1.

Organizarea şi funcţionarea Liceului Mihai Eminescu

Iaşi

În România, învăţământul este o prioritate naţională urmărind realizarea idealului

educaţional întemeiat pe tradiţiile umaniste, pe valorile democraţiei şi pe aspiraţiile
societăţii româneşti şi contribuie la păstrarea identităţii naţionale. Idealul educaţional al
şcolii româneşti constă în dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a individualităţii
umane, în formarea personalităţii autonome şi creative.

1.1. Scurt istoric

Clădirea veche a Liceului Mihai Eminescu, aşa cum rezultă din documentele de
arhivă, a aparţinut familiei Mavrocordat, care în anul 1869 a fost vândută unor personalităţi
ale vieţii culturale ieşene.
Timp de aproape 40 de ani, începând cu 1866 până în 1907, în clădirea veche a
liceului a funcţionat o şcoală particulară de învăţământ liceal, sub numele de Institutele
Unite.
Printre fondatorii şi mai târziu profesorii Institutelor Unite se numără: Titu
Maiorescu (profesor de literatură şi filozofie), Petru Poni (profesor de chimie şi fizică),
A.D. Xenopol (profesor de istorie, fost elev al acestei şcoli), Al. Philippide (profesor de
limba şi literatura română) şi nu în ultimul rând Mihai Eminescu (profesor de limba
germană în anul şcolar 1874 - 1875).
Începând cu anul 1909, clădirea cu toate anexele sale este închiriată de către
Externatul de Fete Oltea Doamna, care rămăsese fără local în urma incendiului devastator
din acelaşi an.
În 1919 clădirea devine proprietatea şcolii prin străduinţa directoarei Tereza
Statilescu şi a comitetului de părinţi al cărui cenzor era Mihail Sadoveanu. În 1960 liceul şi-
a luat numele marelui poet naţional Mihai Eminescu.

1
 Din anul 1991 secţia cu program de educaţie fizică este transferată Liceului cu
Program Sportiv (LPS), Liceul Mihai Eminescu redevenind teoretic cu clase de profil
umanist şi ştiinţific.
În cei 138 de ani, pentru a forma oameni cu o temeinică pregătire, profesorii
Liceului Mihai Eminescu au organizat acţiuni variate şi multiple: cercurile elevilor pe
specialităţi, concursuri pe specialităţi, sesiuni de comunicări ştiinţifice, serbări şcolare,
comemorări ale marilor evenimente istorice, toate urmărind de fapt acelaşi scop: lărgirea
orizontului de cultură generală precum şi stimularea interesului elevilor pentru diferite
ramuri ale ştiinţei, artei şi literaturii.

1.2. Obiect de activitate

Învăţământul are ca obiectiv fundamental educarea, instruirea şi formarea

profesională a fiecărui membru al societăţii.
Ţinând cont de specificul instituţiei ca unitate de învăţământ preuniversitar de stat,
obiectul de activitate al acesteia îl reprezintă prestarea de servicii educaţionale către
beneficiarii reprezentaţi de elevii din învăţământul gimnazial şi liceal.
Obiectul de activitate al Liceului Mihai Eminescu presupune:
o oferirea unei culturi generale orientate spre domenii de activitate precise;
o formarea elevului şi asigurarea accesului la o gamă largă de informaţii;
o asigurarea calităţii şi finalităţii procesului educativ;
o respectarea caracteristicilor de vârstă, a intereselor şi motivaţiilor elevilor;
o urmărirea caracterului aplicativ al cunoaşterii şi al activităţilor de învăţare.
În vederea satisfacerii nevoii publice, corespunzător obiectului său de activitate,
fiecare instituţie publică necesită o bază materială adecvată specificului activităţii
desfăşurate.
Liceul Mihai Eminescu dispune de o bază materială formată din:
 clădire principală dată în folosinţă în anul 1970, care conţine:
- 48 săli de clasă şi cabinete şcolare;
- 4 laboratoare;

2
 - cancelarie;
- cabinet director;
- secretariat;
- contabilitate;
- o reţea de calculatoare.
 spaţiu pentru internat s-a mărit în 1977, când s-a obţinut clădirea din strada Octav
Botez nr. 2A;
 clădirea cantinei conţine cantina propriu-zisă împreună cu spaţiile de depozitare şi
spălătoria;
 sală de gimnastică;
 două terenuri sportive;
 centrală proprie pentru încălzirea liceului;
 o bibliotecă cu un număr de 29176 volume.

1.3. Organizarea internă a Liceului Mihai Eminescu

Activităţile din cadrul Liceului Mihai Eminescu se desfăşoară în conformitate cu

structura organizatorică a liceului cuprinsă în organigrama anexa nr. 1 care este aprobată
prin ordin al Ministerului Învăţământului.
Activitatea poate fi structurată pe două mari componente:
 activitatea de bază ce reprezintă activitatea educaţională, în concordanţă cu
obiectul de activitate al instituţiei;
 activitatea auxiliară, complementară celei dintâi, menită să asigure buna
desfăşurare a procesului educaţional din punct de vedere al condiţiilor concrete, al
cadrului în care acesta se desfăşoară.
Activitatea auxiliară presupune gestionarea fondurilor necesare, asigurarea bazei
materiale, îndeplinirea obligaţiilor legale cu privire la ţinerea evidenţei şi raportare,
asigurarea condiţiilor de igienă şi securitate în desfăşurarea procesului educaţional.
Funcţionarea liceului este asigurată de următoarele organe de conducere: director,
director adjunct, Consiliul de Administraţie, Consiliul Profesoral.

3
 Directorul unităţii este subordonat Inspectoratului Şcolar Judeţean Iaşi reprezentat
de inspectorul şcolar general. Directorul este conducătorul unităţii de învăţământ numit prin
Ordinul Ministerului sau prin decizia inspectoratului general şcolar. Fişa postului şi fişa de
evaluare ale directorului sunt elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
În activitatea de conducere, directorul se bazează pe Consiliul Profesoral care are
rol de decizie în domeniul instructiv educativ şi pe Consiliul de Administraţie care are rol
de decizie în domeniul administrativ (art. 145 din Legea Învăţământului nr.84/1995).
Directorul are drept de îndrumare şi control asupra activităţii întregului personal
salariat al unităţii de învăţământ, este directorul compartimentului financiar-contabil şi în
acelaşi timp este preşedintele Consiliului de Administraţie şi a Consiliului Profesoral.
Potrivit prevederilor Legii nr. 72/1996 privind Finanţele Publice, directorul de
şcoală, în calitate de conducător al unei instituţii publice, are competenţele şi îşi asumă
răspunderile ce revin ordonatorului terţiar de credite.
Ca ordonator terţiar de credite, directorul şcolii este primul responsabil care asigură
demersurile legale, iniţiativele şi acţiunile pentru constituirea şi folosirea resurselor
financiare, pentru administrarea, dezvoltarea şi protejarea patrimoniului unităţii pe care o
conduce.
Alături de răspunderile privind organizarea şi conducerea procesului educativ din
şcoală, directorului îi revin multiple responsabilităţi privind angajarea, organizarea şi
folosirea resurselor umane, salarizarea personalului, protejarea patrimoniului, organizarea
evidenţei contabile, întocmirea bugetelor de venituri şi cheltuieli şi realizarea execuţiei
bugetare.
Directorul adjunct îndeplineşte atribuţiile delegate de către director pe perioade
determinate, precum şi pe cele stabilite prin regulamentul de ordine interioară al liceului, cu
excepţia dreptului de a semna documentele contabile şi actele de studii.
Directorul adjunct este subordonat directorului, care îi elaborează fişa postului, îi
evaluează activitatea şi îi acordă calificativul anual. Acesta răspunde în faţa directorului, a
Consiliului Profesoral, a Consiliului de Administraţie şi a organelor de control pentru
activitatea proprie, conform fişei postului.
Consiliul Profesoral cuprinde 85 de persoane şi este alcătuit din totalitatea
personalului didactic de predare şi de instruire practică (titular şi suplinitor) şi are rol de

4
decizie în domeniul instructiv educativ. Personalul didactic auxiliar al liceului poate
participa la şedinţele Consiliului Profesoral atunci când se discută probleme referitoare la
activitatea acestuia.
Consiliul Profesoral are următoarele atribuţii:
- dezbate şi aprobă proiectul planului de dezvoltare pe termen mediu al
unităţii de învăţământ, prezentat de director;
- dezbate şi aprobă rapoartele de activitate şi programele semestriale, precum
şi planul anual de activitate;
- alege cadrele didactice care fac parte din Consiliul de Administraţie;
- propune directorului competenţa comisiilor sau catedrelor metodice din
liceu;
- stabileşte diferite sancţiuni, recompense pentru personalul propriu şi elevi;
- formulează aprecieri privind activitatea personalului didactic de predare şi
de instruire, practică care solicită acordarea salariului sau a gradaţiei de
merit, pe baza raportului de autoevaluare a activităţii desfăşurate;
- aprobă regulamentul de ordine interioară al unităţii de învăţământ elaborat
împreună cu reprezentanţii organizaţiilor sindicale în şedinţă extraordinară la
care participă şi personalul didactic auxiliar şi nedidactic.
Consiliul Profesoral se întâlneşte la începutul şi la sfârşitul fiecărui semestru sau ori
de câte ori directorul de învăţământ consideră că este necesar. Şedinţele Consiliului
Profesoral se constituie legal în prezenţa a două treimi din numărul total al membrilor, iar
hotărârile se iau prin vot şi sunt obligatorii pentru întregul personal din învăţământ.
Consiliul de Administraţie este format din 16 membri dintre care:
- directorul liceului;
- directorul adjunct;
- contabilul şef;
- alte cadre didactice;
- reprezentanţi ai părinţilor, ai administraţiei publice locale, ai consiliului
elevilor.

5
 Consiliul de Administraţie este organul de decizie al activităţii şcolare în domeniile:
administrativ, al programelor de dezvoltare ale liceului, în dezvoltarea relaţiilor de
parteneriat cu comunitatea locală, politica salarială, financiară, de personal etc.
Răspunderile Consiliului de Administraţie sunt:
- asigură respectarea Legii Învăţământului, a legii privind statutul personalului
didactic, a actelor normative emise de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, a
deciziilor Inspectoratului Şcolar General şi a celui Judeţean;
- analizează şi propune spre aprobare Inspectoratului Şcolar Judeţean
proiectul planului anual de venituri şi cheltuieli întocmit de director şi
contabilul-şef;
- elaborează strategia educaţională pe termen scurt;
- hotărăşte strategia de realizare şi gestionare a resurselor financiare
extrabugetare conform legislaţiei;
- elaborează împreună cu sindicatele fişele şi criteriile de evaluare specifice
unităţii de învăţământ pentru personalul nedidactic în vederea acordării
calificativelor anuale, primelor lunare şi a salariilor de merit;
- elaborează regulamentul de ordine interioară al liceului împreună cu
reprezentanţii organizaţiilor sindicale.
Consiliul de Administraţie se întâlneşte lunar sau ori de câte ori consideră necesar
directorul sau o treime din membrii acestuia şi este legal constituit în prezenţa a cel puţin
două treimi din numărul membrilor săi. Hotărârile Consiliului de Administraţie se iau prin
vot deschis, cu jumătate plus unul din numărul membrilor acestuia.
Normativele de personal, criteriile de constituire a compartimentelor şi statele de
funcţii pentru instituţiile publice subordonate finanţate de la bugetul de stat precum şi
atribuţiile acestora se stabilesc prin ordin al Ministerului Învăţământului.
Liceul Mihai Eminescu are un personal format din 120 angajaţi care poate fi grupat
în trei mari categorii:
a) personal didactic (de bază) – atribuţiile sale fiind cu preponderenţă în desfăşurarea
activităţii de bază, educaţionale;
b) personalul didactic auxiliar – îndeplineşte atribuţii care fără a fi educaţionale sunt
direct legate de acesta;

6
 c) personalul nedidactic – atribuţiile sale sunt legate de activitatea auxiliară.
a) Personalul didactic cuprinde corpul de cadre didactice al liceului. Numărul total
de profesori este de 82. Toate cadrele didactice au studii superioare.
În ceea ce priveşte pregătirea profesională şi metodică a corpului profesoral se pot
preciza următoarele:
- profesori grad I = 45;
- profesori grad II = 5;
- profesori definitivat = 17;
- profesori stagiari = 5;
- profesori cu doctorat = 2;
- alte categorii de profesori = 8.
Încadrarea personalului pe grade didactice, numărul personalului cu gradaţii de
merit, doctorat, îndrumători de practică pedagogică, metodişti reprezintă elemente
determinante în fundamentarea cheltuielilor cu salariile.
b) Personalul didactic auxiliar cuprinde 9 persoane pentru 9 posturi normate, şi
anume:
- un secretar şef;
- doi secretari;
- un bibliotecar;
- un laborant;
- un pedagog;
- doi supraveghetori;
- un inginer de sistem care a realizat numeroase acţiuni de instalare de reţele de
calculatoare la unităţile şcolare.
Pedagogul este subordonat directorilor şi colaborează cu diriginţii, contabilul şef,
profesorii de serviciu, administratorul. Acesta răspunde de munca de instruire şi educare a
elevilor din unitatea şcolară în afara orelor de curs.
Bibliotecarul este, la fel ca pedagogul, subordonat directorilor şi are următoarele
atribuţii:
- organizează activitatea bibliotecii şi asigură funcţionarea acesteia potrivit
normelor legale;

7
 - elaborează programul de activităţi, raportul de activitate anuală şi situaţiile
statistice ale bibliotecii;
- ţine la zi documentele de evidenţă a fondurilor de publicaţii şi a activităţilor
de bibliotecă şi asigură instrumentele de informare necesare orientării rapide
în colecţiile bibliotecii;
- îşi perfecţionează pregătirea profesională prin participarea la cursurile şi
întâlnirile de specialitate;
- desfăşoară în colaborare cu cadrele didactice activitatea de reînnoire a
colecţiilor bibliotecii.
c) Personalul nedidactic cuprinde 24 de angajaţi, şi anume:
- un contabil şef;
- un contabil;
- un administrator;
- un casier/magazioner;
- cinci muncitori;
- doi bucătari;
- trei paznici;
- nouă îngrijitori;
- o spălătoreasă.
Administratorul este subordonat directorului, directorului adjunct şi contabilului şef
şi are următoarele sarcini:
- coordonează, îndrumă şi controlează modul cum angajaţii din subordine îşi
îndeplinesc sarcinile;
- rezolvă cu aprobarea conducerii şcolii toate problemele ce revin sectorului
administrativ - gospodăresc;
- îndeplineşte toate sarcinile stabilite de conducerea şcolii, de organele
sanitare, de pază contra incendiilor, precum şi a celorlalte sarcini stabilite de
normele legale;
- gestionează şi răspunde de păstrarea bunurilor mobile şi de inventar ale
instituţiei;

8
 - întocmeşte lista cu obligaţiunile elevilor conform prevederilor
regulamentului de organizare şi funcţionare a internatelor şi a cantinei
şcolare.

1.4. Funcţionalitatea Liceului Mihai Eminescu

Atribuţiile, sarcinile, răspunderile şi competenţele fiecărui angajat al instituţiei

publice sunt stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de
învăţământ preuniversitar elaborat de către Ministerul Învăţământului. Fiecare instituţie are
obligaţia elaborării propriului Regulament de Ordine Interioară, în completarea celui emis
de către minister, în care să se prevadă elementele cu caracter de specificitate pentru fiecare
instituţie de învăţământ preuniversitar în parte. Consiliul Profesoral aprobă acest
regulament la care participă şi personalul auxiliar şi nedidactic.

Directorul unităţii
* Din punct de vedere al organizării şi conducerii procesului instructiv educativ (în
realizarea funcţiei de conducere), directorul are ca principale atribuţii:
- întocmeşte şi asigură respectarea regulamentului de ordine interioară al unităţii pe baza
reglementelor cadru elaborate de organele ierarhic superioare;
- întocmeşte planul de muncă al şcolii şi urmăreşte realizarea lui;
- controlează şi asigură aplicarea planurilor de învăţământ şi a programelor şcolare;
- răspunde de îndeplinirea planului de şcolarizare, organizarea formelor de studiu şi de
întocmirea orarului, asigurând respectarea cerinţelor pedagogice;
- constituie cadrele şi stabileşte diriginţii pe clase;
- numeşte şefii colectivelor de catedră;
- stabileşte atribuţiile şefilor catedrelor şi ai comisiilor metodice, ai colectivelor pe domenii,
precum şi responsabilităţile membrilor Consiliului de Administraţie;
- vizează fişele posturilor pentru personalul din subordine, conform legii şi contractului
colectiv de muncă;
- răspunde de întreaga activitate educativă din şcoală.

9
 * Din punct de vedere al activităţii economico - financiare şi administrative,
directorul reprezintă unitatea de învăţământ în relaţiile cu personalul angajat, organele
ierarhic superioare şi cu părinţii elevilor, cu instituţiile publice, agenţi economici şi alte
persoane fizice sau juridice. În această calitate de angajator directorul îndeplineşte
următoarele atribuţii:
- numeşte transferă şi eliberează din funcţie personalul didactic, didactic auxiliar şi
nedidactic, în conformitate cu legislaţia muncii şi le acordă drepturile salariale şi sociale
(concedii, ajutoare);
- stabileşte atribuţiile personalului administrativ şi controlează îndeplinirea lor;
- aplică sancţiuni personalului din subordine în conformitate cu legislaţia în vigoare;
- angajează unitatea în toate acţiunile patrimoniale;
- semnează listele de avans chenzinal, state de plată a salariilor, lista de indemnizaţii de
concedii de odihnă, state şi liste de premii;
- vizează şi aprobă bugetele de venituri şi cheltuieli din creditele bugetare repartizate;
- numeşte comisia de inventariere a patrimoniului unităţii şi asigură buna desfăşurare a
acestei activităţi;
- vizează statul de funcţii al unităţii întocmit în baza criteriilor aprobate de minister şi cere
aprobarea acestuia de către Inspectoratul Şcolar Judeţean, în baza normativelor legale în
vigoare;
- îndeplineşte orice alte sarcini primite de la conducerea Inspectoratului Şcolar în legătură
cu buna funcţionare a unităţii.
* Directorul, în calitatea de ordonator terţiar de credite are ca atribuţii principale:
- elaborarea proiectului de buget propriu;
- urmărirea modului de încasare a veniturilor;
- necesitatea, oportunitatea şi legalitatea angajării şi utilizării creditelor bugetare în limita şi
cu destinaţiile aprobate prin bugetul propriu;
- integritatea bunurilor aflate în administrare;
- organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii şi prezentarea la termen a bilanţurilor contabile
şi a contului de execuţie bugetară.
Directorul se ocupă şi de atragerea de resurse extrabugetare precum: sponsorizări,
donaţii, prestări de servicii, colectarea de materiale, închirieri, taxe etc.

10
 Anual întemeiază un raport general privind starea învăţământului din unitatea pe
care o conduce la solicitarea Inspectoratului Şcolar.

