.000 224.000 240.000
6 Fond pentru posturi 28.000 31.254 35.000
ocupate prin cumul
7 Fond aferent plăţii cu ora 131.470 138.562 147.000
8 Contribuţii 450.080 497.000 521.000
9 Bunuri şi servicii 240.500 256.000 260.500
10 Reparaţii curente 210.000 265.400 300.000
11 Bunuri de natura 36.000 57.000 60.000
obiectelor de inventar
12 Cărţi, publicaţii 2500 10.000 3.250
13 Alte cheltuieli (burse) 2500 2760 3000
14 Cheltuieli de capital 0 0 1.105.000
Total cheltuieli bugetare 4.266.000 5.645.128 6.080.714
15 Venituri din chirii 13.500 18.000 19.800

Cap 2. Fundamentarea indicatorilor financiari la instituţiile


publice

2.1. Cadrul juridic utilizat în fundamentarea veniturilor


proprii/cheltuielilor bugetare

Indicatorii de venituri şi cheltuieli se fundamentează pe baza proiectelor de bugete


publice, la intervenţia Ministerului Finanţelor Publice, potrivit cu normele metodologice
elaborate pentru întreg sectorul bugetar, se adugă şi alte norme procedurale:

28
 Instrucţiuni şi precizări din partea principalilor responsabili cu gestiune bugetelor
publice în care se insistă pe particularităţile indicatorilor de venituri şi cheltuieli
înscrise în bugetele respective;
 Instrucţiuni şi precizări la nivelul principalilor ordonatori de credite bugetare cu
accent pe specificul domeniilor respective de activitate;
 Menţiuni al ordonatorilor secundari de credite bugetare cu privire la articole, alineate
de cheltuieli.
Procesul bugetar în prima sa fază presupun un flux informaţional cu caracter
descendent, de la Guvern pe bugete ale statului, catre ministere şi instituţii centrale şi
apoi de la acestea către instituţii subordonate în legătură cu dimensiuni, cu sensul de
repre. Urmează un flux informaţional ascendent cu implicări instituţionale de la baza
piramidei ierahice, instituţii publice conduse de ordonatori terţiari de credite bugetare, pe
componete bugetare finanţatoare. La acest nivel se porduc fundamentări şi capcule pe
indicatori specifici privind activitatea de bază a instituţie publice folosindu-se
sudiviziunile clasificaţiei. La acest nivel ca documnt reprezentativ în elaborarea bugetelor
publice se realizează bugetul propriu de venituri şi cheltuieli, care concentrează
rezultatele calculelor şi fundamentărilor pornind de la indicatori specifici cu referire la
activitatea de bază, activitatea propie a fiecărei instituţii publice.
Elaborarea de documente proprii (bugete de venituri şi cheltuieli) presupune
respectarea unor coordonate de natură tehnică:
 Identificarea şi individualizarea de indicatori reprezentativi ai acţiunii sau activităţii
generatoare de venituri sau de cheltuieli bugetare.
La cheltuilei de înscris în bugetele publice fixarea indicatorilor pentru calculele de
fundamentare vizează destinaţia la nivel de domeniu, instituţie, loc de consum. La nivel
macroeconomic pentru capitolul cheltuieli pentru invăţământ repzentativitatea
indicatorilor folosiţi în fundamentare porneşte de la expresia număr beneficiari ai
activităţii de învăţământ. La nivel de subcapitol aceşti indicatori capătă forme
concrete:număr preşcolari, număr şcolari, număr elevi liceu.
La nivel microeconomic sunt reprezentativi alţi indicatori pentru fundamentare, rezultaţi
din destinaţia dată de articolul ori alineatul bugetar. În aceste condiţii atât la venituri cât şi
la cheltuieli reprezentativitatea este dată de sensul concret al povenienţei unui venit, ori

29
de cel al locului de consum exprimat prin articole, alineate de cheltuieli. Astfel pornind
de la structura calsificaţiei economice, dominanta potrivit cu locurile de consum,
respectiv cu categoriile de cheltuilei pe articole si aliniate o reprezintă cheltuielele cu
personalul, respectiv aritcolul cheltuieli salariale şi cele asimilate lor. Salariile se referă la
personalul de bază didactic şi la cel auxiliar. Apar indicatori reprezentativi folosiţi în
fundamentarea şi finanţarea privind salariile personalului didactic: număr posturui
didactice din statele de funcţiuni.
 Situaţia indicatorilor din anul de bază;
 Normele şi normativele de utilizat în determinarea indicatorilor bugetari;
 Cadrul juridic cu efecte în determinarea indicatorilor bugetari.
Orice determinare de indicatori bugetari obligă în acţiune de fundamentare la
folosirea de acte normative susţinătoare. În parctica bugetară sunt luate în condiderare
toate prevederile legale care poduc efecte asupra datelor de înscris în balanţele financiare.
Cadrul juridic prezent în calcule şi fundamentări de indicatori bugetari poate fi structurat
astfel:
 Acte normative care poduc efecte directe asupa mărimi acestora (legi specifice pe
categorii de venituri bugetare, autorizări legale ce stau la baza determinării
cheltuielilor);
 Acte normative care au o influenţă indirectă în comensurarea lor.
Cadrul juridic în domeniul învăţământului pentru fundamentarea indicatorilor de
înscris în bugetul de venituri şi cheltuieli este format din:
 Legea nr. 128/1997 privind statutul personalului didactic modificată prin
Legea nr. 349/2004, Legea nr. 108/2007;
 Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilirea a salariului de bază în
sectorul bugetar şi a indemnizaţiei pentru persoanele care ocupă funsţii de
demnitate publică, modificată prin Legea nr. 220/2003;
 Legea nr. 84/1995 – legea învăţământului, modificată prin Legea nr.
354/2004;
 OG nr 11/2007 privind creşterile salariale ce se vor acorda personalului
didactic din învăţământ, adoptată prin Legea nr 220/2007;

30
 HG nr. 250/1992 privind concediile de odihnă şi alte concedii ale salariaţilor
din admnistraţia publică, regii autonome cu specific deosebit şi din unităţile
bugetare;
 OUG nr. 29/1995 privind plata drepturilor cuvenite salariaţilor din
administraţia publică, alte unităţi bugetare, regii autonomie cu psecific
deosebit pentru concediul de odihnă neefectuat;
 Legea 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări
sociale, cu modificările ulterioare;
 Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea
ocupării forţei de muncă;
 Legea nr. 145/1997 – legae asigurărilor sociale de sănătate, cu modificările
ulterioare;
 HG nr. 2192/2004 privind finanţarea şi administrarea unităţilor de învăţământ
preuniversitar de stat;
 HG nr. 105/2007 privind stabilirea valorii de intare a mijloacelor fixe;
 OMFP nr. 1487/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe;
 OMF nr. 1753/2004 de aprobarea a normelor pirivind organizarea şi
efectuarea invetarierii patrimoniului;
 OG nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuileli pentru
instituţiile publice, modificată şi completată;
 Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice;
 Legea bugetului de stat pe 2007;
 HG nr. 558/1998 pentru modificarea HG nr. 445/1997 privind stabilirea
criteriilor generale de acordarea a burselor şi a altor forme de sprijin matrial
pentru elevii, studenţii şi cursanţii din învăţământul de stat, cursuri zi.

2.2. Calcule de fundamentare privind veniturile proprii/cheltuielile


bugetare

Fundamentarea indicatorilor de venituri şi cheltuieli, cuprinşi în bugetele publice,


este concepută, coordonată şi avizată metodologic de Ministerul Finaţelor Publice, astfel

31
încât să se asigure o armonizare procedurală pentru toţi cei implicaţi cu responsabiliţăţi şi
competenţe în relaţiile bugetare.
Limbajul comun de consemnare şi comunicare a informaţiilor economico-
financiare în activitâţile bugetare, inclusiv la nivelul instituţiilor publice este dat de
calsificaţia indicatorilor finanţelor publice, ce difinesc calasificaţii separate de venituri şi
cheltuieli pe bugete publice, pe instituţii şi în profil departamental ori de ramură. Acest
instrument este important în prima fază a procesului bugetar, respectiv fundamentarea
veniturilor şi cheltuielilor la toate nivelurile de implicare a instituţiilor publice.
Diferenţierile în calcule şi fundamentări sunt determinate de specificul domeniului in care
îşi desfăşoară activitatea instituţia (la nivel de capitol), particularităţile formei sau entităţii
de organizare din domeniu (la nivel de sucapitol), surse de venituri sau destinaţii concrete
sugerate de cheltuieli (la nivel de articole şi alineate).
În domeniul învăţământului fundamentarea indicatorilor financiari la nivel
macroeconomic este centrată pe capitolul cheltuieli de învăţământ cu detaliere pe
subcapitole unde denumirile apar în legătură cu formele organizatorice ale
învăţămăntului:

CAPITOL SUBCAPITOL PARAGRAF DENUMIRE INDICATOR


65.00 Învăţământ
01 Administraţie centrală
02 Servicii publice descentralizate
03 Învăţământ preşcolar şi primar
01 Învăţământ preşcolar
02 Învăţământ primar
04 Învăţământ secundar
02 Învăţământ secundar superior
03 Învăţământ profesional
05 Învăţământ postliceal
06 Învăţământ superior
02 Învăţământ postuniversitar
07 Învăţământ nedefinibil prin
nivel

32
Raportat la capitolele şi subcapitolele clasificaţiei indicatorilor privind finanţele
publice, Şcoala Generală “Mihai Eminescu” nr. 6 Vaslui se încadrează în subcapitolele
03,04 respectiv învăţământ preşcolar şi primar, învăţământ secundar inferior
(învăţământul gimnazial, clasele V – IX).
Fundamentare indicatorilor financiari are în vedere mai întâi veniturile, pornind
de la venituri la instituţii publice cu detaliere pe subcapitole unde apare precizat şi
domeniul învăţământului.
Şcoala Generală “Mihai Eminescu” nr. 6 Vaslui realizează venituri din proprietate
(capitolul 30.00, subcapitolul 30.00.05 venituri din cesiuni şi închirieri) şi venituri din
vânzări de bunuri şi servicii (capitolul 33.00, subcapitolul 33.00.05 taxe şi alte venituri
din învăţământ).
La cheltuieli la nivel macroeconomic sunt folosite subdiviziunile clasificaţiei
economice – articole, alineate.

2.2.1. Fundamentarea indicatorilor de venituri proprii

Pentru acoperirea cheltuielilor de efectuat la nivelul şcolii se folosesc resurse


provenite de la bugetul de stat, bugetul local şi veniturile proprii ale instituţiei. Ponderea
veniturilor proprii este redusă, majoritatea cheltuielilor fiind finanţate prin bugetul local,
bugetul republican, prin alocarea/alimentarea cu fonduri sau deschiderea şi repartizarea
de credite bugetare.
Veniturile proprii ale şcolii sunt: venituri din proprietate - capitolul 30.00,
subcapitolul 30.00.05 venituri din cesiuni şi închirieri şi venituri din vânzări de bunuri şi
servicii - capitolul 33.00, subcapitolul 33.00.05 taxe şi alte venituri din învăţământ.

