Fundamentarea şi finanţarea

cheltuielilor publice la Şcoala

cu clasele I-VIII Nr. 8, Piatra
Neamţ

Manolescu Alina Elena

Specializarea Finanţe Bănci
Anul 3 Seria 2 Grupa 4
Iaşi 2006

2
 CUPRINS

Capitolul I - Organizare şi funcţionalitate la Şcoala cu clasele I-VIII

Nr. 8 Piatra Neamţ

1.1 Scurt istoric şi obiect de activitate

la Şcoala Nr. 8…............................................……3
1.2 Organizarea internă a Şcolii Nr. 8..............…….5
1.3 Relaţiile externe ale Şcolii Nr. 8 Piatra Neamţ.11
1.4 Structura şi evoluţia veniturilor şi cheltuielilor
la Şcoala Nr. 8 …………….......……………….14

Capitolul II - Fundamentarea indicatorilor de venituri şi cheltuieli

la Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 8 Piatra Neamţ

2.1 Impozitul pe Profit……………………………..15

2.2 Impozitul pe salarii……………………………..28
2.3 Taxa pe valoare adăugată……………………...35
2.4 Taxele vamale…………………………………..49
2.5 Impozitul pe teren……………………………...54
2.6 Impozitul pe clădiri…………………………….60
2.7 Impozitul asupra mjloacelor de transport
deţinute de persoanele juridice……….……….65
2.8 Contribuţiile la fondul asigurărilor sociale
de stat……………………………………………71
2.9 Contribuţia la fondul de şomaj…………………76
2.10 Contribuţia pentru Fondul Asigurărilor
Sociale de Sănătate……………………………...79
Bibliografie ………………………………………………………84

3
Capitolul I

Organizare şi funcţionalitate la
Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 8 Piatra Neamţ

1.1. Scurt istoric şi obiectul de activitate la Şcoala Nr. 8

Ca urmare a creşterii populaţiei oraşului Piatra Neamţ şi a extinderii cartierului
Dărmăneşti, se înfiinţează la data de 15 decembrie 1997 Şcoala generală cu clasele I-
X Nr. 27, cu sediul în Str. Dărmăneşti nr. 33, cartierul Dărmăneşti, mun. Piatra
Neamţ, jud. Neamţ. Aceasta cuprindea iniţial 11 clase în care erau cuprinşi un număr
de 349 elevi.
În prezent, şcoala funcţionează cu 16 săli de clasă, 3 laboratoare (Fizică,
Chimie-biologie, Informatică), un atelier pentru activităţi practice, bibliotecă şi sală de
sport.
Şcoala generală nr. 27 a devenit începând cu anul şcolar 2003-2004, prin
renumerotare, Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 8 Piatra Neamţ. Aceasta a funcţionat fără
personalitate juridică până la data de 1 ianuarie 2005.
Obiectul de activitate al scolii este prestarea de servicii didactice de către
personal specializat conform articolului 32 din Constituţia României care prevede
dreptul la educaţie pentru fiecare cetăţean, indiferent de sex, de rasă, de naţionalitate,
de apartenenţă politică sau religioasă, fără restricţii care ar putea constitui o
discriminare sau segregare. Activitatea de instruire şi educaţie din cadrul unităţii de
învăţământ se desfăşoară potrivit principiilor Declaraţiei Universale a Drepturilor
Omului ale Convenţiei cu privire la Drepturile Copilului şi potrivit actelor normative
generale şi speciale.
În anul şcolar 2005-2006, numărul de elevi şcolarizaţi în cadrul unităţii este de
429, activitatea didactică fiind realizată de un număr de 25 de cadre didactice
urmărind: - însuşirea cunoştinţelor ştiinţifice, a valorilor culturii naţionale şi
universale,
- formarea capacităţii intelectuale, a disponibilităţilor efective şi
abilităţilor practice prin asimilarea de cunoştinţe umaniste, ştiinţifice,
tehnice şi estetice

4
 - asimilarea tehnicilor de muncă intelectuală necesare instruirii şi
autoinstruirii pe durata întregii vieţi
- educarea în spiritul respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale
ale omului, al demnităţii şi al toleranţei, al schimbului liber de opinii
- cultivarea sensibilităţii faţă de valorile moral-civice, a respectului
pentru natură şi mediul înconjurător
- dezvoltarea armonioasă a individului prin educaţie fizică şi educaţie
igienico-sanitară

1.2. Organizarea internă a Şcolii Nr. 8

5
 Şcoala Nr. 8 este organizată în conformitate cu prevederile Regulamentului de
organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar aprobat prin
OMECnr. 4747/16.10.2001. Astfel, unitatea de învăţământ este condusă de 1 director
(Până în anul şcolar 2004-2005 şcoala avea şi un director adjunct), care are în
subordine Secretariatul, Departamentul Contabil şi Departamentul Administrativ.
Funcţia de director poate fi ocupată de personalul didactic titular având cel
puţin gradul didactic II şi vechime la catedră de cel puţin 5 ani, care se distinge prin
calităţi profesionale şi manageriale. Ocuparea postului se face prin concurs organizat
de inspectoratul şcolar. Numirea în funcţie în urma concursului se face pe bază de
contract de management educaţional, în condiţiile legii de către Inspectoratul Şcolar
General.
Directorul este subordonat inspectoratului şcolar judeţean, reprezentat prin
inspectorul şcolar general. Fişa postului şi fişa de evaluare ale directorului sunt
elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
Directorul unităţii de învăţământ cu personalitate juridică care are
compartiment financiar-contabil propriu sau prin care se realizează şi evidenţa
contabilă sintetică şi analitică şi execuţia bugetară a altor unităţi de învăţământ, este,
de drept, directorul acestui compartiment. Personalul compartimentului financiar-
contabil este subordonat directorului şi îşi desfăşoară activitatea conform atribuţiilor
stabilite de acesta prin fişa postului.
În calitate de angajator, directorul şcolii are următoarele atribuţii :
 încheie contracte individuale de muncă cu personalul angajat şi aprobă
concediile de odihnă ale personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic;
 aprobă concediu fără plată, şi zilele libere plătite, conform Legii nr. 128/1997,
cu modificările şi completările ulterioare şi contractului colectiv de muncă
pentru întregul personal şi asigură suplinirea acestuia;
 consemnează în condica de prezenţă absenţele şi întârzierile de la ore ale
personalului didactic de predare şi de instruire practică, precum şi ale
personalului didactic auxiliar şi nedidactic de la programul de lucru;
 atribuie prin decizie internă orele rămase neocupate personalului didactic
titular, personalului asociat sau cadrelor didactice pensionate, în regim de
cumul sau plată cu ora;
 numeşte şi eliberează din funcţie personalul didactic auxiliar şi nedidactic,
conform legislaţiei;

6
  coordonează comisia de salarizare şi aprobă trecerea personalului salariat al
unităţii de învăţământ de la o gradaţie salarială la alta, în condiţiile prevăzute
de legislaţia în vigoare.
În calitate de ordonator terţiar de credite bugetare, directorul Şcolii Nr. 8
răspunde de :
 elaborarea proiectului de buget propriu;
 urmărirea modului de încasare a veniturilor;
 necesitatea, oportunitatea şi legalitatea angajării şi utilizării creditelor
bugetare, în limita şi cu destinaţia aprobate prin bugetul propriu;
 integritatea bunurilor aflate în administrare;
 organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii şi prezentarea la termen a
bilanţurilor contabile şi a conturilor de execuţie bugetară.
Consiliul de administraţie are rol de decizie în problemele ce ţin de domeniul
administrativ, fiind format potrivit legii din 5-11 membri între care : Directorul şcolii
(care îndeplineşte şi funcţia de preşedinte al Consiliului de administraţie),
Contabilul,cadre didactice alese din consiliul profesoral, etc. Acesta îşi desfăşoară
activitatea pe baza delegării de sarcini realizate de director şi are următoarele
atribuţii :
 asigură respectarea prevederilor Legii învăţământului nr.84/1995, republicată,
cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 128/1997, cu
modificările şi completările ulterioare, ale actelor normative emise de
Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi ale deciziilor inspectorului şcolar general
al inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti;
 elaborează strategia educaţională pe termen scurt;
 elaborează regulamentul de ordine interioară al unităţii de învăţământ,
împreună cu reprezentanţii organizaţiilor sindicale din unitatea de învăţământ;
 elaborează, împreună cu sindicatele, fişele şi criteriile de evaluare specifice
unităţii de învăţământ pentru personalul nedidactic, în vederea acordării
calificativelor anuale, primelor lunare şi salariilor de merit;
 stabileşte calificative anuale pentru întregul personal pe baza propunerilor
şefilor catedrelor/comisiilor metodice;
 aprobă, la propunerea directorului, acordarea salariului de merit pentru
personalul didactic şi pentru ceilalţi membri ai colectivului. Pentru personalul
didactic de predare şi de instruire practică, aprobarea se acordă pe baza

7
 aprecierilor sintetice ale consiliului profesoral şi cu respectarea metodologiei
specifice;
 stabileşte acordarea premiilor lunare pentru personalul unităţii de învăţământ;
 stabileşte perioadele concediului de odihnă pe baza cererilor individuale scrise
ale personalului unităţii de învăţământ, a propunerilor directorului şi în urma
consultării sindicatelor;
 stabileşte componenţa şi atribuţiile comisiilor de lucru din unitatea de
învăţământ;
 controlează periodic parcurgerea materiei şi evaluarea ritmică a elevilor,
solicitând rapoarte sintetice din partea şefilor de catedre/comisii metodice;
 aprobă acordarea burselor şcolare conform legislaţiei în vigoare;
 analizează şi propune spre aprobarea inspectoratului şcolar judeţean/al
municipiului Bucureşti proiectul planului anual de venituri şi cheltuieli
întocmit de director şi contabilul şef, pe baza solicitărilor şefilor
catedrelor/comisiilor metodice şi ale compartimentelor funcţionale;
 hotărăşte strategia de realizare şi gestionare a resurselor financiare
extrabugetare conform legislaţiei în vigoare.
Contabilul şef are în unitatea de învăţământ următoarele atribuţii:
 angajează unitatea alături de director în orice acţune partimonială
 reprezintă unitatea alături de conducătorul acesteia în relaţie cu agenţii
economici, instituţii publice, etc. în cazul încheierii contractelor economice de
colaborare, de sponsorizare, etc. în conformitate cu legislaţia în vigoare
 întocmeşte planurile de venituri şi cheltuieli bugetare şi extrabugetare la
termenele şi în condiţiile prevăzute de lege
 urmăreşte încadrarea strictă în creditele aprobate pe toate coordonatele
clasificaţiei bugetare;
 organizează circuitul documentelor contabile şi înregistrarea lor în mod
cronologic şi sistematic în contabilitate;
 organizează şi exercită viza de control financiar efectiv în conformitate cu
dispoziţiile în vigoare;
 organizează şi conduce efectuarea operaţiunilor contabile pentru şcoală şi
pentru unităţile din subordine, sintetic şi analitic;
 întocmeşte formele pentru efectuarea şi încasarea plăţilor în numerar sau prin
conturi bancare;

8
  întocmeşte dările de seamă contabile şi contul de execuţie bugetară;
 verifică statele de plată, listele de avans chenzinal, indemnizaţiile de concediu
de odihnă, statele de plată a burselor, etc;
 verifică documentele privind închirierea spaţiilor temporar disponibile şi
verifică încasarea chiriilor şi utilităţilor;
 repartizează pe bază de referate de necesitate materialele de întreţinere;
 întocmeşte lunar notele contabile şi balanţele de verificare pe rulaje şi solduri;
 clasează şi pastrează toate actele justificative de cheltuieli, documentele
contabile, fişele, balanţele de verificare şi răspunde de arhiva financiar
contabilă;
 asigură vărsarea către bugetul statului în termenele stabilite;
 efectuează demersurile fondurilor necesare plăţii salariilor şi a celorlalte
acţiuni finanţate de la bugetul republican sau local;
 întocmeşte monitorizarea plăţilor la titlul „Cheltuieli de personal”, atât pentru
cele de la bugetul local cât şi cele de la bugetul republican;
 asigură evidenţa şi controlul actelor contabile şi operaţiunilor efectuate prin
caseria unităţii;
 întocmeşte situaţia fondurilor privind lucrările de reparaţii;
 asigură evidenţa în contabilitate analitică şi sintetică a valorilor materiale,
mijloacelor fixe şi obiectelor de inventar;
 asigura evidenţa contabilă sintetică privind calcului şi plata salariilor şi a
burselor.
În ceea ce priveşte secretarul Şcolii cu clasele I – VIII Nr. 8 Piatra Neamţ,
acesta are următoarele atribuţii şi responsabilităţi:
 efectuează încasările şi plăţile de salarii, ajutoare de boală, burse şi alte
cheltuiali de personal şi materiale
 clasează, numerotează şi păstrază în ordine şi în siguranţă documentele
primite;
 urmăreşte respectarea tuturor dispoziţiilor legale privind salarizarea şi
drepturile personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic, conform
statelor de funcţii;
 intocmeşte statele de funcţii ale personalului şi centralizatorul acestora pentru
I. S. J. Neamţ;
 întocmeşte statele de plată a salariilor, a burselor şi a ordinelor de deplasare;

9
  întocmeşte declaraţiile lunare privind obligaţiile de plată din fondul de salarii
către bugetul de stat;
 ţine evidenţa întrtegii corespondenţe şi se asigură de repartizarea acesteia pe
compartimente;
 primeşte şi transmite notele telefonice şi alte comunicări;
 respectă regulamentul de funcţionare al şcolii, dispoziţiile în vigoare.
În ceea ce priveşte relaţiile interne în cadrul Şcolii Nr. 8, având în vedere
faptul că interesul acestui studiu monografic îl reprezintă fundamentarea şi finanţarea
cheltuielilor publice la această instituţie de învăţământ preuniversitar, voi insista în
special pe relaţiile ce au legătură cu fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor
bugetare. Aceste relaţii, prezentate grafic prin intermediul Figurii 1 se referă în
principal la documentele şi situaţiile care circulă în interiorul instituţiei, între
departamentele sale, în vederea realizării unor situaţii centralizatoare privind
veniturile şi cheltuielile, şi realizarea bugetului propriu de venituri şi cheltuieli.