Contabilul şef
Contabilul şef al unităţii de învăţământ este subordonat directorului unităţii şcolare,
iar din punct de vedere funcţional şi conducătorului compartimentului financiar - contabil
din Inspectoratul Şcolar Judeţean. Colaborează cu secretarul şef, diriginţii şi
administratorul. Are în subordine casieria şi salariaţii compartimentului contabilitate.
Contabilul şef trebuie să asigure şi să răspundă de buna organizare şi desfăşurare a
activităţii financiare a unităţii, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare, având
următoarele atribuţii:
- reprezintă unitatea alături de directorul acesteia în relaţiile cu agenţii economici,
instituţiile publice în cazul încheierii contractelor economice de colaborare, de
sponsorizare;
- angajează unitatea alături de director în orice acţiune patrimonială;
- întocmeşte planurile de venituri şi cheltuieli bugetare şi extrabugetare la termenele şi
condiţiile stabilite de lege;
- întocmeşte acte justificative şi documente contabile, cu respectarea formulelor şi regulilor
de alcătuire şi completare în vigoare;
- urmăreşte încadrarea strictă în creditele aprobate pe toate coordonatele clasificaţiei
bugetare;
- organizează circuitul documentelor contabile şi înregistrarea lor în mod cronologic şi
sistematic în evidenţa contabilă;
- întocmeşte formule pentru efectuarea încasărilor şi plăţilor în numerar sau prin conturi
bancare;
- organizează inventarierea valorilor materiale şi băneşti;
- instruieşte personalul în vederea efectuării corecte a operaţiunilor de inventariere;
- instruieşte şi controlează periodic personalul care gestionează valori materiale;
- întocmeşte şi execută planul de muncă şi salariu al unităţii;

11
- urmăreşte aplicarea tuturor dispoziţiilor legale privind salarizarea şi drepturile
personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic;
- întocmeşte dările de seamă contabile şi cele statistice, precum şi contul de execuţie
bugetară;
- verifică statele de plată, listele de avans chenzinal, îndemnizaţiile de concediu de odihnă,
concediu medical;
- verifică legalitatea trecerii pe cheltuieli a unor sume;
- verifică documentele privind închirierea spaţiilor temporar disponibile şi verifică
încasarea chiriilor şi utilităţilor;
- repartizează în funcţie de necesitate materialele de întreţinere;
- întocmeşte referat şi îl supune aprobării directorului privind componenţa comisiilor de
recepţie atât pentru materiale, cât şi pentru bunuri intrate în unitate, prin dotări de la buget,
din autofinanţare, donaţii;
- întocmeşte lunar balanţe de verificare pe rulaje şi solduri;
- întocmeşte balanţa analitică trimestrială pentru obiectele de inventar, lunar pentru
alimente şi materiale de curăţare şi anual pentru mijloace fixe;
- clasează şi păstrează toate actele justificative şi răspunde de arhiva financiar - contabilă;
- stabileşte obligaţiile către bugetul statului şi asigură vărsarea sumelor respective în
termenele stabilite;
- verifică încasările de la elevi pentru hrană, regie cămin;
- efectuează demersurile fondurilor necesar plăţii salariilor şi a celorlalte acţiuni finanţate
de la bugetul republican sau local;
- îndeplineşte orice alte sarcini cu caracter financiar - contabil date de conducătorul unităţii
sau stipulate expres în acte normative.

Secretarul şef
Secretarul şef este ierarhic subordonat directorilor şi colaborează cu contabilul şef,
diriginţii şi administratorul.
Sarcinile sale de serviciu sunt:
- conduce operaţiunile de înscriere a elevilor, verificând actele şi completând registrul de
evidenţă şi înscriere a copiilor de vârstă şcolară, cataloagele, registrul matricol;

12
- întocmeşte situaţia statistică privind începerea anului şcolar;
- întocmeşte statele de plată a salariilor sau a altor drepturi băneşti ale întregului personal;
- întocmeşte statele pentru plata burselor;
- completează şi păstrează dosarele cu acte şi cărţile de muncă ale personalului din şcoală.
Secretarul şef are în subordine:
- Secretarul ce îndeplineşte sarcinile date de secretarul şef cum ar fi:
completează registrele de evidenţă, ţine evidenţa concediilor de odihnă;
- Dactilograful are atribuţii legate de efectuarea la maşina de scris a tuturor
lucrărilor privind activitatea secretariatului, contabilităţii şi administraţiei
şcolii.

1.5. Relaţiile cu exteriorul

Liceul Mihai Eminescu este o instituţie de învăţământ preuniversitar de stat, liceal,

gimnazial şi primar, având calitatea de ordonator terţiar de credite bugetare şi este
subordonat Inspectoratului Şcolar Judeţean al cărui conducător, Inspectorul General, are
calitatea de ordonator secundar de credite bugetare. Relaţiile de subordonare rezultă din
faptul că o parte din cheltuielile liceului sunt suportate din bugetul de stat numit buget
republican.
Directorul elaborează proiectul bugetului propriu de venituri şi cheltuieli şi îl trimite
spre aprobare Inspectoratului Şcolar Judeţean. Inspectoratul organizează concursuri pentru
angajarea personalului, iar pentru personalul didactic deja angajat în unitate organizează
inspecţii ale inspectorilor de specialitate pentru obţinerea diferitelor grade (gradul I, gradul
II, definitivat).
În cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean liceul se adresează serviciului juridic,
serviciului contabilitate, serviciului investiţii.
La nivelul liceului, contabilul şef trimite către Inspectoratul Şcolar Judeţean situaţii
contabile şi financiare: indicatori financiari, dări de seamă trimestriale, bilanţuri.
Liceul este subordonat Inspectoratului Şcolar Judeţean în ceea ce priveşte aprobarea
numărului de personal, plata salariilor şi acordarea gradaţiilor de merit. Statele de funcţii

13
întocmite la nivelul liceului sunt aprobate de Inspectoratul Şcolar General în conformitate
cu normele legale în vigoare.
A se vedea în anexa nr. 2 liniile de subordonare a Liceului Mihai Eminescu faţă de
Inspectoratul Şcolar Judeţean.

Primăria Iaşi (serviciul buget-finanţe din cadrul direcţiei economice)

Conform Ordonanţei Guvernului nr. 32/2001 şi Hotărârii de Guvern nr. 538/2001
privind finanţarea învăţământului preuniversitar, relaţia liceului cu Primăria se
concretizează prin faptul că majoritatea cheltuielilor materiale şi de personal sunt finanţate
din bugetul local al Municipiului Iaşi.
Fiind ordonator terţiar de credite bugetare Liceul Mihai Eminescu Iaşi nu are
instituţii subordonate.
Relaţiile cu CEC
Relaţiile cu casa de Economii şi Consemnaţiuni se concretizează prin contul de
garanţii materiale ale gestionarilor care se utilizează astfel:
- se completează cu sumele privind garanţiile materiale reţinute din salariile
gestionarilor (administrator, magazioner/casier) în sumă de o zecime din
salariu până se atinge limita a unu sau trei salarii de bază;
- sumele se utilizează pentru acoperirea pagubelor produse în gestiune sau a
fraudelor gestionarilor.
Relaţiile cu Trezoreria Iaşi
Toate operaţiunile de încasări şi plăţi ale Liceului Mihai Eminescu se fac prin
Trezoreria Municipiului Iaşi. Documentele utilizate în cadrul acestor operaţiuni sunt:
- ordinul de plată,
- cecuri,
- foi de vărsăminte.
Liceul are conturi deschise la Trezorerie pentru fiecare tip de cheltuială, pe surse de
finanţare astfel:
- cont burse
- cont cheltuieli de personal
(perfecţionare, bacalaureat, admitere)

14
 - cont burse elevi români
(transferuri)
- cont cheltuieli de personal
- cont cheltuieli materiale şi servicii
- cont cheltuieli de capital
- cont venituri proprii
(încasări venituri proprii din sponsorizări,
închirieri de spaţii)
Relaţiile cu furnizorii
Furnizorii instituţiilor publice diferă, aceştia fiind salariaţi conform legii privind
achiziţiile publice astfel:
- prin alegerea celui cu preţul cel mai mic, fiind necesar un număr de
minimum cinci oferte. Aceste reguli se aplică pentru achiziţiile de valoare
mică. Exemplu: achiziţiile de hrană pentru cantină;
- prin licitaţie publică, ţinută în urma unui anunţ public, pentru achiziţii de
valoare mare. Exemplu: reparaţii curente, capitale, investiţii.
Printre cei mai importanţi furnizori ai liceului se numără:
 Utilităţi: Rajac Iaşi (apă), Transgaz (gaz metan), SC Electrica SA (energie
electrică);
 Telecomunicaţii: Romtelecom Iaşi;
 Aprovizionare: Sitmex SRL, Aldis SRL, Metro;
 Dotări: SC Ideal Casa SRL;
 Reparaţii curente şi capitale: SC Consens SRL.
Relaţii cu alte instituţii financiare privind contribuţiile datorate:
 Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) – contribuţiile la asigurările sociale
de sănătate ale liceului şi angajaţilor acestuia;
 Casa Judeţeană de Pensii – contribuţiile la asigurările sociale de stat;
 Administraţia Financiară.
Relaţiile cu persoane fizice şi juridice
Aceste relaţii privesc sponsorizările şi donaţiile primite, atât de la persoane fizice
(părinţii elevilor), cât şi de la persoane juridice.

15
 A se vedea în anexa nr. 3 relaţiile Liceului Mihai Eminescu cu exteriorul.

1.6. Structura şi evoluţia veniturilor şi a cheltuielilor la

Liceul Mihai Eminescu Iaşi

Structura şi evoluţia veniturilor şi a cheltuielilor în perioada este redată în anexa nr.

4. Pentru anii 2000 şi 2001 sunt avute în vedere realizările anuale (până în lina decembrie
inclusiv), iar pentru anul 2002 doar cele aferente primelor trei trimestre (până în luna
octombrie).
În ceea ce priveşte structura pe surse de finanţare pot fi evidenţiate următoarele
concluzii:
- principala sursă de finanţare a instituţiei, începând cu anul 2001 este
reprezentată de fonduri din bugetul republican (47,77% în 2002) şi fonduri
din bugetul local (45,33% în 2002) din care sunt acoperite atât cheltuielile
de personal lunare cât şi cele de materiale şi de servicii;
- veniturile proprii pe total au o pondere de 0,96% în anul 2002, datorate în
principal funcţionării cantinei pe principiul autofinanţării (5,11% în 2002
dintre venituri provin din contribuţiile părinţilor pentru cantină). Veniturile
din sponsorizări au o pondere de 0,82% în anul 2002.
În ceea ce priveşte structura cheltuielilor pe destinaţii principale se pot evidenţia
următoarele:
- ponderea cea mai importantă în totalul cheltuielilor o au cheltuielile cu
personalul (66,17% în 2000 şi 78,36% în 2002);
- cheltuielile materiale şi de servicii ocupă o pondere mai redusă comparativ
cu cele de personal (15,69% în 2000 şi 33,12% în 2002). Ponderea cea mai
mare dintre acestea o au cheltuielile pentru întreţinere şi gospodărie;

16
 - specific unităţilor de învăţământ apar cheltuielile cu bursele, suportate din
bugetul local, precum şi din cel de stat (3,07% în anul 2000, 3,19% în anul
2001 şi 3,37% în anul 2002);
- cheltuielile de capital au o pondere foarte redusă (0,29% în anul 2000,
0,31% în anul 2001 şi 0,29% în anul 2002), fiind suportate din surse de la
bugetul local şi sunt utilizate pentru investiţiile instituţiei de învăţământ.

2. Fundamentarea indicatorilor financiari la Liceul

Mihai Eminescu Iaşi

2.1. Elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli

Bugetul de venituri şi cheltuieli reprezintă instrumentul central de conducere,

prognozare şi analiză a activităţii economico - financiare a instituţiei publice, ca verigă de
bază a structurii bugetului administraţiei centrale şi locale.
Etapele parcurse în elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli sunt:
1) Inventarierea bazei materiale, a serviciilor necesare şi a numărului de persoane
care participă la executarea bugetului de venituri şi cheltuieli.
2) Fundamentarea indicatorilor privind cheltuielile şi veniturile, având în vedere
sursele de venituri şi destinaţiile de cheltuieli, baza legală, volumul sau nivelul acestora.
3) Analizarea de către Inspectoratul Şcolar Judeţean a propunerilor prezentate de
către directorul liceului, precum şi discutarea propunerilor.
4) Definitivarea proiectului de buget în ceea ce priveşte subevaluarea veniturilor şi
supraevaluarea cheltuielilor.
Instrucţiunile emise de Inspectoratul Şcolar Judeţean în scopul elaborării
bugetului de venituri şi cheltuieli au în vedere următoarele elemente:
- respectarea normelor metodologice emise de Ministerul Finanţelor Publice
în elaborarea proiectului de buget;

17
 - dimensionarea corectă şi reală a cheltuielilor conform normelor şi
normativelor în vigoare;
- evaluarea veniturilor în mod distinct, ca venituri bugetare şi extrabugetare.
Bugetul de venituri şi cheltuieli este elaborat de directorul liceului şi trimis apoi
Inspectoratului Şcolar Judeţean (ordonator secundar de credite) spre aprobare.
Conform Normelor Metodologice privind finanţarea unităţilor de învăţământ
preuniversitar de stat nr. 9606/2000, directorii de şcoli au următoarele drepturi şi obligaţii:
- finanţarea tuturor cheltuielilor în cursul exerciţiului financiar (an calendaristic) se
efectuează în funcţie de sursele financiare şi destinaţia acestora;
- fiecare unitate de învăţământ este obligată să-şi desfăşoare activitatea pe baza unui buget
propriu de venituri şi cheltuieli în condiţii de echilibru şi autonomie financiară;
- organizarea în mod distinct a evidenţei contabile proprie în cadrul unităţii de învăţământ,
la un centru de execuţie bugetară, de către contabili autorizaţi;
- directorul are obligaţia să-şi fundamenteze sursele de venituri şi cheltuieli pe baza
indicatorilor fizici care să reflecte în mod real necesarul de finanţare şi să aplice măsuri de
utilizare eficientă a fondurilor băneşti şi a bazei materiale;
- mijloacele băneşti alocate unei şcoli se concentrează în conturile unităţii de învăţământ, la
trezorerie sau în bănci comerciale, indiferent de sursa de finanţare (buget de stat, buget
local, venituri proprii) sau de locul unde se organizează evidenţa contabilă;
- veniturile proprii ale unităţii de învăţământ (chirii, venituri din activitatea de producţie şi
servicii, taxe, sponsorizări, venituri din asocieri) se încasează exclusiv de către acestea şi se
administrează potrivit legilor finanţelor publice şi a contabilităţii.

2.2. Fundamentarea veniturilor proprii

În fundamentarea veniturilor proprii este importantă evaluarea corectă a acestora,

prin efectuarea de studii şi analize asupra factorilor ce pot influenţa realizarea sau
nerealizarea lor. Aceşti factori trebuie analizaţi prin prisma întinderii lor în anul în care se
elaborează bugetul. Dacă baza de calcul sau veniturile se diversifică, volumul veniturilor

18
anului viitor poate creşte faţă de anul de bază, iar dacă sursa de venit dispare veniturile se
reduc până la neincluderea lor în buget.
Sursele din care provin veniturile Liceului Mihai Eminescu Iaşi sunt:
a) Finanţarea de la bugetul de stat – de aici provin veniturile unităţilor de
învăţământ sub formă de credite bugetare care se alocă în funcţie de nivelul cheltuielilor
prevăzute în bugetul de venituri şi cheltuieli propriu. Aceste venituri sunt destinate
acoperirii cheltuielilor cu perfecţionarea personalului didactic, pentru acoperirea
cheltuielilor de personal legate de desfăşurarea examenelor de capacitate, bacalaureat
precum şi bursele elevilor străini (moldoveni).
b) Finanţarea de la bugetul local. Primăria Iaşi (Serviciul Buget-finanţe din cadrul
Direcţiei Economice) alocă sume din bugetul local potrivit cu prevederile din bugetul de
venituri şi cheltuieli propriu în ceea ce priveşte cheltuielile materiale şi de servicii, toate
cheltuielile de personal (din anul 2003), transferuri (bursele elevilor români) şi cheltuielile
de capital.
În legătură cu veniturile provenind din finanţarea de la bugetul local trebuie spus că:
- pentru cheltuielile materiale şi de servicii precum şi pentru cheltuielile de
capital, sumele respective provin din veniturile proprii ale bugetului local;
- pentru cheltuielile de personal şi cele reprezentând bursele elevilor români,
sumele respective provin din sumele defalcate din taxa pe valoare adăugată
care este un venit la bugetul local.
c) Venituri proprii ale unităţilor de învăţământ preuniversitar - reprezintă venituri
realizate de către unitatea de învăţământ dintr-o activitate desfăşurată pe lângă activitatea
de bază.
Veniturile proprii ale Liceului Mihai Eminescu Iaşi provin din:
- venituri din chirii;
- venituri din donaţiile făcute de persoane fizice şi juridice;
- venituri din sponsorizări primite de la persoane fizice şi juridice conform
legii;
- venituri din regie cămin;
- alte venituri.

19
 La baza fundamentării părţii de venituri a bugetului de venituri şi cheltuieli a
Liceului Mihai Eminescu Iaşi stau următoarele:
 Baza legală a veniturilor ce presupune că veniturile nu se înscriu în bugetul de
venituri şi cheltuieli şi nu se încasează decât dacă sunt reglementate printr-un act
normativ.
 Execuţia preliminată pentru anul de bază care reprezintă execuţia certă pe o anumită
perioadă de timp, plus execuţia probabilă până la sfârşitul anului, corectată cu
eventualele influenţe.
 Analiza şi studierea comparativă a veniturilor. Structura veniturilor prezintă întrucât
fondurile bugetare se acordă în completarea veniturilor proprii.
 Evoluţia volumului veniturilor în funcţie de factorii producători de venituri. Se fac
calcule analitice pentru fiecare sursă de venit sau se utilizează o serie de indicatori
ce privesc veniturile medii realizate sau preliminate, corectaţi cu influenţe ce vor
apare în anul de plan.
Baza normativă:
La baza fundamentării veniturilor proprii ale instituţiilor de învăţământ stau o serie
de acte normative:
- H.G. nr. 538/7 iunie 2001 pentru aprobarea Normelor Metodologice pentru
finanţarea învăţământului preuniversitar;
- Legea nr. 32/1994 privind sponsorizarea, modificată şi completată prin O.G.
nr. 36/1998 aprobată prin Legea nr. 204/5 iulie 2001;
- Legea 500/2002 privind finanţele publice.

2.2.1. Fundamentarea veniturilor din închirierea spaţiilor disponibile

Liceul Mihai Eminescu Iaşi obţine venituri din închirierea următoarelor spaţii:
 închirierea unui teren în suprafaţă de 20 mp;
 închirierea unei săli de sport pentru acte sportive;
 închirierea unui spaţiu pentru funcţionarea unui magazin alimentar.