Fundamentarea veniturilor din chirii


Veniturile din chirii sunt obţinute prin închirierea unui spaţiu din incinta şcolii pentru
îmfiinţarea unui magazin. Astfel indicatorii de care se ţin seama în fundamentarea
veniturilor din chirii sunt:
 Suprafaţa disponibilă;

33
 Taraiful stabilit pe mp;
 Perioada de închiriere.
Pe baza acestor indicatori veniturile proprii obţinute se pot calcula după următoarea
formulă:

Venituri din chirii = suprafaţa închiriată(mp) * tarif/mp/…

2.2.2. Fundamentarea cheltuielilor bugetare

Cheltuielile bugetare pentru învăţământ din punct de vedere al conţinutului


economic se casifică în două grupe:
 Cheltuieli curente care se referă la întreţinerea şi funcţionare unităţilor de
învăţământ. Ele cuprin cheltuieli pentru achizoţionarea de bunuri şi servicii care se
condumă în anul curent şi se împart în:
 cheltuieli de personal (salarii şi alte drepturi de personal);
 cheltuieli materiale şi servicii (cheltuieli de întreţinere şi gospodărie,
manuale, reparaţii) ;
 alte cheltuieli curente (bursele).
 Cheltuieli de capital (de investiţii) care se referă la construirea unităţilor de
învăţământ, dotarea acestora cu aparatura necesară funcţionării. Aceste cheltuieli sunt
destinate obţinerii unor bunuri durabile a căror utilizarea se întinde pe mai mulţi ani.
În totalul cheltuielilor pentru învăţământ cheltuielile curente deţin o ponderea de
80% - 90%. Componenta principală a cheltuielilor curente o reprezintă cheltuielile de
personal cu o pondere de 60% - 80%.
La nivelul şcolii în bugetul de venituri şi cheltuieli apar titluri din calsificaţia
economică privind: cheltuieli de personal, bunuri şi serviciii, alte cheltuieli, cheltuieli de
capital.
În etapa de fundamentarea a cheltuielilor bugetare apar abordări particulare în
funcţie de domeniu, obiectul de activitate al instituţiei. Aceste particularităţi se găsesc
mai întâi la nivelul capitolelor, subcapitolelor, apoi cu exprimări în articole, alineate.

34
2.2.2.1. Fundamentarea cheltuielilor de personal

Salarizarea personalului didactic şi auxiliar se face cu respectarea principiului


potrivit căruia învăţământul constituie o prioritatea naţională, ţinând sema de
responsabilitatea şi complexitatea muncii, de pregătirea şi experienţa profesională, de
rolul şi importanţa activităţii prestate. Salarizarea personalului din învăţământ este
reglementată de legea nr. 128/1997 privind statutul personalului didactic.
Cheltuielile de personal de la unităţile de învăţământ preuniversitar se regăsesc în
clasificaţia bugetară pe următoarele articole şi alineate:
Titlu Articol Alineat Denumire indicatori
10 Cheltuieli de personal
01 Cheltuieli salariale în bani
01 Salarii de bază
02 Salarii de merit
03 Indemnizaţii de conducere
04 Spor de vechime
05 Sporuri pentru condiţii de muncă
06 Alte sporuri
07 Ore suplimetare
08 Fond de premii
09 Primă de vacanţă
10 Fond pentru posturi ocupate prin
cumul
11 Fond aferent plăţii cu ora
30 Alte drepturi salariale în bani
02 Cheltuieli salariale în natură
03 Contribuţii
01 Contribuţii se asigurări sociale de
stat
02 Contribuţii de asigurări de şomaj
03 Contribuţii de asigurări sociale de
sănătate
04 Contribuţii pentru asigurările de
accidente de muncă şo boli
profesionale
05 Prime de asigurări de viaţă platite de
angajator pentru angajaţi
06 Contribuţii pnetru concedii şi

35
indemnizaţii
07 Contribuţii la fondul de garantare a
creanţelor salariale

În calculul fondului de salarii se au în vedere anumiţi indicatori precum:


 Număr de posturi reflectat în statul de funcţii;
 Număr de beneficiari salarii de merit, spor de vechime, indemnizaţii de
conducere;
 Salariul tarifar de încadrare, salariul de merit, indemnizaţia de conducere.
În ceea ce priveşte personalul didactic auxiliar, normarea se face, în funcţie de mai multe
elemente.
Salarizarea personalului didactic se stabileşte diferenţiat în funcţie de:
 Funcţia îndeplinită şi norma didactică;
 Nivelul studiilor necesare pentru ocuparea respectivei funcţii didactice;
 Gradul didactic;
 Titlul ştiinţific;
 Vechimea în învăţământ;
 Calitatea activităţii instructiv-educative;
 Locul şi condiţiile specifice în care se desfăşoară activitatea;
Salariul personalului didactic se compune din salariul de bază, la care se adaugă
sporurile care nu fac parte din acesta şi alte drepturi salariale prevăzute de lege.
Salariul de bază este format din:
 Salariul de bază al funcţiei didactice conform grilei de salarizare, care include sporul
de stabilitatea numai la tranşele de vechime de peste 10 ani din OG nr. 11/2007,
precum şi sporul de suprsolicitare neuropshică existent la toate tranşele de vechime.
Sporul de stabilitate este de 15% din salariul de bază conform grilei şi se acordă
personalului didactic cu o vechime neintreruptă de pe peste 10 ani.
Sporul de suprsolicitare neuropshică este de 3% din salariul de bază şi se acordă la
fiecare tranşă de vechime si este inclus în salariul de bază.
 Indemnizaţia de conducere;
 Indemnizaţia pentru învăţământ special – nu se intâlneşte la instituţia anlizată;

36
 Gradaţia de merit;
 Salariul de merit;
 Indemnizaţia pentru personalul didactic de predare care îndeplineşte funcţia de
diriginte, pentru învăţători, institutori şi educatoare.
Salariul de bază al funcţiei didactice conform grilei se stabileşte prin
înmulţirea coeficientului 1,000 cu coeficienţii de multiplicare după cum urmează:
 Pentru personalul didactic de predare încadrat la tranşele de vechime de până la 10
ani, coeficienţii de multiplicare conţin numai sporul pentru suprasolicitare
neuropsihică şi rămân neschimbaţi. În cazul în care există situaţii când acest personal
didactic are vechime neîntreruptă în învăţământ de peste 10 ani, va primi şi sporul de
stabilitatea, calculat prin înmulţirea cu 1,15 a coeficienţilor.
 Pentru personalul didactic de predare încadrat la tranşele de vechime de peste 10 ani,
care îndeplineşte condiţia de vechime neîntreruptă în învăţământ de peste 10 ani,
conform legii, coeficienţii de multimplicare rămân neschimbaţi;
 Pentru personalul didactic de predare încadrat la tranşele de vechime de peste 10 ani,
care nu îndeplineşte condiţia de vechime în învăţământ de peste 10 ani neîntrerupţi,
coeficienţii de multiplicare prevăzuţi la tranşele de peste 10 ani se vor împărţi şa 1,15.
Prin vechime neîntreruptă în învăţământ de peste 10 ani se înţelege activitatea realizată
atât în calitatea de peronal didactic de predare, personal didactic de conducere,
îndrumare, control, cât şi în calitatea de personal didactic auxiliar, cu contract de muncă
într-o instituţie de învăţământ.
Astfel salariul de încadrare se calculează după formula:
Salariu încadrare = 1,000 * coeficienţi de multiplicare
Iar fondul pentru salarii de bază se calculează:
Fsb = [nr. posturi I * Smb0I * Nr.luni*(1+c)]
Fsb = fondul salariilor de bază;
Nr.posturi I = număr posturi dintr-o anumită categorie(personal didactc, nedidactic.
Auxiliar);
Smb0I = salariu mediu de bază din categoria respectivă, în anul de bază;
(1+c) = coeficient de corecţie.

37
Indemnizaţia de conducere se calculează ca procent la salariul de bază din grilă
şi devine bază de calcul pentru celelalte sporuri şi alte drepturi salariale care se calculează
la salariul de bază. Procentul respectiv este stabilit de Ministerul Educaţiei Cercetării şi
Tineretului, pentru directorii adjuncţi intre 20 – 25%, iar directori generali 25 – 35%, în
funcţie de performaţele manageriale evidenţiate prin evaluare obiectivă.
IC director adjunct = 25% * salariul de bază din grilă
Fondul pentru indemnizaţiile de conducere se poate calcula pe baza următoarei
formule:
Fic = [Npci * Smbci0 * Cici * Nr.luni * (1+c)], unde
Fic = fondul indemnizaţiilor de conducere;
Npci = numărul posturilor de conducere dintr-o anumită categorie posturi;
Smbci0 = salariu mediu de bază al funcţiilor de conducere din categoria de posturri”i” în
anul de bază;
Cici = procentul indemnizaţiei de conducere pentru categoria de posturi I;

Gradaţia de merit se calculează prin aplicarea procentului de 25% la salariul de


bază al funcţiei didactice din grilă şi devine bază de calcul pentru celelte sporuri şi alte
drepturi salariale care se calculează la salariul de bază. gardaţia de merit se acorda prin
concurs peronalului didactic de predare, didactic auxiliar şi cel de conducere din unităţile
de învăţământ cu performaţe deosebite în inovarea didactică, în pregătirea preşcolarilor
sau a elevilor, precum şi cu o vechime de peste 3 ani în învăţământ. Acestă gradaţie se
acordă pentru 16% din posturile didactice existente la nivelul inspectoratului
şcolar( legea nr 108/2007 privind modificarea legii 128/1997 privind statutul personalului
didactic).
Gm = 25% * salariul de bază al funcţiei didactice din grilă

Salariul de merit devine bază de calcul pentru celelalte sporuri şi alte drepturi
salariale care se calculează la salariul de bază, se calculează astfel: procentul de până la
15% se aplică la suma salariului de bază al funcţiei didactice din grilă, plus indemnizaţia
de conducere şi cea pentru învăţământ special, unde este cazul. Numărul salariilor de
merit se calculează la totalul posturilor didactice existente la nivelul Inspectoratului

38
Şcolar şi se distribuie pe unităţile de învăţământ indiferent de numărul cadrelor didactice
ale acestora.
Sm = până la 15% * (salariul de bază al funcţiei didactice conform grilei +
indemnizaţia de conducere + indemnizaţie pentru învăţământ special)
Fondul pentru salariile de merit se calculează după formula:
Fsm = [Ni * 20% * Smbi0 * 15% * Nr.luni * (1+c)]
Fsm =fondul salariilor de merit;
Smbi0 = salariu mediue de bază al categoriei de personal în perioada de bază;
Personalul didactic nu poate beneficia concomitent de gardaţia de merit şi de
salariul de merit.

Indemnizaţia pentru personalul didactic care îndeplineşte funcţia de


diriginte, învăţător, institutor,educatoare se calculează ca procent 10% din salariul de
bază. Aceste indemnizaţii se include în salariul de bază.
Id = 10% * (salariul de bază al funcţiei didactice conform grilei +
indemnizaţia de conducere + indemnizaţie pentru învăţământ special + gradaţia de
merit sau salariul de merit)

Sporul de vechime în muncă se calculează prin aplicarea procentelor stabilite de


lege la salariul de bază constituit din: salariul de bază al funcţiei didactice conform grilei,
indemnizaţia de conducere,indemnizaţie pentru învăţământ special, gradaţia de merit,
salariul de merit, indemnizaţie dirigenţie, învăţători, educatoare.
Svm = 5 – 25% * salariul de bază
Fondul pentru sporul de vechime se calculează după următoare formulă:
Fspv = [Npi * Cspti * Sb * Nr.luni * (1+c)], unde:

Fspv = fondul pentru sporuri de vechime:


Cspti = procentul sporului de vechime pentru o anumită periodă, la o anumită categorie
de posturi;
Sb = salariul de bază.