10
11
 1.3. Relaţiile externe ale Şcolii Nr. 8 Piatra Neamţ
Orice instituţie publică, pentru a putea exista şi pentru a-şi putea desfăşura
activitatea intră în relaţii cu alte unităţi, atât publice cât şi private în legătură cu
realizarea, aprobarea şi execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli.
Din punct de vedere ierarhic, Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 8 Piatra Neamţ este
subordonată Inspectoratului Şcolar Judeţean Neamţ. Acesta solicită de la unităţile de
învăţământ preuniversitar următoarele situaţii:
 Chestionarul SA1 – se întocmeşte între 3-4 ale fiecărei luni şi se predau pe
data de 5 a fiecărei luni.
 Necesarul de credite bugetare pentru salarii, fond de perfecţionare şi ajutoare
sociale, cheltuieli materiale – se întocmeşte pe data de 14 a lunii şi se predă pe
15
 Centralizatorul statelor de funcţii – întocmit trimestrial sau ori de câte ori este
cazul şi predat în aceleaşi condiţii
 Chestionarul S2 – se întocmeşte cănd este cazul şi se predă
 Darea de seamă contabilă şi anexele – se întocmeşte şi se predă trimestrial
 Proiect de buget – plan de cheltuieli – se întocmeşte şi se predă anual sau ori
de câte ori este cazul după care se trimite şi la primăria Piatra Neamţ
 Monitorizarea cheltuielilor de personal
În ceea ce priveşte ralaţia instituţiei cu Trezoreria Municipiului Piatra Neamţ,
către aceasta se trimit următoarele situaţii:
 Centralizatorul statelor pentru lata salariilor – întocmit până la data de 4 a
fiecărei luni şi predat până pe 8
 Declaraţii pentru ridicarea salariilor din bancă – întocmite şi predate până pe
data de 5 a fiecărei luni
 Necesarul numerarului la trezorerie pentru salarii, chaltuieli materiale – se
întocmesc până la data de 8 a fiecărei luni şi se predau cel tarziu pe data de 10
 Centralizatorul statelor de funcţii – trimestrial sau ori de câte ori este cazul
 Urmărirea, evidenţa şi redactarea documentelor de reţinere şi virarea ratelor,
propirilor şi imputaţiilor din salarii – se întocmesc între 1 şi 5 a lunii şi se
predau până pe dtat de 5
 Întocmirea şi predarea foilor de vărsământ se realizează zilnic sau ori de câte
ori este cazul

12
  Retragerea sau depunerea numerarului în bancă se întocmeşte şi se predă zilnic
sau ori de câte ori este cazul
 Întocmirea şi predarea ordinelor de plată către diverşi furnizori sau beneficiari
se realizează tot zilnic sau cand este cazul
Către Direcţia de Finanţe Publice Locale Piatra Neamţ se trimite darea de
seamă privind fondul de salarii şi numărul de personal, centralizatoare. Aceasta se
întocmeşte între 3-5 ianuarie, 1-5 iulie şi se predă în datele de 15 ianuarie şi 15 iulie.
Şcoala Nr. 8 întocmeşte lunar între data de 10-20 şi depune pe data de 20 la
Casa Judeţeană de Pensii Neamţ „Declaraţia privind evidenţa nominală a asiguraţilor
şi a obligaţiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat”. Tot în acelaşi
interval, departamentul financiar contabil, calculează contribuţiile datorate de către
unitate şi angajaţi şi întocmeşte „Declaraţia privind obligaţiile de plată la fondul de
asigurări sociale de sănătate” care este trimisă la Casa Judeţeană de Asigurări de
Sănătate Neamţ. Către Direcţia de Muncă şi Protecţie Socială se trimite „Declaraţia
privind obligaţiile de plată către bugetul fondului pentru plata ajutorului de şomaj”.
Toate aceste relaţii sunt sintetizate prin intermediul Figurii 2 care reprezintă
diagrama de relaţii externe ale Şcolii Nr. 8 Piatra Neamţ. Mai trebuie menţionat că în
categoria furnizorilor sunt incluşi următorii: C.J. Apa Serv S.A. Neamţ (furnizor de
apă potabilă), S.C. Salubritas S.A, Aqua Calor (furnizor de energie termică),
Electrica, Romtelecom, S.C. AmbraNet Piatra Neamţ (furnizor de servicii de internet).
În ceea ce priveşte relaţiile cu banca, Şcoala Nr. 8 nu lucrează cu o singură
bancă, salariile fiind ridicate de personal de la mai multe bănci în funcţie de opţiunea
personală a fiecărui angajat, dintre acestea putând menţiona Banc Post, BRD-GSG,
BCR, etc.

13
14
 1.4 Structura şi evoluţia veniturilor şi cheltuielilor
la Şcoala Nr. 8
În ceea ce priveşte veniturile realizate de Şcoala Nr. 8 Piatra Neamţ acestea
sunt venituri proprii obţinute din închirierea unui spaţiu de 6 mp destinat amplasării
unui chioşc în interiorul şcolii. Aceste venituri sunt în general constante ele variind
doar în funcţie de cursul valutar, şi de tariful pe mp negociat între şcoală şi firma care-
l închiriază. Începând cu anul 2002 acel spaţiu a fost închiriat firmei S.C. ViVi S.R.L,
cu condiţia renegociarii anuale a chiriei pe mp/lună.
La încheierea contractului pentru anul 2005 s-a stabilit cuantumul chiriei la 5
EUR/lună la cursul de schimb existent pe piaţa valutară la momentul realizării plăţii şi
cheltuiali de întreţinere în valoare de 25 RON. În aceste condiţii veniturile din chirii
ale şcolii pentru acest spaţiu aferente lunii noiembrie 2005 sunt de 134,5 RON.

Mii lei
Anii
Nr. 2002 2003 2004
Crt. Cheltuieli
Sume Sume Sume Sume Sume Sume
absolute relative absolute relative absolute relative
I Cheltuieli de personal 5051380 100% 5608190 100% 6468930 100%
1 Cheltuieli cu salarii 3791580 75% 4217000 75% 4860700 75%
2 CAS 834150 16,5% 927740 17% 1069360 16,5%
3 CFS 113740 2.2% 126510 2,3% 145820 2,3%
4 CASS 265410 5.5% 295190 5% 340250 5,4%
Deplasări, detaşări,
5 46500 0.8% 41750 0,7% 52800 0,8%
transferări
II Cheltuieli materiale 3877000 100% 4179200 100% 4462610 100%
1 Cheltuieli pt. întreţinere 2785000 72% 2975800 71% 3214000 72%
2 Ob. de inventar 0 0% 210500 5% 187230 4%
3 Reparaţii curente 1037000 26,5% 930580 22,5% 987230 22%
4 Reparaţii capitale 0 0% 0 0% 0 0%
5 Cărţi şi publicaţii 20000 0,6% 21320 0,6% 23150 0,8%
6 Alte cheltuieli 35000 0,9% 41000 0,9% 51000 1,2%
III Burse 87200 100% 90150 100% 98300 100%
IV Investiţii 1200000 100% 0 100% 1750000 100%

15
Capitolul II

Fundamentarea indicatorilor de venituri şi cheltuieli

la Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 8 Piatra Neamţ
2.1. Clasificaţia veniturilor şi cheltuielilor bugetare
Clasificaţia bugetară reprezintă un instrument de lucru în plan informaţional
cu referire în special la relaţiile bugetare concretizate prin balanţe financiar-operative
în toate etapele procesului bugetar cu deosebire în elaborarea proiectelor de bugete
publice şi cu referire la execuţia bugetară.
Structura clasificaţiei bugetare este formată dintr-un număr de diviziuni şi
subdiviziuni în care sunt încadrate veniturile şi cheltuielile bugetare. Fiecare sumă
încasată prin buget sau plătită în contul bugetului trebuie încadrată într-o anumită
subdiviziune a clasificaţiei bugetare, corespunzătoere venitului realizat sau cheltuielii
făcute.
Clasificaţia bugetară se foloseşte în toate verigile sistemului bugetar şi
cuprinde părţi, titluri, capitole, subcapitole, articole şi alineate.
Dintre acestea, titlurile se referă la grupe mari de cheltuieli dintre care 3 sunt
comune tuturor instituţiilor publice şi anume:
Titluil I – Cheltuieli de personal
Titlul II – Cheltuieli materiale şi servicii
Titlul III – Cheltuieli de capital
Primele două sunt incluse în categoria chaltuielilor curente în vreme ce
Cheltuielile de capital fac parte din cheltuielile pentru investiţii. Pentru instituţiile de
învăţământ, la titlurile de mai sus se adaugă şi titlul „Transferuri”, ce evidenţiază
cheltuielile cu bursele. În cadrul titlurilor detalierea se face pe articole şi alineate.
Cheltuielile cu învăţământul sunt localizate în cadrul clasificaţiei cheltuielilor
de stat în partea a III-a „Cheltuieli social-culturale” pe următoarele capitole şi
subcapitole:

CAPITOL SUBCAPITOL DENUMIRE ÎNVĂŢĂMÂNT

16
 57
01 Administraţie centrală
02 Învăţământ preşcolar
03 Învăţământ primar şi gimnazial
04 Învăţământ liceal
05 Învăţământ profesional
06 Învăţământ postliceal
07 Case de copii
08 Învăţământ special
09 Învăţământ superior
Internate, cămine şi cantine pentru elevi
14
şi studenţi
25 Servicii publice descentralizate
50 Alte instituţii de învăţământ

Raportat la capitolele şi subcapitolele clasificaţiei indicatorilor privind

finanţele publice, Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 8 Piatra Neamţ se înscrie deci la
subcapitolul 03 – „Învăţământ primar şi gimnazial”.

17
 2.2. Fundamentarea indicatorilor de venituri
Veniturile instituţiei de învăţământ provin în general din trei surse, şi anume:
de la bugetul local, de la bugetul republican şi din autofinanţare. De fapt, sub
denumirea de venituri putem include doar veniturile din surse proprii şi cele din surse
alternative de finanţare, fondurile provenite de la bugetul local şi de la bugetul de stat
fiind sub formă de credite bugetare.
Veniturile proprii ale unei unităţi de învăţământ sunt veniturile realizate de
către aceasta din alte activităţi decât activitatea de bază. La baza fundamentării
veniturilor proprii ale Şcolii Nr. 8 Piatra Neamţ stau următoarele acte normative:
 Hotărârea de Guvern nr. 538/7 iunie 2001 pentru aprobarea normelor
metodologice pentru finanţarea învăţământului preuniversitar,
 Ordonanţa de urgenţă nr. 36/1998 aprobată prin Legea nr. 204/5 iulie
2001 privind sponsorizarea,
 Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice.
Astfel, Şcoala Nr. 8 Piatra Neamţ poate realiza venituri proprii din următoarele
surse:
 venituri din chirii
 venituri din sponsorizări
 venituri din donaţii
 alte venituri

2.2.1. Fundamentarea veniturilor din chirii

Veniturile din chirii sunt cele obţinute de către şcoală prin închirierea unor
spaţii disponibile sau temporar disponibile. Indicatorii de care se ţine seama în
fundamentarea veniturilor din chirii sunt următorii:
 suprafaţa disponibilă pentru închiriere
 tariful stabilit pe metru pătrat
 perioada de închiriere
Pe baza acestor indicatori, pentru determinarea veniturilor lunare din chirii se
utilizează următoarea formulă de calcul pentru fiecare bun închiriat în parte:

Venituri din chirii = (Suprafaţa închiriată * tarif/mp/luna * curs de

schimb + cheltuieli de întreţinere) * nr. luni

18
 La data de 1 septembrie 2005 Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 8 Piatra Neamţ a
închiriat firmei S.C. ViVi S.R.L. un spaţiu cu suprafaţa de 6 mp pentru amenajarea
unui chioşc. La încheierea contractului s-a stabilit cuantumul chiriei la 5 EUR/lună la
cursul de schimb existent pe piaţa valutară la momentul realizării plăţii şi cheltuiali de
întreţinere în valoare de 25 RON. În aceste condiţii veniturile din chirii ale şcolii
pentru acest spaţiu aferente lunii noiembrie 2005 sunt de 134,5 RON.