20
 Veniturile din închirierea spaţiilor disponibile se înscriu în buget la nivelul chiriilor
stabilite în contractul de închiriere, contract aprobat de Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi, la
care se adaugă cheltuielile cu întreţinerea, utilităţile folosite, reparaţiile curente ale spaţiilor
şi bunurilor închiriate.
Formula potrivit căreia are loc fundamentarea veniturilor din chirii este următoarea:
Venituri din chirii = Suprafaţa închiriată X Tarif (EUR) / mp X Curs de schimb X
Nr. luni închiriere + Cheltuieli întreţinere, reparaţii curente
Exemplu de calcul:
Considerăm închirierea unui spaţiu de 20 mp pentru funcţionarea magazinului
alimentar la un tarif stabilit prin contractul de închiriere de 5 EUR/lună şi un curs de
schimb de 39600 lei/EUR. Durata de închiriere este de 12 luni, iar cheltuielile lunare cu
întreţinerea, reparaţiile etc. sunt de 1.800.000 lei. Valoarea veniturilor din chirii de înscris
în buget va fi:
Chirie = 20 mp X 5 EUR/mp X 39.600 lei/EUR X 12 luni + 1.800.000 = 49.320 mii
lei
Pentru anul 2004 veniturile din chirii prevăzute a fi încasate prin bugetul de venituri
şi cheltuieli sunt de 65.000 mii lei.

2.2.2. Fundamentarea veniturilor din regiile elevilor

Veniturile din regiile elevilor provin din contribuţia elevilor care beneficiază de
servicii de cazare în internatul liceului, fiind destinate acoperirii cheltuielilor pentru
curăţenie în incinta căminului şi a cantinei.
Acestea se fundamentează în funcţie de următorii indicatori:
- număr mediu de elevi interni în anul de plan;
- cuantum contribuţie regie (lei/zi);
- număr de zile.
Formula de fundamentare este următoarea:
Venituri din regii = Nr. mediu elevi interni X Contribuţia zilnică X Nr. zile/an

21
 Valoarea contribuţiei zilnice stabilit de Consiliul de Administraţie al liceului este de
5000 lei/zi, din care 2500 lei/zi sunt destinaţi curăţeniei în cantină, iar 2500 lei/zi sunt
destinaţi curăţeniei în internat.
Exempu de calcul:
Pentru un număr de elevi interni preconizat pentru anul de plan de 75 şi un număr
de 9 luni pe an de contribuţie, suma obţinută din regiile elevilor va fi:
Regiile elevilor = 75 X 5000 X 9 X 30 = 101.250 mii lei

2.2.3. Fundamentarea veniturilor din sponsorizări

În categoria veniturilor din sponsorizări se încadrează sumele care se alocă pe bază

de contract încheiat, conform prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea cu
modificările ulterioare, de regulă de persoane juridice în scopul finanţării unei anumite
acţiuni cum ar fi: dotarea laboratoarelor, finanţarea campionatelor şcolare, completarea
veniturilor unităţii în vederea asigurării unei mai bune funcţionări.
Includerea în bugetul de venituri şi cheltuieli a veniturilor provenind din
sponsorizări se face pe baza sumelor provenind din sponsorizări aferente anului precedent,
eventual corectate cu anumite influenţe: coeficienţi de creştere a preţurilor sau pe baza
contractelor de sponsorizare încheiate pentru anul următor.
Pentru anul 2004 veniturile din sponsorizări prevăzute a fi încasate prin bugetul de
venituri şi cheltuieli sunt de 100.000 mii lei.

2.2.4. Fundamentarea veniturilor din donaţii

Veniturile din donaţii reprezintă sumele donate de persoanele fizice şi juridice

pentru a fi folosite la acoperirea cheltuielilor de funcţionare ale unităţii de învăţământ.
Aceste venituri se prevăd în bugetul de venituri şi cheltuieli la nivelul anului
precedent, fie la nivelul estimat pentru anul curent dacă există informaţii în acest sens.

22
 2.2.5. Fundamentarea veniturilor reprezentând autofinanţarea
pentru cantină

În categoria veniturilor privind autofinanţarea se includ contribuţiile părinţilor

pentru cantină. Fundamentarea veniturilor reprezentând autofinanţarea se face având în
vedere următorii indicatori:
- număr mediu de elevi interni pentru anul de plan;
- taxă cantină/zi;
- număr zile/an.
Formula de fundamentare este următoarea:
Venituri din autofinanţare = Nr. mediu elevi interni X Contribuţie zilnică X Număr
de zile/an
Nivelul taxei zilnice pentru asigurarea mesei la cantină este de 60.000 lei/zi.
Exemplu de calcul:
Pentru un număr de elevi interni previzionat pentru anul de plan de 75 şi un număr
de 9 luni pe an de contribuţie, suma obţinută din contribuţiile părinţilor va fi:
Autofinanţare cantină = 75 X 60.000 X 9X 30 = 1.215.000 mii lei

2.3. Fundamentarea cheltuielilor

Pentru a-şi desfăşura activitatea pentru care au fost create, instituţiile publice trebuie
să consume valoare, adică o sumă de bani sub formă de alocaţii bugetare sau venituri
proprii, consum ce trebuie reflectat în contabilitatea acestora sub diferite tipuri.
Una din problemele esenţiale ale gestiunii unei instituţii de învăţământ este
stabilirea opţiunilor şi priorităţilor bugetare, respectiv dimensionarea nivelului optim al
fondurilor necesare îndeplinirii în cât mai bune condiţii, cu minim de efort material, uman
şi financiar a obiectivelor în anul plan, concretizate în acţiuni şi sarcini eficient realizate.
Fundamentarea cheltuielilor de cuprins în buget se face pornind de la următoarele
noţiuni generale:

23
  Baza normativă reprezintă suportul legal ce stă la baza fundamentării cheltuielilor.
Nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetul de venituri şi cheltuieli sau finanţată
prin acesta dacă nu este reglementată printr-un act normativ;
 Execuţia preliminată pentru anul de bază constă în execuţia certă pentru o anumită
perioadă de timp şi execuţia probabilă la sfârşitul anului corectată cu anumite
influenţe;
 Analiza şi structura comparativă a cheltuielilor, atât pe total, cât şi pe structură şi
dinamică, fiind necesară realizarea de analize şi studii privind evoluţia pe un anumit
interval de timp. Această analiză comparată se face de către organul ierarhic
superior în etapa de analiză a proiectului de buget primit de la instituţia
subordonată;
 Preţurile şi tarifele diferitelor servicii, care au repercusiuni asupra structurii şi
evoluţiei cheltuielilor, reprezintă factorul cel mai imprevizibil în evoluţia diferitelor
categorii de cheltuieli deoarece îşi pune amprenta caracterul inflaţionist al
economiei;
 Baremurile de cheltuieli sunt norme legale prin intermediul cărora anumite categorii
de cheltuieli sunt stabilite la nivelul maxim ce nu poate fi depăşit şi care sunt
actualizate periodic în funcţie de rata de creştere a preţurilor şi tarifelor.
Fundamentarea cheltuielilor are loc pe baza unor documente specifice: bugetul de
venituri şi cheltuieli, planul de finanţare a investiţiilor, indicatori şi calcule de
fundamentare, planul cheltuielilor bugetare defalcate pe capitole şi subcapitole.
Cuantificarea cheltuielilor se realizează cu ajutorul indicatorilor fizici şi valorici şi cu
ajutorul calculelor de fundamentare conform normelor şi normativelor de cheltuieli care
sunt reglementate prin acte normative, ce sunt modificate şi perfecţionate în raport cu
evoluţia inflaţionistă a preţurilor şi tarifelor, deci în conformitate cu conjunctura
economică.
La baza fundamentării cheltuielilor stă clasificaţia bugetară, care reprezintă o
grupare judicioasă şi sistematică a veniturilor şi cheltuielilor bugetare prin balanţele
financiar - operative, în toate etapele procesului bugetar. Potrivit acestei clasificaţii pe
titluri, articole şi aliniate, cheltuielile incluse în buget se grupează în două mari categorii:
1 Cheltuieli curente, din care:

24
 I Cheltuieli de personal (Titlul I)
II Cheltuieli materiale şi servicii (Titlul II)
III Transferuri (Titlul IV)
2 Cheltuieli de capital (investiţii) (Titlul VII).

2.3.1. Fundamentarea cheltuielilor curente

Pentru fundamentarea cheltuielilor curente trebuie avute în vedere cele trei categorii
de cheltuieli, ceea ce presupune fundamentarea fiecărui aliniat şi articol de cheltuială
bugetară, pornindu-se de la prevederile anului de bază şi corectate cu influenţa factorilor
semnificativi.

2.3.1.1. Fundamentarea cheltuielilor de personal (Titlul I)

Cheltuielile de personal vizează plata drepturilor salariale ale personalului angajat şi

obligaţiile aferente faţă de bugetul statului, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele
fondurilor speciale, precum şi drepturile de delegare, detaşare şi transfer în interes de
serviciu. Cheltuielile de personal se stabilesc ţinând seama de dimensiunea personalului de
specialitate, auxiliar şi administrativ finanţat din buget, în concordanţă cu programele şi
atribuţiile pe care le are de realizat fiecare compartiment funcţional, prin aplicarea
corespunzătoare a legislaţiei în domeniul salarizării.
În cadrul Titlului I al clasificaţiei bugetare a cheltuielilor, intitulat „Cheltuieli de
personal”, fundamentarea cheltuielilor la Liceul Mihai Eminescu Iaşi se face pe
următoarele articole şi aliniate de cheltuieli:
Art. 10 – Cheltuieli cu salariile
10.01 Salarii de bază
10.02 Salarii de merit

25
 10.03 Îndemnizaţii de conducere
10.04 Spor de vechime
10.05 Sporuri pentru condiţii de muncă
10.06 Plăţi pentru ore suplimentare
10.07 Fond de premii
10.08 Alte drepturi salariale
Art. 11 – Contribuţii pentru asigurările sociale de stat
Art. 12 – Cheltuieli pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de şomaj
Art. 13 – Deplasări, detaşări, transferări
Art. 14 – Contribuţii pentru constituirea fondului de asigurări sociale de sănătate

Fundamentarea cheltuielilor cu salariile (art. 10)

Acestea au ponderea cea mai ridicată în totalul cheltuielilor efectuate de către

unitate. Fundamentarea necesarului de fonduri pentru cheltuielile cu salariile se realizează
de fiecare unitate de învăţământ cu personalitate juridică, pornind de la numărul de elevi
din fiecare an de învăţământ şi de la prevederile şi normativele legale în vigoare privind
constituirea formaţiilor de studiu, planurile de învăţământ, normarea personalului didactic
de administraţie şi salarizarea acestuia.
Indicatori de fundamentare
Fundamentarea necesarului de fonduri pentru cheltuielile cu salariile se realizează
de fiecare unitate de învăţământ cu personalitate juridică, pornind de la numărul de elevi
din fiecare an de învăţământ şi de la prevederile şi normativele legale în vigoare privind
constituirea formaţiilor de studiu, planurilor de învăţământ, normarea personalului didactic,
de administraţie şi salarizarea acestuia.

26
 Necesarul de fonduri pentru cheltuielile cu salariile dintr-o unitate de învăţământ se
calculează pornindu-se de la:
- numărul de elevi pe fiecare treaptă/formă de învăţământ;
- numărul de clase/formaţiuni de studiu;
- curricula şcolară pentru fiecare treaptă/formă de învăţământ;
- prevederile legale privind normarea, încadrarea şi salarizarea personalului
didactic, didactic auxiliar şi de administraţie.
Indicatorii de luat în calculul fondului de salarii pentru personalul angajat sunt:
- numărul de personal angajat, respectiv numărul de posturi, indicator specific
unităţilor de învăţământ care sunt reflectate într-un document specific şi
anume statul de funcţii;
- numărul de beneficiari salarii de merit, îndemnizaţii de conducere, spor de
vechime etc.;
- salariul tarifar de încadrare (salariul de bază), îndemnizaţia pentru sporul de
vechime, alte sporuri potrivit statului de funcţii.
Indicatorul fizic specific număr de posturi se determină ţinând cont de criteriile şi
normele privitoare la normarea personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic.
Pentru personalul didactic postul se determină prin raportarea numărului total de ore
dintr-o săptămână la numărul de ore pe catedre dintr-o săptămână.
Pentru un profesor norma didactică de predare este de 18 ore pe săptămână, însă
directorul şi directorul adjunct beneficiază de normă redusă. Astfel pentru director norma
de predare se stabileşte astfel:
12 – 14 ore la unităţile de învăţământ care funcţionează cu până la 12 clase de
elevi;
- 8 – 10 ore pentru unităţile de învăţământ care funcţionează cu 12 – 14 clase
de elevi;
- 4 – 6 ore la unităţile de învăţământ care funcţionează cu peste 24 clase de
elevi.
La Liceul Mihai Eminescu Iaşi norma didactică a directorului este de 6 ore, iar a
directorului adjunct de 10 ore.

27
 În vederea salarizării personalului didactic, odată stabilit numărul de posturi, în
determinarea salariului se au în vedere şi o serie de alte elemente distincte, cum ar fi:
- funcţia şi norma didactică îndeplinită;
- nivelul studiilor cerute pentru ocuparea funcţiei didactice;
- gradul didactic;
- titlul ştiinţific;
- vechimea recunoscută în învăţământ;
- calitatea activităţii instructiv – educative;
- locul şi condiţiile specifice în care se desfăşoară activitatea.
Pe baza tuturor indicatorilor de mai sus conducerea unităţii întocmeşte statul de
funcţii cu încadrarea personalului pentru fiecare parte şi îl supune spre aprobare
Inspectoratului Şcolar Judeţean. Statul de funcţii este documentul fundamental ce stă la
baza fundamentării cheltuielilor cu salariile.
În vederea fundamentării cheltuielilor cu salariile este necesară fundamentarea
fiecărui element component (aliniat de cheltuială).

Salarii de bază (10.01)

În această categorie sunt cuprinse salariul de încadrare (cel real) şi anumite sporuri
şi îndemnizaţii care sunt incluse în salariul de bază.
Salariul de încadrare se stabileşte în mod diferit pentru diferite categorii de
personal: didactic, auxiliar şi nedidactic.
Pentru personalul didactic şi auxiliar salariul de încadrare se stabileşte pe baza
următoarelor elemente:
 valoarea coeficientului de multiplicare 1,00 – valoare de referinţă sectorială;
 coeficienţii de multiplicare.
Valoarea coeficientului de multiplicare se stabileşte anual prin hotărâre a
Guvernului după aprobarea legii bugetului de stat pentru cheltuielile cu salariile în vederea
realizării obiectivelor, programelor şi proiectelor stabilite. Această valoare suferă
modificări succesive ca urmare a indexărilor salariale acordate personalului din învăţământ.

28
 Pentru perioada 01.01.2004 – 30.09.2004 valoarea coeficientului de multiplicare era
de 1.516.531 lei, iar pentru perioada 01.10.2004 – 31.12.2004 coeficientul de multiplicare
este de 1.653.018 lei.
Coeficienţii de multiplicare/ierarhizare se stabilesc în funcţie de:
- gradul didactic sau gradul profesional pentru personalul didactic auxiliar;
- nivelul studiilor;
- vechimea în muncă (doar pentru personalul didactic);
- funcţia deţinută (profesor, educator etc.).
Pentru personalul didactic coeficienţii de multiplicare se prezintă sub forma unui
tabel în care sunt specificate elementele prezentate.
Pentru personalul didactic auxiliar coeficienţii de ierarhizare se prezintă sub forma
unor limite minime şi maxime şi se determină pentru fiecare angajat pe baza unei evaluări a
performanţelor profesionale la începutul fiecărui an, în funcţie de rezultatele anului
precedent. Pentru calificativul „excelent” se acordă coeficientul de ierarhizare maxim.
Salariul de încadrare a unui angajat (personal didactic sau auxiliar) se determină
după formula:
Sî = Vrs X Ci, unde:
Sî – salariul de încadrare;
Vrs – valoarea de referinţă sectorială;
Ci – coeficientul de ierarhizare specific pentru funcţia, gradul, vechimea deţinută.
Pentru personalul nedidactic baza stabilirii salariului de încadrare este Legea
154/1998 modificată prin O.G. nr. 33/2001. În această ordonanţă sunt prevăzute limite
minime şi maxime ale salariului de încadrare în funcţie de:
- funcţie;
- grad profesional;
- studii efectuate.
Încadrarea între salariul minim şi maxim se efectuează în urma evaluării
performanţei fiecărui angajat din sectorul administrativ, evaluare care are loc la începutul
fiecărui an, testându-se performanţele anului anterior.
Evaluarea se efectuează pe baza unei fişe de evaluare a performanţelor individuale
ale fiecărui angajat. Criteriile avute în vedere sunt:

29
 - gradul de îndeplinire a standardelor de performanţă – 50%;
- asumarea responsabilităţii – 25%;
- adecvarea la complexitatea muncii – 15%;
- iniţiativa şi creativitatea – 10%.
Fiecare criteriu are atribuită o anumită pondere, în funcţie de gradul de importanţă
pe care îl are, astfel încât suma ponderilor să fie 100%.
Evaluarea se face prin atribuirea de note de la 1 la 5 fiecărui criteriu de către:
- angajat (autoevaluare);
- conducătorul compartimentului (persoana ierarhic superioară);
- persoana desemnată de director cu gestiunea resurselor umane;
- conducătorul unităţii.
Pentru fiecare criteriu se stabileşte un punctaj reprezentând evaluarea finală a
criteriului, ca medie aritmetică a punctajului oferit de fiecare dintre evaluatori pentru
criteriul respectiv. Punctajul final se stabileşte prin pondere, astfel:
Pt = pi X Pi, unde:
Pt – punctajul total;
pi – ponderea criteriului;
Pi – punctajul criteriului.
Salariul de încadrare realizat pentru fiecare angajat se determină pe baza salariului
de încadrare şi ţinând cont de numărul de ore prevăzute a fi lucrate în cadrul normei
didactice sau ţinând cont de faptul că unii angajaţi dintre cei administrativi au doar jumătate
de normă. Acest salariu coincide, de cele mai multe ori, cu salariul de încadrare.
Pentru personalul didactic norma didactică avută în vedere este de:
- 18 ore pe săptămână ca normă generală pentru profesorii din învăţământul
preuniversitar;
- 16 ore pe săptămână pentru personalul didactic de predare şi instruire
practică, cu o vechime în învăţământ de peste 25 ani şi cu gradul didactic I;
- 10 ore pe săptămână pentru directorul adjunct şi 6 ore pe săptămână pentru
director.
Activitatea de dirigenţie, inclusă în planurile de învăţământ nu se cuprinde în norma
didactică de predare.