În cazul personalului didactic, şcoala constituie un fond de premii lunare prin


aplicarea cotei de 2% asupra fondului de salarii. De asemenea, personalul din unităţile de

39
învăţământ beneficiază de al 13-lea salariu, ce reprezintă un premiu anual de până la un
salariu mediu lunar de bază realizat în anul pentru care se face plata, insă acest salariu se
acorda in limita existenţei diponibilităţilor băneşti.
Pe lângă acestea, în cheltuielile cu salariile mai sunt incluse şi alte drepturi
salariale acordate cum ar fi:
 Plăţi cu ora pentru depăşirea normei didactice de predare de 16 - 18 ore pe
săptămână pentru profesori, sau 4 ore pentru director;
 Fond pentru posturi ocupate prin cumul. Posturile didactice rămase vacante,
rezervate sau temporar vacante pot fi ocupate prin cumul, cu contract individual
de muncă cu normă întreagă sau contract individual de muncă cu timp parţial, pe
durataă determinată, de către personalul didactic existent, încadrat cu normă
maximă, de către cadrele didactice pensionate, precum şi de spicialişti din alte
sectoare de activitate. Cumulul de funcţii pentru activitatea didactică se poate
efectua în aceeaşu unitatea de învăţământ sau în unităţi de învăţământ diferite, pe
durată de cel mult 10 luni din anul de învăţământ.
 Alte drepturi salariale în bani.
Personalul administrativ mai beneficiază şi de un spor pentru condiţii de muncă,
în limita maximă de 25% pentru orele de noapte lucrate, procent ce se aplică la salariul de
bază şi de plăţi pentru ore suplimentare. Orele lucrate peste durata normală a timpului de
lucru de către personalul încadrat în funcţii de execuţie se compensează cu timp liber în
următoarele 30 de zile, orele suplimentare se vor salariza cu un spor de 100% din salariul
de bază. Cu spor de 100% se plătesc şi orele lucrate în zilele de repaus săptămânal sau în
celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează.
Pentru a determina fondul brut de salarii lunar se utilizează următoarea modalitate
de calcul :
Fondul brut de salarii lunar =  cheltuieli cu salariile lunare ale angajaţilor
Fondurile anuale pentru plata salariilor se pot calcula după formula:
Fonduri anuale pentru plata salariilor = Fondul brut de salarii lunar * 12 luni + al
13 lea salariu

40
Exemplu de calcul
Fundamentarea cheltuielilor salariale pentru un pofesor de română ce îndeplineşte
următoarele condiţii:
 Gradul I;
 Vechime 17 ani;
 Diriginte;
 Gradaţie de merit;
1. Salariul de încadrare conform grilei de salarizare
Salariu încadrare = 1,000 * coeficienţi de multiplicare = 259,593 ron *5,593 =
1451,90 ron
2. Gradaţia de merit
Gm = 25% * salariul de bază al funcţiei didactice din grilă = 25% * 1451,90 ron =
362,975 ron
3. Indemnizaţia de dirigenţie
Id = 10% * (salariul de bază al funcţiei didactice conform grilei + indemnizaţia de
conducere + indemnizaţie pentru învăţământ special + gradaţia de merit sau salariul de
merit)
Id = 10% * (salariul de bază al funcţiei didactice conform grilei + gradaţia de
merit) = 10%*(1451,90 ron + 362,975 ron) =10% * 1814,875 = 181,4875 ron
4. Salariul de bază
Salariul de bază = salariu încadrare + gradaţia de merit + indemnizaţie de dirigenţie =
1451,90 ron + 362,975 ron + 181,4875 ron = 1996,3625 ron
5. Spor vechime
Svm = 5 – 25% * salariul de bază, deci Svm = 20% * salariu de bază = 20% *
1996,3625 ron = 399,2725 ron

Tranşe de vechime şi cota aferentă


Nr.ctr. Tranşe de vechime(ani) Cota aferentă
1 3–5 5%
2 5 -10 10%
3 10 – 15 15%
4 15 – 20 20%

41
5 Peste 20 25%

6. Salariu brut
Salariu brut = salariu de bază + spor de vechime = 1996,3625 ron + 399,2725 ron =
2395,635 ron

Fundamentarea contribuţiilor instituţiei


În cadrul titlului Cheltuieli de personal sunt inluse şi cheltuielile cu contribuţiile
plătite de instituţie în calitatea de angajator.
Cheltuielile pentru asigurări sociale de stat au la bază Legea nr. 19/2000 privind
sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, O.U.G. nr.9/2003 pentru
modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte
drepturi de asigurări sociale, Proiect legea bugetului de asigurări sociale de stat 2007.
CAS = 19,5% * Fondul brut de salarii
Fondul total de salarii brute lunare, cuprinde:
 salariile de bază; indemnizaţiile; sporurile de vechime; salariile de merit/gradaţii
de merit;
 sumele realizate prin plata cu ora;
 stimulentele şi premiile de orice fel care se plătesc din fondul de salarii;
 indemnizaţiile pentru perioadele de incapacitate temporară de muncă suportate de
unităţi, conform legii din fondul de salarii;
 alte sume plătite din fondul de salarii.
Cheltuieli pentru asigurările de şomaj se fundamentează pe baza Legii nr. 76/16
ianuarie 2002, privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de
muncă, cu modificările şi completările ulterioare, Proiect legea bugetului de asigurări
sociale de stat 2007.
CFS = 2% * Fondul brut de salarii
Contribuţiile pentru asigurările sociale de sănătate calculate pe baza Legii nr.
145/1997, Legea asigurărilor sociale de sănătate, modificată si completată de OUG nr.
88/2006.
CASS = 6% * Fondul brut de salarii

42
Contribuţiile pentru asigurările de accidente de muncă şi boli profesionale se
stabilesc în funcţie de gradul de risc al domeniului de activitate, în intervalul 0,4 % -
3,6%, prin Legea bugetului asigurărilor sociale 2007.
Contribuţiile pentru asigurările de accidente de muncă şi boli profesionale = 0,5%
* Fondul brut de salarii
Contribuţii pentru concedii şi indemnizaţii = 0,85% * Fondul brut de salarii
Contribuţii la fondul de garantare a creanţelor salariale se fundamentează pe baza
legii 200/2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 22/2005 pentru
completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi.
Acest fond se utilizează în cazul în care instituţia este în imposibilitatea de a plăti salariile
angajaţilor.
Contribuţii la fondul de garantare a creanţelor salariale = 0,25% * Fondul brut de
salarii

2.2.2.2. Fundamentarea cheltuielilor materiale şi a serviciilor

Fundamentarea cheltuielilor materiale se realizează de către fiecare instituţie în


funcţie de dimensiunea spaţiului admnistrat, de numărul de elevi, de consumuri specifice
de energie şi apă.
Cheltuielile materiale şi serviciile, al căror necesar este fundamentat la Şcoala nr.
6, sunt curpinse în titlul II al clasificaţiei economice a cheltuielilor “Bunuri şi servicii”,
cu următoarele articole: bunuri şi servicii – 20.01; reparaţii curente – 20.02; medicamente
şi materiale sanitare – 20.04; bunuri de natura obiectelor de inventar – 20.05.
În cadrul articolului “Bunuri şi servicii” se realizează fundamentarea pentru
următoarele alineate:
 Furnituri de birou: Ch furnituri de birou = număr persoane * ch medie/persoană/lună
* număr luni
 Materiale pentru curăţenie = cantitate din tipul de materiale * Preţ/material
Indicatorii de fundamentare a cheltuielilor cu materialele sunt :
 Suprafaţa şcolii;
 Numărul de săli de clasă;

43
 Materiale de curăţenie necesare;
 Cantitatea necesară din fiecare material de curăţenie;
 Preţul fiecărui tip de material de curăţenie necesar;
 Încalzit, iluminat şi forţă motrică
Încalzit
Cheltuielile pentru încălzire se fundamentează ţinându-se seama de contractele cu
furnizorii şi execuţia bugetară a anului precedent, corectată cu un indice preconizat de
creştere a preţurilor.
Încălzit = volumul total al încăperilor * consumul specific( în condiţii optime de
temperatură) * preţ pe unitate de măsură * combustibil * nr.zile * nr ore/zi
Iluminat şi forţă motrică
În ceea ce priveşte cheltuielile privind iluminatul şi forţă motrică se iau în calcul
următorii indicatori:
 Numărul corpurilor de iluminat şi aparatura de specialitate;
 Numărul orelor de iluminat şi de funcţionare a aparaturii;
 Consumul de energie electrică pe corp de iluminat şi aparatură pe lună;
 Tariful pentru 1 KW/lună;
Astfel, formula de calcul utilizată în fundamentarea acestei este următoarea:
Cheltuieli pentru iluminat = nr. ore iluminat şi funcţionare aparatură/lună * nr.
corpuri iluminat * KW/oră/corp/lună * tarifKW * nr. luni
Cheltuieli pentru iluminat = consum energie * tarifKW * nr.luni
La baza fundamentării cheltuielilor cu energia electrică stau contractul cu, precum şi
cheltuielile cu energia electrică din anul precedent, corectate cu rata inflaţiei.
 Apă, canal şi salubritate
Pentru fundamentarea acestor cheltuieli se iau în calcul următorii indicatori :
 Consum apa potabilă;
 Consum apă reziduală;
 Gunoi colectat (mc/an);
 Tariful pentru un mc apă potabilă şi un mc apă reziduală;
 Tariful mc gunoi colectat.

44
La fundamentarea acestor cheltuieli se ţine cont de contractul încheiat cu
furnizorii acestor utilităţi şi servicii şi de valorile din anul precedent în ceea ce priveşte
consumul acestor utilităţi.
Ch apă, canal, salubritate = mc apă potabilă * tarif/mc apă potabilă + mc apă
reziduală * tarif/mc apă reziduală + mc gunoi colectat * tarif/mc gunoi colectat
 Poştă, telecomunicaţii, radio. Tv, internet
Indicatorii utilizaţi în fundamentarea acestor cheltuieli sunt :
 Numărul de posturi telefonice;
 Număr televizoare, aparate video;
 Costul abonamentelor telefonice;
 Tariful pentru abonament radio şi TV;
 Cheltuieli cu corespondenţa poştală;
Cheltuieli telefon = (abonament/lună * nr. luni + nr min * tarif/min) * nr posturi
telefonice
Cheltuieli poştale = preţul unui serviciu * nr mediu de servicii realizate
 Materiale şi prestări servicii cu caracter funcţional
Indicatorii care stau la baza fundamentării cheltuielilor materiale şi prestări
servicii cu caracter funcţional sunt : materialele folosite, cantitatea din fiecare material,
preţul unitar pentru fiecare material.
Fundamentarea acestor cheltuieli se face în funcţie de cantităţile aferente anului
de bază înmulţite cu tarifele actuale.
Articolul “Reparaţii curente” cuprinde cheltuielile efectuate pentru: înlocuirea
obiectelor uzate, remedierea unor defecţiuni, refaceri de lucrări. Această categorie de
cheltuieli cuprinde de asemenea şi costul proiectelor tehnice şi al materialelor procurate
pentru lucrări de întreţinere şi reparaţii curente realizate în regie proprie la instalaţii,
clădiri (zugrăveli, reparaţii la acoperiş, mobilier şcolar, etc.)..
Articolul “Medicamente şi materiale sanitare” cuprinde fondurile necesare
pentru achiziţionarea medicamentelor pentru asigurarea bunei funcţionări a cabinetului
medical al şcolii.Nivelul cheltuielilor cu medicamente şi materiale sanitare pentru anul de
plan se determină pe baza valorii acestora din anul de bază înmultită cu coeficientul de
corecţie.

45
In primul an de funcţionare a unităţii pentru fundamentarea cheltuielilor cu bunuri
si servicii se utilizează formulele de calcul prezentate, însă în cazul în care unitatea
funcţioneză de mai mult de un an, fundamentarea acestor cheltuieli se va realiza prin
raportarea la cheltuielile din anul precedent (considerat an de bază) corectate cu un
coeficient de corecţie, ce cuprinde rata inflaţiei.

Alte cheltuieli
La nivelul instituţiilor de învăţământ apare specific articolul 59.01 “ Burse”. Baza
normativă pentru fundamentarea cheltuielilor cu bursele este reprezentată de HG nr.
558/1998 privind modificarea HG nr. 445/1997, privind stabilirea criteriilor generale de
acordare a burselor şi alte forme de sprijin material pentru elevi, studenţi şi cursanţi din
învăţământul de stat, cursuri de zi. La şcoală se acordă doar burse sociale în proporţie de
1% din numarul total de elevi, număr de burse aporobat de Inspectoratul Şcolar Judeţean.
Bursele elevilor sunt finanţate de la bugetul local.

2.3. Fluxuri informaţionale generate de fundamentarea veniturilor


proprii/ cheltuielilor bugetare

Şcoala nr.6 “Mihai Eminescu” are obligaţia să îşi desfăşoarea activitatea pe baza
bugetului propriu, aprobat în condiţiile OUG nr. 45/2003 privind finanţele locale,
aprobată cu modificări şi completări prin legea nr 108/2004.
La fundamentarea indicatorilor din bugetul de venituri şi cheltuieli se va avea în
vedere că anul financiar bugetar cuprinde sfârşitul anului şcolar şi începutul anului şcolar
următor.
Proiectul de buget se întocmeşte în faza de elaborare a proiectului bugetului de
stat, respectiv a bugetului local, se definitivează după intrarea în vigoare a legii bugetului
de stat şi se aprobă o dată cu aprobarea bugetelor locale.În anexele la bugetul unităţii de
învăţământ se prezintă bugetul privind veniturile şi cheltuielile activităţilor aducătoare de
venituri proprii.