Venituri din chirii = 6 mp * 5 EUR * 3,65 RON/EUR + 25 RON = 134.5 RON

Pe baza acestei sume se poate realiza şi fundamentarea veniturilor pe întreaga

perioadă, presupunând cursul de schimb al euro ca fiind constant la 3,65 RON/EUR.
Astfel, veniturile din chirii pentru anul şcolar 2005-2006 se ridică la suma de 1345
RON, perioada pentru care s-a facut închirierea fiind de 10 luni.

2.2.2. Fundamentarea veniturilor din sponsorizări

Veniturile din sponsorizări pentru unităţile de învăţământ sunt reglementate
prin Legea nr. 32/1994 privind sponsorizarea, modificată şi completată prin
Ordonanţa Guvernului nr. 36/1998, aprobată prin Legea nr. 204/5 iulie 2001, în
această categorie încadrându-se doar sumele care se alocă pe bază de contract de
sponsorizare.
Sumele provenite din contracte de sponsorizare încheuate cu persoane fizice
sau, cel mai adesea, cu persoane juridice sunt destinate finanţării anumitor acţiuni, ca
de exemplu:
 Pentru asigurarea unei mai bune funcţionări a unităţii de învăţământ
 Pentru dotarea laboratoarelor şi/sau a sălilor de clasă
 Pentru finanţarea diverselor olimpiade şi concursuri şcolare
 Pentru premierea elevilor la sfârşit de an şcolar
Pentru anul 2005 veniturile din donaţii la Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 8 Piatra
Neamţ au fost relativ reduse, constând în premii materiale pentru elevi la sfârşit de an.

2.2.3. Fundamentarea veniturilor din donaţii

19
 În categoria veniturilor din donaţii se includ sumele donate de persoanele
fizice şi juridice. Aceste sume sunt utilizate în contul cheltuielilor de funcţionare şi
întreţinere a unităţii. Donaţiile pot fi atât sub formă financiară, cât şi sub formă
materială (obiecte de mobilier, aparatură de birou, cărţi, etc).
Veniturile din donaţii se prevăd în bugetul de venituri şi cheltuieli la nivelul
anului precedent sau la nivelul estimat pentru anul curent pe baza informaţiilor
extrase.

20
 2.3. Fundamentarea indicatorilor de cheltuieli
Fundamentarea cheltuielilor la Şcoala Nr. 8 se realizează pe următorii
indicatori: cheltuieli de personal, cheltuieli materiale şi servicii, cheltuieli de
întreţinere şi gospodărire, obiecte de inventar de mică valoare şi scurtă durată,
reparaţii curente, cărţi şi publicaţii, alte cheltuieli, transferuri, cheltuieli de capital,
investiţii ale instituţiilor publice.

2.3.1. Fundamentarea cheltuielilor de personal

Cheltuielile de personal de la unităţile de învăţământ preuniversitar se regăsesc
în clasificaţia bugetară pe următoarele articole şi alineate:

ARTICOL ALINEAT DENUMIRE

10 Cheltuieli cu salarii
10.01 Salarii de bază
10.02 Salarii de merit
10.03 Indemnizaţii de conducere
10.04 Spor de vechime
10.05 Spor condiţii de muncă
10.06 Alte sporuri
10.07 Ore suplimentare
10.08 Fond de premii
10.11 Fond aferent plăţii cu ora
10.14 Alte drepturi salariale
Contribuţii pentru asigurările sociale de
11
stat
Cheltuieli pentru constituirea fondului
12
pentru plata ajutorului de şomaj
13 Deplasări, detaşări, transferări
Contribuţii pentru constituirea fondului de
14
asigurări sociale de sănătate

21
 Cheltuieli cu salariile
În calculul fondului de salarii se au în vedere anumiţi indicatori precum:
 Număr de posturi reflectat în statul de funcţii
 Număr de beneficiari salarii de merit, spor de vechime, indemnizaţii de
conducere
 Salariul tarifar de încadrare, salariul de merit, indemnizaţia de conducere
Norma didactică de predare a unui profesor este la Şcoala Nr. 8 da 18 sau 16
ore pe săptămână iar a directorului de 4 ore, numărul de posturi normete fiind de 9
învăţători şi 16 profesori.
În ceea ce priveşte personalul didactic auxiliar, normarea se face, în funcţie de
mai multe elemente, la Şcoala Nr. 8 existând următoarele categorii de personal
didactic auxiliar:
 Un post de bibliotecar
 Un post de tehnician informatică
 Un post de secretar şef
La personalul nedidactic normarea are loc astfel:
 Un post de contabil şef
 2 posturi de îngrijitor
 Un post de muncitor întreţinere
Pe lângă nivelul de posturi, în determinarea cheltuielilor salariale se mai ţine
cont de: funcţia îndeplinită, gradul didactic, titlul ştiinţific, nivelul studiilor efectuate,
vechimea în învăţământ, locul şi condiţiile în care îşi desfăşoară activitatea, toate
aceste date fiind înscrise în statul de funcţii.
Salarizarea personalului didactic se stabileşte diferenţiat în funcţie de:
 Funcţia îndeplinită şi norma didactică
 Nivelul studiilor necesare pentru ocuparea respectivei funcţii didactice
 Gradul didactic
 Titlul ştiinţific
 Vechimea în învăţământ
 Calitatea activităţii instructiv-educative
 Locul şi condiţiile specifice în care se desfăşoară activitatea

22
 În calcularea salariului de bază se au în vedere: salariul de încadrare, sporurile
şi indemnizaţiile, salariul de încadrare determinându-se pe baza coeficientului de
multiplicare şi a coeficienţilor de multiplicare/ierarhizare.
Coeficienţii de multiplicare se stabilesc în funcţie de mai multe criterii:
 Gradul didactic pentru personalul didactic
 Gradul profesional pentru personalul didactic-auxiliar
 Nivelul studiilor, pentru personalul didactic
 Vechimea în muncă, pentru personalul didactic
 Funcţia deţinută
Valoarea coeficientului de multiplicare 1.00, se stabileşte anual prin Hotărâre
de Guvern, în limita fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru cheltuielile cu
salariile. Salariul de încadrare a personalului didactic şi didactic-auxiliar se determină
astfel după următoarea formulă de calcul:

Sal incadrare = Val. coef. multiplicare * k

Unde: Sal. Încadrare = salariul de încadrare

Val. coef. multiplicare = valoarea coeficientului de multiplicare
K = coeficientul de ierarhizare

În cazul personalului didactic, angajaţii cu o vechime neîntreruptă în

învăţământ de peste 10 ani beneficiază de un spor de stabilitate de 15% din salariul de
bază.
Personalul didactic de predare, didactic auxiliar şi cel de conducere din
unităţile de învăţământ, cu performanţe deosebite în activitatea didactică precum şi cu
o vechime de peste 3 ani în învăţământ, poate beneficia de gradaţia de merit, acordată
prin concurs. Această gradaţie se acordă pentru 10% din posturile didactice existente
la nivelul Inspectoratului Şcolar Neamţ şi reprezintă 20% din salariul de bază al
postului persoanei în cauză. Gradaţia de merit se include în salariul de bază. La Şcoala
Nr. 8 beneficiază de gradaţia de merit 8 persoane.
Pentru obţinerea gradaţiei de merit este necesară parcurgerea următoarelor
etape :

23
 Candidatul întocmeşte şi depune la Director raportul de
autoevaluare a activităţii sale

Consiliul profesoral analizează raportul şi îl supune dezbaterii

Directorul Şcolii Nr. 8 trimite Inspectoratului Şcolar Judeţean

Neamţ raportul de autoevaluare, aprecierea consiliului profesoral şi
propria apreciere

Inspectorul de specialitate întocmeşte un raport

Primirea spre analiză a raportului de autoevaluare, a aprecierii

Directorului precum şi a raportului consiliului de administraţie

Întocmirea listei candidaţilor admişi

Înaintarea listei către Ministerul Educaţiei

Personalul didactic de predare care ţine ore de dirigenţie precum şi învăţătorii

beneficiază de un spor de dirigenţie de 10% din salariul de bază, acest spor este
acordat la Şcoala Nr. 8 Piatra Neamţ unui număr de 19 cadre didactice.
Conform H.G.nr.281/1993, pentru rezultate deosebite obţinute în activitatea
desfăşurată, personalul didactic şi didactic auxiliar beneficiază de salarii de merit.
Numărul salariilor de merit se calculează la totalul posturilor didactice existente la
nivelul Inspectoratului Şcolar şi se distribuie pe unităţile de învăţământ indiferent de
numărul cadrelor didactice ale acestora, pentru unitatea de învăţământ preuniversitar
în cauză fiind repartizate 4 astfel de salarii.
Indemnizaţia de conducere se acordă personalului didactic cu funcţii de
conducere şi personalului didactic auxiliar şi nedidactic de conducere (director,
secretar-şef, contabil-şef). Această indemnizaţie se calculează la salariul de bază fiind
în cazul directorului de 25-35%, revizuită anual în funcţie de performanţele

24
manageriale. În cazul directorului Şcolii Nr. 8 îndemnizaţia de conducere aferentă
anului 2005 este de 35%.
În cazul personalului didactic, Şcoala Nr. 8 constituie un fond de premii lunare
prin aplicarea cotei de 2% asupra fondului de salarii. Din acest fond, Consiliul de
administraţie poate acorda premii în cursul unui an şcolar salariaţilor cu rezultate
deosebite.
De asemenea, personalul din unităţile de învăţământ beneficiază de al 13-lea
salariu, ce reprezintă un premiu anual de până la un salariu mediu lunar de bază
realizat în anul pentru care se face plata.
Pe lângă acestea, în cheltuielile cu salariile mai sunt incluse şi alte drepturi
salariale acordate cum ar fi:
 Plăţi cu ora pentru depăşirea normei didactice de predare de 18 sau 16 ore pe
săptămână pentru profesori sau 4 ore pentru director. Tot aici se încadrează şi
remunerarea personalului pentru activitatea depusă în timpul examenului de
capacitate, sume ce se suportă din bugetul de stat. Pentru calcularea
remuneraţiei aferente fiecărui cadru didactic participant la examenul de
capacitate salarul din grilă se împarte la 72 şi se înmulteste cu numărul de ore
efectuate la examen, din care se reţine 6.5% şi impozit.
 Prima de instalare
Pentru personalul nedidactic actul normativ care stă la baza stabilirii salariului
de încadrare este legea nr. 154/1998, modificată prin OG nr. 24/2000 şi prin OUG nr.
33/2001. Încadrarea în categoriile de salarizare se face în urma evaluării performanţei
fiecărui angajat din domeniul administrativ. Această evaluare se face la începutul
anului, pe baza performanţelor din anul anterior, analizăndu-se:
 gradul de îndeplinire a standardelor de performanţă (50%),
 responsabilitate (25%)
 adecvarea la comllexitatea muncii (15%)
 iniţiativă, creativitate (10%)
Evaluarea se face prin atribuirea de note de la 1 la 5 pentru fiecare criteriu de
către angajat, director, persoana desemnataă de director cu gestiunea resurselor
umane. Punctajul total se calculează pe baza următoarei formule:

25
 unde: pj = ponderea criteriului

pi = punctajul pe criteriu (media aritmetică a

punctajelor oferite de fiecare evaluator
pentru un criteriu)