30
 Orele care depăşesc norma didactică sunt plătite cu ora, iar dacă se prestează un
număr mai mic de ore, salariul de încadrare real se diminuează corespunzător.
În salariul de bază se mai includ şi o serie de sporuri şi îndemnizaţii:
1. Spor de suprasolicitare neuropsihică (spor de stres)
De acest spor beneficiază personalul didactic şi didactic auxiliar şi este specific
activităţii de învăţământ. El este de 3% pentru fiecare tranşă de vechime în învăţământ şi se
calculează la salariul de bază.
0 – 2 ani: 3%
2 – 6 ani: 6%
6 – 10 ani: 9%
10 – 14 ani: 12%
14 – 18 ani: 15%
18 – 22 ani: 18%
22 – 25 ani: 21%
25 – 30 ani: 24%
30 – 35 ani: 27%
35 – 40 ani: 30%
peste 40 ani: 33%.
De acest spor beneficiază toate cadrele didactice şi cadrele didactice auxiliare şi se
include în salariul de bază.
2. Sporul de stabilitate
Personalul didactic şi didactic auxiliar cu o vechime neîntreruptă în învăţământ de
peste 10 ani beneficiază de un spor de stabilitate de 15% din salariul de bază (salariu de
încadrare realizat).
De sporul de stabilitate la Liceul Mihai Eminescu Iaşi beneficiază 45 de cadre
didactice şi 4 cadre didactice auxiliare.
3. Gradaţia de merit
Gradaţia de merit se acordă prin concurs şi poate beneficia personalul didactic de
predare, didactic auxiliar şi cel de conducere din unităţile de învăţământ, cu performanţe
deosebite în inovarea didactică, în pregătirea elevilor la concursuri şcolare, precum şi cu o
vechime de peste 3 ani în învăţământ.

31
 Această gradaţie se acordă pentru 10% din posturile didactice existente la nivelul
Inspectoratului Şcolar şi reprezintă 20% din salariul de bază al funcţiei sau postului
persoanei în cauză. Gradaţia de merit se include în salariul de bază.
Procedura de atribuire a gradaţiei de merit prin concurs cuprinde următoarele faze:
- candidatul întocmeşte şi depune la conducerea unităţii de învăţământ raportul de
autoevaluare a activităţii desfăşurate;
- consiliul profesoral, pe baza dezbaterilor acestui raport, formulează o apreciere asupra
candidatului;
- directorul unităţii şcolare transmite Inspectoratului Şcolar raportul de evaluare, aprecierea
consiliului profesoral şi propria apreciere; în urma consultării consiliului consultativ de
specialitate inspectoratul întocmeşte un raport motivat;
- consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar primeşte spre analiză raportul de
autoevaluare, aprecierea consiliului profesoral şi a directorului unităţii, precum şi raportul
motivat al inspectorului de specialitate; hotărârea asupra rezultatului concursului aparţine
Inspectoratului Şcolar General;
- consiliul de administraţie al inspectoratului alcătuieşte lista candidaţilor admişi pe care o
înaintează Ministerului Educaţiei şi Cercetării pentru emiterea ordinului ministrului.
Gradaţia de merit se atribuie pe o perioadă de 4 ani, iar personalul didactic care a
beneficiat de gradaţie de merit poate participa din nou la concurs.
La Liceul Mihai Eminescu Iaşi beneficiază de gradaţie de merit 29 de cadre
didactice şi 2 cadre didactice auxiliare.
4. Spor de dirigenţie
Personalul didactic de predare care îndeplineşte funcţia de diriginte şi învăţătorii
primesc o indemnizaţie de 10% din salariul de bază, cu titlul de spor de dirigenţie. Aceste
îndemnizaţii se includ în salariul de bază.
La Liceul Mihai Eminescu Iaşi de spor de dirigenţie beneficiază 35 de profesori şi 4
învăţători.
5. Spor de doctorat
Personalul didactic din învăţământul preuniversitar, care are titlul ştiinţific de
doctor, este remunerat cu un spor de doctorat de 15% în plus la salariul de bază. Acest spor

32
nu se include în salariul de bază (însă potrivit legii includerea sa se face la alineatul 10.01
Salarii de bază).
De spor de doctorat la Liceul Mihai Eminescu Iaşi beneficiază 2 cadre didactice.

Salarii de merit (10.02)

Personalul didactic, nedidactic şi didactic auxiliar poate beneficia de salariul de
merit conform prevederilor legale. Astfel H.G. nr. 281/1993 prevede că pentru rezultate
deosebite obţinute în activitatea desfăşurată, personalul poate primi un salariu de merit care
face parte din salariu de bază. Acesta poate fi de până la 15%, aplicat la salariul de bază.
Salariul de merit poate fi acordat pentru cel mult 15% din numărul total de posturi
prevăzute în statul de funcţii al unităţii bugetare, din care cel puţin două treimi vor fi
utilizate pentru funcţiile de execuţie.
Numărul salariilor de merit se calculează la totalul posturilor didactice existente la
nivelul inspectoratului şcolar şi se distribuie pe unităţile de învăţământ indiferent de
numărul cadrelor didactice ale acestora.
Un cadru didactic nu poate beneficia simultan de gradaţie de merit şi de salariu de
merit.
Ministerul Învăţământului elaborează metodologia şi criteriile de acordare a
gradaţiei de merit şi a salariului de merit consultând federaţiile sindicale din învăţământ
recunoscute la nivel naţional.
De salariu de merit beneficiază la Liceul Mihai Eminescu Iaşi 10 cadre didactice, 1
cadru didactic auxiliar şi 3 cadre nedidactice. Salariul de merit acordat este de 15% din
salariul de bază.

Îndemnizaţii de conducere (10.03)

De indemnizaţie de conducere beneficiază atât personalul didactic cu funcţii de
conducere, îndrumare şi control, cât şi personalul auxiliar şi nedidactic de conducere
(secretarul şef şi contabilul şef).
Salarizarea personalului de conducere, de îndrumare şi de control din unitatea de
învăţământ se face prin salariul de bază al funcţiei didactice, gradului didactic şi vechimii

33
recunoscute în învăţământ la care se adaugă o indemnizaţie calculată la salariul de bază al
funcţiei didactice, astfel:
- 15 – 25% pentru educatorii, învăţătorii sau institutorii care îndeplinesc
funcţia de director;
- 20 – 25% pentru directorul adjunct de şcoală sau de liceu;
- 25 – 35% pentru directorul de şcoală sau de liceu.
Stabilirea diferenţiată a îndemnizaţiei de conducere se face în baza unei metodologii
aprobate de Ministerul Învăţământului. Îndemnizaţia se revizuieşte, după caz, anual în
funcţie de performanţele manageriale evidenţiate prin evaluare obiectivă. Această
indemnizaţie se include în salariul de bază.
Îndemnizaţii de conducere sunt stabilite şi pentru posturile de secretar şef şi contabil
şef. Aceste îndemnizaţii se stabilesc de către conducerea instituţiei anual în raport cu
rezultatele obţinute şi cu răspunderea aferentă.
De indemnizaţie de conducere la Liceul Mihai Eminescu Iaşi beneficiază: directorul
general – 33%, directorul adjunct – 25%, secretarul şef – 10%, contabilul şef – 40%.

Sporul de vechime (10.04)

Persoanele salarizate beneficiază de un spor de vechime în muncă de până la 25%
calculat la salariul de bază corespunzător timpului efectiv lucrat în program normal.
Pentru personalul didactic şi didactic auxiliar, tranşele de vechime sunt stabilite
astfel:
- între 3 şi 5 ani – 5%;
- între 5 şi 10 ani – 10%;
- între 10 şi 15 ani – 15%;
- între 15 şi 20 ani – 20%;
- peste 20 ani – 25%.

Spor pentru condiţii de muncă (10.05)

34
 Pentru personalul administrativ (muncitori, paznici, supraveghetori de noapte) se
poate plăti un spor de până la 25% pentru orele de noapte efectuate, procent ce se aplică la
salariul de bază. Sporul de noapte se calculează doar pentru orele de noapte efectiv lucrate
(în intervalul 22 – 06).
La Liceul Mihai Eminescu Iaşi beneficiază de spor de noapte 2 paznici şi un
supraveghetor.

Plăţi pentru ore suplimentare (10.06)

Acest spor se aplică personalului auxiliar, administrativ şi nedidactic.
Orele prestate peste durata normată a timpului de lucru de către personalul încadrat
în funcţii de execuţie se compensează cu timp liber. Dacă această compensare nu se poate
efectua, orele suplimentare se vor plăti cu un spor din salariul de bază de 50% pentru
primele două ore de depăşire a duratei normale a zilei de lucru şi cu 100% din salariu
pentru următoarele ore.
Munca peste durata normală a timpului de lucru poate fi prestată şi sporurile
prevăzute pot fi plătite numai dacă efectuarea orelor suplimentare a fost dispusă de
conducătorul instituţiei de învăţământ, fără a depăşi 120 ore/an sau 360 ore/an cu aprobarea
organului ierarhic superior şi a conducătorului instituţiei.

Fondul de premii (10.07)

Personalul didactic beneficiază de premii şi de alte drepturi băneşti prevăzute de
lege şi de contractul colectiv de muncă.
Unităţile de învăţământ pot constitui un fond de premii lunar prin aplicarea unei
cote de 2% asupra fondului de salariu prevăzut în bugetul de venituri şi cheltuieli al
acestora. Din acest fond Consiliul de Administraţie poate acorda un premiu în cursul anului
salariaţilor cu rezultate deosebite. Sumele neutilizate din acest fond pot fi utilizate în luna
următoare în cadrul aceluiaşi an bugetar.
Pentru activitatea desfăşurată personalul din unităţile de învăţământ preuniversitar
beneficiază la sfârşitul anului şcolar de un premiu anual (al 13 lea salar) de până la un
salariu mediu lunar de bază realizat în anul pentru care se face plata. Consiliul de
Administraţie poate reduce sau anula premiul anual în cazul salariaţilor care în decursul

35
anului au desfăşurat o activitate profesională slabă sau necorespunzătoare ori au avut
abateri pentru care pot fi sancţionaţi.

Alte drepturi salariale acordate (10.08)

Prima de instalare se acordă personalului didactic de predare, o singură dată la
angajarea în învăţământ prin concurs, în primii 5 ani de la absolvirea studiilor. Cuantumul
acestei prime se stabileşte conform legii şi poate ajunge până la un salariu lunar.
Personalul didactic şi didactic auxiliar poate fi plătit şi cu ora, în condiţiile legii,
pentru depăşirea normei didactice de predare de 18 ore sau 16 ore pe săptămână pentru
profesori şi 6 ore pe săptămână pentru director. Sumele referitoare la plata cu ora se
calculează la salariul de încadrare la care se adaugă drept sporuri sporul de stabilitate şi
sporul neuropsihic, proporţional cu numărul de ore plătite cu ora lucrate.
În regim de plată cu ora se realizează şi remunerarea personalului pentru activitatea
depusă în timpul bacalaureatului, a examenului de capacitate şi admitere, sume suportate
din bugetul de stat.

Fondul de salarii anual

Determinarea necesarului de fonduri pentru plata salariilor pentru anul de plan se

face analitic, pornind de la salariul aferent unei persoane, salariul de bază plus toate
celelalte sporuri şi drepturi băneşti. Aceasta face ca fundamentarea cheltuielilor cu salariile
să fie cea mai exactă, sumele înscrise în buget în cazul unei fundamentări judicioase fiind
cele care se apropie cel mai mult de cerinţele reale.
Cheltuielile cu salariul lunar pentru o persoană, aşa cum apar ele în statul de funcţii,
se determină astfel:
Cheltuieli cu salariile = SB + SM + GM + IC + SV + SCM + POS + AS, unde:
SB – salariul de bază;
SM – salariul de merit;

36
 GM – gradaţie de merit;
IC – indemnizaţie de conducere;
SV – spor de vechime;
SCM – spor condiţii de muncă;
POS – plata orelor suplimentare;
AS – alte sporuri.
Pornind de la salariul lunar aferent unei persoane se determină fondul brut de salarii
ca fiind suma cheltuielilor cu salariile pentru toţi angajaţii unităţii de învăţământ.
În determinarea cheltuielilor cu salariile pentru anul bugetar următor, metodologia
de fundamentare fixează ca punct de plecare fondul de salarii, calculat potrivit elementelor
de mai sus, valabil de la data de 1 ianuarie a anului în care se face calculul, aşa cum apare
el în statul de funcţii.
Pentru elaborarea bugetului pe anul 2004, la Liceul Mihai Eminescu Iaşi s-a luat în
considerare fondul de salarii aşa cum apare el în statul de funcţii pentru luna octombrie,
ultimul stat de funcţii aprobat.
Cuantumul valoric al fondului de salarii serveşte ca bază de fundamentare a
necesarului de fond de salarii pentru anul următor, înmulţit cu 12 luni. La acesta trebuie să
se adauge şi fondul destinat plăţii celui de-al treisprezecelea salar, precum şi cuantumul
premiilor (2% aplicat la totalul fondurilor), întrucât acestea nu apar incluse în statul de
funcţii, document ce stă la baza calculelor de fundamentare.
Necesarul anual de fonduri pentru plata drepturilor salariale se determină după
formula:
FSB = Fond de salarii lunar X 12 luni + al 13-lea salariu + Premii
Suma astfel obţinută se poate înmulţi cu un coeficient de prognozare, dacă se
anticipează o creştere a salariilor (de exemplu de 10%).
Exemplu de calcul
Ne propunem să determinăm necesarul de fonduri pentru plata drepturilor salariale
pentru un angajat, personal didactic pentru a evidenţia specificul activităţii de învăţământ,
pentru o lună de calcul.

37
 Vom lua ca exemplu directorul Liceului Mihai Eminescu Iaşi care, potrivit statului
de funcţii, desfăşoară o activitate de predare de 11 ore pe săptămână, dintre care 2 ore
pentru gimnaziu şi 9 ore pentru liceu.
Activitatea prestată de acesta va fi împărţită astfel:
- gimnaziu 2 ore: 2 ore titular – 2/6 = 0,33 normă;
- liceu 9 ore: 4 ore titular – 4/6 = 0,66 normă;
- 5 ore plata cu ora – 5/18 = 0,27 normă.
În total norma acestuia va fi de 1,26.
Directorul are o vechime în muncă de 35 ani şi grad didactic I. Totodată acesta
beneficiază şi de gradaţie de merit.
Pentru a afla necesarul de fonduri pentru plata drepturilor salariale trebuie efectuate
următoarele calcule:
a) Salariul de încadrare se calculează după formula:
Sî = k X Vrs, unde:
Sî – salariu de încadrare;
k – coeficientul de ierarhizare;
Vrs – valoarea de referinţă sectorială.
Întrucât directorul are o vechime în muncă de 35 de ani şi grad didactic I,
coeficientul de ierarhizare va fi, conform O.G. nr. 66/2002, k = 3,525.
Sî = 3,525 X 1.653.018 = 5.826.888 lei (se majorează la 5.827.000)
b) Salariul de încadrare realizat (salariul de încadrare aferent orelor efectiv
prevăzute a fi lucrate în cadrul normei de bază) se calculează astfel:
SR = Sî X Număr ore lucrate/Normă
SR = 5.827.000 X 6/6 = 5.827.000 lei
c) Indemnizaţia de conducere – aceasta a fost aprobată la nivelul de 33%.
Îc = 33% X SR
Îc = 33% X 5.827.000 = 1.922.910 lei
d) Sporul de stabilitate
Sst = 15% X SR
Sst = 15% X 5.827.000 = 874.050 lei

38
 e) Sporul neuropsihic – acesta se acordă în valoare de 3% pe tranşă de vechime.
Întrucât directorul are o vechime de 35 de ani în muncă, acesta va beneficia de un spor
neuropsihic de 30%.
Sn = 30% X SR
Sn = 30% X 5.827.000 = 1.748.100 lei
f) Gradaţia de merit – directorul liceului beneficiază de o gradaţie de merit de 20%.
Gm = 20% X SR
Gm = 20% X 5.827.000 = 1.165.400 lei
g) Salariul de bază se determină după formula:
Sb = SR + Îc + Sst + Sn + Gm
Sb = 5.827.000 + 1.922.910 + 874.050 + 1.748.100 + 1.165.400
Sb = 11.537.460 lei
h) Sporul de vechime – se aplică la salariul de bază
Sv = 25% X Sb
Sv = 25% X 11.537.460 = 2.884.365 lei
i) Sume aferente plăţii cu ora – se acordă la salariul de încadrare, inclusiv la sporul
de stabilitate şi sporul neuropsihic, în funcţie de numărul de ore plătite cu ora.
Plata cu ora = Sî (1 + 15% + 30%) X Nr. ore plătite X 6/72
= 5.827.000 X (1 + 0,15 + 0,30) X 5 X 0,08 = 3.379.660 lei
Totalul drepturilor salariale se determină astfel:
Tds = Sb + Sv + Plata cu ora
Tds = 11.537.460 + 2.884.365 + 3.379.660 = 17.801.484 lei
Determinarea fondului de salarii se face adunând sumele individuale obţinute pentru
fiecare salariat.

Fundamentarea cheltuielilor cu contribuţiile pentru asigurările sociale de stat

(art. 11)

Cheltuielile cu contribuţiile pentru asigurările sociale de stat ale unităţii se

determină în funcţie de fondul brut de salarii şi de cota de contribuţie la asigurările sociale
de stat.

39
 În fondul brut de salarii al unităţii se cuprind toate sumele acordate salariaţilor cu
titlu de:
- salarii de bază brute corespunzătoare timpului efectiv lucrat în program
normal şi suplimentar;
- sporurile, îndemnizaţiile şi sumele acordate sub formă de procent din salarul
de bază;
- sumele plătite pentru timpul nelucrat (concedii de odihnă, sărbători);
- sumele acordate cu ocazia ieşirii la pensie
- premiile anuale şi cele din cursul anului;
- al 13-lea salar, prime acordate cu ocazia sărbătorilor naţionale sau religioase.
Cota de contribuţie la asigurările sociale de stat a unităţii este de 23,33%, fiind
vorba de condiţii normale de muncă.
Formula de determinare a contribuţiei unităţii la asigurările sociale de stat este
următoarea:
CASS = Fond brut salarii X 23,33%
CASS = 8.559.983.173 X 23,33% = 1.997.044.074 lei
Datele folosite pentru calculul contribuţiei la asigurările sociale de stat a unităţii
sunt luate din Centralizatorul statului de funcţii la data de 01.10.2003.
Unitatea mai constituie şi un fond de risc în procent de 0,5%. Acest fond se
calculează la fel ca la contribuţia unităţii la asigurările sociale de stat.
Fond de risc = Fond brut salarii X 0,5%
Fond de risc = 8.559.983.173 X 0,5% = 42.799.916 lei

Fundamentarea cheltuielilor pentru constituirea fondului pentru plata

ajutorului de şomaj (art. 12)

Contribuţia unităţii la constituirea fondului de şomaj se determină în funcţie de

fondul brut de salarii al unităţii şi de cote de contribuţie la fondul de şomaj a unităţii – 5%.
Formula de determinare a contribuţiei unităţii la fondul de şomaj este următoarea:
C.F.S. = Fbs X 5%, unde:
C.F.S. – contribuţia la fondul de şomaj a unităţii;

40
 Fbs – fondul de salarii brut al unităţii.
La un fond de salarii brut anual de 8.559.983.173 lei, contribuţia unităţii la
constituirea fondului de şomaj va fi de:
C.F.S. = 8.559.983.173 X 5% = 427.999.159 lei

Fundamentarea cheltuielilor pentru deplasări, detaşări, transferări (art. 13)

Aceste cheltuieli sunt generate de deplasarea personalului unităţii şcolare în alte

localităţi în vederea îndeplinirii unor sarcini de serviciu (participarea la conferinţe,
simpozioane, ore deschise, schimburi de experienţă, planuri de investiţii etc.). În aceste
condiţii se acoperă cheltuielile reprezentând:
- diurna în condiţiile legale stabilite;
- decontarea transportului între localităţi;
- decontarea cazării;
- decontarea altor cheltuieli efectuate pentru îndeplinirea misiunii de serviciu.
În fundamentarea acestor cheltuieli se pleacă de la nivelul acestora din anul de bază,
ţinându-se cont de evenimente anticipate a avea loc în anul de plan, de indicele de inflaţie,
de perspectivele unor majorări de preţuri şi de tarife (scumpirea combustibililor, majorări
de taxe, creşterea tarifelor la transporturile de călători). Fundamentarea cheltuielilor cu
deplasările, detaşările şi transferările se face plecând de la valoarea acestor cheltuieli la 1
ianuarie a anului de bază înmulţită cu 12 luni şi cu un procent de prognozare ce ţine seama
de elementele precizate mai sus.
În proiectul de buget de venituri şi cheltuieli pentru anul 2004 a fost fundamentată
la acest articol o sumă de 24.000 mii lei, egal repartizată pe trimestre.