46
Ministerul Educaţiei, 8
Ministerul Finanţelor
Cercetării şi Publice (9)
Tineretului (CNFIP)
(1 ) (7)

Transmite necesarul
-cost standard/elev de fonduri
necesarul de
-normarea cadrelor
fonduri
didactice
-coeficienţi de diferenţiere 6

Inspectoratul
Scolar Judeţean Consiliul Judeţean (5)

-cost standard/elev
-normarea cadrelor Consiliul Local (4)
didactice
-coeficienţi de diferenţiere

Proiect Consiliul de Proiect buget


Director şcoală buget de de venituri şi
(2) venituri şi
administraţie al cheltuieli
cheltuieli şcolii (3)

Figura nr.3 Fluxuri informaţionale generate de fundamentarea bugetului de venituri şi


chletuieli la Şcoala generală nr.6 “Mihai Eminescu” Vaslui

1 - De la Ministerul Educaţiei, într- o primă fază, are loc un flux informaţional


descendent cu privire la stabilirea unor dimensiuni, în sensul de repere către instituţiile
subordonate. Tot la nivelul ministerului se aprobă şi normele metodologice pentru
stabilirea costului standard/elev – principalul instrument de fundamentarea pentru

47
determinarea necesarului de fonduri ale instituţiei. Costul standard/elev se determină de
către CNFIP pe baza: nivelului de învăţământ, în funcţie de numărul posturilor legal
constituite, de limba de predare, de calitatea personalului de educaţiei şi formare
profesională, de managementul instituţional, de specificul instruirii, de mediul
urban/rural.
2 - Proiectul de buget pentru următorul an financiar se elaborează de directorul
unităţii de învăţământ împreună cu şeful departamentului financiar contabil. Bugetul
unităţii se fundamentează pe baza principiilor finanţării de bază şi finanţării
complementare, pe categoriile de cheltuieli înscrise, în clasificaţia bugetară, având în
vedere următorii indicatori:
 Numărul de elevi şcolarizaţi pe nivel şi pe profil de învăţământ;
 Costul standard pe un elev dintr-o unitatea de învăţământgimnazial, mediul urban;
 Coeficienţi de corecţie pentru fiecare nivel de învăţământ, filieră şi profil din mediul
urban sau rural în care funcţionează unitatea;
 Numărul de elevi posibil a fi relizat pe clasă determinat de cauze exclusiv
demografice;
 Ponderea elevilor apartinând altor naţionalităţi şcolariazaţi în unitatea de învăţământ;
 Necesarul de fonduri pentru cheltuieli materiale calculat în funcţie de condiţiile
specifice ale bazei materiale – dispersia şi mărime spaţiilot de învăţământ.
3 - Consiliul de Adminstraţie al şcolii analizează şi avizează proiectul de buget
întocmit de director. Acestă analiză are în vedere respectarea hotărârilor şi aprobărilor
anterioare referitoare la stategia de dezvoltare a şcolii, cifra de şcolarizare, programele de
finanţare. Ulterior proiectul de buget al şcolii este trimis la Consiliul Local însoţit de
următoarele documente:
 Note de fundamentarea a necesarului de fonduri pentru finanţarea de bază:
 Note de fundamentarea a necesarului de fonduri aferent finanţării complementarea şo
programele de finanţare pe fiecare domeniu care beneficiază de finanţare
complementară;
 Note de fundamentare a necesarului de fonduri aferente finanţării suplimetare însoţită
de programele ce urmează a fi finanţate şi devizul fiecări program în parte.

48
4 - Consiliul local primeşte de la fiecare şcoală proiectul de buget împreună cu
notele de fundamentare. Aceste proiecte sunt analizate şi corectate după caz, ţinându-se
seama de:
 Respectarea programului de dezvoltare al şcolii aprobat anterior, a cifrei de
şcolarizare pe niveluri, profiluri, filiere, avizate de Consiliul de Adminstraţie;
 Aprobări date pentru proiectele de modernizare şi dezvoltare a şcolii:
 Programele de finanţare complmentară şi suplimentară aprobate prin lege, sau de alte
organisme competente, inclusiv Consiliul Local;
 Priorităţile de dezvoltare locală.
În funcţie de aceste analize proiectul de buget al fiecărei şcoli se corectează iar datele
corectate se intruduc ca date de fundamentarea a necesarului de fonduri pentru
învăţământ, ce vor fi incluse în proiectul bugetului local. Necesarul de fonduri pentru
învăţământ va fi fundamentat pe forme de finanţare – de bază, complementară şi
suplimentară şi pe surse de provenienţă e fondurilor:
 Venituri proprii ale bugetului local;
 Subvenţii/alocaţii din unele venituri ale bugetului de stat;
 Fondul de echilibrare al bugetelor locale.
După acestă operaţiune Consiliul Local formulează către Consiliul Judeţean cereri
de fonduri care urmează a fi alocate de la bugetul de stat şi bugetul Consiliului Judeţean
pentru anul financiar următor, şi care trebuie sa acopere o parte din finanţarea de bază,
finanţarea complemetară şi suplimetară.
5 - Consiliul Judeţean cumulează datele primite de la Consiliile Locale
reprezentând necesarul de fonduri pentru învăţământ şi calculează coeficienţi de alocare
pe localităţi a costurilor de elev. Pe baza acestor date fundamentează nevoia de fonduri de
învăţământ ce va fi solicitată la bugetul de stat pentru cele trei forme de finanţare precum
şi volumul de fonduri necesar a fi alocat pentru învăţământ din fondul de echilibarare a
bugetelor locale.
6 - Necesarul de fonduri astfel calculat va fi comunicat Ministerului
Învăţământului – Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului
Preuniversitar (CNFIP) şi Ministerului Finanţelor Publice pentru ca acestea să

49
analizeze modul în care au fost fundamentate şi măsura în care costurile/ele pe judeţe
corespund sau se abta de la costurile/elev pe ţară.
7 - CNFIP analizează propunerile Consiliilor Judeţene pentru fondurile ce
urmează a fi alocate învăţământului de la bugetul de stat şi împreună cu Consiliile
Judeţene şi Ministerul Finaţelor operează unele corecţii generate de eventualele erori în
fundamentarea necesarului de resurse, pe forme de finanţare. CNFIP verifică dacă în
fundamentarea necesarului de fonduri în învăţământ au fost respectaţi indicatorii: cost
standard/elev şi coeficienţi de corecţie şi diferenţiere aprobaţi. În urma acestor analize
CNFIP propune nivelul de fonduri pentru învăţământ care să fie alocat de la bugetul de
stat pe forme de finanţare.
Cuantumul fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru finanţarea de bază
reprezintă procente de acoperire a costurilor standard/elev pe articole sau elemete de
cheltuieli. Pentru finaţarea suplimetară necesarul de fonduri este stabilit prin însumarea
cererilor justificative ale fiecărui Consiliu Judeţean.
8 - Necesarul de fonduri la nivel naţional, însuşit de conducerile Ministerului
Învăţământului şi Ministerul Finanţelor, pe cele trei forme de finanţare este comunicat de
Ministerul Educaţiei, Ministerului Finanţelor Publice pentru a fi inclus în proiectul legii
bugetului de stat. Ministerul Educaţiei comunică şi coeficienţii de alocare a acestor
categorii de fonduri.
9 - MFP include în proiectul de lege al bugetului de stat indicatori reprezentând
necesarul de fonduri ce vor fi alocate de la bugetele de stat pentru învăţământ pentru cele
trei forme de finanţare.
După aprobarea legii bugetului de stat şi a bugetului local, directorul şcolii
întocmeşte bugetul de venituri şi cheltuieli în formă definitivă, pe baza sumelor
comunicate de inspectoratul şcolar judeţean şi de Consiliile Locale. La suma primită de la
bugetul local adaugă veniturile proprii previzionate şi se obţine astfel fondul total care va
sta la baza realizării bugetului. Pentru anul financiar următor.
Bugetul şcolii astfel întocmit este avizat de Consiliul de Adminstraţie al şcolii şi
se aprobă de Consiliul Local. După aprobarea bugetului, directorul trece la execuţia lui şi
depune un exemplar din bugetul de venituri şi cheltuieli la Trezorera Finanţelor publice
din teritoriu.

50
Cap 3. Finanţarea cheltuielilor bugetare

3.1. Surse de finanţare a instituţiilor publice

Finanţarea instituţiilor de învăţământ se realizează pe baza următoarelor acte


normative: Legea învăţământului nr. 84/1995, cu modificările ulterioare legea nr.
354/2004; OUG nr. 45/2003 privind finanţele publice locale; Legea nr. 500/2002 privind
finanţele publice.
Finaţarea cheltuielilor la Şcoala “Mihai Eminescu” Vaslui se realizează din
următoarele surse: surse bugetare ( bugetul de stat, bugetul local) şi surse proprii
(veniturile proprii).

Finanţarea din surse bugetare


Sumele din bugetul local se alocă sub următoarele forme:
 Finanţare proporţională cu numărul de elevi. Finanţarea de bază asigură desfăşurarea
în condiţii normale a procesului de învăţământ la nivel preuniversitar, conform
standardelor naţionale. Finanţarea de bază se asigură prin bugetele locale ale
unităţilor administrativ teritoriale de care aparţin unităţile de învăţământ, din sume
defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, şi din alte venituri ele bugetelor
locale.
Finanţarea de bază curpinde următoarele categorii de cheltuieli:
 Cheltuieli de personal;
 Cheltuieli materiale şi serivicii;

51
 Cheltuieli cu formarea pofesională, cu excepţia cheltuielilor care se suportă din
bugetul de stat. Astfel cheltuielile de perfecţionare acoperite din bugetul de stat se
regăsesc în bugetele inspectoratelor şcolare, nu în cele aşe şcolilor.
Baza de calcul a fondurilor alocate unităţilor de învăţământ de la bugetele locale
pentru finanţarea de bază o constituie costul standard pe elev/şcolar. Acest cost se
determină pentru fiecare nivel de învăţământ, filieră, profil, spicializare, în funcţie de
numărul de posturi legal constituite, de limba de predare, de calitatea procesului de
educare şi formare pofesională, de managementul instituţional, de specificul instruirii şi
de mediul urban/rural.
Determinarea costului standard pe elev se face de către Consiliul Naţional de
Finanţare a Învăţământului Preuniversitar, pe baza indicatorilor menţionaţi, conform
normelor metodologice elaboratea de către Ministrul Educaţiei şi Cercetării şi aprobate
de Guvern pin hotărâre.
Alocarea fondurilor pentru finanţarea de bază a unităţii de învăţământ se face pe
baza unei formule de finanţare, care ia în considerarea costul standard pe elev/preşcolar,
numărul de elevi/preşcolari din unitatea de învăţământ, factori de corecţie depenedenţi de
densitatea elevilor din zonă, severitatea dezavantajelor.
 Finanţare complementară asigurată preponderent din bugetele locale şi din veniturii
proprii realizate, destinate acoperirii următoarelor cheltuieli:
 Consolidări, investiţii, reparaţii capitale;
 Subvenţii pentru internatele, cantinele şcolare; (Şcoala nr. 6 Vaslui nu primeşte astfel
de subvenţii, întrucât nu deţine internate, cantine.)
 Cheltuieli pentru organizarea evaluărilor, simulărilor şi examenelor naţionale ale
elevilor, cu excepţia cheltuielilor care se suportă din bugetul de stat;
 Cheltuieli cu bursele elevilor;
 Cheltuieli pentru transportul elevilor;
 Cheltuieli pentru navetă, respectiv cele 6 călătorii cu reducere pe calea ferată
prevăzute de lege, pentru cadrele didactice de predare şi didactice auxiliare;
 Cheltuieli pentru examinarea medicală obligatorie periodică a salariaţilor din
învăţământul preuniversitar de stat;