Personalul administrativ mai beneficiază şi de un spor pentru condiţii de

muncă, în limita maximă de 25% pentru orele de noapte lucrate, procent ce se aplică
la salariul de bază şi de plăţi pentru ore suplimentare. Orele lucrate peste durata
normală a timpului de lucru de către personalul încadrat în funcţii de execuţie se
compensează cu timp liber. Dacă această compensaţie nu a fost efectuată, orele
suplimentare se vor plăti cu un spor din salariul de bază de :
 50% pentru primele 2 ore de depăşire a duratei normale de lucru într-o
zi
 100% pentru următoarele ore, precum şi pentru orele lucrate în zilele
de sâmbătă sau duminică sau în celelalte zile în care nu se lucrează
conform legii
Pe baza salariului aferent unui angajat în învăţământ, a salariului de bază,
inclusiv celelalte sporuri şi indemnizaţii se pot determina cheltuielile cu salariul lunar
al unui angajat (după cum apare în statul de funcţii).
Cheltuielile cu salariul lunar al unui angajat se determină deci după
următoarea formulă de calcul:

Cheltuieli cu = Salariu + Salariu + Gradaţie + Indemnizaţie

salariul lunar de bază de merit de merit de conducere
al unui angajat
+ Spor condiţii + Plata orelor + Alte
de muncă suplimentare sporuri

Pentru a determina fondul brut de salarii lunar se utilizează următoarea

modalitate de calcul :

Fund brut de = ∑ Cheltuieli cu salariile

salarii lunare ale angajaţilor

26
 Necesarul anual de fonduri pentru plata drepturilor salariale este calculat după
următoarea formulă :

Necesarul anual = Fond lunar * 12 luni + Al 13-lea + Premii

de fonduri de salarii salariu

Pe baza acestor formule de calcul şi a datelor înscrise în statul de funcţii putem

lua următorul exemplu de calcul :
Vom avea în vedere pentru exemplificare cazul unui profesor de limba română
care, potrivit statului de funcţii, ocupă funcţia de profesor I, grad didactic I, spor
vechime 25%, salar de încadrare 1156RON, spor de dirigenţie 139RON, gradaţie de
merit 231RON, norma de 16 ore şi ore suplimentare în număr de două.
Salariul de încadrare se determină prin înmulţirea coeficientului de
multiplicare cu valoarea coeficientului de ierarhizare K (extrasă după funcţia deţinută,
nivelul studiilor şi vechimea în învăţământ) şi este, conform statului de funcţii, în
valoare de 1156RON.
Pe baza salariului de încadrare se calculează gradaţia de merit :
Gradaţie de merit = 20% * Salariul de încadrare =
= 20% * 1156RON =
= 231RON
Sporul de dirigenţie se aplică la suma dintre salariul de încadrare şi gradaţia
de merit după cum urmează :
Spor de dirigenţie = 10% * (Salariul de încadrare + Gradaţia de merit) =
= 10% * (1156RON +321RON) =
=10% * 1477RON =
= 147,7RON ≈147RON

Pe baza salariului de încadrare, a gradaţiei de merit şi a sporului de dirigenţie

se determină salariul de bază :
Salariul de bază = Salariul de încadrare + Gradaţia de merit + Spor de dirigenţie=
= 1156RON + 321RON + 147RON =
= 1624RON
Sporul de vechime se calculează la salariul de bază prin aplicarea unei cote de
25%:

27
 Spor de vechime = 25% * Salariul de bază =
= 25% * 1624RON =
= 406RON
Sumele aferente plăţii cu ora se calculează în funcţie de norma didactică,
astfel ca celor 2 ore suplimentare le corespunde, conform statului de funcţii, suma de
128RON.
Premiile acordate acestui cadru didactic sunt în proportie de 2% procent
aplicat valorii salariului de bază la care se adaugă sporul de vechime :
Premii = 2% * (Salariul de bază + Spor vechime) =
= 2% * 1624RON + 406RON =
= 2% * 2030RON =
= 40,6RON
Salariul brut se determină prin însumarea salariului de bază cu sporul de
vechime, cu valoarea aferentă plăţii cu ora şi cu premiile acordate:
Salariul brut = Salariul de bază + Spor vechime + Plata cu ora + Premii =
= 1624RON + 406RON + 128RON + 40,6RON =
= 2198,6RON

Cheltuieli cu contribuţiile la asigurările sociale de stat

Baza legală pentru calculul contribuţiei angajatorului la fondul asigurărilor
sociale de stat o reprezintă: Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte
drepturi de asigurări sociale, O.U.G nr.41/2000 pentru modificarea şi completarea
Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale,
O.U.G. nr.9/2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind
sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale
Contribuţia angajatorului la Fondul Asigurărilor Sociale de Stat se calculează
aplicând cota de 22% la Fondul brut de salarii.

CAS = Fond brut salarii anual * 22%

În fondul brut de salarii sunt incluse toete sumele acordate salariaţilor şi

anume:
 Salarii de bază

28
  Sporuri şi indemnizaţii
 Premii anuale acordate
 Sume plătite pentru concedii medicale, concedii de odihnă, sărbători
legale
 Sume acordate cu ocazia ieşirii la pensie
 Al 13-lea salariu

Cheltuieli cu contribuţiile la Fondul de şomaj

Actul normativ care stă la baza fundamentării acestui tip de cheltuielă este
H.G. nr.174/20 februarie 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
Legii nr. 76/16 ianuarie 2002, privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea
ocupării forţei de muncă.
În cazul contribuţiei angajatorului la Fondul de Şomaj, baza de calcul o
reprezintă fondul total de salarii brute lunare realizate de către angajaţii cu contract de
muncă la care se aplică o cotă de 3%.

CFS = Fond brut salarii anual * 3%

Pentru fundamentarea cheltuielilor anuale cu contribuţiile la fondul de şomaj

se ia în calcul fondul brut de salarii anual.

Cheltuieli pentru deplasări, detaşări, transferuri

În ceea ce priveşte cheltuielile pentru deplasări, detaşări, transferuri se iau în
calcul tuate cheltuielile generate de deplasarea personalului unităţii de învăţământ în
alte localităţi, în vederea îndeplinirii unor sarcini de serviciu. Se includ în această
categorie următoarele cheltuieli:
 Diurna
 Decontarea transportului între localităţi
 Decontarea cazării
În fundamentarea acestor cheltuieli se pleacă de la nivelul acestora din anul de
bază, luând în calcul evenimentele anticipate a avea loc în anul de plan, indicele
inflaţiei şi perspectivele unor majorări de preţuri (scumpirea combustibililor, creşterea
tarifelor la transportul de călători sau a tarifelor de cazare, etc).

29
 Cheltuieli cu contribuţiile la asigurările sociale de sănătate
Baza normativă pentru calculul şi plata contribuţiei angajatorului la Fondul
asigurărilor sociale de sănătate este reprezentată de Ordinul CNAS nr. 74/2000 pentru
aprobarea Normelor privind modul de încasare a contribuţiilor la asigurările sociale de
sănătate şi OUG nr. 155/1999, OUG nr.180/2001 de modificare a Legii nr. 145/1997,
Legea asigurărilor sociale de sănătate.
Fundamentarea cheltuielilor cu contribuţia angajatorului la asigurările sociale
de sănătate se realizează pe baza formulei:

CASS = Fond brut salarii anual * 7%

30
31
 2.3.2. Fundamentarea cheltuielilor materiale şi a serviciilor
Fundamentarea cheltuielilormateriale şi a serviciilor se face pe baza calculelor
proprii şi a actelor normative specifice domeniului de activitate.
Fiecare unitate de învăţământ preuniversitar de stat calculează şi propune
necesarul de fonduri pornind de la caracteristicile specifice ale bazei materiale, de la
numărul de elevi şcolarizaţi, respectiv gradul de ocupare a spaţiului de învăţământ,
consumurile specifice de energie şi apă, etc.
Fundamentarea cheltuielilor la Şcoala Nr. 8 Piatra Neamţ se face în cadrul
titlului II „Cheltuieli materiale şi servicii”, pe articole şi alineate după cum urmează:

ARTICOL ALINEAT DENUMIRE

23 Medicamente şi materiale sanitare
24 Cheltuieli pentru întreţinere şi gospodărire
01 Încălzit
02 Iluminat şi forţă motrică
03 Apă, canal, salubrizare
04 Poştă, telefon, telex, radio, televizor, telefax
05 Furnituri de birou
06 Materiale pentru curăţenie
07 Alte materiale şi prestări servicii
25 Materiale şi prestări servicii cu caracter funcţional
Obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă
26
durată şi echipament
02 Echipament
Alte obiecte de inventar de mică durată sau scurtă
03
durată
27 Reparaţii curente
28 Raparaţii capitale
29 Cărţi şi publicaţii
30 Alte cheltuieli

32
 Cheltuieli cu medicamente şi materiale sanitare
Baza normativă este reprezentată de Legea învăţământului nr. 87/1995, în
cadrul acestor cheltuieli fiind incluse fondurile necesare pentru achiziţionarea
medicamentelor şi materialelor sanitare pentru asigurarea bunei funcţionări a
cabinetului medical al şcolii.
Nivelul cheltuielilor cu medicamente şi materiale sanitare pentru anul de plan
se determină pe baza valorii acestora din anul de bază, corectată cu rata inflaţiei.

Cheltuieli pentru întreţinere şi gospodărire

În cadrul articolului 24 se includ resursele necesare pentru buna funcţionare a
şcolii, fiind incluse în această categorie de cheltuieli fondurile necesare pentru:
 Încălzit
 Iluminat şi forţă motrică
 Poştă, telefon, telex, radio, televizor, telefax
 Apă, canal, salubritate
 Furnituri de birou
 Materiale pentru curăţenie
 Alte materiale şi prestări servicii

Încălzit
Actul normativ care stă la baza fundamantării cheltuielilor pentru încălzit este
HG nr. 368/1999 pentru modificarea art. 1 al HG nr. 239/1998 privind stabilirea
nivelului maxim al preţului la care energia termică poate fi livrată populaţie.
Deoarece Şcoala Nr. 8 nu are centrală proprie, fundamentarea cheltuielilor cu
încălzitul se face pe baza suprafeţei de încălzit şi a tarifului stabilit pentru energia
termică.
Cheltuieli pentru = nr. mp * tarif energie termică/mp/lună * nr luni
încălzit

Cheltuielile pentru încălzire se fundamentează ţinându-se seama de contractele

cu furnizorii şi execuţia bugetară a anului precedent, corectată cu rata inflaţiei.

33
 Iluminat şi forţă motrică
Indicatorii utilizaţi în fundamentarea cheltuielilor pentru iluminat sunt:
 Iluminatul din sălile de clasă
 Iluminatul pe culoare, grupuri sanitare
 Consumuri specifice din laboratoare
 Iluminat şi consum energetic în spaţiile administrative
În cadrul cheltuielilor pentru iluminat sunt incluse cheltuielile privind costul
curentului electric şi cheltuielile cu becurile electrice.
În ceea ce priveşte cheltuielile privind costul curentului electric pentru
iluminat se iau în calcul următorii indicatori:
 Numărul corpurilor de iluminat şi aparatura de specialitate
 Numărul orelor de iluminat şi de funcţionare a aparaturii
 Consumul de energie electrică pe corp de iluminat şi aparatură pe lună
 Tariful pentru 1 KW/lună
Astfel, formula de calcul utilizată în fundamentarea cheltuielilor privind costul
curentului electric este următoarea:

Cheltuieli pentru = Nr. ore de iluminat * Nr. corpuri de * Kw./oră/

iluminat şi funcţionare iluminat corp/lună
aparatură/lună
* Tarif/Kw * Nr. luni

La baza fundamentării cheltuielilor cu energia electrică stau contractul cu

furnizorul S.C. Electrica S.A, precum şi cheltuielile cu energia electrică din anul
precedent, corectate cu rata inflaţiei.
În cazul cheltuielilor cu becurile electrice se iau în calcul următorii indicatori:
 Numărul sălilor iluminate cu becuri,
 Numărul de becuri din fiecare sală
 Un număr mediu al becurilor schimbate pe an
 Preţul unitar al unui bec

Cheltuieli cu = Nr . mediu de * Preţ

becurile electrice becuri schimbate Unitar/bec
pe an

34
 Apă, canal, salubritate
Pentru fundamentarea acestor cheltuieli se iau în calcul următorii indicatori :
 Consum apa potabilă (mc/an)
 Consum apă caldă (mc/an)
 Gunoi (mc/an)
 Tariful pentru un mc apă rece şi un mc apă caldă
 Tariful anual pentru servicii de salubritate şi canalizare
La fundamentarea acestor cheltuieli se ţine cont de contractul încheiat cu
furnizorii acestor utilităţi şi servicii şi de valorile din anul precedent în ceea ce
priveşte numărul de mc consumaţi.

