Sunteți pe pagina 1din 9

Tema referatului

Piata de capital

Piata de capital

Abraham Lincoln contemporan cu Marx, spunea : Capitalul este fructul muncii i nu ar fi putut exista niciodat dac nu exista mai nti munca. Capitalul ca resurs economic este n esen reprezentat de active economice, care se valorific n timp. El are dou componente: capitalul real, compus din bunuri, utilaje, echipamente, cldiri care contribuie la activitatea de producere de bunuri sau servicii i capitalul financiar care reprezint procesele de tip informaional legate de micarea banilor i a titlurilor de valoare. n mod corespunztor se poate afirma c economia de pia are un caracter dual distingndu-se economia real alctuit din procese de producere a bunurilor materiale i serviciilor pentru consum i/sau reluarea produciei, i economia simbolic de micare a capitalului financiar. Circuitul capitalului financiar n economie se realizeaz ntre deintorii unui surplus de fonduri i utilizatorii de capital. Cei dinti plaseaz resursele financiare n scopul valorificrii capitalului (obinerii de rentabilitate) iar ceilali emit active financiare n schimbul resurselor obinute. Capitalul financiar este compus din active financiare. n aceast categorie includem dou tipuri de active: titlurile financiare i activele de capital. Un activ de capital este un contract dintre un investitor i lumea exterioar pe cnd un titlu financiar este un contract ntre investitori. Activele de capital consacr deintorului, drepturi asupra veniturilor viitoare rezultate din valorificarea fondurilor investite. Capitalul financiar are n componen dou categorii distincte de active : - active monetare ; - active de capital. Capitalul bancar sau monetar este constituit din titluri emise de bnci, sau prin intermediul bncilor, n calitate de instituii financiare specializate pe piaa monetar, care din aceast cauz se numesc active monetare sau cteodat si active bancare. Activele monetare sunt titluri financiare cu urmtoarele caracteristici: - sunt emise ca rezultat a unui plasament pe termen scurt; - produc dobnd; - au risc sczut ( sunt mai sigure); - nu sunt negociabile (nu au pia secundar); - au grad ridicat de lichiditate. Activele de capital sunt activele financiare care alctuiesc capitalul pur financiar. Piaa acestor active este cea cunoscut sub numele generic de pia de capital sau equity market n terminologie englez. Activele de capital sunt emise de societi comerciale, administraii locale sau guverne i au urmtoarele caracteristici: sunt emise ca urmare a unui plasament pe termen lung; produc dobnzi sau dividende, etc; sunt negociabile pe piee organizate (au pia secundar); au gradul de lichiditate mai mic dect activele monetare; au risc mai ridicat dect activele monetare.

Orice economie, indiferent de nivelul su de dezvoltare, este caracterizat de existena i funcionarea unor piee specializate, unde se ntlnesc i se regleaz liber cererea i oferta de active financiare, necesare crerii de resurse pentru dezvoltarea produciei de bunuri i servicii. Dezvoltarea economiei se caracterizeaz prin activitatea diferitor piee printre care un rol important l joac piaa de capital. Aici principalul rol l joac Bursa de Valori, care este un sprijin principal pe piaa de capital, deoarece datorit ei, fr intervenirea statului, capitalul poate fi colectat i ndreptat n investiiile, care promit cel mai bun profit. Piaa de capital reprezint ansamblul relaiilor i mecanismelor prin care se realizeaz transferul fondurilor de la operatorii care beneficiaz de un surplus de capital (investitorii) ctre entitile care solicit capital. Acest transfer se realizeaz prin emisiuni de instrumente financiare derulate prin intermediul unor entiti reglementate i supravegheate (societile de servicii de investiii financiare). Valorile mobiliare care constituie obiectul principal al tranzaciilor care se ncheie pe o pia reglementat de capital, reprezint economii financiare redirijate n procesul negocierilor ctre cele mai productive activiti economice. Astfel, piaa de capital intervine ca un regulator al fluxurilor financiare, un stimulator i diversificator al produciei rentabile, precum i un detector al produciei nerentabile. Valorile mobiliare sunt titluri de proprietate sau de creanta care confera titularului anumite drepturi bine stabilite asupra unor entitati ale societatii emitente. Valorile mobiliare sunt inscrisuri (documente de valoare) negociabile, ce pot fi transformate oricand in bani pe piata de capital. In sens restrans, valorile mobiliare sunt actiunile si obligatiunile emise de o societate comerciala. Piaa de capital include att tranzaciile cu titluri pe termen lung ct si cele cu instrumente monetare (pe termen scurt). Piaa financiar n general, si piaa de capital n particular, au organisme cu rol de reglementare si control care supravegheaz piaa si care ndeplinesc rolul primordial de protecie a investitorilor individuali. Pentru a analiza cu eficien o pia de capital specific, este necesar s definim urmatoarele elemente : - Autoritatea pieei : Comisia Naional a Valorilor Mobiliare (CNVM) - Instrumentele ce fac obiectul pieei; - Instituiile care activeaz pe pia Valorile mobiliare sunt instrumente financiare, si n aceast categorie sunt incluse: - aciunile - obligaiunile - titlurile de stat - drepturile de preferin - drepturi de conversie a creanelor n aciuni Dintre instrumentele componente ale pieei financiare altele dect valorile mobiliare si care sunt caracteristice pieei romne menionm: - titlurile de participare la organisme de plasament colectiv n valori mobiliare ; - intrumentele financiare derivate ; - contractele de report ; - alte instrumente financiare.