52
 Cheltuieli pentru concursuri şcolarea şi activităţi educative, cultural-artistice,
sportive, turistice.
Finanţarea complementară se face de la bugetul local, în raport cu necesităţile
unităţii de învăţământ, la popunerea acesteia şi se prevede în bugetul propriu al oraşului,
respectiv al judeţului. Nivelul acestei se stabileşte pe baza unor programe de finanţare
fundamentate de unităţile de învăţământ, în funcţie de amploarea nevoilor şi a
posibilităţilor de finaţare a ordonatorului de credite.
Principalii factori care influenţează fondurile necesare finanţării complementare
sunt: situaţia spaţiilor de învăţământ, numărul elevilor, dotările, programele naţionale dar
şi de capacitatea de finanţare a ordonatorilor de credite superiori.
Fondurile necesare finanţării complementare se fundamentează pe baza:
 Devize de cheltuieli şi note de fundamentare întocmite de conducerea unităţilor de
învăţământ în funcţie de condiţiile concrete ale fiecărei unităţi şcolare;
 Indicatori de nivel/consum înscrişi în actele normetive – legi, hotărâri de guvern,
ordine ale minsitrului educaţiei, hotărâri ale consiliilor locale referitoare la diferite
cheltuieli: burse, cuantumul burselor, subvenţii şi facilităţi de transport asigurate
elevilor şi cadrelor didactice.
Finanţarea de bază şi finanţarea complementară se face pe bază de contract,
întocmit conform normelor metodologice pentru finanţarea învăţământului preuniversitar,
incheiat între directorul şcolii şi primarul localităţii în care îşi desfăşoară activitatea
unitatea respectivă. Contractul se încheie în maxim 30 de zile de la data aprobării
bugetului local. Sumele reprezentând cele doua tipuri de finanţări se înscriu în bugetul de
venituri şi cheltuieli.
De la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, se asigură
următoarele cheltuieli, orientate către cele două direcţii, finanţarea de bază şi finanţarea
complementară:
 Componenta locală aferentă proiectelor aflate în derulare, cofinanţate de Guvernul
României şi organismele financiare internaţionale, precum şi rambursările de credite
exterene aferente proiectelor respective;
 Bursele pentru elevii din Republica Moldova, bursele pentru elevii străini şi etnicii
români din afara graniţelor tării;

53
 Organizarea evaluărilor, simulărilor şi examenelor naţionale;
 Perfecţionarea pregătirii pofesionale a cadrelor didactice şi didactice auxiliare,
precum şi organizarea examenelor naţionale de ocupare a posturilor didactice;
 Manuale şcolare pentru învăţământul obligatoriu;
 Finanţarea pe baza de hotărâri ale Guvernului, a unor porograme anuale, multianuale
de investiţii, modernizarea şi dezvoltarea bazei materiale a instituţiilor publice de
învăţământ, inclusiv dotări, reabilitări, consolidări;
 Finanţarea unor programe naţionale de protecţie socială, stabilite prin reglementări
specifice;
 Finanţarea privind organizarea, pentru elevi, de concursuri pe obiecte de învăţământ,
olimpiadele naţionale.
În anul 2007 Şcoala nr. 6 a primit fonduri de la bugetul de stat pentru efectuarea
următoarelor cheltuieli: achiziţionarea de instumente muzicale, înfiinţarea unui cabinet de
psihologie, achiziţionarea de cărti pentru bibliotecă.

Finanţare din surse proprii


Unităţile de învăţământ pot obţine venituri proprii, iar acestea nu diminuează
finanţarea de bază şi finanţarea complementară. Aceste venituri proprii sunt obţinute de
către şcoală prin închirierea unor spaţii diponibile temporar. Închirierea se face pe bază de
contract, încheiat în conformitatea cu prevederile legale, cu revuzuirea anuală a acestuia.
Aceste surse sunt utilizate pentr:cheltuieli materiale curente, de capital, suplimetarea
fondului burselor alocate elevilor sau acordarea altor forme de ajutor social elevilor
defavorizaţi.

3.2. Modalităţi tehnice utilizate în finanţarea cheltuielilor bugetare

Finanţarea cheltuielilor bugetare reprezintă alocarea de mijloace băneşti, pe baza


bugetelor de venituri şi cheltuieli, consumatorilor de fonduri publice (ordonatori de
credite bugetare) pentru destinaţii stabilite.
Finanţarea bugetară a instituţiilor publice presupune implicarea:

54
 Finanţatorilor: în cazul domeniul abordat Ministerul Finanţelor Publice, Consilii
Locale, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului;
 Ordonatorii de credite bugetare - sunt principalii responsabili în gestiunea
cheltuielilor bugetare;
 Trezoreria Finanţelor Publice – cu răspunderi şi competenţe în execuţia de casă a
cheltuielilor bugetare.
Finanţarea şcolii se realizează prin folosirea a două tehnici de finanţare distincte
determinate de sursele diferite de finanţare: bugetul de stat, bugetul local. Astfel cele
două metode de finanţare sunt:
 Deschiderea şi repartizarea de credite bugetare - finanţare de la bugetul de stat;
 Alocarea/ alimentarea cu fonduri băneşti/mijloace băneşti – finanţare de la bugetul
local.
Stabilirea celor două modalităţi în finanţarea cheltuielilor bugetare este determinată de
existenţa unei particularităţi tehnice, finanţarea bugetară derulându-se diferit de la
bugetele statului faţă de bugetele locale. Astfel execuţia cheltuielilor prin aprobarea de
credite bugetare, în cazul bugetului statului, nu este condiţionată de acoperirea
cheltuielilor de veniturile încasate la bugetul statului. Conturile deschise la trezorerie sunt
separate pe venituri şi cheltuieli La bugetul local apare condiţionarea prin deschiderea la
trezorerie a conturilor de disponibil, conturi în care sunt efectuate cheltuielile aprobate se
face numai dacă sunt mijloace băneşti în contul de disponibil la bugetul local, respectiv
dacă sunt încasări din venituri proprii sau venituri de echilibrare.

3.2.1. Deschiderea şi repatizarea de credite bugetare – pentru bugetul de stat

Finanţarea de la bugetul de stat în domeniul învăţământului este realizată prin


deschiderea şi repartizarea de credite bugetare. Creditele bugetare sunt sumele aporobate
prin legea bugetului de stat pentru efectuarea cheltuielilor bugetare, fiind limte maxime,
care nu pot fi depăşite. Creditele bugetare sunt astfel sume de bani cu titlu definitiv din
bugetele publice destinate pentru a acoperi cheltuielile aprobate în acestea. Angajarea
cheltuielilor din bugetul de stat se poate face numai în limita creditelor bugetare anuale,
conform structurii stabilite prin lege, pe baza calsificaţiei bugetare.

55
Deschiderea şi repatizarea de credite bugetare presupune două momente distincte:
deschiderea de credite bugetare şi repartizarea de credite bugetare.
Deschiderea de credite bugetare se efectuează la cererea ordonatorului de credite
şi constă în transferarea, în contul acestuia, unei sume de bani cu titlui de credit bugetar.
Alocarea fondurilor se realizează în limita creditelor bugetare aprobate, potrivit
destinaţiei şi în raport cu gradul de folosire a resurselor puse la dipoziţie anterior, în
conformitatea cu prevederile care reglemetează efectuarea cheltuielilor respective.
Alocarea acestor sume este posibilă întrucât la trezoreria din Bucureşti sunt
deschise conturi atât pentru fiecare buget public al statului, conturi de diponibil pentru
toţi ordonatorii principali de credite bugetare, pentru ordonatorii secundari cu sediul în
municipiul Bucureşti, pentru ordonatorii terţiari din municipul Bucureşti. La unităţile
operative ale Trezoreriei Finanţelor Publice din teritoriu sunt deschise conturi de
diponibil pentru ordonatorii de credite bugetare secundari cu sediul în unitatea
administrativ-teritorială respectivă si pentru ordonatorii terţiari de credite bugetare cu
sediul în aceeaşi localitate.
Ordonatorul principal de credite bugetare, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi
Tineretului întocmeşte trimestrial o cerere de dechiderea de credite bugetare, în 3
exemplare, pe care o adresează finanţatorului, Ministerul Finanţelor publice. Cererea
curpinde suma solicitată şi subdiviziunea de chletuieli la care se adresează. Cererea de
deschiderae de credite bugetare are menţionat cheltuielile cu caracter centralizat şi pe cele
pentru nevoile proprii, ambele structurate pe cheltuieli curente( cheltuieli de peronal,
materiale) şi cheltuielile de capital. Împreună cu această cerere ordonatorii de credite
bugetare prezintă o “notă justificativă” şi dispoziţiile bugetare pentru repartizarea
creditelor către ordonatorii subordonaţi. În nota justificativă sunt referiri asupra
cheltuielilor bugetare aprobate a celor care privesc trimestrul respectiv, creditele bugetare
deschise de la începutul anului, plăţi de casă la finele lunii precedente celei în care se
solicită deschiderea de credite, cheltuieli preliminate pentru luna în curs, cheltuieli
preliminate pentru perioada pentru care se solicită deschiderea de credite bugetare
solicitatea a fi deschise.
Cererile pentru deschiderea creditelor bugetare se verifică urmărindu-se:

56
 Încadrarea sumelor solicitate în cuantumul creditelo aprobate şi neconsumate pe
perioada pentru care se solicită creditele respective;
 Completarea corectă a elementelor de formular, semnătura persoanelor autorizate,
ştamplia, îmborderarea;
 Codificarea conturilor corespunzătoare calasificaţiei bugetarea a cheltuielilor şi
planului de conturi pentru activitatea trezoreriei;
 Verificarea noteleor justificative pentru categoriile de cheltuieli menţionate în cerere
în scopul stabilirii nivelului dispinibilităţilor;
 Încadrarea valorii totale a dipoziţiilor bugetare în totalul creditului bugetar cât şi pe
subdiviziunile acestuia.
În urma parcurgerii acestor etape se realizează deschiderea creditului bugetar şi
apoi comunicarea ordonatorului principal asupra autorizării.
Al doilea moment în deschiderea şi repartizarea de credite bugetare îl reprezintă
repartizarea sumelor alocate. Repartizarea se realizează pe baza dipoziţiilor bugetare
pentru repartizarea creditelor, înaintatea odata cu cerearea de deschidere a creditului
bugetar.

3.2.2. Alimentarea cu fonduri - pentru bugetele locale

Alimentarea cu fonduri este tehnica de finanţare specifică sumelor primite de la


bugetul local. Particularitatea acestei tehnici constă în faptul că a coperirea cheltuielilor
se face în limita diponibilităţilor din cont.
Ordonatorii principali de credite bugetare – primarii, preşedinţii consiliilor
judeţene - preiau iniţiativa în finanţarea din bugetele locale. Se stabileşte lunar
cheltuielile ce urmează a se efectua din bugetul propriu, avându-se în vedere propunerile
de cheltuieli eprobate pin bugetul local, necesarul de cheltuieli, veniturile proprii,
transferurile de la bugetul de stat pentru echilibrare.
Ordinatorul principal de credite determină cuntumul creditelor bugetare, în limită
căruia urmează a se deschide pentru luna respectivă pe baza unei note privind
determinarea necesarului de credite bugetare luând în calcul o serie de elemente:soldul la
începutul anului, veniturile priprii în bugetul local prevăzute a se încasa de la începutul

57
anului,veniturile încasate, cheltuieli efectuate de la începutul anului, cheltuieli ce
urmează a se efectua în luna de referinţă, credite bugetare deschise de la începutul anului,
diponibilităţi din credite bugetare, credite bugetare a fi deschise. Documentul cu
necesarul de credite se întocmeşte în două exemplare, la nivelul fiecărui capitol de
cheltuieli aprobat în bugetul local şi se prezintă compartimentului specializat în gestiunea
respectivului buget unde se verifică.
În urma verificărilor ordonatorul principal întocmeşte către unitatea Trezoreriei
din localitatea o “comunicare de deschidere de credite” în care se precizează următoarele:
luna pentru care se solicită deschiderea de credite bugetare; instituţia de administraţie
publică pe seama căreia se face deschiderea de credite, suma solicitată, capitolul de
cheltuieli, contul în care urmează să apară suma, structura cheltuielilor.
Ordonatorul principal de credite bugetare repartizează credite bugetare instituţiilor
subordonate, finanţate din bugetul local pe seama creditelor bugetare deschise( aprobate
ca limite în alimetarea cu mijloace băneşti a conturilor de diponibil.
Repartizarea fondurilor se face pe baza unei dipoziţii bugetare care se întocmeşte
pe capitole de cheltuieli şi se prezintă în acelaş moment cu “comunicarea de deschiderea
a creditelor”.