Fundamentarea cheltuielilor cu contribuţiile pentru constituirea fondului de

asigurări sociale de sănătate (art. 14)

Contribuţia unităţii la constituirea fondului de asigurări sociale de sănătate se

determină în funcţie de următoarele elemente:
 fondul brut de salarii al unităţii;

41
  cota de contribuţie la asigurările sociale de sănătate a unităţii – care este de 7%.
Formula de determinare a contribuţiei unităţii la asigurările sociale de sănătate este
următoarea:
CAS = Fbs X 7%
La un fond de salarii brut anual de 8.559.983.173, contribuţia la asigurările sociale
de sănătate va fi de:
CAS = 8.559.983.173 X 7% = 599.198.822 lei

A se vedea anexa nr. 5 ce cuprinde fluxul informaţional privind fundamentarea

cheltuielilor de personal

2.3.1.2. Fundamentarea cheltuielilor materiale şi serviciilor

(Titlul II)

Fundamentarea cheltuielilor materiale se vor face pe baza calculelor proprii şi a

actelor normative specifice fiecărui domeniu de activitate. Unităţile de învăţământ
preuniversitar de stat calculează şi propun necesarul de fonduri pornind de la caracteristicile
specifice ale bazei materiale pe care o deţin, de la numărul de elevi şcolarizaţi şi de la
consumurile specifice de energie, căldură, materiale de curăţenie etc.
În cadrul titlului II al clasificaţiei bugetare a cheltuielilor, intitulat „Cheltuieli
materiale şi servicii”, fundamentarea cheltuielilor la Liceul Mihai Eminescu Iaşi se face pe
următoarele articole şi aliniate de cheltuieli:

42
Art. 23 – Medicamente şi materiale sanitar
23.01 Medicamente
Art. 24 – Cheltuieli pentru întreţinere şi gospodărie
24.01 Încălzit
24.02 Iluminat
24.03 Apă, canal, salubritate
24.04 Poştă, telefon, telex, radio, televizor, telefax
24.05 Furnituri de birou
24.06 Materiale curăţenie
24.07 Alte materiale şi prestări servicii
Art. 25 – Materiale şi prestări servicii
Art. 26 – Obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată şi echipament
26.01 Lenjerie şi accesorii de pat
26.03 Obiecte de inventar
Art. 27 – Reparaţii curente
Art. 28 – Reparaţii capitale
Art. 29 – Cărţi şi publicaţii
Art. 30 – Alte cheltuieli

Fundamentarea cheltuielilor cu medicamente şi materiale sanitare

(art. 23)

Medicamente (23.01)
Acest aliniat cuprinde fondurile necesare pentru achiziţionarea medicamentelor care
asigură buna funcţionare a cabinetului medical al şcolii. Nivelul acestor cheltuieli se
determină în funcţie de anul de bază, corectat cu anumite influenţe, în special cu indicele de
inflaţie.
În proiectul de buget de venituri şi cheltuieli pentru anul 2004 a fost fundamentată o
sumă de 12.000 mii lei, repartizată în mod egal pentru trimestrele I, II, III şi IV ale anului.

43
 Fundamentarea cheltuielilor pentru întreţinere şi gospodărie
(art. 24)

În cadrul acestui articol se includ fondurile necesare pentru buna desfăşurare a

activităţii şcolii, reprezentând cheltuieli pentru încălzit, iluminat, apă, canal, salubritate,
poştă, telefon, telex, radio, televizor, telefax, furnituri de birou, materiale pentru curăţenie,
alte materiale şi prestări de servicii necesare şcolii.

Încălzit (24.01)
Liceul Mihai Eminescu Iaşi are centrală proprie funcţionând pe bază de gaz metan,
iar fundamentarea cheltuielilor cu încălzirea se va face pe baza următorilor indicatori:
număr metri cub gaz consumaţi în anul de bază şi tariful/mc gaz.
Formula de fundamentare este:
Cheltuieli pentru încălzit = Nr. mc gaz X Tarif/mc
La baza fundamentării stau contractele cu furnizorii şi execuţia bugetară a anului
precedent, de unde se ia numărul de mc gaz consumaţi în anul precedent înmulţit cu tariful
de mc gaz, luând în considerare majorările de preţuri şi indicele de inflaţie.
De exemplu, pentru un consum mediu de gaz metan pentru încălzire de 130.000
mc/an şi un tarif al gazului metan de 4.311 lei/mc, cheltuielile pentru încălzire se vor
determina astfel:
Cheltuieli pentru încălzire = 130.000 X 4.311 = 560.430 mii lei
În proiectul de buget de venituri şi cheltuieli pentru anul 2004 a Liceului Mihai
Eminescu Iaşi a fost fundamentată pentru cheltuielile cu încălzirea o sumă de 1.400.000 mii
lei, repartizată în mod inegal pe trimestre, mai mult în perioada de iarnă (trimestrul I şi IV
ale anului).

Iluminat şi forţă motrice (24.02)

În această categorie de cheltuieli se includ: costul curentului electric pentru
iluminat, pentru forţă motrică şi costul becurilor electrice şi al tuburilor fluorescente.
Cheltuielile privind costul curentului electric pentru iluminat şi forţă motrică se
fundamentează în funcţie de următorii indicatori:

44
 - număr ore iluminat şi funcţionare aparatură;
- număr corpuri iluminat, aparatură;
- consum de energie electrică;
- tariful pentru un kw.
Formula de determinare este următoarea:
Cheltuieli pentru iluminat şi forţă motrice = Nr. ore iluminat şi funcţionare
aparatură X Nr. corpuri iluminate X Consum energie electrică/ corp X Tarif (1 kw).
La baza fundamentării cheltuielilor cu energie stau contractele cu furnizorii
(Electrica) precum şi execuţia bugetară pentru anul expirat (facturile de la furnizori) de
unde se preia numărul de kw consumaţi.
De exemplu, pentru un consum mediu anual de energie electrică de 130.000 kw/an
şi un tarif al energiei electrice de 2.850 lei/kw, cheltuielile privind costul curentului electric
se vor determina astfel:
Cheltuieli pentru iluminat şi forţă motrică = 130.000 X 2.850 = 370.500 mii lei.
Cheltuielile cu becurile electrice şi tuburile fluorescente se fundamentează după
următorii indicatori:
- număr de săli iluminate cu becuri;
- număr de becuri pe o scală;
- o medie a becurilor schimbate într-un an;
- preţul unui bec.
Formula de determinare este:
Cheltuieli cu becuri electrice şi tuburi fluorescente = Nr. mediu becuri
neschimbate/an X Preţ unitar
În proiectul de buget de venituri şi cheltuieli pentru anul 2004 a fost fundamentată o
sumă de 450.000 mii lei, repartizată în mod inegal pe trimestre mai mult în perioada de
iarnă.

Apă, canal, salubritate (24.03)

Cheltuielile incluse în acest aliniat se detaliază pe: apă potabilă, apă caldă, gunoi,
canal. Unitatea de măsură pentru acestea este mc/an, diferenţiere făcându-se în funcţie de
costul diferit al acestora.

45
 În fundamentarea cheltuielilor cu apă, canal, salubritate se au în vedere următorii
indicatori:
- consum de apă caldă mc/an;
- consum apă potabilă mc/an;
- gunoi mc/an;
- tariful pentru un mc de apă caldă şi un mc de apă rece;
- tariful pentru serviciile de salubritate şi canalizare.
Formula de determinare este:
Apă, canal, salubritate = Consum apă (mc) X Tarif pe mc + Tarif canalizare (anual)
+ Tarif servicii de salubritate (anual)
În fundamentarea acestor cheltuieli se ţine cont de contractul încheiat cu furnizorii
acestor utilităţi şi servicii şi de execuţia bugetară a anului precedent de unde se ia numărul
de mc consumaţi, care se înmulţeşte cu tariful în vigoare, eventual corectat cu un indice de
inflaţie.
În proiectul de buget de venituri şi cheltuieli pentru anul 2004 a fost fundamentată
la acest aliniat o sumă de 80.000 lei.

Poştă, telefon, telex, radio, televizor, telefax (24.04)

În această categorie de cheltuieli se includ: plata serviciilor de poştă, abonamentelor
de telefon, radio, televizor şi plata convorbirilor internaţionale.
În fundamentarea acestor cheltuieli se folosesc următorii indicatori:
- cheltuielile medii cu convorbirile telefonice pentru anul expirat;
- numărul de posturi telefonice;
- tariful pentru abonamentul serviciilor telefonice;
- numărul de televizoare, aparate radio;
- tariful pentru abonamentul radio şi TV;
- cheltuielile pentru corespondenţa poştală internă şi externă.
Formula de determinare este:
Poştă, telefon, radio = Abonament X Nr. luni X Nr. impulsuri X Tarif

46
 În fundamentare se utilizează informaţii privind execuţia bugetară pe anul expirat
referitoare la cheltuieli medii pe telefon, număr telefoane, număr de televizoare, aparate
radio, timbre etc.
În proiectul de buget de venituri şi cheltuieli pentru anul 2004 a fost fundamentată o
sumă de 90.000 mii lei.

Materiale curăţenie (24.06)

În această categorie de cheltuieli se includ cheltuielile pentru:
- materiale comune de curăţenie specifice întreţinerii uşilor, ferestrelor,
mobilierului, grupurilor sanitare, pardoselii etc.
- materiale pentru spălatul lenjeriei;
- materiale pentru dezinsecţie, deratizare folosite de unitate pentru menţinerea
curăţeniei;
- materiale igienico – sanitare pentru personal.
Administratorul şcolii este cel care oferă informaţiile în legătură cu norma de
consum, necesarul de materiale de curăţat pe metru pătrat, deoarece el este cel care
răspunde de administrarea materialelor de curăţenie şi gospodărie.
Pe perioada vacanţelor, când la nivelul liceului au loc activităţi de curăţenie
generală, necesarul de materiale este mai mare, aspect ce trebuie avut în vedere în
momentul fundamentării.
Indicatorii de fundamentare se referă la:
- numărul de săli de clasă;
- suprafaţa de curăţenie a şcolii, cantinei, căminului;
- tipul de materiale de curăţenie necesare (mături, clor, detergent, săpun etc.);
- cantitatea necesară din fiecare material de curăţenie necesar (kg, bucăţi, litri)
- preţul unitar pentru fiecare material de curăţenie.
Formula de determinare este:
Materiale pentru curăţenie = Cantitatea din tipul de material necesar X Preţul unitar
Fundamentarea se face în funcţie de execuţia anului precedent ţinându-se cont de
nivelul indicatorilor înmulţit cu tarifele în vigoare, corectate cu rata inflaţiei.

47
 În proiectul de buget de venituri şi cheltuieli pentru anul 2004 a fost fundamentată o
sumă de 120.000 mii lei.

Alte materiale şi prestări servicii (24.07)

În această categorie de cheltuieli se includ:
- cheltuieli de transport privind materiale, alimente, combustibil,
medicamente, obiecte de inventar;
- materiale şi plata lucrărilor pentru întreţinerea şi amenajarea spaţiilor verzi
ale unităţii;
- plata diferitelor prestări de servicii efectuate de terţi ca: imprimerie,
legătorie, pază contractată;
- costul serviciilor de deratizare, deparazitare şi dezinsecţie efectuate de
unităţi specializate;
- plata cheltuielilor de întreţinere efectuate prin unităţi specializate;
- materiale pentru prevenirea incendiilor.
Baza de determinare a acestor cheltuieli o reprezintă contractele cu furnizorii pentru
prestarea serviciilor de întreţinere, precum şi execuţia pentru anul precedent.
În proiectul de buget de venituri şi cheltuieli pentru anul 2004 a fost fundamentată o
sumă de 450.000 mii lei.

Fundamentarea cheltuielilor materiale şi prestări de servicii cu caracter

funcţional (art. 25)

La acest articol se încadrează cheltuielile cu procurarea materialelor şi efectuarea

prestaţiilor de servicii, precum şi alte cheltuieli cu caracter funcţional specifice fiecărui
domeniu de activitate, care asigură desfăşurarea în bune condiţii a activităţii unităţii.
Aceste materiale şi prestări de servicii se referă la materialele consumabile de natură
funcţională ce ajută la procesul de asamblare a diferitelor lucrări la atelierele de tâmplărie şi
la reparaţiile minore sau la punerea în funcţiune a unor utilaje tehnologice.

48
 Indicatorii financiari utilizaţi în dimensionarea cheltuielilor cu materiale şi servicii
sunt: tipul de materiale folosite, cantitatea şi preţul unitar.
În fundamentarea acestor cheltuieli se ţine seama de execuţia bugetară a anului
precedent. Suma înscrisă în proiectul de buget pe anul 2004 la această categorie de
cheltuieli este de 30.000 mii lei.

Fundamentarea cheltuielilor cu obiecte de inventar de valoare mică sau scurtă

durată şi echipament (art. 26)

Dotările cu obiecte de inventar şi cu echipament se stabilesc în funcţie de starea de

existenţă a acestora şi de necesităţile urgente de completare a dotării necesare desfăşurării
procesului de învăţământ în condiţii normale.
Fundamentarea se face ţinând cont de necesarul de obiecte de inventar şi
echipament, de cantitatea şi de preţul unitar al acestora din anul de plan.
Aliniatul 03 – Alte obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată cuprinde
alte plăţi făcute pentru procurarea de obiecte de inventar cu caracter funcţional sau de uz
administrativ – gospodăresc, în limita stabilită de lege sau cu o durată de serviciu de până la
un an, indiferent de valoarea lor, cum ar fi de exemplu mobilierul şcolar.
Suma înscrisă în proiectul de buget de venituri şi cheltuieli pe anul 2004 la acest
aliniat este de 150.000 mii lei

Fundamentarea cheltuielilor cu reparaţii curente (art. 27)

Reparaţiile curente se execută periodic, sau după necesitate, în scopul creării

posibilităţii de exploatare a fondului fix supus reparaţiei.
Valoarea lucrărilor de reparaţii curente ce se aplică într-un an se va încadra de
regulă în 5% din valoarea de înlocuire a fondului fix.
Reparaţiile curente se referă la costul materialelor procurate pentru lucrările de
întreţinere şi reparaţii curente în regie proprie ale clădirii (zugrăveli interioare şi exterioare,

49
revopsirea tâmplăriei, alte modernizări etc.), ale instalaţiilor, ale mobilierului şcolar precum
şi costul lucrărilor de reparaţii executate de terţi.
Reparaţiile curente se înscriu în buget pe baza devizelor estimate de reparaţii, în
funcţie de suprafaţa (metru pătrat) care se repară şi costul reparaţiei.
Suma înscrisă în buget la acest articol de cheltuieli pe anul 2004 este de 500.000 mii
lei.

Fundamentarea cheltuielilor cu reparaţiile capitale (art. 28)

În cadrul reparaţiilor capitale se efectuează înlocuirea totală sau parţială a unor

elemente sau părţi componente uzate fizic, în scopul aducerii cât mai aproape de starea
iniţială. Valoarea lucrărilor de reparaţii capitale nu poate depăşi 60% din valoarea de
înlocuire a mijlocului fix.
În categoria cheltuielilor cu reparaţiile capitale se includ:
- reparaţiile capitale la clădiri şi construcţii, utilaje executate în antrepriză,
inclusiv costul devizelor şi proiectelor tehnice;
- costul materialelor şi prestărilor de servicii, în cazul lucrărilor de reparaţii
capitale executate în regie.
Cheltuielile cu reparaţiile capitale se includ în bugetul de venituri şi cheltuieli pe
baza devizelor estimative de reparaţii întocmite de serviciile de specialitate sau de
executantul lucrării.
Suma înscrisă în proiectul de buget pe anul 2004 la categoria cheltuielilor cu
reparaţiile capitale este de 4.000.000 mii lei.
Fundamentarea cheltuielilor cu cărţi şi publicaţii (art. 29)

Acest articol cuprinde plăţile şi cheltuielile făcute în scopul procurării de cărţi şi

publicaţii. La nivelul liceului, bibliotecarul este cel ce oferă informaţii în legătură cu
necesarul de cărţi şi publicaţii, el fiind cel ce gestionează fondul de cărţi.
În această categorie de cheltuieli sunt incluse:
- plăţile şi cheltuielile făcute în scopul procurării de cărţi pentru biblioteca
instituţiei de învăţământ;

50
 - costul colecţiilor constituite anual din abonamentele la publicaţii periodice
din ţară şi străinătate;
- costul abonamentelor la Monitorul Oficial, colecţiile de acte normative
utilizate în activitatea instituţiei;
- costul dischetelor, casetelor, filmelor, imprimate definitiv şi arhivate la
bibliotecă.
Indicatorii folosiţi pentru fundamentarea cheltuielilor cu cărţi şi publicaţii sunt
cantitatea acestora şi preţul estimativ, ţinând cont de ofertele furnizorilor de carte.
Pentru anul 2004 s-a previzionat o sumă de 30.000 mii lei pentru achiziţii de cărţi şi
pentru abonamentul la Monitorul Oficial.

Fundamentarea altor cheltuieli (art. 30)

La acest articol se includ cheltuielile cu protecţia muncii şi cu transportul

personalului didactic. Acestea se fundamentează în funcţie de execuţia anului precedent.
Pentru anul 2004 la acest articol s-a prevăzut în bugetul de venituri şi cheltuieli o
sumă de 20.000 mii lei.

A se vedea anexa nr. 6 ce cuprinde fluxul informaţional privind fundamentarea

cheltuielilor materiale şi serviciilor.