Cheltuieli cu apă, = Consum apă * Tarif/mc + Tarif + Tarif servicii

canal, salubritate potabilă/an canalizare/an salubritate/an

Poştă, telefon, telex, radio, televizor, telefax

Se au în vedere în cadrul acestei categorii plata serviciilor de poştă,
abonamente la telefon, , telex, radio, talevizor, etc., incluzându-se aici şi plata
convorbirilor internaţionale, a taxelor de telex şi telefax cu străinătatea.
Indicatorii utilizaţi în fundamentarea acestor cheltuieli sunt :
 Numărul de posturi telefonice
 Număr televizoare, aparate video
 Cheltuieli medii cu convorbirile telefonice
 Tariful pentru abonamentul pentru servicii telefonice
 Tariful pentru abonament radio şi TV
 Cheltuieli cu corespondenţa poştală internă

Cheltuieli cu = Abonament * Nr. luni + Nr impulsuri * Tarif/impuls

poştă, telefon, consumate/lună
radio

Materiale pentru curăţenie

Indicatorii de fundamentare a cheltuielilor cu materialele sunt :
 Suprafaţa şcolii
 Numărul de săli de clasă

35
  Materialede curăţenie necesare
 Cantitatea necesară din fiecare material de curăţenie
 Preţul fiecărui tip de material de curăţenie necesar

Cheltuieli cu
materiale pentru
=
∑ Cantitatea din
tipul de material
* Preţul
materialului
curăţenie necesar

Alte materiale şi prestări servicii

Cheltuielile cu materialele şi serviciile cuprinse în această categorie au în
vedere costul serviciilor de deparazitare, deratizare şi dezinsecţie efectuate de unităţi
specializate, expertize tehnice pentru efectuarea reparaţiilor curente şi capitale, plata
serviciilor efectuate de terţi.

Cheltuieli materiale şi prestări servicii cu caracter funcţional

Baza normativă pentru acest tip de cheltuieli o reprezintă Legea nr. 84/1995,
Legea învăţământului şi Legea nr. 151/1999.
Indicatorii care stau la baza fundamentării cheltuielilor materiale şi prestări
servicii cu caracter funcţional sunt :
 Materialele folosite
 Cantitatea din fiecare material
 Preţul unitar pentru fiecare material
Cheltuielile cu caracter funcţional incluse în această categorie sunt materialele
necesare prelucrării în laboratoare şi cataloagele, meterialele didactice, etc.
Fundamentarea acestor cheltuieli se face în funcţie de cantităţile aferente anului de
bază înmulţite cu tarifele în vigoare.

Cheltuieli cu obiecte de inventar şi echipament

Actele care stau la baza fundamentării cheltuielilor cu obiectele de inventar şi
echipamente sunt: Legea nr. 15/1994, privind amortizarea capitalului imobilizat în
active corporale şi necorporale, OUG nr. 54/1997 de modificare a Legii nr. 15/1994,
HG nr. 1035/1999 privind stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe.
Fundamentarea cheltuielilor cu obiecte de inventar şi echipamente are la bază
cheltuielile făcute de Şcoala Nr. 8 Piatra Neamţ cu achiziţionarea de obiecte de

36
inventar şi echipamente. În cadrul alineatului 26.03 „Alte obiecte de inventar de mică
valoare sau scurtă durată” se includ cheltuielile făcute pentru achiziţionarea de obiecte
de inventar cu caracter funcţional sau pentru uz administrativ-gospodăresc, în limita
valorică stabilită de lege sau cu o durată de serviciu mai mica de un an. În
fundamentarea acestor cheltuieli se ţine cont de următoarele elemente: cantitatea
necesară, conform execuţiei bugetare din anul precedent şi preţul lor corectat cu rata
inflaţiei.

Cheltuieli cu reparaţiile curente

Cheltuielile cu reparaţiile curente au în vedere cheltuielile făcute de Şcoala Nr.
8 Piatra Neamţ cu:
 Înlocuirea de obiecte uzate
 Remedieri ale unor defecţiuni
 Refaceri de lucrări
Această categorie de cheltuieli cuprinde de asemenea şi costul proiectelor
tehnice şi al materialelor procurate pentru lucrări de întreţinere şi reparaţii curente
realizate în regie proprie la instalaţii, clădiri (zugrăveli, reparaţii la acoperiş, mobilier
şcolar, etc.).

Cheltuieli cu cărţi şi publicaţii

În această categorie se includ următoarele cheltuieli:
 Cheltuieli efectuate pentru achiziţionarea de cărţi pentru biblioteca
şcolii
 Costul abonamentelor la publicaţii, inclusiv Monitorul Oficial
Pentru fundamentarea acestor cheltuieli se ţine cont de cantitatea necesară de
cărţi şi publicaţii, în funcţie de datele din anul precedent, şi de preţul estimativ al
acestora pentru anul de plan.

Cheltuieli cu cărţi = Cantitatea necesară * Preţ estimativ

şi publicaţii de cărţi şi
publicaţii/an

37
 Alte cheltuieli
In fundamentarea altor cheltuieli se au în vedere cheltuielile cu protecţia
socială şi cheltuielile cu transportul personalului didactic. In această categorie de
cheltuieli cele mai importante sunt „Transferurile”.

Transferuri
La Şcoala Nr. 8 Piatra Neamţ, fundamentarea cheltuielilor cu transferuri se
face în cadrul articolului 38 „Transferuri”, cuprinzând cheltuielile cu bursele.
Baza normativă pentru fundamentarea transferurilor cu bursele este
reprezentată de: HG nr. 558/1998 privind modificarea HG nr. 445/1997, privind
stabilirea criteriilor generale de acordare a burselor şi alte forme de sprijin material
pentru elevi, studenţi şi cursanţi din învăţământul de stat, cursuri de zi.
Se acordă de asemenea, pe lângă bursele sociale şi burse de studii pentru
stimularea elevilor. Astfel, se acordă burse de merit în procent de maxim 1% pentru
elevii cu media anuală peste 9,5 şi pentru elevii care au obţinut locul I la faza
naţională a olimpiadelor şcolare.
Bursele elevilor de la Şcoala Nr. 8 sunt finanţate de la bugetul local.

38
 Elevi

Secretariat

Comisia de
evaluare

Liste elevi bursieri pe categorii

+ Contabilitate

Cuantum bursă pe fiecare categorie

Proiect buget
2005
I.S.J.
Neamţ

Figura 4 - Flux informaţional privind fundamentarea

cheltuielilor cu bursele

39
 2.4. Bugetul de venituri şi cheltuieli al Şcolii Nr. 8
În ceea ce priveşte bugetul instituţiei de învăţământ acesta se realizează în
cadrul departamentului de contabilitate, pe baza fundamentărilor primite de la
celelalte departamente: biblioteca (cheltuieli cu cărţi şi publicaţii), departament
administrativ (materiale de curăţenie, reparaţii curente, etc), secretariat (state de
salarii), etc.
Planul de venituri şi cheltuieli realizat pe baza acestor date trebuie verificat şi
semnat de către director şi trimis apoi spre aprobare Inspectoratului Şcolar pentru
cheltuielile privind acoperirea cheltuielilor legate de desfăşurarea examenelor de
capacitate, precum şi cofinanţarea unor programe de dezvoltare cu finanţare externă,
finanţarea unor programe naţionale de pregătire profesională a personalului didactic şi
de conducere al şcolii, şi Primăriei Piatra Neamţ în legătură cu cheltuielile materiale şi
alte servicii, toate cheltuielile de personal, transferuri (bursele elevilor români) şi
cheltuielile de capital.

40
 ISJ Neamţ
Primăria
Piatra Neamţ

Figura 5 - Flux informaţional privind realizarea şi

aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli

41
Capitolul III

Finanţarea cheltuielilor la
Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 8 Piatra Neamţ

3.1. Surse de finanţare

Actele normative care stau la baza finanţării instituţiilor de învăţământ
preuniversitar sunt: Legea nr. 32/1994privind sponsorizarea, modificată prin OG nr.
36/1998, aprobată prin Legea nr. 204/2001, Legea învăţământului nr. 84/1995 cu
modificările ulterioare, OUG nr. 32/26 februarie 2001 privind finanţarea
învăţământului preuniversitar, OUG 45/2003 privind finanţele publice locale, Legea
500/2002 privind finanţele publice, etc.
Finanţarea cheltuielilor la Şcoala Nr. 8 Piatra Neamţ se realizează în principal
din două surse: surse bugetare (finanţare de la bugetul local şi finanţare de la bugetul
de stat) şi surse extrabugetare (venituri proprii).

3.1.1. Finanţarea din surse bugetare

În ceea ce priveşte finanţarea de la bugetul local, Primăria Piatra Neamţ alocă
sume din bugetul local potrivit cu prevederile din bugetul de venituri şi cheltuieli
propriu în ceea ce priveşte cheltuielile materiale şi alte servicii, toate cheltuielile de
personal, transferuri (bursele elevilor români) şi cheltuielile de capital.
Primăria Piatra Neamţ alimentează deci cu fonduri Şcoala Nr. 8 pentru
următoarele categorii de cheltuieli:
 Cheltuieli materiale curente necesare procesului instructiv-educativ,
pentru întreţinere şi reparaţii şi pentru plata utilităţilor,
 Chaltuieli salariale aferente personalului didactic , didactic auxiliar şi
nedidactic,
 Reparaţii captale şi investiţii,
 Finanţarea unor activităţi de protecţie socială a elevilor care provin din
familii defavorizate din punct de vedere social şi economic,
 Organizarea examenelor naţionale de ocupare a posturilor didactice

42
 Pentru cheltuielile materiale şi alte servicii precum şi pentru cheltuielile de
capital sumele respective provin din veniturile proprii ale bugetului local. În ceea ce
priveşte cheltuielile de personal şi cele reprezentând bursele elevilor români, sumele
provin din sumele defalcate din bugetul local.
Veniturile provenite de la bugetul republican, sub formă de credite bugetare,
sunt destinate acoperirii cheltuielilor legate de desfăşurarea examenelor de capacitate,
precum şi plăţii burselor elevilor din Republica Moldova. Acest tip de finanţare se
bazează pe relaţia de subordonare dintre Scoala Nr. 8 şi Inspectoratul Scolar Judeţean
Neamţ, acesta din urmă alocând credite bugetare în funcţie de nivelul cheltuielilor
prevăzute în bugetul de venituri şi cheltuieli al unităţii de învăţământ.
Ministerul Educaţiei şi cercetării asigură finanţarea din bugetul de stat a
următoarelor tipuri de cheltuieli de la Şcoala Nr. 8 Piatra Neamţ:
 Finanţarea unor programe anuale sau multianuale de investiţii,
modernizare şi dezvoltare a bazei materiale a unităţii de învăţământ şi
de sprijin social (investiţii pentru consolidarea şi reabilitarea şcolii,
rechizite şcolare),
 Cofinanţarea unor programe de dezvoltare cu finanţare externă,
 Finanţarea unor programe naţionale de pregătire profesională a
personalului didactic şi de conducere al şcolii

3.1.1. Finanţarea din surse extrabugetare

Între sursele extrabugetare de finanţare a unei unităţi de învăţământ
preuniversitar cele mai importante sunt veniturile proprii realizate de unitatea
respectivă.
Şcoala Nr. 8 Piatra Neamţ a realizat în anii 2004-2005 venituri proprii doar
din închirierea unor spaţii, donaţiile primite fiind sub formă materială, în scopul
premierii elevilor cu rezultate bune la sfârşitul anului şcolar.
Veniturile din închirieri sunt incluse în bugetul şcolii şi pot fi utilizate conform
reglementărilor în vigoare pentru acoperirea următoarelor tipuri de cheltuieli:
 Cheltuieli materiale curente şi de capital
 Suplimentarea fondurilor aferente finanţării proporţionale pentru
acordarea de salarii diferenţiate personalului angajat
 Suplimentarea fondului pentru bursele elevilor şi alte forme de ajutor
social acordat acestora.