3.3. Utilizarea efectivă a creditelor bugetare şi a fondurilor alocate. Plăţi


pentru cheltuieli

După primirea fondurilor prin deschiderea şi repartizarea de credite bugetare, de


la bugetul de stat şi alocări de fonduri, de la bugetele locale directorul şcolii, care are
funcţia de ordonator de credite, are dreptul să dipună de mijloacele băneşti în limitele
acestora şi conform cheltuielilor înscrise în buget. Plăţile din creditele bugetare aprobate
se efectuează din iniţiativa directorului şcolii, care poartă răspunderea utilizării
mijloacelor bugetare.
Efectuarea cheltuielilor bugetare presupune respectarea unor prevederi legale:
 Utilizarea fondurilor în conformitate cu destinaţia stabilită prin bugetul de venituri şi
cheltuieli, în limita creditelor bugetare aporbate pe an, trimestru;

58
 Utilizarea creditelor bugetare are loc numai pentru cheltuieli bugetarea legal aprobate,
având în vedere că fiecare cheltuială trebuie să aibă la bază o dispoziţie legală prin
care se autorizează suportarea ei din bugetul public;
 Aprobarea şi efectuarea cheltuielilor numai cu avizul conducătorului
compartimentului financiar contabil.
Pentru efectuarea unei cheltuieli se parcurg următoarele momente tehnice:
 Angajarea – este actul care generează obligaţia şcolii de a plăti o sumă de banu unui
terţ pe baza unui act juridic ( lege, contract). Competenţa în angajarea cheltuielilor
revine ordonatorului de credite bugetare care trebuie să urmărescă şi încadrarea
cheltuielilor în limitele de credite bugetare aprobate.
 Lichidarea – este operaţia prin care se constată serviciul făcut în favoarea instituţiei
publice şi se determină suma de plată. Acestă operaţie se bazează pe acte justificative
şi efectuarea reală a livrărilor de mărfuri, prestarea de servicii pentru instituţiile
publice.
 Ordonanţarea – însemnă emiterea ordinului de plată, a sumei de bani în favoarea unui
terţ;
 Plata – operaţia de achitare a sumei de bani datorată de instituşie.
Angajarea, ca etapă în efectuarea cheltuielilor publice este efectuată de directorul şcolii,
ordonatorul terţiar de credite bugetare. Lichidarea, ordonaţarea şi plata se efectuează de
către departamentul financiar – contabil din cadrul şcolii.
Fondurile alocate pentru acoperirea cheltuielilor pot fi utilizate pentru efectuarea
de plăţi:
 În numerar: plata burselor acordate elevilor;
 În conturi bancare:plata salariilor, plata furnizorilor, plăţi către bugetele publice.
Eliberarea acestor sume prin cele două modalităţi din conturile deschise la trezorerie ale
institiţiei reprezintă “plăţi de casă” (operaţii de stingere a unor obligaţii băneşti prin
achitarea lor) sau “utilizarea creditelor bugetare” aprobate pentru o anumită perioadă de
timp.
Efectuarea plăţilor se dispune pe destinaţiile şi în limita sumelor aprobate,
prevăzute în bugetul şcolii.documntele de plăţi prin trezorerie se întocmesc şi se
înregistreauă în conturile deschise şcolii la capitole de cheltuieli. Ordonatorul de credite

59
trebuie să ataşeze la acestea şi documente cu privirea la necesitatea şi oprtunitatea
cheltuielilor propuse.
Angajarea cheltuielilor se efectuează de ordonatorii de credite, pe baza unor
documente legale: contracte, conevenţii, comenzi, întocmite distinct pentru cheltuieli care
se suportă din bugetul local, venituri proprii, bugetul de stat. În toate documntele de plată
se înscrie sudiviziunea calsificaţiei din buget în care se încadrează plăţile respective.
Directorul şcolii dipune efectuarea plăţilor de casă prin conturile deschise la
Trezoreria Finanţelor Publice Vaslui, conturi prin care se derulează operaţiunile de
încasări şi plăţi, pentru cheltuielile efctuate din bugetul local, cheltuieli efectuate din
bugetul de stat, cheltuieli din venituri proprii.
Astfel pentru toate cheltuielile materiale efectuate la nivelul şcolii se realizează
un referat, document în care este precizată necesitatea cheltuielii. Acest referat este
aprobat de directorul şcolii. Se realizează procurarea bunului, materialelor, serviciilor
necesare cu factură. Pe baza acesteia se realizează propunerea de angajarea a unei
cheltuieli, iar ulterior plata efectuată în urma emiterii ordinului de plată şi ordonanţării
către Trezorerie.

Contabil, administrator,bibliotecar,
laborant,secretar

Referat privind
necesarul de
materiale

Director

Referate aprobate

OP,ordonanţare
Trezorerie
Contabilitate

Înştiinţare
Administrator efectuare plată

60
Achiziţionare
Marfă, factură
marfă pe bază de
factură

Furnizori

Figura nr.4 Flux informaţional privind angajarea, efectuarea cheltuielilor materiale,


servicii

Cheltuielile cu salariile
Cheltuielile salariale se realizează pe baza statelor de salarii întocmite la nivelul
şcolii de către secretariat, care pe lângă acestea realizează şi statelor de funcţii, decizii şi
liste anexe privind stabilirea salariilor pentru tot personalului. Statele de plată se prezintă
departamentului financiar contabil. Documentele necesare efectuării plăţii salariilor
personalului unităţii se prezintă directorului, care în calitatea sa de ordonator de credite
bugetare le aprobă.
Departamentul financiar contabil solicită fondurile necesare pentru efectuarea
plăţii primăriei, care după ce trimite un ordin de plată Trezoreriei din teritoriu,
înştiinţează şcoala de transferul fondurilor.
Salariile se plătesc o dată pe lună în intervalul 5 – 15 a fiecărei luni, pentru luna
precedentă. La Şcoala nr.6 Vaslui plata salariilor se efectuează pe card, astfel că la
trezorerie sunt prezentate următoarele documente:
 Ordine de plată pentru virarea din cont a impozitului pe salarii reţinut, a contribuţiilor
datorate către bugetul asigurărilor sociale de stat şi asigurărilor sociale de sănătate;
 Ordinul de plată împreună cu borderoul centralizator cu salariaţii.
Se realizează apoi verificare documentelor cu privire la: respectarea numărului de
salariaţi aprobat prin statul de funcţiuni, respectarea dipoziţiilor legale privind salariile,
asigurările sociale, stabilirea sumelor de plată şi încadrarea acestora în diponibilul de
credite bugetare la subdiviziunea cheltuieli de personal, stabilirea contribuţiilor la fondul
de şomaj, asigurări de sănătate, precum şi întocmirea corectă a ordinelor de plată.

61
Ulterior banii sunt viraţi din contul şcolii deschis la trezorerie în conturile băncii,
care pe baza borderoului cu salariaţii virează sumele aferente în conturile angajaţilor
şcolii.

Secretariat

State de plată
Documente
Solicitare privind plata
fonduri salariilor
Primărie Departament Directorul
şcolii
Contabilitate
Înştiinţare
transfer fonduri Documnte aprobate

- OP pentru plata salariilor, contribuţiilor,


impozitelor;
- borderou centralizator cu salariaţii

Trezoreria
Finanţelor Publice

Borderou cu salariatii,
state de plată; ordin de
plată
Personalul
unităţii de
Bănci comerciale Virament
bancar
învăţământ

Figura nr. 5 Flux informaţional privind angajarea, efectuarea cheltuielilor salariale

62
Cheltuieli cu bursele
Cheltuielile cu bursele sunt finanţate de la bugetul local. La Şcoala nr 6 sunt
acordate doar burse sociale pentru 1% din numărul total al elevilor. La secretariat sunt
depuse actele necesare dosarului de bursă de către elevi.
După primirea dosarelor de bursă secretarul trimite spre aprobare numărul de
burse acordate unei comisii de la nivelul Inspectoratului Şcolar Judeţean. În momentul în
care aprobarea este definitivă se întocmeşte procesul verbal de acordare a burselor şi
lunar statul de bursă pentru elevi.
Plata burselor se face în numerar, iar banii sunt obţinuţi prin prezentarea la
Trezorerie a unui CEC pentru ridicarea numerarului. Anterior fondurile respective fiind
solicitatea de la Consiliul Local.
După ridicarea numerarului plata efectivă a burselor către elevi se face de către
departamentul contabilitatea pe baza statelor de plată a burselor.

Plata burselor în
numerar pe baza
statelor de plată a
burselor

Depunere State de
Elevi dosare bursă
Secretariat plată a Departament
burselor contabil

State de plată a
burselor

Cerere pentru
aprobarea
numărului de burse Director
pe şcoală Număr de
burse aprobat

CEC pentru ridicarea


Inspectoratul de numerar
Şcolar Judeţean
Trezorerie

Figura nr. 6 Flux informaţional privind angajarea, efectuarea cheltuielilor cu bursele

63
Începând cu 2008 unităţile Trezoreriei nu vor mai elibera numerar, iar pentru plata
burselor se va utiliza sistemul de plată prin card. Fluxul informaţional generat de plata
burselor va fi asemănător cu cel pentru plata salariilor personalului unităţii de învăţământ.

3.4. Fluxuri informaţionale generate de finanţarea cheltuielilor bugetare

Ca poziţionare între entităţile organizatorice implicate în finanţare cheltuielilor


bugetare, în privinţa cadrului general, se remarcă următoarele fluxuri informaţionale:
1 – iniţiativa în declanşarea finanţării cheltuielilor bugetare;
2 – responsabilitatea aprobării deciziei de finanţare de pe poziţia responsabilului cu
gestiunea bugetară;
3 – derularea efectivă a finanţării bugetare, a cheltuielilor la nivel de instituţie prin
implicarea exclusivă a unităţilor Trezoreriei Finanţelor Publice
4 - între finanţator şi instituţie – ordonator de credite bugetare cu sensul de confirmare şi
de răspuns în acest timp a finanţării solicitate de pe poziţia ordonatorilor de credite
bugetare.

Finanţatori

2
1
4

Ordonatori de Trezoreria Finanţelor


credite bugetare Publice
3

64
Figura nr.7 Flux informaţional general privind finanţarea

3.4.1. Flux informaţional pentru finanţarea de la bugetul local

1
Şcoala Nr. 6 “Mihai Solicitare de fonduri
Consiliul local al
Eminescu” Vaslui municipiului Vaslui

2 Comunicare de
deschidere de
5 credite + dispoziţie 4
bugetară

Trezoreria Finanţelor
Publice din teritoriu

Cont bugetul local


*
Cont ordonator principal
*
Cont şcoală

Figura nr.8 Flux informaţional privind finanţarea de la bugetul local

1 - Ordonatori terţiari de credite, directorul Şcolii nr 6 Vaslui, solicită ordonatorului


principal de credite bugetare al bugetului local, primarul oraşului, repartizarea

65
necesarului de credite din bugetul local, reprezenţând finanţarea pentru luna următoare, în
limita unei treimi din prevederile trimestriale.
2 - Ordonatori principali de credite bugetare ai bugetului local, pe baza solicitărilor
primite, deschid şi repartizează credite bugetare din bugetul local pe care îl
administrează, pe seama unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, care au calitatea
de ordonator terţiar de credite bugetare. “Comunicarea de deschidere de credite2 este
transmisă unităţii operative a trezoreriei din localitate, în care se precizează: luna pentru
care se solicită deschiderea de credite bugetare, instituţia pe seama căreia se face
deschiderea de credite, suma solicitată, capitolul de cheltuieli, contul în care urmează să
apară suma, structura cheltuielilor( curente, de personal şi materiale, de capital).
Unităţii operative a trezoreriei din teritoriu se mai transmite “dipoziţia bugetară”
care se întocmeşte pa capitol de cheltuieli cu defalcare pe categorii de cheltuieli.
3 – Transferul pa baza dipoziţiei bugetare a fondurilor din contul bugetului local în
contul ordonatorului terţiar de credite bugetare. La unitatea de trezorerie a statului
creditele deschise şi repartizate din bugetul local sunt înregistrate în conturi sintetice,
precum şi în conturile analitice deschise pe capitole şi titluri. Aceste capitole sunt
deschise pe seama ordonatorilor terţiari de credite cu contabilitate proprie.
4 – Trezoreria informeză ordonatorul principal asupra deschiderii creditului.
5 – Comunică şcolii primirea dispoziţiilor bugetare privind alocarea de fonduri din
bugetul local. Pentru operaţiunile înregistrate în conturile menţionate, unitatea Trezoreriei
Finanţelor Publice din Vaslui eliberează extrase de cont, împreună cu documentele
justificative.