Instrumentele financiare sunt tranzacionate pe piee reglementate. Institutiile care activeaza pe piaa de capital se numesc entiti reglementate, sunt supravegheate de CNVM i includ, fr a se limita la acestea: piee reglementate, Fondul de compensare a investitorilor, societi de servicii de investiii financiare, societi de registru, societi de compensare, decontare, depozitare, consultani de plasament n investiii financiare, auditori financiari. Elementele caracteristice ale valorilor mobiliare : sunt titluri de valoare (instrumente financiare) consemnnd o crean asupra emitentului; sunt negociabile pe piaa de capital; sunt purttoare de drepturi nscrise n prospectul de emisiune; sunt titluri primare, n sensul c transform active reale (pmnt, cldiri, utilaje) n instrumente financiare (negociabile, transferabile); au o valoare nominal si respectiv o alt valoare de pia ca urmare a cererii si ofertei manifestate pe piaa de capital; Bursele care tranzacioneaz valori mobiliare sunt denumite burse de valori. Piaa bursier este compus din totalitatea tranzaciilor cu titluri financiare, care se desfsoar sub auspiciile bursei. Bursele de mrfuri sunt cunoscute n general ca piee ale instrumentelor financiare derivate ce funcioneaz mpreun cu piee la disponibil care realizeaz tranzacii spot sau cash sau contracte la termen de tipul forward. Titlurile financiare negociabile pe piaa bursier sau alte piee reglementate se mai numesc si instrumente bursiere si se clasific n trei mari categorii: - titluri primare; - titluri derivate ; - titluri sintetice Titlurile primare denumite si titluri financiare sunt cele emise de utilizatorii de fonduri pentru mobilizarea capitalului propriu ( equity instruments instrumente de proprietate) si cele folosite pentru atragerea capitalului de imprumut ( debit instruments). Titlurile primare sunt instrumente financiare ce consacr drepturi patrimoniale si asupra veniturilor financiare viitoare ale emitentului. In aceast categorie includem aciunile, obligaiunile si titlurile de stat. Actiunile sunt titluri financiare ce atesta un drept de proprietate asupra unei parti a capitalului social al societatii emitente si pentru constituirea, cresterea sau restructurarea capitalului propriu. Practic, proprietarul actiunilor este proprietarul unei parti din societatea emitenta, parte corespunzatoare cu numarul de actiuni detinute. Aciunile sunt valori mobiliare, care ncorporeaz drepturi sociale i patrimoniale. Totalul actiunilor emise de o firma constituie capitalul social. Ele dau dreptul deintorului de a participa cu vot deliberativ la adunarea general a acionarilor, de a lua parte la administrarea i controlul societii, respectiv de a participa la mprirea profitului i, n principiu, la dreptul de a fi informai asupra orientrilor generale ale firmelor. De asemenea se pot meniona i alte drepturi cum ar fi: dreptul de subscriere, de posesie, de transmitere, de preferin. Aciunile