2.3.1.3. Fundamentarea transferurilor (titlul IV)

În cadrul titlului IV al clasificaţiei bugetare a cheltuielilor, fundamentarea acestora

la Liceul Mihai Eminescu Iaşi se face în cadrul articolului 38 intitulat „Transferuri” ce
cuprinde următoarele aliniate:
40.02 Burse
40.03 Pensia suplimentară
40.07 Ajutorul de şomaj

51
 Bursele (40.02)
Cheltuielile cu bursele se diferenţiază prin prisma modului lor de finanţare, în
funcţie de naţionalitatea beneficiarului, astfel: bursele pentru elevii români se suportă din
bugetul local şi bursele pentru elevii moldoveni se suportă din bugetul de stat.
În ceea ce priveşte bursele elevilor români, potrivit H.G. 558/1998, există două
categorii de burse: burse pentru stimularea elevilor (burse de studiu şi de merit) şi burse
sociale.
Bursele de studiu se acordă în procent de 1,5% şi pot beneficia de aceste burse
elevii cu media anuală peste 8,5 şi nota 10 la purtare.
Bursele de merit se acordă în procent de maxim 1% la nivel de inspectorat pentru
elevii care au obţinut locul I la olimpiadele şcolare (faza naţională) şi pentru cei care au
realizat media anuală peste 9,5 şi au nota 10 la purtare.
Bursele sociale cuprind:
- burse pentru copii orfani;
- burse de boală (pentru boli severe stabilite de lege);
- burse pentru elevii proveniţi din familii cu situaţie materială precară, cu
îndeplinirea anumitor condiţii;
- burse pentru elevii ai căror părinţi au calitatea de „erou al Revoluţiei”.
Numărul de burse precum şi beneficiarii acestora se stabilesc de către comisia de
evaluare a dosarelor de burse, constituită la nivelul unităţii de învăţământ şi formată din
contabil, secretar, precum şi doi reprezentanţi ai Consiliului Profesoral, pe baza dosarelor
de bursă depuse de elevi. Numărul elevilor se trimite către Inspectoratul Şcolar Judeţean
pentru aprobare.
Necesarul de fonduri pentru plata burselor se fundamentează pe baza următorilor
indicatori: nivelul mediu de elevi care au obţinut burse în anul precedent şi nivelul mediu al
bursei în anul de bază, corectat cu eventuale indexări.
Formula de fundamentare este:
Cheltuieli cu bursele = Nr. mediu elevi bursieri X Nivel mediu bursă X Nr. luni de
acordare a bursei

52
 Pentru anul 2004 au fost incluse în bugetul de venituri şi cheltuieli următoarele
sume privind bursele: 105.720 mii lei pentru elevii români şi 264.099 mii lei pentru elevii
basarabeni.
A se vedea anexa nr. 7 ce cuprinde fluxul informaţional privind fundamentarea
cheltuielilor cu bursele.

Pensia suplimentară (40.03)

Acest aliniat reprezintă contribuţia salariatului la pensia suplimentară. Lunar,
angajatorul are obligaţia de a calcula, reţine şi vira această contribuţie care se determină
prin aplicarea cotei de 9,5% la salariul brut realizat.
Fundamentarea în acest caz se efectuează ţinând cont de fondul brut de salarii
realizat în anul de bază, corectat cu influenţele din anul de plan înmulţit cu 9,5%. În
fundamentare trebuie avută în vedere şi posibilitatea modificării legale a cotei de impunere.

Ajutorul de şomaj (40.07)

Ajutorul de şomaj se referă la cote reţinută lunar salariatului din salariul brut
realizat. Fundamentarea se face prin aplicarea cotei de impunere la fondul brut de salarii
realizat în anul de bază, corectat cu influenţele din anul de plan şi cu luarea în considerare a
posibilităţilor de modificare a cotei de impunere.

2.3.2. Fundamentarea cheltuielilor de capital

Faţă de celelalte categorii de cheltuieli , cheltuielile de capital se caracterizează prin

faptul că: sunt utilizate în scopuri foarte bine determinate, favorizează dezvoltarea
instituţiei, au un impact mare asupra cheltuielilor bugetare, necesitând sume cu ponderi
mari în buget, implică financiar perioade ce depăşesc anul bugetar de debut.
Cheltuielile de capital sunt acele cheltuieli care permit achiziţionarea sau
constituirea unor bunuri publice de folosinţă îndelungată, contribuind la îmbogăţirea şi

53
modernizarea şcolii. În această categorie de cheltuieli regăsim la nivelul liceului art. 72 –
Investiţii ale instituţiilor publice.
În programul de investiţii se înscriu cheltuielile pe ani şi etape de execuţie atât
pentru investiţiile în curs cât şi pentru cele noi. Cheltuielile de capital se includ în bugetul
de venituri şi cheltuieli pe baza listei de lucrări, utilaje, mobilier şi alte obiecte de investiţii,
cu desfăşurare atât fizic cât şi valoric.
În bugetul de venituri şi cheltuieli al Liceului Mihai Eminescu Iaşi sunt prevăzute
pentru anul 2004 cheltuieli de capital în valoare de 5.000.000 mii lei.

3. Finanţarea cheltuielilor la Liceul Mihai Eminescu Iaşi

Cheltuielile bugetare pentru învăţământ ocupă un loc central între acţiunile finanţate
de către stat, ceea ce duce la creşterea rolului învăţământului ca factor de progres şi
civilizaţie. Recunoaşterea contribuţiei decisive a şcolii la pregătirea societăţii moderne, în
condiţiile revoluţiei ştiinţifice contemporane, a impus dezvoltarea şi modernizarea reţelelor

54
şcolare şi alocarea din bugetul statului de sume tot mai mari pentru finanţarea
învăţământului.
Creşterea cheltuielilor publice pentru învăţământ este determinată de creşterea
populaţiei, în general, şi a celei de vârstă şcolară, în special, cât şi de progresul tehnico-
ştiinţific şi modernizarea economiei naţionale.
Fiecare tip de instituţie şcolară realizează atât cheltuieli comune cât şi unele
specifice. În principiu, cheltuielile pentru învăţământ cuprind două mari grupe: cheltuieli de
investiţii (de capital) şi cheltuieli curente (de funcţionare).
Din prima grupă fac parte cheltuielile pentru crearea şi dezvoltarea bazei tehnico-
materiale a procesului de învăţământ, constând în: clădiri, terenuri, utilaje, echipamente de
laborator, mobilier, fiind concretizate în bunuri de natura mijloacelor fixe cu care se
dotează instituţiile de învăţământ pentru a putea funcţiona.
Din a doua grupă fac parte toate cheltuielile reprezentând consumuri legate de
funcţionarea instituţiei, concretizate în materiale de laborator, combustibil, energie, apă,
rechizite, servicii poştale, reparaţii, întreţineri ale mijloacelor fixe, ponderea cea mai mare
având-o salariile şi plăţile asimilate acestora pentru personalul didactic, cel auxiliar şi
nedidactic.

3.1. Surse de finanţare

Finanţarea Liceului Mihai Eminescu Iaşi se realizează, în general din două mari
surse de finanţare: surse bugetare (bugetul de stat, bugetul local) şi surse extrabugetare.
Surse bugetare

55
 Ministerul Învăţământului asigură finanţarea din bugetul de stat a cheltuielilor
privind:
- finanţarea unor programe anuale sau multianuale de investiţii, modernizare şi
dezvoltare a bazei materiale a unităţilor de învăţământ (consolidări, reabilitări de
şcoli, dotarea cu mijloace de transport, rechizite şcolare etc.)
- cofinanţarea unor programe de dezvoltare cu finanţare externă;
- bursele elevilor din Republica Moldova, bursele elevilor străini şi a elevilor
români din afara graniţelor ţării;
- finanţarea unor programe naţionale, de pregătire profesională a personalului
didactic.
Prin bugetul local se alimentează cu fonduri unităţile de învăţământ de stat pentru
următoarele categorii de cheltuieli:
- cheltuielile salariale aferente personalului didactic şi nedidactic;
- cheltuielile materiale şi servicii;
- reparaţii capitale şi investiţii;
- subvenţii pentru internatele şi cantinele şcolare;
- suplimentarea fondului de burse primit de şcoală de la bugetul de stat;
- organizarea examenelor naţionale de ocupare a posturilor didactice.
Surse extrabugetare
Veniturile extrabugetare se încasează, administrează şi contabilizează de instituţia
de învăţământ potrivit normelor pentru finanţele publice, fără a se efectua vărsăminte la
bugetul de stat şi fără afectarea alocaţiilor primite de la acesta. Rezultatele obţinute la
sfârşitul exerciţiului financiar, respectiv soldurile anuale obţinute din execuţia bugetului
acţiunilor finanţate din veniturile extrabugetare, se preiau ca venituri în anul următor.
Veniturile extrabugetare utilizate în vederea finanţării cheltuielilor sunt:
- venituri rezultate din activitatea de producţie, prestări servicii;
- venituri din chirii;
- venituri din donaţiile făcute de persoanele fizice şi juridice;
- venituri din sponsorizări primite de la persoanele fizice şi juridice conform legii;
- alte venituri.

56
 Fondurile alocate liceului, indiferent de surse (buget de stat, buget local sau surse
proprii), vor fi acordate sub următoarele forme: fonduri pentru finanţarea proporţională cu
numărul de elevi şi fonduri pentru finanţarea complementară.
a) Finanţarea proporţională cu numărul de elevi se asigură prin bugetul de stat,
prin Ministerul Educaţiei şi Cercetării (anexa nr. 8).
Sumele necesare pentru finanţarea proporţională se calculează de către liceu în
momentul fundamentării bugetului de venituri şi cheltuieli, pe baza numărului de elevi şi a
costului mediu anual pe un elev, comunicat de Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi. Nivelul
costurilor medii se stabileşte pe baza costurilor istorice medii naţionale, corectate cu
coeficienţi de diferenţiere pe judeţe. La stabilirea acestor costuri se va ţine seama şi de
costurile standard calculate de Consiliul Naţional al Finanţării Învăţământului
Preuniversitar de Stat pe bază de consumuri fizice de resurse materiale şi umane.
Fondurile pentru finanţarea proporţională vor fi alocate ca o sumă globală în bugetul
instituţiei. Repartizarea pe capitole şi articole de cheltuieli a fondurilor aferente finanţării
proporţionale aprobate de ordonatorul principal de credite sau provenite din rectificările
bugetare din timpul anului va fi realizată la propunerea directorului unităţii, cu aprobarea
Consiliului de Administraţie.
b) Finanţarea complementară (anexa nr. 9) se asigură din bugetul local şi pe
seama veniturilor proprii ale unităţii de învăţământ, efectuându-se în funcţie de necesităţile
liceului. Aici sunt cuprinse următoarele categorii de cheltuieli: reparaţii capitale,
consolidări şi investiţii; subvenţii pentru internate şi cantine şcolare; cheltuieli cu bursele
elevilor; cheltuieli pentru transport elevi şi/sau cadre didactice; alte cheltuieli care nu sunt
determinate preponderent de numărul de elevi.
Ocazional, se utilizează ca surse de finanţare donaţii făcute de persoane juridice sub
formă materială, cum ar fi: cărţi şi publicaţii şcolare, mobilier şi, în special, materialul
didactic (materie primă de natură lemnoasă) folosit pentru practica elevilor.
Nivelul fondurilor pentru finanţarea complementară va fi stabilit în funcţie de
amploarea şi urgenţa satisfacerii unei nevoi de reabilitare şi dezvoltare a bazei materiale a
instituţiei, de amploare a nevoilor de acordare a burselor şi a altor forme de sprijin social,
precum şi de capacitatea de finanţare a ordonatorilor de credite ierarhic superiori.

57
 3.2. Metode şi tehnici de finanţare bugetară a cheltuielilor
la Liceul Mihai Eminescu Iaşi

În ceea ce priveşte finanţarea bugetară se au în vedere două tehnici de finanţare

diferite: finanţarea de la bugetul de stat şi finanţarea din bugetul local.
1) Finanţarea de la bugetul de stat are ca tehnică de finanţare deschiderea şi
repartizarea de credite bugetare.
Ca parte a finanţării bugetare, finanţarea de la bugetul statului are în vedere punerea
mijloacelor băneşti conforme cu prevederile din bugetul de stat la dispoziţia fiecărei
instituţii publice. Astfel, finanţarea se face printr-o tehnică numită deschiderea şi
repartizarea de credite bugetare.
Deschiderea de credite bugetare. În deschiderea de credite bugetare sunt implicaţi:
finanţatorul adică, instituţia centrală în numele Guvernului răspunzătoare de gestiunea
bugetară, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, ordonatorul principal de credite al bugetului
local şi Trezoreria, ca unitate bancară specializată.
Iniţiativa în deschiderea acestor credite o are ordonatorul principal al bugetului
local, care se adresează finanţatorului (MEC). Solicitarea se va face până la data de 20 a
lunii în curs pentru luna următoare, adresarea făcându-se printr-o „cerere de deschidere a
creditelor bugetare”, întocmită în trei exemplare. Pe baza acestei cereri, finanţatorul
onorează solicitarea prin verificarea bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat, în
concordanţă cu subdiviziunile clasificaţiei bugetare şi încadrarea lor în bugetul aprobat.
În primul exemplar al cererii se consemnează deschiderea creditelor bugetare,
deschidere ce devine executorie pe baza celui de-al doilea exemplar al cererii trimis
Trezoreriei Iaşi, unde sunt deschise conturi în numele liceului pentru sumele virate din
bugetele publice.
Al doilea exemplar trimis de către finanţator are ca semnificaţie trecerea sumelor de
bani, cu titlu de credite bugetare, din contul bugetului finanţator în contul ordonatorului
principal de credite al bugetului local care are obligaţia, prin lege, de a repartiza aceste
credite.

58
 Prin al treilea exemplar al cererii finanţatorul informează ordonatorul principal al
bugetului local de deschiderea creditelor solicitate în contul Trezoreriei Iaşi pe seama
liceului.
O cerere de deschidere de credite bugetare urmăreşte următoarele elemente:
- încadrarea sumelor solicitate în volumul creditelor aprobate şi neconsumate pe prima
perioadă pe care se solicită creditele respective;
- codificarea conturilor corespunzătoare clasificaţiei bugetare şi planului de conturi pentru
activitatea Trezoreriei;
- corectitudinea notelor justificative pentru categoriile de cheltuieli menţionate în cererile
de deschidere de credite bugetare;
- încadrarea valorii totale a dispoziţiilor bugetare pentru repartizarea creditelor în totalul
creditului bugetar, cât şi pe diviziunile acestuia.
Cererea se prezintă Direcţiei Generale a Trezoreriei. După analiza şi verificarea
cererii de deschidere de credite bugetare, Direcţia Generală a Trezoreriei aprobă
deschiderea creditelor bugetare.
Repartizarea creditelor bugetare are loc prin transmiterea mijloacelor băneşti cu titlu
de credite bugetare în sens ierarhic de la ordonatorul principal la cei subordonaţi, având la
bază un document numit dispoziţie bugetară de repartizare adresată unităţilor Trezoreriei
Finanţelor Publice.
Ministerul Educaţiei şi Cercetării adresează dispoziţia bugetară de repartizare a
creditelor bugetare Trezoreriei Finanţelor Publice. Acestea din urmă (la nivel judeţean)
trimite un exemplar pentru repartizarea creditelor, prin care se comunică repartizarea
creditelor bugetare.
Odată repartizate creditele bugetare, Direcţiile de Trezorerie Judeţene şi Municipale
eliberează extrase de cont, informând totodată ordonatorii subordonaţi Ministerului
Învăţământului despre deschiderea creditelor bugetare.
Dispoziţiile bugetare de repartizare a creditelor bugetare se întocmesc pentru
cheltuielile proprii şi pentru cheltuielile ordonatorilor secundari de credite bugetare, de
exemplu Inspectoratele Şcolare Judeţene (anexa nr. 10).
2) Finanţarea din bugetul local. Tehnica de finanţare din bugetul local se numeşte
alocare de fonduri sau de mijloace băneşti.

59
 Cheltuielile, pe capitole şi subcapitole, sunt angajate în sensul realizării lor numai
dacă sunt disponibilităţi în contul specific al bugetului local. Dacă fondurile băneşti nu sunt
suficiente, cheltuielile sunt ordonate potrivit cu anumite urgenţe şi acoperite integral sau
parţial, urmând ca diferenţa neacoperită să fie rezolvată în perioada următoare.
Ordonatorii terţiari de credite solicită, până la sfârşitul lunii ordonatorului principal
de credite al bugetului local (primarul), repartizarea necesarului de credite din bugetul local
reprezentând finanţarea pentru luna următoare.
Rolul principal în finanţare revine tot ordonatorului principal de credite bugetare,
care se adresează finanţatorului, acesta fiind un departament de serviciu sau chiar o
instituţie financiară ce are răspunderea gestiunii bugetului local, solicitând bani necesari
desfăşurării de acţiuni referitoare la activitatea proprie dar şi a ordonatorilor subordonaţi
bugetar.
Organul financiar local analizează solicitările de fonduri prin compararea bugetului
local aprobat cu bugetul de venituri şi cheltuieli al ordonatorului principal de credite
bugetare în strânsă legătură cu subdiviziunile corespunzătoare, cu luarea în considerare a
disponibilităţilor existente în contul bugetului local şi a priorităţilor de finanţare din
acestea.
Finanţatorul întocmeşte o dispoziţie bugetară prin care se dispune, ca din contul
bugetului local, o anumită sumă să treacă în contul de disponibil al ordonatorului principal
de credite. Dispoziţia bugetară (ordinul de plată) este adresată Trezoreriei Finanţelor
Publice din teritoriu (anexa nr. 11).
Trezoreria alimentează contul disponibil al ordonatorului principal de credite
bugetare şi îl informează pe acesta de alimentarea contului său de la Trezorerie. Din contul
său de disponibil, ordonatorul principal de credite dispune, printr-o dispoziţie de
repartizare, ca o anumită parte să treacă în contul ordonatorului terţiar, conform solicitărilor
făcute în perioada 25-30 ale lunii în curs pentru luna următoare.
Deschiderea şi repartizarea de credite bugetare se efectuează de către ordonatorul
principal de credite la nivelul capitolului de cheltuieli 57.02 „Învăţământul cu desfăşurarea
pe titlurile clasificaţiei bugetare economice”.
La primirea dispoziţiei bugetare, unitatea teritorială de trezorerie şi contabilitate
publică înregistrează creditele bugetare repartizate de ordonatorul principal de credite

60
bugetare în contul instituţiilor de învăţământ preuniversitar de stat: 02 „Credite deschise şi
repartizate pe seama ordonatorilor de credite finanţaţi din bugetele locale” care se
desfăşoară în conturi analitice, pe titluri corespunzător repartizării creditelor bugetare.
Unităţile teritoriale de trezorerie şi contabilitate publică comunică instituţiilor de
învăţământ preuniversitar de stat primirea dispoziţiilor bugetare privind repartizarea
creditelor bugetare de către ordonatorul principal de credite eliberând şi extrasul de cont.
Conducerea instituţiei de învăţământ preuniversitar de stat răspunde administrativ
dacă nu solicită la termen ordonatorului principal de credite necesarul de fonduri pentru
asigurarea în luna următoare a finanţării proporţionale şi complementare.