43
 În general, Şcoala Nr. 8 utilizează aceste fonduri proprii pentru acoperirea
unor cheltuieli materiale curente şi de capital.
Fondurile alocate şcolii, indiferent de sursă vor fi acordate pe următoarele
direcţii: fonduri pentru finanţarea proporţională cu numărul de elevi pentru cheltuieli
de personal, cheltuieli cu bursele, cheltuieli cu manualele şcolare şi fonduri pentru
finanţarea complementară aferente cheltuielilor cu reparaţii materiale, consilidări şi
investiţii, cheltuieli pentru organizarea examenelor naţionale de capacitate, cheltuieli
cu bursele elevilor, cheltuieli cu transportul elevilor şi al cadrelor didactice, alte
cheltuieli care nu sunt determinate proporţional cu nimărul de elevi.
Cuantumul fondurilor pentru finanţarea proporţională se stabileşte în funcţie
de numărul elevilor din şcoală şi costul mediu pe un elev. Nivelul costurilor medii se
stabileşte pe baza costurilor istorice medii naţionale corectate cu coeficienţi de
diferenţiere pe judeţe.
Fondurile pentru finanţarea proporţională vor fi alocate ca o sumă globală în
bugetul instituţiei. Repartizarea pe capitole şi articole de cheltuieli a fondurilor
aferente finanţării proporţionale aprobate de ordonatorul principal de credite sau
provine din rectificările bugetare din timpul anului vor fi realizate la propunerea
directorului unităţii, cu aprobarea consiliului de administraţie.
Nivelul fondurilor pentru finanţarea complementară va fi stabilit în funcţie de
amploarea şi urgenţa satisfacerii unor nevoi de reabilitare şi dezvoltare a bazei
materiale, precum şi de capacitatea de finanţare a ordonatorilor de credite ierarhic
superiori.

44
 3.2. Metode şi tehnici prezente în finanţarea cheltuielilor la
Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 8 Piatra Neamţ
În ceea ce priveşte finanţarea bugetară trebuie avute în vedere două tehnici de
finanţare diferite, corespunzătoare celor două surse de finanţare. Astfel, finanţarea de
la bugetul local se face prin alocarea de mijloace băneşti, în vreme ce finanţarea de la
bugetul de stat se face prin deschiderea şi repartizarea de credite bugetare.

3.2.1. Alimentarea cu fonduri

Alimentarea cu fonduri sau alocarea de mijloace băneşti este tehnica de
finanţare specifică finanţării de la bugetul local. Instituţiile implicate în administrarea
bugetelor locale şi deci în alimentarea cu fonduri a unităţilor de învăţământ
preuniversitar sunt consiliile locale.
Cheltuielile din bugelul local se efectuieză în limita prevederilor locale, cu
repartizarea acestora pe trimestre. Cheltuielile pe capitole şi subcapitole sunt angajate
numai dacă există disponibilităţi în contul specific al bugetului local.
În finanţarea de la nivelul unităţilor administrativ teritoriale sunt deschise la
Trezoreria din teritoriu conturi de disponibil pentru bugetul local, ordonatorul
principal de credite bugetare şi ordonatorul secundar de credite bugetare, finanţarea
din bugetul local având drept caracteristică alimentarea cu mijloace băneşti a contului
de disponibil.
Finanţarea începe cu solicitarea, până la sfârşitul lunii, de către Şcoala Nr. 8
către Primăria Piatra Neamţ a repartizării necesarului de fonduri din bugetul local
reprezentând finanţarea proporţională şi complementară pentru luna următoare.
Finanţatorul analizează solicitarea de fonduri prin compararea cu bugetul din
care se face finanţarea. Urmează dispunerea către Trezorerie de alimentare cu fonduri
a contului solicitantului
Finanţarea de cheltuieli din bugetul local este condiţionată de exsistenţa
disponibilităţilor în cont. În lipsa acestor fonduri, cheltuielile se amână la plată, ele
fiind acoperite pe măsura apariţiei de disponibilităţi în cont şi potrivit cu o anumită
ierarhizare a plăţilor stabilită prin lege.
Alocarea de fonduri se realizează în mai multe etape. Prima etapă este
manifestarea iniţiativei ordonatorului principal de credite bugetare de finanţare de la

45
bugetul local. Ordonatorul principal de credite bugetare este reprezentat de
preşedintele Consiliului local sau de Primarul.
Urmează întocmirea de către OPC a solicitării de fonduri şi adresarea acesteia
către finanţator. În solicitarea de fonduri se precizează suma solicitată în concordanţă
cu bugetul local şi bugetul de venituri şi cheltuieli al unităţii de învăţământ (cu
desfăşurare pe articole şi alineate, încadrate în capitole şi subcapitole).
La finanţator sunt analizate documentele bugetare înaintate (inclusiv note
justificative cu privire la structura cheltuielilor de acoperit), urmând apoi finanţarea
propriu-zisă.
Se emite documentul de plată sub forma unui ordin de plată către Trezorerie
La Trezorerie, pe baza documentelor primite se trece suma aprobată din contul
de disponibil al Unităţii solicitante. Pe baza acestei alimentări este înştiinţată unitatea
de operaţiunea efectuată de către trezorerie.
În urma primirii dispoziţiei bugetare, Trezoreria din teritoriu înregistrează
alimentarea cu fonduri a conturilor instituţiilor de învăţământ preuniversitar de stat:
02 „Credite deschise şi repartizate pe seama ordonatorilor de credite finanţaţi din
bugetele locale”, care se desfăşoară în conturi analitice pe titluri, corespunzător
repartizării creditelor bugetare.
Unităţile teritoriale ale trezoreriei primesc repartizarea creditelor bugetare de
către ordonatorul principal de credite, şi eliberează extrase de cont.

46
 Dispoziţie bugetară de
repartizare

Dispoziţie
OPC Solicitări bugetară Trezoreria
(Primarul) de fonduri Finanţator aprobată Piatra
Neamţ

Cont buget
local

Alimentare cont O.P.C.

Informare asupra creditelor Cont OPC

bugetare deschise

Alimentare cont O.T.C.

(Şcoala Nr. 8 )

Cont OTC

Şcoala Nr. 8
Piatra Neamţ Confirmare deschidere
credit bugetar

Figura 6 - Flux informational privind alocarea de mijloace băneşti din bugetul local
pentru Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 8 Piatra Neamţ

47
 3.2.2. Deschiderea şi repartizarea de credite bugetare
Ca parte a finanţării bugetare, finanţarea de la bugetul de stat are în vedere
punerea mijloacelor băneşti la dispoziţia fiecărei instituţii publice, conform cu
prevederile din bugetul de stat. Astfel, finanţarea se realizează prin deschiderea şi
repartizarea de credite bugetare. Această tehnică de finanţare are două etape
caracteristice şi anume: Deschiderea de credite bugetare şi Repartizarea de credite
bugetare.
În ceea ce priveşte deschiderea de credite bugetare, Ministerul Educaţiei şi
Cercetării întocmeşte o cerere de deschidere de credite bugetare pentru fiecare capitol
de cheltuieli aprobat. Cheltuielile se solicită prin necesarul de fonduri pe un trimestru
al anului. Cererea se prezintă Direcţiei Generale a Trezoreriei. După analiza şi
verificarea cererii de deschidere de credite bugetare, aceasta aprobă deschiderea
creditelor bugetare.
Cererea de deschidere a creditelor bugetare trebuie să conţină următoarele
elemente:
 Încadrarea sumelor solicitate în volumul creditelor aprobate şi
neconsumate pe prima perioadă pe care se solicită creditele respective
 Codificarea conturilor corespunzătoare clasificaţiei bugetare şi planului
de conturi pentru activitatea trezoreriei
 Note justificative corecte pentru categoriile de cheltuieli menţionate în
cerere
 Încadrarea valorii totale a dispoziţiilor bugetare pentru repartizarea
creditelor în totalul creditului bugetar, cât şi pe subdiviziunile acestuia.
După deschidere, are loc repartizarea creditelor bugetare, prin transmiterea
mijloacelor băneşti cu titlu de credite bugetare în sens ierarhic de la ordonatorul
principal de credite bugetare la cei subordonaţi, având la bază Dispoziţia bugetară de
repartizare adresată unităţilor Trezoreriei Finanţelor Publice de către Ministerul
Educaţiei şi Cercetării. Trezoreria Finanţelor Publice, la nivel Judeţean remite un
exemplar pentru repartizarea creditelor prin care se comunică repartizarea creditelor
bugetare.
În continuare, Direcţiile de trezorerie judeţene şi municipale eliberează extrase
de cont, informând ordonatorii subordonaţi Ministerului Educaţiei şi Cercetării despre
deschiderea creditelor bugetare.

48
 Cerere deschidere de credit
Ministerul bugetar Direcţia
Educaţiei şi Generală de
Informare de deschidere a creditului
Cercetării bugetar
Trezorerie

Deschidere de credit bugetar

(Alimentare cont O.S.C.)

I.S.J. Trezoreria
Dispoziţie bugetară de
Neamţ rapartizare/OP Judeţului Neamţ
(Contul ISJ Neamţ)

Alimentare cont O.T.C.

(Şcoala Nr. 8 )

49
 Trezoreria Piatra
Şcoala Nr. 8 Ordin de Plată
Neamţ
Piatra Neamţ
(Contul Şcolii Nr. 8
Piatra Neamţ)

Figura 7 - Flux informational privind deschiderea şi repartizarea de credite bugetare

la Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 8 Piatra Neamţ

3.3. Utilizarea creditelor bugetare şi a mijloacelor băneşti alocate.

Plăţi pentru cheltuieli
După aprobarea creditelor bugetare, utilizarea mijloacelor băneşti puse la
dispoziţia unităţii şcolare este supusă unor reglementări foarte stricte:
 Orice cheltuielă trebuie să se efectueze doar cu reflectarea ei în
bugetele de venituri şi cheltuieli ale ordonatorilor de credite bugetare
 Folosirea mijloacelor băneşti presupune prezenţe şi manifestarea unui
control preventiv ce are în vedere trei aspecte: necesitatea cheltuielilor,
oportunitatea cheltuielilor, legalitatea cheltuielilor.
Pentru efectuarea unei cheltuieli trebuie parcurse următoarele etape:
 Propunerea de cheltuieli
 Angajarea cheltuielilor
 Aprobarea efectuării cheltuielilor
Propunerea de cheltuieli este făcută de către o persoană din interiorul
instituţiei, autorizată în a solicita fonduri pentru plata salariilor, burselor, meteriilor
prime şi materialelor.
Răspunderea în angajarea cheltuielilor o au ordonatorii de credite bugetare, în
cazul de faţă, de către directorul Şcolii Nr. 8 Piatra Neamţ, în calitatea sa de ordonator
terţiar de credite bugetare. La baza angajării cheltuielilor stau documente legale (state

50
de plată, contracte, comenzi), vizate pentru control preventiv, întocmite distinct pentru
cheltuieli care se suportă din bugetul local şi din bugetul de stat.
Efectuarea plăţilor se face prin Trezoreria Finanţelor Publice din creditele
deschise şi repartizate.
Cheltuielile cu salariile au la bază ca document fundamental statele de salarii
care se întocmesc de către secretarul şef, urmând apoi a fi verificate şi completate de
către contabilul şef, cu reţinerile şi contribuţiile plătite de către angajaţi.
Pentru angajarea şi efectuarea cheltuielilor de personal se folosesc în general
următoarele documente:
 Cecul, pentru ridicarea din cont a sumelor de plată pentru drepturi
salariale
 Ordinul de plată, pentru virarea din cont a unor sume datorate
(contribuţii, impozite)
 Dispoziţie de plată/ordin de plată
 Situaţia recapitulativă a salariilor la sfârşitul lunii.
În cazul Şcolii Nr. 8 salariile personalului se plătesc pe card. Unitatea de
învăţământ nu are o convenţie semnată cu o singură bancă salariile fiind plătite, în
funcţie de preferinţele personalului prin Banc Post, BCR, BRD, etc. Pe bază de ordin
de plată, banii sunt viraţi din contul Şcolii la Trezorerie în conturile acesteia la bănci.
Acestea din urmă, pe baza statelor de salarii primite de la şcoală virează sumele
aferente din contul şcolii în conturile personalului.

State funcţii Secretar şef

State salarii

Aprobarea
documentelor Director
Contabil şef
Şcoala Nr. 8

51
 Documente
Solicitare fonduri

Primăria Piatra
Neamţ
(departament
financiar-contabil)

Ordin Plată

Trezoreria
Piatra Neamţ

Ordin Plată
Virament Personal
Bănci (cont la bancă)

Figura 8 – Flux informaţional privind angajarea şi efectuarea

cheltuielilor de personal
În cazul cheltuielilor pentru deplasări, detaşări, transferuri propunerea de
cheltuieli este făcută de către persoana care urmează să desfăşoare o anumită
activitate ce necesită deplasarea şi se face în scris sau verbal.cererea este analizată în
cadrul departamentului de contabilitate, urmărindu-se dacă acea acţiune este
justificată prin înscrierea în bugetul de venituri şi cheltuieli, dacă este necesară şi dacă
are suport legal. Sumele necesare acestor plăţi se ridică din cont, pe baza cecului în
virament, iar pe verso se specifică suma plătită pentru deplasări, detaţări, transferuri.
Pentru cheltuielile materiale, punctul de pornire al plăţilor îl reprezintă
necesarul de materiale, obiecte de inventar, etc. Solicit[rile sunt avizate de directorul
şcolii, în calitate de ordonator terţier de credite bugetare.