3.4.2. Flux informaţional privind finanţarea de la bugetul de stat

Finanţarea de la bugetul de stat se realizează prin intermediul Inspectoratului


Şcolar, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului pe baza numărului de elevi.

1 - Unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, ai căror conducători îndeplinesc


atribuţiile de ordonatori terţiari de credite şi care au contabilitate proprie prezintă până la
finele lunii în curs cererea pentru repartizarea creditelor bugetare afereante pentru luna

66
următoare. Creditele se solicită în proporţie de o treime din prevederile trimestrului
respectiv şi se fundamentează pe baza numărului de elevi.
2 - Pe baza bugetelor de venituri şi cheltuieli aprobate, cu repartizarea pe trimestre,
Inspectoratul Şcolar Judeţean, solicită minsterului lunar, repartizarea necesarului de
credite din bugetul de stat pentru asigurarea în luna următoare a finanţării proporţionale,
în funcţie de numărul de elevi. Necesarul lunar de credite se stabileşte la nivelul unei
treimi din prevederile trimestrului în curs.
3 - Repartizarea creditelor bugetare se efectuează de minster pe baza “dispoziţiei
bugetare” la nivelul capitolului de cheltuieli “învăţământ” cu desfăşurare pe titlurile
clasificaţiei economice “cheltuieli de personal”, “bunuri şi servicii”. Repartizarea
creditelor se efectuează pe seama inspectoratelor şcolare judeţene, care au conturi
deschise la unităţile de trezorerie ale municipiilor de judeţ. Dipoziţia bugetară este
transmisă Trezoreriei Finanţelor Publice Bucureşti.
4 – Trezoreria Finanţelor Publice a municipiului Bucureşti, după consemnarea în
evidenţă a deschiderii şi repartizării de credite bugetare, transmite dispoziţiile bugetare de
repartizare a creditelor unităţii operative a Trezorerie din Vaslui, astfel se realizează
trecerea fondurilor din contul ordonatorului principal, ministerul, în contul ordonatorului
secundar deschis la trezoreria din teritoriu.
5 - La primirea dipoziţiilor bugetare, unitatea trezoreriei statului înregistrează
creditele bugetare repartizate de Ministerul Educaţiei în contul inspectoratului şcolar, care
se desfăşoară în conturi analitice pe titluri, corespunzător repartizării creditelor bugetare.
6 - Trezoreria Finanţelor publice din Vaslui comunică inspectoratului primirea
dipoziţiilor bugetare privind repartizarea creditelor bugetare de către minister, eliberând
şi etrasele de cont.
După depunerea dipoziţiilor bugetare la Mnisterul Finanţelor, Minsiterul Educaţiei,
transmite prin poştă rapidă, un exemplar din dipoziţia bugetară fiecărui inspectorat şcolar,
pentru a cunoşte şi a urmări repartizarea creditelor la trezorerie.
7 – Inspectoratele şcolare judeţene repartizează prin dipoziţie bugetară, creditele
apobate ficărei unităţi de învăţământ preuniversitar de stat cu contabilitate proprie şi care
are calitatea de ordonator terţiar de credite. Repartizarea creditelor bugetare se efectuează

67
pe aceleaşi subdiviziuni pe care au fost primite de la minister. Inspectoratele prezintă
dipoziţiile la unitatea de trezorerie la care au conturile deschise.
8 – Pe baza dispoziţiei bugetare unităţile teritoriale ale trezoreriei înregistează
creditele deschise pe seama şcolii.
9 - Trezoreria Finanţelor publice din Vaslui comunică şcolii primirea dipoziţiilor
bugetare privind repartizarea creditelor bugetare de către inspectorat, eliberând şi
extrasele de cont.

1 2
Şcoala generală nr.6 Inspectoratul Ministerul educaţiei
Vaslui şcolar judeţean

9
3

Informarea asupra 6
creditelor bugetare Dipoziţie
repartizate bugetară

Comunică primire
dispoziţiilor bugetare

7
Trezoreria Finanţelor
Dispoziţie bugetară publice Bucureşti
pentru repartizarea
creditelor către
şcoala
4

Dipoziţie
bugetară

Trezoreria Finanţelor
Publice Vaslui (5)
(8)

68
Figura nr. 9 Flux informaţional privind finanţarea de la bugetul de stat

Cap 4. Organizarea evidenţei privind gestiunea financiară a


instituţiilor publice

Evidenţa bugetară, prin modul de organizare, concepere şi funcţionare, furnizează


organelor de decizie datele necesare pentru controlul execuţiei bugetare asigurând
totodată baza de informaţii necesare pentru îndeplinirea funcţiilor bugetului de stat.
Evidenţa bugetară se poate caracteriză prin următoarele:
 asigură folosirea fondurilor bugetare în limitele şi destinaţiile prevăzute în
buget;
 semnalizează necondiţionările în realizarea veniturilor şi efectuarea
cheltuielilor;
 asigură furnizarea la timp a indicatorilor necesari în controlul execuţiei
bugetare.
Evidenţa bugetară, pentru a răspunde sarcinilor sale, cunoaşte trei forme
principale de concretizare:
 Evidenţa tehnico-operativă;
 Evidenţa statistică;
 Evidenţa contabilă.
Evidenţa bugetară este organizată în cadrul diferitelor compartimente funcţionale,
în funcţie de specificul fiecărei entităţi organizatorice.
Şcoala nr 6 “ Mihai Eminescu” Vaslui în calitatea sa de instituţie publică
finanţată din resurse bugetare are obligaţia ţinerii evidenţei bugetare corespunzătoare în

69
conformitate cu normele în domeniu. Organizarea evidenţei bugetare este în principal în
competenţa compartimentului financiar contabil, fiind implicate însă şi alte
compartimente, cum ar fi de exemplu, cu caracter specific unităţilor de învăţământ,
compartimentul de secretariat.

4.1. Evidenţa statistică

Evidenţa statistică este o formă a evidenţei economice prin care se studiază latura
cantitativă a fenomenelor sociale de muncă şi legităţile dezvoltării social-economice în
condiţiile concrete de loc şi de timp, în expresia lor numerică. Statistica, ca formă a
evidenţei bugetare, se întâlneşte şi în cadrul instituţiilor publice de stat.
Datele necesare pot fi proprii evidenţei statistice şi sunt culese din documentele
primare prin procedee ca: observarea, anchetarea de opinii, după care datele se
prelucrează sub formă de indicii şi indicatori statistici sau sub formă grafică: tabele,
diagrame, etc.
Specifice evidenţei statistice sunt raportările statistice pe care le face unitatea de
învăţământ către instituţiile ierarhic superioare, privind de exemplu numărul de
preşcolari, numărul de elevi ce se trimit inspectoratului judeţean sau de număr de
profesori şi structura acestora , vechime, etc. Astfel, lunar până pe 10 a lunii, instituţia
de învăţământ completează formularul S1 cu referire la numărul mediu al salariaţilor,
veniturile salariale, trimis de Inspectoratul Naţional de Statistică.
Contabilitatea interferează cu statistica social-economică în special în toate
unităţile patrimoniale dat fiind domeniul lor de întrepătrundere şi interdependenţă
reciprocă.

4.2. Evidenţa tehnico-operativă

Evidenţa tehnico-operativă furnizează informaţii primare ce stau la baza


înregistrării în contabilitate şi statistică a unităţilor patrimoniale. Este o formă a

70
evidenţei economice, prin care se înregistrează, se urmăresc şi se controlează fenomenele
economice în momentul şi la locul producerii lor. Implică la nivelul instituţiei
responsabilităţi ale departamentului financiar-contabil, a secretariatului, ale
administratorului.
Evidenţă tehnico-operativă culege şi generalizează diferite informaţii cum sunt:
 Aprovizionarea cu materiale pe grupe de materiale şi furnizori;
 Consumaţiile cantitative pe locuri de consum care constituie baza unor
calcule ulterioare în contabilitate şi statistică.
Evidenţa operativă foloseşte pentru consemnarea fenomenelor economice
documente care sunt acte scrise, specifice cum sunt: condica de prezenţă, bonul de
consum al materialelor precum şi aparate tehnice de înregistrare, apometre, contoare etc.
 Bon mişcare a mijlocului fix serveşte ca document justificativ de predare primire a
mijloacelor fixe pe timpul transportului de la secţia sau subunitatea unde se predă la
cea primitoare; document justificativ de înregistrare în evidenţa ţinută de
responsabilul cu mijloace fixe la locurile de folosinţă şi în contabilitate. Circulă la
persoana care aprobă mişcarea mijlocului fix în cadrul unităţii; la compartimentul
financiar contabil. Se arhivează la ; compartimentul financiar-contabil.
 Fişa mijlocului fix serveşte la atribuirea numerelor de inventar a mijloacelor fixe,
respectiv pentru evidenţa analitică a mijloacelor fixe. Acest document se completează
pe baza documentelor justificative privind mişcarea mijloacelor fixe sau modificarea
valorii de inventar a acestora, ca urmare a completării, îmbunătăţirii, modernizării
sau reevaluării lor. Nu circulă, fiind un document de înregistrare contabilă. Se
arhivează la compartimentul financiar-contabil.
 Bon de consum serveşte ca document; de eliberare din magazie pentru consum a unui
singur material, respectiv a mai multor materiale după caz; justificativ de scădere din
gestiune, justificativ de înregistrare în evidenţa magaziei şi în contabilitate. Circulă, la
persoana autorizată se semnează acordarea vizei de necesitate, la persoane autorizate
să aprobe folosirea altor materiale înlocuitoare; la magazia de materiale pentru
eliberarea cantităţilor prevăzute semnându-se de predare de către gestionar şi de
primire de către delegatul care primeşte materialele. Se arhivează la compartimentul
finaciar-contabil.

71
 Statul de salarii serveşte ca document pentru plata salariilor, indemnizaţiilor
materiale în contul asigurărilor sociale de stat, document pentru calculul contribuţiei
pentru asigurări sociale de stat, a fondului de şomaj şi a impozitului pe salarii,
document justificativ de înregistrare în contabilitate. Circulă la persoanele autorizate
să exercite control financiar preventiv şi să aprobe plata; la compartimentul financiar
contabil ca anexă la registrul de casă pentru înregistrarea în contabilitate, la
compartimentul care a întocmit statele. Se arhivează la compartimentul financiar-
contabil, separat de actele justificative şi se păstrează permanent în arhivă, la
compartimentul care a întocmit statele de salarii, secretariatul şcolii.