ofer drepturi asupra unei pri din activul societii. De asemenea aciunea genereaz i anumite obligaii care se refer n principal la vrsarea sumei subscrise i aderarea la statutul societii. Aciunile constituie cele mai frecvente hrtii de valoare, care reprezint o parte fix i dinainte stabilit a capitalului unei societi. Numarul de actiuni detinute de o persoana fizica sau juridica, este inscris in certificatul de actiuni, care trebuie sa contina urmatoarele informatii : - valoarea nominala ; - numele companiei emitente ; - numarul actiunilor emise ; - un numar de identificare a titlului ( asociat fiecarei actiuni) ; - un numar de inregistrare dat de organul de control al pietei financiare ; - un desen dificil de reprodus, care are menirea de a imiedica falsificarea certificatului de actiuni ; - semnatura persoanei autorizate din partea firmei emitente ; - data ; - numele persoanei fizice sau juridice care poate utiliza certificatul de actiuni ( daca actiunile sunt nominative) ; - numarul de actiuni la care se refera certificatul. Pe piaa aciunilor sunt emise i negociate mai multe tipuri de aciuni care se pot clasifica n funcie de dou criterii importante: forma de prezentare i drepturile pe care la genereaz: nominative; ordinare; la purttor; prioritare; de fondator. - Aciunile nominative au nscris numele deintorului pe certificatul de aciune i pot fi transmise unei alte persoane numai prin nscrierea tranzaciei ntrun registru la societatea emitent precumi pe certificat n cazul n care aciunea este materializatntr-un nscris de valoare. Prin dematerializarea lor, aciunile nominative sunt nscrise n cont, extrasul de cont fiind astfel hrtia ce materializeaz titlurile. Evidena i nregistrarea aciunilor nominative emise de societile deschise i care se tranzacioneaz n burse este inut fie de instituia bursei, fie de sociati financiare. - Aciunile ordinare dau deintorului dreptul s obin venit (ce oscileaz n funcie de mrimea profitului societii) i s participe la adunarea general a acionarilor. - Aciunile la purttor au valabilitate pentru cel ce le deine i nu au nscris pe ele numele beneficiarului. . n cazul ncetrii activitii firmei, acionarul are dreptul la o fraciune din bunurile care aparin acesteia, dup plata datoriilor ctre toi creditorii. Pe langa dreptul de proprietate asupra unei parti a societatii emitente, actiunile confera si alte drepturi, dintre care cele mai importante sunt:

- dreptul de a primi in fiecare an o cota parte din profitul societatii (sub forma de dividende) corespunzatoare cu numarul de actiuni detinute si cu suma alocata de conducerea societatii pentru plata dividendelor. Datorita faptului ca acest dividend poate varia (sau poate fi chiar zero), actiunile se mai numesc si valori mobiliare cu venit variabil ; - dreptul la informare cu privire la evolutia economico-financiara a intreprinderii ; - dreptul de a participa la hotararile importante cu privire la activitatea societatii, precum si la conducerea societatii, prin participarea la Adunarile Generale ale Actionarilor (AGA), respectiv prin posibilitatea de a alege si de a fi ales in consiliul de administratie al societatii ; - drept de proprietate asupra unei parti a activelor societatii, in cazul lichidarii (incetarii functionarii) acesteia.

Obligatiunile reprezinta un titlu de creanta asupra societatii emitente. Concret, societatea emitenta are nevoie la un moment dat de un imprumut si emite obligatiuni. Obligaiunile sunt hrtii de valoare (titluri) care materializeaz o crean. Firmele, colectivitile locale sau Statul dorind s mprumute o sum important de bani, fracioneaz valoarea mprumutului pentru a-l plasa ctre publicul larg. Obligaiunea reprezint o datorie a firmei emitoare, care d dreptul la un venit fix n general (dobnd) i la rambursarea sumei avansate la un termen precis de plat sau prin tragere la sori. O persoan poate s-i vnd oricnd obligaiunile la Burs dac gsete un cumprtor. Obligaiunea confer posesorului ei calitatea de creditor al statului, al unei instituii publice, al unei firme, etc. Obligaiunile pot fi : nominale, care au specificat numele beneficiarului; la purttor, care confer drepturi persoanei ce le deine. Pentru obtinerea unui imprumut pe baza de oblgatiuni sunt necesare realizarea urmatoarelor conditii : - emisiune de obligatiuni in sume standard ; - o banca sau un sindicat bancar, care sa preia aceasta emisiune si sa o plaseze in randul celor care au capitaluri disponibile ; - o piata, unde obligatiunile sa fie negociate si cotate ; - un seviciu, in tara emitenta, care sa se ocupe de rambursarea esalonata in timp, in general prin tragere la sorti, a capitalului investit. Cumparatorii obligatiunilor imprumuta societatea emitenta cu suma pe care au platit-o pentru cumpararea obligatiunilor. Obligatiunile nu confera aceleasi drepturi ca si actiunile, dar posesorul lor beneficiaza de o dobanda periodica fixa (din acest motiv, obligatiunile numindu-se valori mobiliare cu venituri fixe) si, la expirarea perioadei de imprumut, de rambursarea sumei platite pentru cumpararea obligatiunilor. In functie de modul in care sunt garantate obligatiunile pot fi :