3.3. Finanţarea extrabugetară

Finanţarea extrabugetară sau din veniturile proprii presupune acoperirea unor

cheltuieli pe baza veniturilor realizate de unitatea de învăţământ preuniversitar de stat în
afara celor primite din bugetele publice drept credite bugetare.
Ordonatorii terţiari de credite au contabilitate proprie, aşadar şi Liceul Mihai
Eminescu poate încasa venituri extrabugetare:
- în numerar, prin casieria proprie de la persoanele fizice, urmând ca acestea să fie
depuse în conturile de disponibil;
- prin virament de la persoanele juridice, în conturile deschise la unităţile teritoriale de
trezorerie şi contabilitate.
Conturile în care are loc încasarea veniturilor proprii sunt 50.04 „Disponibil din
venituri extrabugetare ale instituţiilor de subordonare locală” şi 50.10 „Disponibil al
instituţiilor subvenţionate din bugetul local”, în cazul veniturilor care privesc activitatea
internatelor, căminelor şi cantinelor.
Operaţiunile de încasări prin casieria proprie se organizează potrivit dispoziţiilor
legale în vigoare şi se efectuează numai pe bază de documente legale, care se înregistrează
cronologic în registrul jurnal de casă.
Pentru operaţiunile prin virament se utilizează ordine de plată tip trezorerie, în care
se specifică pe verso natura sumelor virate.

61
 3.4. Utilizarea creditelor bugetare şi a mijloacelor băneşti
aprobate. Plăţi pentru cheltuieli

Aprobarea creditelor bugetare, utilizarea banului public, este supusă unor reguli,
principii foarte stricte după care sunt solicitate şi apoi întrebuinţate sume de bani din
bugetele publice.
Important este că orice cheltuială trebuie să se efectueze doar cu reflectarea ei în
bugetele de venituri şi cheltuieli ale ordonatorilor de credite bugetare. Folosirea mijloacelor
băneşti presupune apoi prezenţa şi manifestarea unui control preventiv care pune accent pe
aspecte importante precum: necesitatea, oportunitatea şi legalitatea cheltuielilor.
În vederea perfectării unei cheltuieli sunt parcurse trei momente:
- propunerea de cheltuieli, porneşte din interiorul instituţiei de la o persoană autorizată
cu competenţe în a solicita fonduri pentru plata salariilor, burselor, materiilor prime,
materialelor, obiectelor de inventar;
- angajarea cheltuielilor, ordonatorii de credite bugetare împreună cu compartimentul
financiar-contabil analizează propunerile de cheltuieli prin prisma legalităţii,
necesităţii, oportunităţii şi a existenţei disponibilităţilor pentru efectuarea plăţilor
respective;
- aprobarea efectuării cheltuielilor, eliberarea mijloacelor băneşti pentru achitarea
obligaţiilor faţă de personal.
În cadrul Liceului Mihai Eminescu Iaşi, angajarea cheltuielilor se efectuează de
către director în calitatea sa de ordonator terţiar de credite bugetare. La baza angajării
cheltuielilor stau documente legale – state de plată, comenzi, contracte, vizate pentru
controlul financiar preventiv, întocmite distinct pentru cheltuieli care se suportă din bugetul
local, bugetul de stat şi venituri extrabugetare.
Efectuarea plăţilor se face prin Trezoreria Finanţelor Publice din creditele deschise
şi repartizate pe baza unor dispoziţii generale şi a unor dispoziţii speciale.
Plăţile pot fi dispuse prin numerar sau prin cont. Instrumentele folosite în vederea
efectuării plăţilor sunt: cecul pentru eliberarea numerarului din cont, ordinul de plată pentru

62
efectuarea plăţilor din contul instituţiei către terţi, cecul cu limită de sumă şi factura cu
dispoziţie de încasare.

1) Cheltuielile pentru salarii au la bază ca document fundamental statele de salarii,

care se întocmesc la compartimentul Secretariat până la nivelul stabilirii contribuţiilor,
urmând a fi completate de către compartimentul Contabilitate cu reţinerile şi contribuţiile
plătite în numerar angajaţilor şi semnate, avizate de către directorul liceului (anexa nr. 12).
În vederea eliberării banilor pentru plata salariilor unitatea de învăţământ va
prezenta Trezoreriei Finanţelor Publice – serviciul de control şi evidenţă a cheltuielilor – o
serie de documente:
- cecul pentru ridicarea din cont a sumelor de plată pentru drepturi salariale;
- ordine de plată în trei exemplare pentru virarea din cont a unor sume datorate
(impozitul pe salarii, contribuţia la fondul de şomaj);
- dispoziţie de plată/ordin de plată pentru plata contribuţiei la asigurările sociale;
- situaţia recapitulativă a salariilor la nivelul lunii.
După primirea acestor documente serviciul de control şi evidenţă a cheltuielilor va
verifica o serie de elemente: respectarea numărului de salariaţi aprobaţi, respectarea
prevederilor legale referitoare la salarizarea personalului angajat în învăţământ, stabilirea
sumelor de plată şi încadrarea acestora în creditele bugetare aprobate la subdiviziunea
„Cheltuieli de personal”, stabilirea corectă a contribuţiilor precum şi întocmirea corectă a
ordinelor de plată.
După efectuarea acestei proceduri se procedează la efectuarea plăţii prin casierie.
2) Cheltuieli pentru deplasări, detaşări, transferări. Propunerea de cheltuieli are
loc de către persoana care urmează să desfăşoare o anumită activitate ce necesită deplasarea
şi se face verbal sau scris. Documentul este analizat la compartimentul financiar-contabil
urmărindu-se dacă acea acţiune este justificată prin înscrierea în bugetul de venituri şi
cheltuieli şi dacă e necesară şi are suport legal. Se acordă avizul precizându-se şi
subdiviziunea clasificaţiei bugetare unde se încadrează, iar conducerea unităţii eliberează
ordinul de deplasare.

63
 În cazul cheltuielilor pentru deplasări şi transferări se au în vedere documente
specifice ca: situaţia recapitulativă a deplasărilor, ordine de deplasare aprobate de către
organele în drept şi calculaţia sumelor de transfer.
3) Cheltuieli pentru materiale şi servicii au ca punct de pornire solicitările de
materiale, obiecte de inventar, cărţi etc. care se fac de diverşi angajaţi în funcţie de
necesităţile desfăşurării activităţii lor. Aceste solicitări trebuie avizate de către directorul
liceului, în calitatea sa de ordonator de credite (anexa nr.13).
Plăţile se fac în funcţie de conţinutul şi natura lor, dispuse de Liceul Mihai
Eminescu Iaşi potrivit cu o anexă stabilită la nivelul Trezoreriei în care sunt grupate
cheltuielile pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare. Pentru efectuarea plăţii se prezintă
următoarele documente: ordin de plată pentru plata prin virament, dispoziţie de încasare cu
factură primită de la unitatea bancară a furnizorului, cec pentru ridicarea de numerar, în
cazul în care cheltuielile materiale se achită în numerar. La Trezorerie urmează a se verifica
aceste elemente.
4) Cheltuieli de capital. Plăţile pentru acestea, potrivit Legii Finanţelor Publice,
vizează investiţii ce apar prezente pe baza unei liste de lucrări, utilaje, mobilier şi alte
obiecte de investiţii aprobate de Ministerul Finanţelor. Finanţarea cheltuielilor de capital se
efectuează la cererea ordonatorului de credite bugetare principal prin deschiderea de credite
bugetare de către Ministerul Finanţelor şi prin prezentarea unor documente specifice: lista
de investiţii şi ordinul de plată privind alimentarea contului de disponibil de la unitatea
finanţatoare.
5) Cheltuieli cu bursele. Documentul ce stă la baza acestora este statul de plată
pentru burse întocmit de către compartimentul Secretariat. Suma se eliberează de către
Trezoreria Finanţelor Publice în limita creditelor bugetare repartizate de către Inspectoratul
Şcolar Judeţean Iaşi, pe baza cecului sau a ordinului de plată însoţit de o notă justificativă
(anexa nr. 14).
Odată prezentate documentele la Trezorerie în vederea efectuării plăţilor se verifică
trei repere lucrative:
 încadrarea plăţilor în limita creditelor bugetare deschise şi repartizate pe capitole de
cheltuieli potrivit cu o anumită procedură;

64
  respectarea utilizării creditelor bugetare potrivit destinaţiei stabilite pe
subdiviziunile clasificaţiei bugetare;
 respectarea dispoziţiilor legale prin care se autorizează efectuarea cheltuielilor
legată de înştiinţarea instituţiei.

4. Organizarea şi conducerea gestiunii financiare la

Liceul Mihai Eminescu Iaşi

4.1. Sistemul informaţional specific

Informaţia a devenit, în societatea contemporană, o resursă primordiala. Însă

adevărata sursă de putere şi bogăţie nu o reprezintă volumul resurselor informaţionale
acumulate, ci modul în care informaţia este prelucrată, valorificată şi transformată în
cunoaştere şi acţiune.
Informaţia economică reprezintă acea categorie de informaţii având ca
reprezentare agenţii economici, procesele şi mărimile economice, procesele sociale de
producţie, repartiţie, schimb şi de consum al bunurilor materiale. Informaţiile economice se
prezintă în cea mai mare parte sub forma unor indicatori cu diferite grade de grupare şi
sintetizare.
Informaţia bugetară, ca şi componentă a celei economice, are ca obiect principal
reflectarea corectă a modului de realizare a veniturilor şi cheltuielilor, a modului de
gospodărire a mijloacelor economice ale instituţiilor publice, fiind baza de calcul a
indicatorilor necesari procesului de conducere a unităţilor bugetare. Ea poate fi clasificată
ca informaţie previzionată şi informaţie de reflectare sau de control.
Informaţia previzionată este reprezentată sub forma indicatorilor înscrişi în bugetele
de venituri şi cheltuieli ale instituţiilor publice sau sub forma normelor privind întocmirea şi
execuţia bugetelor.

65
 Informaţia de reflectare sau de control exprimă modul în care s-au încasat
veniturile şi cheltuielile bugetare, modul de utilizare a valorilor materiale şi băneşti, apărând
sub formă de date contabile, operative şi statistice.
Evidenţa bugetară, prin modul de organizare, concepere şi funcţionare, furnizează
organelor de decizie datele necesare pentru controlul execuţiei bugetare, asigurând totodată
baza de informaţii necesare pentru îndeplinirea funcţiilor bugetului de stat.
Evidenţa bugetară se poate caracteriza prin următoarele:
- asigură folosirea fondurilor bugetare în limitele şi destinaţiile prevăzute de buget;
- semnalează neconcordanţele în realizarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor;
- asigură furnizarea la timp a indicatorilor necesari în controlul execuţiei bugetare.
Sistemul informaţional bugetar reprezintă un ansamblu de elemente
interdependente, cuprinde mai multe subsisteme de informare referitoare la execuţia
bugetelor şi se realizează în practică prin evidenţa bugetară, ca latură a evidenţei
economice, îmbrăcând cele trei forme ale acesteia, şi anume:
1. evidenţa tehnico - operativă;
2. evidenţa statistică;
3. evidenţa contabilă.
Pentru fiecare compartiment de evidenţă bugetară, există planuri de conturi diferite şi
instrucţiuni de aplicare elaborate de Ministerul Finanţelor. Excepţie face în acest caz execuţia de
casă a bugetului de stat de la Trezorerie (a se vedea anexa nr. 15).
Liceul Mihai Eminescu Iaşi îşi organizează evidenţa bugetară în cadrul
compartimentului financiar-contabil, prin intermediul contabilului şef.

4.1.1. Evidenţa tehnico - operativă

66
 Evidenţa tehnico - operativă, ca parte componentă a evidenţei economice, pe lângă
celelalte două forme, contabilă şi statistică, contribuie în mod consecvent la reflectarea şi
controlul existenţei valorilor materiale şi băneşti în condiţiile organizării corespunzătoare
a cerinţelor unităţii. Obiectul ei îl constituie înregistrarea şi reflectarea fenomenelor
primare care au loc în unitate adică, intrarea şi ieşirea de valori materiale şi băneşti,
darea în consum sau folosinţă precum şi existenţa lor într-un anumit loc al unităţii sau la
o anumită dată.
Evidenţa tehnico - operativă se organizează în funcţie de nevoile fiecărei
instituţii pe compartimente de activitate şi foloseşte ca tehnică de înregistrare şi de
exprimare a datelor fie etalonul natural (număr, greutate, lungime, volum), fie etalonul
bănesc (valoarea), fie ambele sau alte etaloane cum ar fi ore - om, în funcţie de scopul
urmărit de către organizatorul sau şi de specificul activităţii unităţii. Caracteristicile acestei
forme de evidenţă constau în faptul că ea îmbracă forme proprii fiecărui gen de activitate şi
că este operativă (promptă şi rapidă) în furnizarea datelor. La organizarea evidenţei
tehnico - operative a valorilor materiale se au în vedere înregistrările care se fac numai
în etalon natural, ea organizându-se pe fiecare gestiune în parte şi ţinându-se la locul de
depozitare sau de folosinţă, ca unitate de evidenţă.
Sfera de cuprindere se limitează la anumite laturi ale proceselor de aprovizionare cu
materiale pe categorii de furnizori, pe termene de livrare sau de plată, precum şi existenţa şi
folosirea capacităţii de muncă, existenţa şi folosirea capacităţilor de producţie.
Modul de ţinere a evidenţei tehnico - operative şi formularele folosite în acest
liceu dar şi la celelalte unităţi bugetare şi extrabugetare sunt stabilite de Normele
metodologice ale Ministerului Finanţelor nr. 596/1970 privind contabilitatea unităţilor
bugetare. Conform legislaţiei în vigoare, evidenţa tehnico - operativă trebuie să răspundă
următoarelor cerinţe:
- obţinerea de date exacte, cantitative şi valorice, în orice moment, cu privire la
existenţa şi răspândirea valorilor materiale la locurile de depozitare sau de folosinţă;
- asigurarea controlului gestiunii valorilor materiale în scopul păstrării integrităţii
patrimoniului public;
- asigurarea delimitării răspunderii individuale sau colective în administrarea bunurilor
materiale;

67
- asigurarea bazei de date necesare efectuării inventarierilor periodice şi anuale prin
furnizarea datelor scriptice pe locuri de depozitare şi de folosinţă.
Pe lângă aceste cerinţe trebuie respectate şi regulile de bază privind
completarea documentelor de către gestionarii şi administratorii care răspund
material, disciplinar şi penal de gospodărirea bunurilor materiale date în primire, aceste
documente fiind următoarele:
o Proces verbal de recepţie pentru mijloacele fixe independente care nu necesită
montaj şi nici probe tehnologice;
o Proces verbal de recepţie în cazul utilajelor care necesită montaj dar nu necesită
probe tehnologice precum şi a clădirilor şi construcţiilor speciale cu caracter
administrativ şi social - cultural;
o Proces verbal de punere în funcţiune pentru utilajele şi instalaţiile care necesită
montaj şi probe tehnologice;
o Proces verbal de transformare a mijloacelor fixe;
o Proces verbal de predare - primire a mijloacelor fixe transferate;
o Bonul de mişcare a mijloacelor fixe;
o Proces verbal de închiriere;
o Proces verbal de dare în custodie;
o Fişa de inventar cu repartizarea pe locuri de folosinţă a mijloacelor fixe şi a
obiectelor de inventar de mică valoare sau scurtă durată;
o Lista de inventariere.

4.1.2. Evidenţa statistică

68
 Evidenţa statistică este şi ea o formă a evidenţei economice prin care se studiază
latura cantitativă a fenomenelor sociale de muncă şi legităţile dezvoltării social -
economice în condiţii concrete de loc şi timp, în expresia lor numerică.
Statistica are în vedere înregistrarea şi prelucrarea formelor social - economice de
masă. În vederea realizării obiectului său (studierea activităţii economico - socială), se
folosesc diferite unităţi de măsură în mărime naturală sau valorică. Pe baza datelor furnizate
de evidenţa statistică, a grupării şi generalizării fenomenelor şi proceselor economico –
sociale se pot stabili interdependenţe între ele şi tendinţele de dezvoltare.
Contabilitatea interferează cu statistica social – economică în toate unităţile
patrimoniale, dat fiind domeniul lor de întrepătrundere şi interdependenţă reciprocă.
Indicatorii şi indicii sunt corelaţi cu cei pe care îi folosesc celelalte forme de evidenţă
bugetară.
Procesele proprii evidenţei statistice sunt:
- culegerea datelor necesare din documentele primare;
- folosirea de procedee ca: observarea, sondaje de opinie, anchetarea etc.;
- prelucrarea datelor sub formă de indicatori, indici statistici, tabele, diagrame.
Raportările statistice sunt specifice evidenţei statistice, pe care le face unitatea de
învăţământ preuniversitar către organele ierarhic superioare. Aceste raportări statistice se
referă la: structura pe grad, vechimea profesorilor, numărul de profesori, numărul de elevi
pe diferite categorii.
Institutul de Statistică trimite liceului lunar un formular spre completare cu privire
la numărul mediu de elevi, numărul mediu de salariaţi etc.

4.1.3. Evidenţa contabilă

69
 Evidenţa contabilă este acea formă a evidenţei economice care reflectă aspecte ale
activităţii ce pot fi exprimate valoric. Prin metoda şi procedeele sale, contabilitatea este
fundamentul evidenţei bugetare, contabilitatea instituţiilor publice privind execuţia de casă
a bugetelor aprobate, precum şi alte operaţiuni financiare efectuate în contul acestor unităţi,
purtând denumirea de contabilitate publică.
Obiectul ei reflectă mijloacele economice şi provenienţa lor, asigurând controlul
asupra modului cum sunt folosite mijloacele şi resursele. O particularitate a contabilităţii
este faptul că se ţine în etalon bănesc, utilizând şi etaloane naturale. Contabilitatea trebuie
privită sub două aspecte, şi anume: unul primar, prin care se reflectă în expresie băneasca
mişcările de valori şi unul centralizator, prin care se exprimă sintetic existenţele, mişcările,
transformările mijloacelor economice şi a surselor de constituire a acestora. Totodată,
contabilitatea centralizatoare analizează sintetic şi rezultatele financiare finale
raportate la o perioadă de gestiune dată (luna, semestru, an).
Contabilitatea foloseşte procedee şi mijloace de lucru proprii cum sunt: contul,
balanţa de verificare, bilanţul contabil precum şi Norme metodologice şi reguli precise,
stabilite de Ministerul Finanţelor.
Cea mai folosită tehnică a metodei contabilităţii o constituie înregistrarea
operaţiunilor contabile pe „jurnale”, fiind incluse aici documentele de evidenţă, notele
contabile, registrul jurnal, cartea mare şi balanţa de verificare.
Documentele de evidenţă se înregistrează în ordinea intrării lor şi se păstrează în
dosare separate, pe jurnale, pentru a se putea stabili cu uşurinţă legătura dintre documentele,
jurnalele sau situaţiile în care s-au înregistrat.
În cadrul acestor mijloace de lucru, registrul jurnal reprezintă formularul de baza
destinat înregistrării operaţiunilor economice în ordine cronologică pe baza documentelor
primare, contabile şi centralizatoare. Jurnalele se deschid lunar şi cuprind operaţiunile
economice din cursul lunii privind creditul unuia sau al mai multor conturi cu conţinut
similar, în corespondenţă cu conturile debitoare. Centralizarea se efectuează la sfârşitul
lunii iar totalul obţinut se trece în registrul cartea mare în care operaţiunile se înregistrează
în forma sintetică a totalurilor.
Cu ajutorul registrului cartea mare se determină lunar rulajele şi soldul final ale
fiecărui cont sintetic, cumulativ de la începutul anului.

