Ecografia cardiaca (ecocardiografia) bidimensionala este o metoda imagistica de explorare a inimii, prin care se vizualizeaza pe un ecran sectiuni (felii)

din inima, in aceste sectiuni putandu-se masura dimensiunile celor 4 cavitati cardiace (atriul stang, ventriculul stang, atriul drept si ventriculul drept), precum si ale vaselor mari care se varsa in inima (vena cava inferioara) si care pleaca din inima (aorta). Cu ajutorul unor algoritmi speciali, computerele inglobate in aparatele care realizeaza ecografia deduc din dimensiunile cavitatilor inimii date importante despre functiile inimii - functia sistolica (functia de golire a inimii) si functia diastolica (functia de umplere a inimii). In plus, ecografia cardiaca permite o foarte fidela si sigura apreciere a morfologiei si functiei valvelor inimii (valva mitrala, valva aortica, valva tricuspida, valva pulmonara). Metoda Doppler adaugata ecografiei bidimensionale, permite actualmente masurarea vitezei sangelui in orice punct al inimii, permitand depistarea insuficientelor sau stenozelor valvulare (in aceste cazuri vitezele de circulatie a sangelui sunt mult crescute). Doppler-ul color permite transformarea fiecarei viteze dintr-un anumit punct al inimii, in culoare, sectiunea prin inima fiind afisata pe ecran sub diverse culori, in functie de vitezele sangelui in fiecare punct. Nu in ultimul rand, ecografia mai permite si aprecierea pericardului (a invelisului in care se gaseste inima), cu depistarea foarte usoara a eventualelor acumulari de lichid in sacul pericardic, echivalente, cel mai adesea, cu o inflamatie a acestui sac. Cand este necesara efectuarea unei ecocardiografii? Ecocardiografia este de departe cea mai importanta si cea mai frecvent utilizata metoda imagistica din domeniul cardiologiei, datorita costurilor mai reduse comparativ cu alte metode imagistice (tomografia computerizata cardiaca, scintigrafia cardiaca, cateterismul cardiac) si, deasemenea, datorita lipsei iradierii (spre deosebire TOATE de cele mentionate anterior), care o face repetabila ori de cate ori este nevoie pentru a urmari evolutia bolii unui pacient cardiac. Astazi se considera ca o ecocardiografie aduce informatie mult mai multa decat o consultatie obisnuita si practic nu se mai poate imagina cardiologia fara ecocardiografie. Deoarece pe o ecocardiografie bolile pot fi recunoscute cu mult inainte de a se manifesta prin vreun simptom, metoda poate ajuta la diagnosticul precoce al bolilor de inima, singurul care poate salva vieti. De aceea, parerea unanima este ca ecocardiografia este recomandata, pentru stabilirea diagnosticului, oricarui pacient cardiac sau oricarui pacient care are unul sau mai multe simtome cardiace: -durere in piept -respiratie grea -palpitatii -oboseala In plus, mai este recomandata oricarui pacient care are hipertensiune arteriala (tensiunea arteriala crescuta), pentru a se vedea in ce masura este afectata si inima.

Tahicardia supraventricular mai este numita i tahicardie paroxistic atrial sau tahicardie paroxistic supraventricular (TPSV). n cazul acestei afeciuni, o serie de extrasistole atriale accelereaz ritmul cardiac. Numeroi pacieni nu necesit tratament special, dect dac crizele dureaz mult i sunt frecvente. Tahicardia supraventricular este cea mai frecvent forma de aritmie si s-a observat de-alungul timpului la femei si copii. Tahicardie paroxistic se poate clasifica in tahicardie prin reintrare in nodulul Atrio-Ventricular si prin reintrare Atrio-ventriculara. Tahicardia paroxistic se produce printr-o accelerare brusc a ritmului cardiac, inima ncepe s bat foarte repede ntre 120-250 de bti pe minut, regulate, iar electrocardiograma prezinta complexe inguste, unde absente sau apar distorsionate. Criza de tahicardie paroxistic poate s dureze minute sau ore i tot aa brusc s revin ritmul cardiac la normal cum a pornit. Dup asemenea crize pacientul se va simi sleit de puteri ,cu o senzatie de a nu se mentine pe picioare,tensiunea arteriala va scadea brusc si pacientul se poate dezechilibra,lesinand. Criza se ntrerupe frecvent prin declanarea unui reflex care stimuleaz nervul vag, ncetinitor al ritmului cardiac: inspiraie profund, ingerarea unui aliment sau a unei buturi, schimbarea poziiei, compresia globilor oculari. Tratamentul acut al crizei face apel la manevrele care declaneaz reflexul vagal(efet valabil in 80% din cazuri) i la injectarea intravenoas de Verapamil sau adenozina. n continuare, poate fi prescris un tratament preventiv antiaritmic. In cazul in care tratamentul este fara succes sau cand tahicardia are caracter recurent pacientului i se recomanda inserarea de pacemaker temporar,atrial sau ventricular,pe cale endovenoasa. Pacinetii cu caracter cronic ar putea beneficia de modificarea functiei la nivelul inimii,in principal atrio-ventricular de un cateter de radiofrecventa. Principalul simptom al tahicardiei il reprezint palpitaiile, adic senzaia ca inima bate prea repede. Cu ct tahicardia este mai grava, cu att i simptomele sunt mai severe. Chemai ambulana dac avei oricare din simptomele de mai jos n plus fa de palpitaii:

Senzaia de cap gol, ameeala sau lein; Senzaia de lipsa de aer; Oboseal marcata; Anxietate severa; Transpiraii reci; Greaa.

Cea mai buna metoda de prevenire este adoptarea unui stil de via sntos pentru inima. Aceasta nseamn:

Meninerea unei greuti optime; Consumul de alimente sntoase;.Practicarea unei activiti fizice in mod regulat, dar nu exagerat;.Renunarea la fumat; alcool, condimente; .Evitarea stimulantelor, de exemplu cafeina..Controlul medical periodic cu efectuarea de electrocardiograma sau ecocord.