Secretar Administrator Contabil Bibliotecar

Cereri de materiale necesare

Director

Cereri aprobate 52
Trezoreria
Administrator
Contabil-Şef
Factură Furnizori Piatra Neamţ
Marfă O.P.
 Figura 9 – Flux informaţional privind angajarea şi efectuarea
cheltuielilor materiale şi pentru servicii
După primirea cererilor de materiale, contabilul-şef verifică încadrarea în
bugetul de venituri şi cheltuieli. Pentru efectuarea acestui tip de cheltuieli se pot folosi
ca documente: ordinul de plată, cecul (pentru ridicarea de numerar), dispoziţiile de
încadrare.
Cheltuielile de capital vizează investiţii ce apar şi sunt prezentate pe baza unei
liste de lucrări, mobilier şia lte investiţii publice aprobate de MFP. Finanţarea acestor
cheltuieli se realizează la cererea ordonatorului principal de credite bugetare în
vederea deschiderii de credite bugetare.
Finanţarea cheltuielilor cu bursele se efectuiază pe baza statului de plată
pentru burse, care se întocmeşte de către secretarul şef. Pe baza cecului sau ordinului
de plată, Trezoreria eliberează suma, în limita creditelor repartizate de către
Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ.
La Şcoala Nr. 8 Directorul acestei unităţi semnează documentele referitoare la
necesarul de fonduri pentru plata cheltuielilor pe care le trimite apoi Primăriei Piatra
Neamţ şi I.S.J. Neamţ, care acordă viza de control financiar preventiv. Acestea, după
verificarea documentelor din punct de vedere al încadrării în limitele prevăzute în
buget, şi destinaţiei, procedează la aprobarea şi efectuarea plăţilor propuse. Se
întocmeşte ordinul de plată care se trimite la Trezorerie.

53
 Directorul Şcolii Nr.8 Piatra Neamţ efectuiază plăţi de casă în ceea ce priveşte
bursele elevilor prin contul „Cheltuielile bugetului local pentru învăţământ – cheltuieli
de capital”, deschis la Trezoreria Finanţelor Publice a municipiului Piatra Neamţ.

54
 Elevi

Dosare bursă

Documente
State plată
Secretariat Contabil-Şef Director
Documente
aprobate

Cereri
aprobate CEC pentru ridicare
State plată de numerar
burse

I.S.J. Neamţ
Trezoreria
Cereri (comisia de Numerar
aprobare a Casier Piatra Neamţ
burse
burselor)

Plăţi burse

Elevi

55
Figura 10 – Flux informaţional privind angajarea şi efectuarea
cheltuielilor cu bursele

56
Capitolul IV

Organizarea şi conducerea evidenţei

privind gestiunea financiară la
Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 8 Piatra Neamţ

Evidenţa economică în care se înregistrează, folosind tehnici proprii,

fenomenele economice, în cronologia lor, îmbracă trei forme:
 evidenţa tehnico-operativă;
 evidenţa contabilă;
 evidenţa statistică.

4.1. Evidenţa tehnico-operativă

Evidenţa tehnico-operativă are ca obiect înregistrarea şi reflectarea
fenomenelor economice primare, care se desfăşoară în cadrul instituţiilor publice, cum
sunt:
 intrarea şi ieşirea de valori materiale şi băneşti;
 darea în consum sau în folosinţă;
 existenţa lor etc.
Această evidenţă nu are ca obiect numai evidenţa primară a valorilor materiale
şi băneşti, ci cuprinde o sferă mult mai mare de fenomene economice:
 evidenţa relaţiilor contractuale;
 situaţia lor cantitativă şi valorică;
 evidenţa forţei de muncă;
Evidenţa tehnico-operativă are o caracteristică importantă, şi anume aceea că
înregistrările se fac în etalonul natural (cantitate, lungime, volum).
Evidenţa analitică se ţine pe două domenii:
 din punct de vedere al „plăţilor de casă”, prin încadrarea fiecărei plăţi
făcute prin trezoreria teritorială a finanţelor publice;
 din punct de vedere al cheltuielilor efective, pe fiecare subdiviziune a
clasificaţiei economice, se analizează comparativ cu ce s-a plătit, ce s-a
cheltuit din stoc, plus intrările de valori materiale, ce a rămas din plăţi

57
 în stocurile de materiale, ceea ce elimină orice eroare sau omisiune
contabilă.
Orice operaţiune economică sau financiară trebuie consemnată în momentul
efectuării ei, într-un document justificativ.
Documentele justificative cuprind următoarele elemente principale:
 denumirea documentului;
 denumirea şi sediul unităţii care întocmeşte documentul;
 numărul documentului şi data întocmirii lui;
 conţinutul operaţiunii;
 datele cantitative şi valorice;
 semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operaţiunilor
economice sau financiare;
 alte date determinate de caracterul operaţiunii.
Înainte de înregistrare în contabilitate, documentele se verifică în mod
obligatorii. Folosirea imprimatelor tipizate sau a formatelor prevăzute prin
instrucţiunile în vigoare este obligatorie.
Dosarele cu documentele justificative, precum şi dările de seamă contabile se
păstrează conform dispoziţiilor legale la arhiva unităţii. Termenul de păstrare pentru
fiecare document se stabileşte printr-un indicator de termen întocmit de unitatea
respectivă, potrivit instrucţiunilor date de Direcţia Generală a Arhivelor Statului.
Notele de contabilitate la care sunt ataşate documentelor justificative se
păstrată în dosarele pe luni sau trimestre. Originalul statului pentru plata salariilor,
după efectuarea plăţilor, se îndosariază separat celelalte acte justificative de casă se
păstrată permanent în arhiva unităţii.
La expirarea termenului de păstrare, dosarele se predau fie la Arhivele statului
(dacă actele sunt cu termen permanent nu permite arhivarea lor), fie ca maculatură
(cele cu termen nepermanent).
Ca documente specifice evidenţei tehnico-operative la Şcoala Nr.8 Piatra
Neamţ putem aminti:
 Condica de prezenţă
 Bonul de consum al materialelor
 Aparate tehnice de înregistrare (apometre, contoare, etc.)

58
 4.2. Evidenţa contabilă
Contabilitatea din cadrul instituţiei publice reprezintă procesul de inregistrare
a operaţiilor privind obţinerea resurselor financiare a instituţiei şi a operaţiilor de
utilizare a resurselor financiare în vederea realizării scopului pentru care a fost
înfiinţată instituţia.
În prezent însă importanţa contabilităţii la institutia publică creşte, datorită
importanţei datelor pe care le furnizează, informaţii utile în procesul de elaborare a
politicilor institutiei, in procesul luării deciziilor de către echipa managerială şi la
îmbunătăţirea eficacităţii şi eficienţei programelor şi serviciilor realizate de instituţia
publică.
Potrivit art.1 din Legea contabilitatii nr. 82/1991, institutiile publice cu
personalitate juridica au obligatia sa organizeze şi să conducă contabilitatea proprie,
care trebuie să asigure:
 Înregistrarea cronologică şi sistematică, prelucrarea, publicarea şi
pastrarea informatiilor cu privire la situatia patrimoniala şi rezultatele
obţinute pentru necesităţi proprii cât şi în relaţiile cu Ministerul
Finanţelor şi trezoreriile statului, băncile şi instituţiile de credit,
debitorii si creditorii, asociatii, contribuabilii etc.;
 controlul operaţiunilor patrimoniale şi al procedeelor de prelucrare
utilizate, precum si exactitatea datelor contabile furnizate;
 furnizarea informaţiilor necesare patrimoniului naţional, executiei
bugetului public naţional, precum şi întocmirii balantelor financiare şi
bilantului pe ansamblul economiei nationale.
Pentru a-şi îndeplini rolul, contabilităţii instituţiilor publice ii revin
urmatoarele obiective:
 reflectarea corectă a derularii procesului de execuţie a bugetului în
toate compartimentele sale;
 furnizarea la timp de informaţii reale necesare organelor de decizie;
 de a contribui prin modul său de organizare şi funcţionare, la
executatrea corectă şi deplină a bugetului, prin preîntampinarea
deturnărilor de fonduri şi prin încadrarea în alocaţiile bugetare stabilite,
fără a fi nevoie de suplimentări de fonduri.

59
 Institutiile publice si serviciile publice, indiferent de modul de finantare a
cheltuielilor au obligatia potrivit legii sa conduca contabilitatea in partida dubla, sa
intocmeasac bilant contabil si cont de executie bugetara.
Inregistrarile in contabilitate se fac cronologic si sistematic potrivit planului de
conturi si normele de utilizare a acestuia.
Raspunderea pentru organizarea si conducerea contabilitatii la institutii
publice revine ordonatorului de credite.
Institutiile publice utilizeaza un plan de conturi specific si o evidenta contabila
adaptata la particularitatile impuse de natura obiectului de activittae.
Ministerele, departamentele si celelalte organe centrale ale administratiei
publice, ai caror conducatori au calitatea de ordonatori principali de credite, precum si
institutiile publice cu personalitate juridica din subordinea acestora organizeaza si
conduc contabilitatea veniturilor incasate si a cheltuielilor efectuate, potrivit bugetului
aprobat, a mijloacelor extrabugetare si a fondurilor cu destinatie speciala, o data cu
evidenta intregului patrimoniu aflat in dotare. De asemenea, institutiile de stat de
subordonare locala care au personalitate juridica si a caror conducatori au calitatea de
ordonatori de credite organizeaza si conduc contabilitatea veniturilor si cheltuielilor,
potrivit bugetului aprobat, precum si contabilitatea patrimoniului aflat in administrare.
Obiectul contabilitatii institutiilor publice finantate din bugetul de stat,
bugetele locale si din mijloacele extrabugetare il constituie patrimoniul public si cel
privat aflat in administrarea acestora, veniturile si cheltuielile bugetare si
extrabugetare il constituie patrimoniul public si cel privat aflat in administrarea
acestora, veniturile si cheltuielile bugetare si extrabugetare, drepturile si obligatiile
rezultate din activitatea desfasurata, cu respectarea prevederilor legale.
Obiectul contabilitatii bugetare cuprinde inregistrarea operatiilor patrimoniale
care se produc in cadrul institutiilor publice in procesul executiei bugetare.
Pentru institutiile publice documentul oficial de prezentare a situatiei patrimoniului
aflat in administrarea statului, a unitatilor administrativ-teritoriale si a executiei
bugetului de venituri si cheltuieli este situatia financiara trimestriala si anuala.
Bilantul anual al institutiilor publice, in structura stabilita de Ministerul
Finantelor Publice, se prezinta Guvernului o data cu contul general anual de executie
a bugetului de stat.