70
 Aceste date urmează a fi scrise în balanţele de verificare a conturilor sintetice precum
şi în cele analitice.
Fazele de lucru în cadrul formei de înregistrare contabilă pe jurnale sunt următoarele:
 întocmirea documentelor primare şi a notelor contabile;
 înregistrarea documentelor de evidenţă în formularele şi fişele de
evidenţă analitică;
 trecerea sumelor din jurnale şi situaţii în cartea mare;
 întocmirea bilanţului contabil.
Documentul oficial de gestiune a patrimoniului acestei unităţi de învăţământ, precum
şi a tuturor instituţiilor publice, îl constituie bilanţul contabil, care dă o imagine fidelă,
clară şi completă a modului de administrare a patrimoniului, a situaţiei financiare şi a
rezultatelor obţinute la data întocmirii acestuia.
Bilanţul contabil, denumit în setul formularelor tipizate „Darea de seamă
contabilă”, are în structura sa următoarele:
- Bilanţul;
- Contul de execuţie bugetară;
- Anexe privind:
a) detalierea cheltuielilor;
b) disponibilul din fonduri cu destinaţie specială;
c) contul de execuţie al fiecărui fond special;
d) finanţarea bugetară;
e) finanţarea investiţiilor;
f) obligaţiile de plată restante;
g) pagubele materiale;
h) indicatorii specifici de calcul şi de fundamentare a bugetului instituţiei.
- Raportul de analiză pe bază de bilanţ a situaţiei economico - financiare la data
raportării.
Bilanţul contabil cuprinde în Activul său totalitatea mijloacelor aflate în folosinţa
liceului, iar în Pasiv sursele din care s-au procurat mijloacele. Urmărirea execuţiei
bugetare se face folosind indicatorii evidenţei contabile bugetare, care conţine: o evidenţă
contabilă bugetară curentă şi o evidenţă contabilă bugetară centralizată.

71
 Prima formă de evidenţă, cea curentă, procură date operative privind modul cum se
îndeplinesc indicatorii de realizare a veniturilor şi de efectuare a cheltuielilor. Evidenţa
centralizată se întocmeşte periodic, trimestrial şi anual, cumulat de la începutul anului, pe
baza datelor din evidenţa curentă, raportarea făcându-se prin dările de seamă contabile
bugetare centralizate, până la Ministerul Finanţelor, pentru reflectarea rezultatelor execuţiei
bugetare pe întregul buget de stat.
Darea de seamă contabilă bugetară are un caracter unitar în ce priveşte structura
şi conţinutul ei deoarece este supusă unor reglementări speciale şi condiţii unitare de
întocmire. Principiile care stau la baza întocmirii acestui document sunt următoarele:
- oglindirea realităţii faptelor şi puritatea cifrelor pe care aceasta le cuprinde. Asigurarea
unui conţinut real tuturor datelor cuprinse în darea de seamă depinde de însăşi
exactitatea datelor evidenţei contabile care se realizează numai printr-o evidenţă la timp
cu înregistrări corecte, complete şi prin corelarea datelor evidenţei sintetice cu cele din
evidenţa analitică;
- ea trebuie să fie completă şi corect întocmită cu toate datele şi corelaţiile cerute între
conturi şi formulare, respectându-se instrucţiunile date de către Ministerul Finanţelor
pentru încheierea fiecărui exerciţiu bugetar. Ea trebuie să cuprindă toate formularele care
intră în componenţa ei, fiecare formular fiind completat cu toate datele cerute, făcându-se
obligatoriu şi verificarea corelaţiilor dintre conturile din bilanţ sau dintre formularele - anexă
la bilanţ şi conturile din acesta;
- simplitate şi claritate; condiţia de simplitate este îndeplinită atunci când darea de seamă
este compusă dintr-un număr redus de formulare care sa conţină numai indicatori strict
necesari, dar cu suficientă putere de informare;
- darea de seamă trebuie să fie întocmită şi înaintată la timp, adică la termenele stabilite
prin instrucţiunile Ministerului Finanţelor pentru ca acestea să poată constitui
instrumente eficiente în conducerea şi controlul operativ al activităţii financiare a instituţiei
de învăţământ;
- darea de seamă constituie pentru ordinatorul de credite superior o bază utilă şi sigură
pentru analiza sistematică a utilizării mijloacelor bugetare cu spirit de economie, în
limita creditelor acordate şi în concordanţă cu nivelul de îndeplinire a indicatorilor specifici

72
activităţii liceului, fiind o sursă de date pentru întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli
pe perioada viitoare.
Pentru a da o imagine fidelă patrimoniului instituţiei, trebuie respectate
regulile privind evaluarea patrimoniului dar şi celelalte norme şi principii contabile, şi
anume:
- principiul prudenţei, conform căruia nu este admisă supraevaluarea elementelor de Activ şi
a veniturilor respectiv, subevaluarea elementelor de Pasiv şi a cheltuielilor, ţinând cont de
deprecierile, riscurile şi pierderile posibile generate de desfăşurarea activităţii exerciţiului
curent sau anterior;
- principiul permanenţei metodelor care conduce la continuarea aplicării regulilor şi
normelor privind evaluarea, înregistrarea în contabilitate şi prezentarea elementelor
patrimoniale şi a rezultatelor, asigurând comparabilitatea în timp a informaţiilor contabile;
- principiul continuităţii activităţii, conform căruia se presupune că unitatea patrimoniala îşi
continuă în mod normal funcţionarea într-un mod previzibil, fără a intra în stare de lichidare
sau de reducere sensibilă a activităţii;
- principiul independenţei exerciţiului presupune delimitarea în timp a veniturilor şi
cheltuielilor aferente activităţii unităţii patrimoniale pe măsura angajării acestora şi trecerii
lor la rezultatul exerciţiului la care se referă;
- principiul intangibilităţii bilanţului de deschidere a unui exerciţiu care trebuie să
corespundă cu bilanţul de închidere a exerciţiului precedent;
- principiul necompensării, conform căruia elementele de Activ şi de Pasiv trebuie să fie
evaluate şi înregistrate în contabilitate separat, nefiind admisă compensarea între
posturile de Activ şi cele de Pasiv ale bilanţului, precum nici între venituri şi cheltuieli.
Instituţiile publice, pe lângă documentele şi registrele de evidenţă financiar
contabile obişnuite întâlnite în unităţi economice, folosesc documente şi registre specifice
activităţii de derulare a exerciţiului bugetar, stând la baza înregistrărilor contabile astfel:
a) bugetul de venituri şi cheltuieli ce se întocmeşte de către compartimentul financiar
- contabil şi cuprinde informaţii de fundamentare a creditelor solicitate. După
întocmire, acesta se transmite ordonatorului de credite pentru avizare. După avizare,
bugetul se remite liceului, unde este semnat de director şi de contabilul şef;

73
 b) cererea de deschidere a creditelor bugetare care este o adresă scrisă către Trezoreria
Iaşi (Trezorerie din localitatea unde instituţia are deschise conturile), prin care se solicită
deschiderea creditelor şi se semnează de conducătorul unităţii şi de contabilul şef.

4.2. Organizarea şi conducerea contabilităţii în cadrul

Liceului Mihai Eminescu Iaşi

Reforma economică şi instituţională a României, de după decembrie 1989, vizează

trecerea de la o economie supercentralizată şi totalitaristă la una de piaţă, bazată pe
libera iniţiativă şi pe privatizare, acest proces cuprinzând implicit şi domeniul
managementului financiar şi contabil.
Potrivit legislaţiei în vigoare, şi anume: Decretul - Lege nr. 54/1990, Legea nr.
31/1990, Legea Contabilităţii nr. 82/1991, H.G. nr. 704/1993, toate unităţile lucrative,
indiferent de forma juridică de organizare, ce gestionează valori materiale şi băneşti, sunt
obligate să organizeze şi să desfăşoare întreaga activitate prin conturi, adică să ţină
contabilitate proprie.
Obiectul contabilităţii bugetare îl constituie existenţa şi mişcarea valorilor materiale şi
băneşti, consumul de muncă vie şi remuneraţia acesteia, rezultatele activităţii desfăşurate şi
închiderea exerciţiului bugetar. Acest obiect este complex şi, ca urmare, prin intermediul
instituţiilor bugetare, are loc nu numai un proces de repartiţie (alocarea de la buget a
fondurilor băneşti necesare), ci şi un proces de consumare a fondurilor alocate pentru
diferite activităţi. Particularităţile şi specificul activităţii bugetare obligă la centralizarea
informaţiilor contabile din diferitele sectoare ale execuţiei bugetare pentru a se putea obţine
o imagine clară asupra acesteia în ansamblul său, favorizând îmbinarea contabilităţii
curente cu cea centralizatoare şi permiţând cuantificarea datelor din treaptă în treaptă până
la final (la Ministerul Finanţelor unde se determină datele de sinteză privind execuţia
bugetului).
Instituţiile bugetare care ţin contabilitatea în partidă dublă, fac înregistrări
contabile pe baza unui plan de conturi şi a unor instrucţiuni de aplicare a acestuia
elaborate de către Ministerul Finanţelor. Principiile care stau la baza contabilităţii în
partidă dublă sunt următoarele:

74
 - principiul gestionar (principiul patrimoniului închis);
- dubla reprezentare a stării şi a mişcării patrimoniului;
- principiul dublei înregistrări;
- principiul înregistrării cronologice şi sistematice;
- principiul înregistrării analitice şi sintetice;
- principiul fundamentării prin documente a înregistrărilor contabile.
Pe lângă aceste principii prevăzute în Regulamentul de aplicare al Legii
Contabilităţii, în practică sunt aplicate şi alte principii dintre care prezintă interes pentru
instituţiile de învăţământ următoarele:
- principiul cuantificării monetare - neprevăzut în mod concret în legislaţia noastră
dar, conform legii, „contabilitatea se ţine în moneda naţională, iar operaţiunile
efectuate în valută se ţin atât în monedă naţională cât şi în valută”;
- principiul costului istoric - presupune înregistrarea în contabilitate a bunurilor la valoarea
lor de achiziţie, iar creanţele şi obligaţiile la valoarea nominală;
- principiul sincerităţii - în primul rând presupune ca documentele întocmite să fie
cât mai exacte posibil, iar în al doilea rând presupune un comportament loial şi
onest din partea contabilului, astfel încât să nu se deformeze în nici un fel realitatea;
- principiul regularităţii - presupune respectarea regulilor şi procedurilor în vigoare în
raport cu textele legislative;
- principiul fidelităţii (imaginii fidele) - conform căruia documentele contabile de sinteză
oferă o imagine fidelă a unităţii patrimoniale.
La organizarea contabilităţii instituţiei de învăţământ, un rol important îl reprezintă
cunoaşterea şi respectarea clasificaţiei bugetare care presupune gruparea judicioasă şi
sistematică a veniturilor şi cheltuielilor bugetare prin balanţele financiar - operative.
Aşezarea la baza contabilităţii a clasificaţiei bugetare asigură, pe de o parte un limbaj
comun cu planificarea bugetară (adică, identitatea de conţinut a veniturilor şi cheltuielilor
atât în planificare cât şi în evidenţa execuţiei bugetului), iar pe de altă parte permite
analiza rezultatelor execuţiei bugetare comparativ cu îndeplinirea obiectivelor activităţii
instituţiilor publice locale şi centrale.
Pentru a-şi îndeplini rolul, contabilităţii bugetare îi revin următoarele obiective:

75
- de a reflecta corect desfăşurarea procesului de execuţie a bugetului în toate compartimentele
sale;
- de a furniza la timp informaţii de organizare reale necesare organelor de decizie;
- de a contribui prin modul său de organizare şi funcţionare la executarea corectă
şi deplină a bugetelor, prin preîntâmpinarea deturnării de fonduri şi de încadrare în
alocaţiile bugetare stabilite, fără a fi nevoie de suplimentări de fonduri;
- de a reliefa nivelul de eficienţă la care sunt cheltuite fondurile bugetare şi
financiare, în general.
În scopul realizării obiectivului contabilităţii, metoda acesteia foloseşte o serie de
procedee care permit furnizarea de informaţii cu privire la fenomenele şi procesele
economice care au loc în cadrul unităţilor patrimoniale. Între aceste procedee ale metodei
contabilităţii se găsesc contul, bilanţul şi balanţa de verificare.
Contul reprezintă procedeul cu ajutorul căruia se asigură urmărirea existenţei,
mişcării şi a situaţiei finale, pe elemente patrimoniale. Contul oglindeşte mişcările
succesive care au loc în structura şi mărimea patrimoniului, el fiind instrumentul de lucru
cel mai frecvent utilizat.
Bilanţul contabil este cel mai reprezentativ procedeu al metodei contabilităţii care
asigură încheierea procesului de cunoaştere contabilă în cadrul unui exerciţiu financiar.
Balanţa de verificare asigură centralizarea datelor din conturi şi, în acelaşi timp, şi o
verificare a înregistrărilor efectuate. Elementele patrimoniale oglindite diferit în conturi sunt
centralizate cu ajutorul acestui document atât pentru perioada curentă cât şi cumulat, de la
începutul exerciţiului.
Faţă de agenţii economici, specific unităţilor de învăţământ şi a tuturor unităţilor
publice, în general, sunt următoarele elemente:
- instituţiile publice nu funcţionează pe principiul acoperirii cheltuielilor de
funcţionare din venituri proprii, cu excepţia celor care sunt organizate pe principiul
autofinanţării. Principala sursă de finanţare, de acoperire a cheltuielilor proprii şi de
investiţii a instituţiilor publice o constituie creditele bugetare;
- instituţiile publice nu calculează amortizarea mijloacelor fixe, acestea rămânând
înregistrate în contabilitate la valoarea de intrare, valoarea contabilă sau de inventar, până în
momentul scoaterii din folosinţă;

76
- instituţiile statului de drept şi celelalte instituţii bugetare, indiferent de modul lor de
finanţare, îndeplinesc în majoritatea cazurilor funcţii sociale, de exercitare a autorităţii
statului de drept - învăţământ, sănătate, cultură, artă, apărare naţională, unele
activităţi cu caracter economic de interes public;
- conturile de cheltuieli apar cu sold în bilanţ doar în cursul anului, când se înregistrează
suma angajamentelor pe care instituţia le are faţă de terţi, pe baza creditelor bugetare
aprobate. La finele exerciţiului se înregistrează diminuarea propriu-zisa a finanţării cu
cheltuieli colectate pe tot parcursul execuţiei bugetare;
- instituţiile finanţate în întregime de la bugetul de stat realizează decontările cu acesta
pe baze brute, primind resurse pentru acoperirea integrală a cheltuielilor dar vărsând la
buget orice fel de venituri realizate.
Răspunderea pentru organizarea şi ţinerea contabilităţii, în conformitate cu
prevederile legale, revine în totalitate ordonatorului de credite. În acest scop ei trebuie
să asigure condiţiile necesare pentru:
♦ organizarea compartimentului financiar - contabil, condus de către contabilul şef;
♦ întocmirea documentelor justificative privind operaţiunile patrimoniale;
♦ organizarea şi ţinerea corectă şi la zi a contabilităţii;
♦ organizarea şi efectuarea inventarierii patrimoniului precum şi valorificarea
rezultatelor acesteia;
♦ respectarea regulilor de întocmire a bilanţului contabil şi depunerea la termene la organele
de stat;
♦ păstrarea documentelor justificative, a registrelor şi bilanţurilor contabile în
termenele prevăzute de lege.

Flux informaţional privind raportările trimestriale şi anuale

Bilanţul contabil şi contul de execuţie sunt trimise la Trezorerie, iar dările de seamă
contabile privind execuţia bugetară sunt transmise ordonatorilor de credite ierarhic superiori
şi anume Inspectoratului Şcolar Judeţean şi Primăriei.
Inspectoratul Şcolar Judeţean centralizează situaţiile privind execuţia bugetară pe
instituţii de învăţământ şi transmit Consiliului Naţional al Finanţării Învăţământului
Preuniversitar de Stat situaţia trimestrială sau anuală privind execuţia bugetară din

77
instituţiile de învăţământ preuniversitar de stat.
Consiliul Naţional al Finanţării Învăţământului Preuniversitar de Stat, pe baza datelor
transmise de la inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, analizează
modul în care se respectă prevederile legii bugetului de stat, criteriile şi principiile finanţării
învăţământului preuniversitar de stat precum şi eventualele fenomene perturbatorii care se
manifestă. Pe baza acestor analize se întocmesc rapoarte trimestriale/anuale care se
înaintează conducerii Ministerului Învăţământului însoţite de propuneri de îmbunătăţire ale
sistemului de finanţare şi execuţie bugetară, în sistemul de învăţământ preuniversitar de stat
(a se vedea anexa nr. 16).

78
 Bibliografie

1. Constantinescu Mariana, Crăsneanu Ana – „Ghid practic privind procedurile de

lucru pentru auditul intern şi controlul financiar în instituţiile publice de învăţământ”,
Editura Almanahul Banatului, Timişoara, 2001;
2. Crauciuc Mihai, Pintilie Corneliu – „Angajarea personalului din învăţământ”,
Editura Pan-Europe, Iaşi, 2000;
3. Crăsneanu Ana, Dogaru Ilie – „Ghid practic privind organizarea şi conducerea
activităţii economico-financiare şi de protejare a patrimoniului în unităţile de învăţământ”,
Editura Almanahul Banatului, Timişoara, 1994;
4. Dogaru Ilie – „Sistemul de finanţare a învăţământului preuniversitar. Răspunderile
directorului de şcoală”, Editura Trei, Bucureşti, 2000;
5. Dogaru Ilie – „Formula de finanţare a învăţământului preuniversitar din
România”, Editura Economică, Bucureşti, 2001;
6. Greceanu-Cocoş Virginia – „Practica auditului la instituţiile publice şi legislaţia
utilă”, Editura Societatea Adevărul, Bucureşti, 2000;
7. Ministerul Finanţelor – Planul de conturi pentru instituţiile de stat şi instrucţiunile
de aplicare a acestuia.
***www.cdep.ro
***www.edu.ro

79