4.3. Evidenţa contabilă

Potrivit art.1 din Legea contabilitţtii nr. 82/1991, instituţiile publice cu


personalitate juridică au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitatea proprie, care
trebuie să asigure:
 înregistrarea cronologica şi sistematica, prelucrarea, publicarea şi
păstrarea informaţiilor cu privire la situaţia patrimoniala şi rezultatele
obţinute pentru necesităţi proprii cât şi în relaţiile cu Ministerul Finanţelor
şi trezorerie;
 controlul operaţiunilor patrimoniale şi al procedeelor de prelucrare
utilizate, precum şi exactitatea datelor contabile furnizate;
 furnizarea informaţiilor necesare patrimoniului naţional, execuţiei
bugetului public naţional, precum şi întocmirii balanţelor financiare şi
bilanţului pe ansamblul economiei naţionale.
Contabilitatea publică cuprinde:
a) contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor bugetare, care să reflecte încasarea
veniturilor şi plata cheltuielilor aferente exerciţiului bugetar;
b) contabilitatea trezoreriei statului;
c) contabilitatea generală bazată pe principiul constatării drepturilor şi obligaţiilor,
care să reflecte evoluţia situaţiei financiare şi patrimoniale, precum şi a excedentului sau
a deficitului patrimonial (de la 01.01.2006);

72
d) contabilitatea destinată analizării costurilor programelor aprobate (de la
01.01.2006).
Ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, alte
autorităţi publice, instituţiile publice autonome, precum şi instituţiile din subordinea
acestora, ai căror conducători au calitatea de ordonator de credite, organizează şi conduc
contabilitatea drepturilor constatate şi a veniturilor încasate, precum şi a angajamentelor
şi a plăţilor efectuate, potrivit bugetului aprobat.
Contabilitatea instituţiilor publice asigură informaţii ordonatorilor de credite cu
privire la execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli, patrimoniul aflat în administrare,
precum şi pentru întocmirea contului general anual de execuţie a bugetului de stat, a
contului anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat, fondurilor speciale,
precum şi a conturilor anuale de execuţie ale bugetelor locale.
Pentru instituţiile publice documentul oficial de prezentare a situaţiei
patrimoniului aflat în administrarea statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale şi a
execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli este situaţia financiară trimestrială şi anuală.
Şcoala generală nr. 6 “Mihai Eminescu” Vaslui organizează contabilitatea în cadrul
departamentului financiar-contabil. Acesta poartă responsabilitatea înregistrării în
contabilitatea a tuturor creditelor bugetare, angajamentelor bugetare şi legale, a plăţilor
efectuate şi a cheltuielilor efective şi a veniturilor proprii încasate.
Contabilitatea instituţiilor publice asigură înregistrarea plăţilor de casă şi a
cheltuielilor efective, pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare, potrivit bugetului aprobat.
Orice operaţiune economico-financiară efectuată se consemnează în momentul efectuării
ei într-un document care sta la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel
calitatea de document justificativ.
Documentele justificative care stau la baza înregistrarilor în contabilitate
angajează răspunderea persoanelor care le-au intocmit, vizat si aprobat, precum şi a celor
care le-au înregistrat în contabilitate, dupa caz. Documentele justificative cuprind
următoarele elemente principale:
 denumirea documentului;
 denumirea şi sediul unităţii care întocmeşte documentul;
 numărul documentului şi data întocmirii lui;

73
 conţinutul operaţiunii;
 datele cantitative şi valorice;
 semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operaţiunilor economice sau
financiare;
 alte date determinate de caracterul operaţiunii.
Pentru finanţarea cheltuielilor în limita prevederilor din bugetele aprobate,
instituţiile publice au obligaţia organizării şi conducerii evidenţei angajamentelor
bugetare şi legale în conformitate cu normele metodologice elaborate de Ministerul
Finanţelor Publice.
Realizarea contabilităţii cu respectarea normelor în vigoare şi a execuţie bugetare
întocmai cu clasificaţia bugetară aprobată de Ministerul Finanţelor Publice asigură
posibilitatea centralizării datelor, a întocmire proiectelor de bugete publice şi a conturilor
generale de execuţie.
La instituţiile publice rezultatul execuţiei bugetare se stabileşte anual prin
închiderea conturilor de cheltuieli efective şi a conturilor de surse din care au fost
efectuate.
Exerciţiul financiar reprezintă perioada pentru care trebuie întocmite situaţiile
financiare anuale şi, de regula, coincide cu anul calendaristic. Exerciţiul financiar pentru
instituţiile publice este anul bugetar.
Instituţiile publice şi celelalte persoane juridice, ai căror conducători au calitatea de
ordonator de credite, depun un exemplar din situaţiile financiare trimestriale şi anuale la
organul ierarhic superior, la termenele stabilite de acesta.
Ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, alte
autorităţi publice, instituţiile publice autonome şi unităţile administrativ-teritoriale, ai
căror conducători au calitatea de ordonator principal de credite, depun la Ministerul
Finanţelor Publice un exemplar din situaţiile financiare trimestriale şi anuale, potrivit
normelor şi la termenele stabilite de acesta.
Ministerul Finanţelor Publice întocmeşte anual bilanţul instituţiilor publice.
Obiectul principal al bilanţului instituţiilor publice îl constituie patrimoniul statului şi al
unităţilor administrativ-teritoriale, cuprinzând domeniul public şi cel privat, evaluate în

74
expresie bănească, după metodologia stabilită de fiecare minister, autoritate a
administraţiei publice centrale sau locale, după caz.
La încheierea exerciţiului financiar, în contabilitatea trezoreriei statului se
procedeaza la încheierea execuţiei bugetare potrivit normelor metodologice emise de
Ministerul Finanţelor Publice, după cum urmează:
 încheierea execuţiei bugetului de stat se efectuează de către unităţile teritoriale ale
trezoreriei statului;
 încheierea execuţiei bugetului asigurărilor sociale de stat se efectuează de către
unităţile Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale;
 încheierea execuţiei bugetelor locale se efectueaza de ordonatorii principali de
credite ai bugetelor locale.
Ministerul Finanţelor Publice întocmeşte trimestrial şi anual bilanţul general al
trezoreriei statului, în structura stabilită de acesta, care se aprobă în condiţiile legii.
Bilanţul anual al instituţiilor publice, în structura stabilită de Ministerul Finanţelor
Publice, se prezintă Guvernului o data cu contul general anual de execuţie a bugetului de
stat.
Satisfacerea cerinţelor de informare, atât la nivel microeconomic cât şi la nivel
macroeconomic, impune doua forme organizatorice ale contabilităţii bugetare:
 evidenţă contabilitatea curentă;
 evidenţă contabilă periodică.

4.3.1. Evidenţa contabilă curentă

Contabilitatea bugetara curentă sau proprie este organizată şi condusă de fiecare


instituţie publică în scopul înregistrarii la azi a tuturor operaţiunilor patrimoniale. Potrivit
Legii contabilităţii, s-a stabilit obligativitatea conducerii contabilităţii de către toate
instituţiile publice care au calitatea de ordonatori de credite. Răspunderea pentru
organizarea şi ţinerea contabilităţii revine administratorului, ordonatorului de credite sau
altei persoane, care are obligaţia gestionarii patrimoniului. La şcoala generală nr. 6
ţinerea contabilităţii revine unui departament financiar-contabil, condus de un contabil
şef.

75
În cadrul instituţiilor publice se foloseşte contabilitatea în partida dublă, iar pentru
conturile (de ordine şi evidenţă) în afara bilanţului, cea în partidă simpla.
Înregistrarile în contabilitatea instituţiilor bugetare se fac cronologic şi sistematic,
în funcţie de natura lor, pe baza unor documente comune, caracteristice şi agenţilor
economici: facturi, bonuri de consum, state de salarii, note de intrare-recepţie, extrase de
cont, ordine de deplasare etc., cât şi pe baza unor documente specifice, ca de exemplu:
„cererea pentru deschiderea de credite”, „dispozitie bugetara privind repartizarea si
retragerea creditelor”,
La sfârşitul fiecarei luni, are loc verificarea înregistrărilor în contabilitatea
sintetică şi analitică cu ajutorul balanţelor de verificare, iar trimestrial si anual se
întocmesc dări de seama contabile privind execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli.
Darea de seama contabila se depune de către instituţiile publice la organele ierarhice
superioare, iar consiliile locale si judeţene depun darea de seama la Direcţiile Generale
ale Finanţelor Publice care le centralizează şi le depune la Ministerul Finanţelor.

4.3.2. Evidenţa contabilă periodică

Contabilitatea bugetara centralizatoare sau periodică se realizează prin


centralizarea dărilor de seamă periodice şi anuale. Ea funcţionează la ordonatorii de
credite superiori şi la organele financiare, în perioadele de prezentare a dărilor de seama
şi cuprinde date deja centralizate furnizate de contabilitatea curentă de la instituţiile
publice.
Evidenţa contabilă periodică are o sferă largă de cuprindere şi apare ca o evidenţă
de sinteză, prin indicatorii sitetici pe care îi determină.
Documentele de sinteză şi raportare contabilş reprezintă un sistem de indicatori
economico-financiari care caracterizează situaţia patrimoniului şi rezultatele obţinute.
La nivelul instituţiilor publice documentul contabil de sinteza prin care se prezintă
ordonatorilor de credite execuţia bugetului aprobat, situaţia patrimoniului aflat în
administraţia instituţiilor la un moment dat, precum si alte informaţii privind activitatea
instituţiei publice este darea de seama contabila.
Darea de seama contabila cuprinde:

76
 bilanţul contabil;
 contul de execuţie;
 anexe la bilanţ;
 raportul de analiză pe baza de bilanţ a situaţiei economico-financiare la data
raportării.
Darea de seama contabila se întocmeşte trimestrial, la închiderea exerciţiului
financiar, precum şi în alte situaţii prevăzute de lege: încetarea activităţii instituţiei
publice, trecerea unei instituţii publice din subordinea unui ordonator de credite în
subordinea altui ordonator de credite.
Darea de seama contabila se întocmeşte pe formularele aprobate de Ministerul
Finanţelor Publice (unice pentru toate instituţiile publice).
Darea de seama contabilă se prezintă ordonatorului de credite ierarhic superior de
către şeful compartimentulului financiar-contabil care furnizează toate informaţiile
necesare. La nivelul ordonatorilor principali de credite se întocmeşte o dare de seama
centralizată, prin însumarea dărilor de seama contabile primite de la ordonatorii din
subordine, cu datele din darea de seama proprie. Darea de seama contabila a
ordonatorilor principali de credite se depune la termenele stabilite de lege la Ministerul
Finanţelor Publice.
Pentru ca darea de seama contabilă să reflecte o imagine fidelă a modului în care
au fost finanţate unităţile şi activităţile la care aceasta se refera, se impun, în prealabil,
cateva operaţiuni obligatorii şi anume:
 verificarea respectarii tuturor normelor şi regulilor contabile de înregistrare a
documentelor primare în conturile contabile;
 realitatea şi exactitatea soldurilor contabile din balanţa de verificare contabilă,
corespondenţa acestora cu balanţele analitice şi cu rezultatul inventarierii
patrimoniale a tuturor conturilor de activ si pasiv;
 dacă inventarierea patrimoniului s-a facut faptic în conformitate cu normele legale
Contul de execuţie bugetară se întocmeşte pe surse de finanţare având la baza
structura clasificaţiei economice. În contul de execuţie se înscriu pentru fiecare titlu,
articol şi alineat plăţile nete şi cheltuielile efective pe modalităţi de finanţare. După
elaborarea contului de execuţie bugetară se compară cu finanţarea aprobată şi deschisă.

77
Atât plăţile nete cât şi cheltuielile efective nu pot depăşi finanţarea deschisă decât în
situaţia în care există surse din anii precedenţi sau credite bugetare reportate în anul
pentru care se elaborează contul. Conturile anuale de execuţie a bugetului cuprind:
 la venituri: venituri realizate;
 la cheltuieli: credite aprobate iniţial, credite definitive, plăţi efectuate.

78
Bibliografie

1. Morariu Ana, Suciu Gheorghe, „Contabilitatea instituţiilor publice”,


Editura Universitară, Bucureşti, 2004;
2. Ştefura Gabriel, “Bugete publice şi fiscalitate”, Editura Universităţii
Alexandru Ioan Cuza, Iaşi, 2007;
3. Văcărel Iulian, ”Finanţe publice”, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 2006;
4. Legea nr. 500/ 11 iulie 2002 privind finanţele publice;
5. Legea 158/ 1998- privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în
sectorul bugetar;
6. Legea 82/1991 a contabilităţii actualizată în 2007 referitoare la cheltuielile
instituţiile publice;
7. Legea învâţământului nr.84/24 iulie 1995;
8. Legea 128/1997 privind Statul personalului didactic;
9. OG 11/2007 privind creşterile salariale acordate cadrelor didactice;
10. OMFP 1792/ 2002 privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata
cheltuielilor publice, precum şi organizarea, evidenţa şi raportarea
angajamentelor legale;
11. Regulament de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ
preuniversitar 2005

79