60
 Orice operatiune economico-financiara efectuata se consemneaza in momentul
efectuarii ei intr-un document care sta la baza inregistrarilor in contabilitate,
dobandind astfel calitatea de document justificativ.
Documentele justificative care stau la baza inregistrarilor in contabilitate
angajeaza raspunderea persoanelor care le-au intocmit, vizat si aprobat, precum si a
celor care le-au inregistrat in contabilitate, dupa caz.
Contabilitatea bugetara are sarcina sa asigure informarea cu privire la executia
bugetului de venituri si cheltuieli la nivelul fiecarei institutii publice, a fiecarei unitati
administrativ-teritoriale, deci la nivel microeconomic cat si pe nivelele organizatorice
ierarhic superioare ale sistemului bugetar si pe intregul buget general consolidat al
Romaniei.
Satisfacerea cerintelor de informare, atat la nivel microeconomic cat si la nivel
macroeconomic, impune doua forme organizatorice ale contabilitatii bugetare:
1. contabilitatea bugetara curenta
2. contabilitatea bugetara centralizatoare
Contabilitatea bugetara curenta sau proprie este organizata si condusa de
fiecare institutie publica in scopul inregistrarii l azi a tuturor operatiunilor
patrimoniale. Potrivit Legii contabilitatii, s-a stabilit obligativitatea conducerii
contabilitatii de catre toate institutiile publice care au calitatea de ordonatori de
credite. Raspunderea pentru organizarea si tinerea contabilitatii revine
administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane, care are obligatia
gestionarii patrimoniului.
Ordonatorii de credite pot organiza si conduce contabilitatea in cadrul
institutiei, ca un compartiment distinct (directie, servicii, birou sau colective) in
functie de marimea institutiei publice potrivit organigramei, conduse de catre
directorul financiar-contabil, contabilul sef sau alta persoana imputernicita sa
indeplineasca aceasta functie, fiind obligatoriu sa posede studii economice superioare.
Acesti conducatori impreuna cu personalul din compartimentul financiar-
contabil din subordineraspund de tinerea contabilitatii potrivit legii. Contabilitatea
institutiilor publice mai poate fi organizata si tinuta de persoane juridice autorizate sau
expert contabil pe baza de contract de prestari servicii si care raspund de conducerea
contabilitatii potrivit legii.
Sistemul de evidenta a institutiilor publice imbraca forma contabilitatii si
forma evidentei tehnico-operative. In cadrul institutiilor publice se foloseste

61
contabilitatea in partida dubla, iar pentru conturile (de ordine si evidenta) in afara
bilantului, cea in partida simpla.
In cadrul contabilitaii in partida dubla, miscarea si transformarea elementelor
patrimoniale de activ si de pasiv in institutiile publice se urmaresc prin dubla
inregistrare, care consta in inregistrarea simultana a cresterilor si micsorarilor ce se
produc in structura activelor si pasivelor. Prin inregistrarea in partida dubla a tuturor
operatiunilor economice care privesc miscarea si transformarea elementelor
patrimoniale se stabileste permanent un echilibru (o egalitate) intre cele doua parti a
patrimoniului institutiilor publice, elemente de activ si elemente de pasiv realizandu-
se in permanenta A=P, principiu dde baza a contabilitatii in partida dubla. Periodic,
acest dublu aspect al patrimoniului este prezentat in mod generalizat prin bilantul
contabil.
Contabilitatea in partida simpla reflecta elementele patrimoniale potrivit
principiului simplei inregistrari, adica se inregistreaza numai natura acestora, fara a se
reflecta in acelasi timp (prin aceeasi inregistrare) aspectul sursei de provenienta,
dobandire sau formare. Contabilitatea in partida simpla presupune inregistrarea
operatiilor economice ce privesc mobilizarea veniturilor bugetare si utilizarea cu
maximum de eficienta a mijloacelor banesti si financiare in limita destinatiilor
aprobate, dupa principiul simplei inregistrari. Veniturile se inregistreaza nominal, pe
platitori, in registre sep[arate deschise pe partizi, iar sursele acestor venituri,
centralizat, in alte registre. In mod asemenetor se inregistreaza si cheltuielile privind
materialele, obiectele de inventar, mijloacele fixe, salariile si alte operatiuni
economice specifice acestor institutii publice.
Evidenta economica se particularizeaza prin urmatoarele trasaturi:
 contabilitatea analitica se organizeaza atat in cazul partidei simple cat
si in cazul partidei dublepe subdiviziunile clasificatiei bugetare;
 contabilitatea analitica se tine separat pentru activitatile si actiunile
finantate din mijloacele bugetare si pentru activitatile finantate din
mijloace extrabugetare pe baza autofinantarii;
 institutiile publice au obligativitatea intocmirii lunare a unor dari de
seama contabile, cu privire la utilizarea creditelor bugetare primite si
cu privire la veniturile incasate;
 conturile privind veniturile si cheltuielile se inchid numai la sfarsitul
anului cu ocazia incheierii exercitiului bugetar;

62
  toate operatiile ce vizeaza efectuarea cheltuielilor sunt supuse in mod
obligatoriu controlului financiar-contabil din fiecare institutie cat si de
organele curtii de conturi si ale trezoreriei finantelor publice.
Inregistrarile in contabilitatea institutiilor bugetare se fac cronologic si
sistematic, in functie de natura lor, pe baza unor documente comune tuturor agentilor
economici, cum sunt: facturi, bonuri de consum, state de salarii, note de intrare-
receptie, extrase de cont, ordine de deplasare etc., cat si pe baza unor documente
specifice, ca de exemplu: „cererea pentru deschiderea de credite”, „dispozitie bugetara
privind repartizarea si retragerea creditelor”, „lista zilnica de alimente” si altele.
In institutiile publice se practica forma de inregistrare „Maestru sah” cu unele
simplificari ce cuprind: notele de contabilitate, jurnalul de inregistrare, fisele
conturilor sintetice si analitice. Inregistrarea operatiunilor in evidenta sintetica se face
pe baza documentelor anexate la notele contabile.
La sfarsitul fiecarei luni, are loc verificarea inregistrarilor in contabilitatea
sintetica si analitica cu ajutorul balantelor de verificare, iar trimestrial si anual se
intocmesc dari de seama contabile privind executia bugetului de venituri si cheltuieli.
Darea de seama contabila se depune de catre institutiile publice la organele ierarhice
superioare, iar consiliile locale si judetene depun darea de seama la directiile generale
ale finantelor publice si controlului financiar de stat, care le centralizeaza si le depune
la Ministerul Finantelor.
Contabilitatea bugetara centralizatoare sau periodica se realizeaza pe calea
centralizarii darilor de seama periodice si anuale. Ea functioneaza la ordonatorii de
credite superiori si la organele finaciare, in perioadele de prezentare a darilor de
seama si cuprinde date deja centralizate furnizate de contabilitatea bugetara curenta.
Avand prin obiectul sau o sfera larga de cuprindere, contabilitatea bugetara
apare ca o evidenta de sinteza in ansamblul sau, prin indicatori sintetici pe care ii
determina, oglindeste rezultatele intregii activitati din economia nationala.
Documentele de sinteza si raportare contabila reprezinta un sistem de indicatori
economico-financiari care caracterizeaza situatia patrimoniului si rezultatele obtinute.
La nivelul institutiilor publice documentul contabil de sinteza prin care se
prezinta ordonatorilor de credite executia bugetului aprobat, situatia patrimoniului
aflat in administratia institutiilor la un moment dat, precum si alte informatii privind
activitatea institutiei publice este darea de seama contabila.
Darea de seama contabila cuprinde:

63
  bilantul contabil
 contul de executie
 anexe la bilant
 raportul de analiza pe baza de bilant a situatiei economico-financiare la
data raportarii.
Darea de seama contabila se intocmeste trimestrial, la inchiderea exercitiului
financiar, precum si in alte situatii prevazute de lege: incetarea activitatii institutiei
publice, trecerea unei institutii publice din subordinea unui ordonator de credite in
subordinea altui ordonator de credite.
Darea de seama contabila se intocmeste pe formularele aprobate de Ministerul
Finantelor Publice (unice pentru toate institutiile publice).
Darea de seama contabila se prezinta ordonatorului de credite ierarhic superior
de catre seful compartimentulului financiar-contabil care furnizeaza toate informatiile
necesare. La nivelul ordonatorilor principali de credite se intocmeste o dare de seama
centralizata, prin insumarea darilor de seama contabile primite de la ordonatorii din
subordine, cu datele din darea de seama proprie. Darea de seama contabila a
ordonatorilor principali de credite se depune la termenele stabilite de lege la
Ministerul finantelor Publice.
Pentru ca darea de seama contabila sa reflecte o imagine fidela amodului in
care au fost finantate unitatile si activitatile la care aceasta se refera, se impun, in
prealabil, cateva operatiuni obligatorii si anume:
 verificarea respectarii tuturor normelor si regulilor contabile de inregistrare a
documentelor primare in conturile contabile
 realitatea si exactitatea soldurilor contabile din balanta de verificare contabila,
corespondenta acestora cu balantele analitice si cu rezultatul inventarierii
patrimoniale a tuturor conturilor de activ si pasiv
 daca inventarierea patrimoniului s-a facut faptic in conformitate cu normele
legale, daca au fost valorificate rezultatele inventarierii prin inregistrarea
plusurilor si minusurilor de inventar, daca au fost efectuate casarile si
declasarile de bunuri si daca evaluarea de inventar s-a facut cu respectarea
prevederilor legale.
Darile de seama contabile bugetare au un caracter unitar in ce priveste
structura si continutul lor intrucat sunt supuse unor reglementari speciale si conditii

64
unitare de intocmire. Principiile care stau la baza intocmirii darilor de seama contabile
bugetare sunt urmatoarele:
 darile de seama bugetare trebuie sa oglindeasca realitatea faptelor si puritatea
cifrelor care le cuprind, deci trebuie sa respecte realitatea si certitudinea
operatiunilor inscrise in ele;
 darile de seama trebuie sa fie complete si corect intocmite cu toate datele si
coelatiile cerute intre conturi si formulare, respectandu-se instructiunile date
de Ministerul Finantelor pentru incheierea fiecarui exercitiu bugetar;
 darile de seama contabile trebuie sa se mai caracterizeze si prin simplitate si
claritate. Conditia de simplitate este indeplinita atunci cand darea de seama
este compusa dintr-un numarredus de formulare, care sa contina numai
indicatorii strict necesari, dar cu suficienta putere de informare. Simplitatea si
reducerea volumului darii de seama contabile trebuie sa constituie o
preocupare permanenta a tuturor lucratorilor contabili;
 darile de seama trebuie sa fie intocmite si inaintate la timp, adica la termenele
stabilite prin instructiunile Ministerului Finantelor, pentru ca aceasta sa poata
constitui instrumente eficiente in conducerea si controlul operativ al activitatii
financiare a institutiei publice;
 darile de seama contabile intocmite de institutiile publice bugetare constituie
pentru ordonatorul de credite superior o baza utila si sigura pentru analiza
sistematica a utilizarii mijloacelor bugetare, in limita creditelor bugetare
aprobate, fiind o sursa de date pentru intocmirea bugetului de venituri si
cheltuieli pe perioada viitoare.
Documentul oficial de gestiune a patrimoniului persoanelor prevazute la art. 1
din Legea nr. 82/1991 a contabilitatii, in cadrul carora intra si institutiile publice, il
constituie bilantul contabil, care trebuie sa dea o imagine fidela, clara si completa a
modului de administrare a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatelor
obtinute la data intocmirii acesteia.
Bilantul contabil reflecta in activ modalitatea de utilizare a surselor puse la
dispozitia institutiei, iar in pasiv sursele de finantare si sursele si sursele specifice
bunurile existente in patrimoniu si care se pastreaza pe o perioada mai mare de un an.
Astfel in bilantul institutiilor publice se urmaresc cu precadere corelatiile dintre:
 mijloacele fixe evidentiate in activ si fondul mijloacelor fixe din pasiv;

65
  obiectele de inventar evidentiate in activ si fondul obiectelor de inventar
evidentiate in pasiv.
Corelatia de baza care se urmareste este: A=P.
Urmarirea executiei bugetului de stat trebuie facuta folosind indicatorii
evidentei contabile bugetare in cadrul fiecarui organ care participa la aceasta executie,
pe verigile sistemului bugetar si pe scara intregului buget de stat. Pentru satisfacerea
acestei cerinte in cadrul economiei nationale functioneaza doua forme de evidenta
contabila bugetara si anume:
 o evidenta contabila bugetara curenta;
 o evidenta contabila bugetara centralizarta.
Evidenta contabila bugetara curenta procura date operative privind modul cum
se indeplinesc indicatorii de realizare a veniturilor si de efectuare a cheltuielilor in
fiecare institutie in parte.
Pe baza datelor evidentei contabile bugetare curente, periodic-trimestrial si
anual se intocmeste evidenta conatbila bugetara centralizata, pe verigi (ordonatori de
credite, organe financiare), cumulat de la inceputul anului, raportarea facandu-se prin
darile de seama contabile bugetare centralizate, pana la Ministerul Finantelor, pentru
reflectarea rezultatelor executiei bugetare, pe intregul buget de stat.
Contul de executie bugetara se intocmeste pe surse de finantare avand la baza
structura clasificatiei economice. In contul de executie se inscriu pentru fiecare titlu,
articol si alineat platile nete si cheltuielile efective pe modalitati de finantare. Dupa
elaborarea contului de executie bugetara se compara cu finantarea aprobata si
deschisa. Atat platile nete cat si cheltuielile efective nu pot depasi finantarea deschisa
decat in situatia in care exista surse din anii precedenti sau credite bugetare reportate
in anul pentru care se elaboreaza contul.
Conturile anuale de executie a bugetului cuprind:
 la venituri: venituri realizate;
 la cheltuieli: credite aprobate initial, credite definitive, plati efectuate.

66
4.3. Evidenţa statistică

67
 BIBLIOGRAFIE :

 Gabriel Ştefura – Procesul bugetar în România, Ediţia

a II-a, Ed. Junimea, Iaşi, 2004
 LEGE nr.84 din 24 iulie 1995 Legea învăţământului
 LEGE nr. 128/1997 privind Statutul personalului
didactic
 Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.138/2004
pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul
fiscal
 Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor
de învăţământ preuniversitar aprobat prin OMEC nr. 4747/16.10.2001
 Regulamentul de organizare internă a Şcolii cu clasele
I-VIII Nr. 8 Piatra Neamţ


68