obligatiuni ipotecare, cand imprumutul este garantat cu ipoteca pe activele firmei emitente ; obligatiuni generale, care reprezinta o creanta pe ansamblul actelor emitentului, fara determinarea ca garantie a unui activ particular ; obligatiuni asigurate, care sunt garantate cu titluri asupra unor terti, detinute de emitent si depuse la un garant ; obligatiuni cu fond de rascumparare, situatie in care emitentul alimenteaza periodic un fond dein care va rascumpara la scadenta obligatiunile respective ; obligatiuni retractibile, care vor putea fi rascumparate la scadenta, de catre firma emitenta ; obligatiuni convertibile, care pot fi preschimbate, la optiunea detinatorului, cu actiuni ale emitentului.

In functie de momentul in care se realizeaza tranzactia, piata de capital se imparte in doua segmente: Piata primara. Este piata pe care emisiunile noi de valori mobiliare sunt negociate pentru prima data. Concret, este vorba de procesul prin care intermediarii financiari, care de regula fac legatura intre societatea emitenta si investitori, se obliga sa plaseze valorile mobiliare nou emise in schimbul unui comision. Operaiunea de transfer de fonduri dinspre economia financiar spre economia real se numeste piaa primar de capital. Piata secundara. Odata puse in circulatie valorile mobiliare pe piata primara, acestea fac obiectul tranzactiilor pe piata secundara. Se tranzacioneaz titluri deja emise ntre investitori si/sau investitori de portofoliu care urmresc fie s speculeze o mai bun estimare a evoluiei viitoare a pieei, fie o investiie strategic pe termen lung. Functionarea efectiva a pietei secundare se realizeaza prin intermediul pietelor de negocieri sau organizate: este in principal vorba de bursa de valori si de piata extrabursiera. Diferenta dintre cele doua forme organizate ale pietei de capital (bursa si piata OTC) consta in existenta unor conditii si criterii de eficienta economicofinanciara, de informare a investitorilor, referitoare la numarul de actiuni puse in circulatie, etc pentru accesul la bursa, conferind societatii cotate pe aceasta piata garantii superioare pentru investitori. De asemenea exista diferente intre modul de functionare si organizare a celor doua piete - bursa de valori este o piata de licitatie in timp ce piata Rasdaq este o piata de negociere. Pe piaa secundar tranzaciile trebuie s fie ct mai uoare i rapide posibil, astfel nct participanii s obin maximul efect n minimum timp. Bursa de valori este una din cele mai importante institutii ale economiei de piata, un segment al pietei financiare, o piata secundara organizata, transparenta si supravegheata pe care se ncheie tranzactii referitoare la valori mobiliare, derivate ale acestora, banii. Valorile mobiliare (titlurile financiare) care constituie obiectul principal al contractelor ce se ncheie la bursa de valori reprezinta economii financiare, disponibilitati neutilizate ce sunt redirijate n procesul negocierilor catre cele mai productive activitati economice. Bursa de valori apare ca un regulator al fluxurilor

financiare, un stimulator si diversificator al productiei rentabile, precum si un detector al productiei nerentabile. Indiferent de forma ei juridica, care poate fi de drept public sau de drept privat, bursa de valori functioneaza sub controlul si supravegherea guvernului. Pe plan international, n cele mai multe state functioneaza burse de drept privat ca societati pe actiuni. Bursele de drept public sunt administratii ale statului cu caracter nelucrativ. Bursele de valori reprezint ntotdeauna un barometru extrem de sensibil si exact al strii de fapt n domeniul economic, social, geo-politic si valutar. Pretul la care se negociaz un titlu de valoare reflect fidel starea economico-financiar a societtii care l-a emis, n sens pozitiv sau negativ. De cele mai multe ori, datorit interdependentelor ntr-o economie national, dar si n mondoeconomie, modificarea cursului unui anumit titlu de valoare atrage dup sine modificri n lant, cu repercusiuni asupra altor titluri. Este adevrat c, uneori, bursa poate nregistra semnale false (fortuite sau dirijate), perturbnd situatia real. Factorii psihologici si emotionali au avut ntotdeauna si vor avea n continuare un rol deloc de neglijat. Bursa este cea mai important institutie a pietei de capital, specific economiei de piat, concentrnd cererea si oferta de valori mobiliare negociate n mod deschis si liber, pornind de la reguli cunoscute. Prin tehnici specifice, aici se realizeaz vnzri-cumprri de valori mobiliare traditionale (actiuni, obligatiuni, valute, bonuri de tezaur), ct si moderne (optiuni sau contracte futures). Necesitatea pietelor bursiere Bursele au aprut ca o necesitate stringent, urmare a dezvoltrii relatiilor de schimb si, implicit, a economiei n ansamblu. Iat cteva din considerentele care subliniaz necesitatea acestei institutii: - Reunirea n acelasi spatiu al schimburilor comerciale ( schimburi comerciale au existat din cele mai vechi timpuri, acestea fiind o conditie esential a dezvoltrii economice. Pe masura cresterii extensive si intensive a schimburilor comerciale era tot mai necesar ca acestea s fie localizate n acelasi spatiu). - Asigurarea unui caracter public si reglementat pentru desfsurarea tranzactiilor (pentru a nu se desfsura haotic si pentru a asigura transparent si egalitate n tratamentul prtilor implicate n tranzactii, s-a impus asigurarea unui cadru organizat si a unui sistem de reglementri. Institutia care asigur aceste conditii este bursa). - Consacrarea banilor de hrtie si a titlurilor (hrtiilor) de valoare. Este vorba de banii fr valoare intrinsec, dar ndeplinind toate celelalte functii bnesti. De asemenea, folosirea pe o scar tot mai larg a hrtiilor de valoare (fie c era vorba de titluri ale datoriei publice, fie c era vorba de hrtii de valoare emise de societtile comerciale, mai ales de societtile pe actiuni, conduce la necesitatea aparitiei unei piete unde acestea puteau fi usor preschimbate n bani, si aceasta este bursa.

Concluzii

Piaa de capital furnizeaz statului cash monetar i ofer posibilitatea corporaiilor i persoanelor aparte s obin profit din plasamentul mijloacelor bneti temporar libere. Resursele financiare existente ntr-o economie, se transfer de la cei care le dein, ctre acei ageni economici, care le folosesc, fie pentru iniierea unei activiti, fie pentru ntreinerea i dezvoltarea unei afaceri existente. Astfel apare o relaie ntre utilizatorii de fonduri i investitorii iniiali, prin distribuirea profitului obinut n urma folosirii resurselor financiare. Dar obinerea profitului poate fi riscant, n cazul unei utilizri neprofitabile a fondurilor financiare. Astfel, cei doi devin prin propria voin dou pri ale unui circuit financiar, a crui finalizare poate fi profitul sau eecul. Tranzaciile ntre aceti participani i fluxul financiar se realizeaz prin intermediul pieelor financiare. n structura contemporan a pieei financiare, un rol deosebit l joac Piaa Valorilor Mobiliare, ce se caracterizeaz printr-o marf specific Valorile Mobiliare. Valorile Mobiliare emise n vederea atragerii de capital sunt negociabile, adic se vnd i se cumpr de ctre participanii la Piaa Valorilor Mobiliare, asigurndu-se un flux permanent ntre investitori i utilizatori. Valorile Mobiliare ofer deintorilor dreptul de proprietate, sunt un izvor de profit. Piaa de capital se caracterizeaz prin tranzacii pe termen mediu i lung, cu titluri mobiliare specifice: aciuni, obligaiuni, bonuri de tezaur . a. Clasificarea Pieelor Valorilor Mobiliare este asemntoare cu clasificarea nsui a valorilor mobiliare. n dependen de plasarea geografic, valorile mobiliare pot fi internaionale, regionale, naionale. n dependen de tipul valorilor mobiliare se deosebesc pieele anumitor instrumente financiare (aciuni, obligaiuni i altele), pieele valorilor mobiliare de stat i corporative, pieele valorilor mobiliare primare i derivate, precum i alte clasificri. Existena unui loc bine determinat i centralizat, n care cererea i oferta s se ntlneasc permanent, pentru ca finalul s reflecte echilibrul real, evitndu-se speculaiile sau influenele. Avantajele listrii i tranzacionrii aciunilor la burs : - crete prestigiul societii; - crete interesul mass-media i al publicului fa de societate; - crete lichiditatea aciunilor; - efectuarea transferului dreptului de proprietate se realizeaz rapid; - cursul reprezint o valoare recunoscut de pia, care poate constitui un reper pentru creditorii societii emitente, pentru creditori deintorilor de valori mobiliare, sau n cazul unor operaiuni de fuziuni; - posibilitatea atragerii continue de resurse de capital financiar de pe piaa bursier; - alternative de finanare multiple; - crete interesul investitorilor de portofoliu i strategici strini fa de societate; - posibilitatea nscrierii valorilor mobiliare ale societii la cota altor burse strine facilitnd accesul la capitalul strin.