REFERAT

Studenta: Anul Specializarea

Parteneriat public-privat

Parteneriatul public-privat, pe scurt PPP, s-a dezvoltat la inceputul anilor 80 in SUA ca modalitate de solutionare a somajului in zonele urbane aflate in declin industrial, prin furnizarea de servicii publice intr-o combinatie stat-sector privat. Sistemul a fost reglementat prin Legea publica Job Training Partnership Act, din 1 octombrie 1983 (la nivel federal). Din sfera furnizarii serviciilor publice, sistemul de parteneriat public-privat s-a extins ulterior si in alte domenii, inclusiv pentru lucrari in infrastructura, fiind preluat treptat si de alte tari occidentale. Sistemul de parteneriat public-privat nu este deloc cunoscut in Romania, desi se vorbeste excesiv despre acest subiect cu orice prilej. Mai cu seama cand se construieste un drum. O perioada scurta de timp chiar s-a folosit acest sistem i la noi. Prima reglementare a parteneriatului public-privat s-a facut prin Ordonanta Guvernului nr.16/2002. Potrivit art. 1 din aceasta ordonanta, parteneriatul public-privat era un contract ce permitea proiectarea, executia si exploatarea in concesiune a unei lucrari de constructii. Ordonanta Guvernului nr.16/2002, care este creatia Ministerului Transportului din vremea guvernarii dlui Mitrea, limita excesiv sfera de cuprindere a parteneriatului public-privat, fixand, totodata, o procedura de selectie de oferte netransparenta ce favoriza ocolirea competitiei deschise pe baza de licitatii si furtul de idei din oferte tehnice concurente. Ordonanta Guvernului nr.16/2002 a fost abrogata prin OUG nr.34/2006 privind achizitiile publice. Dar, intr-un interval de trei ani, nu a aparut nicio reglementare privind parteneriatul public-privat, asa incat sistemul nu poate fi aplicat. Guvernul Romaniei doreste sa introduca o noua lege a parteneriatului public-privat, in care acest sistem se asimileaz cu concesiunea, exact ca si in legislaia abrogata. Aceasta conceptie prevaleaza deja in ghidul care a fost postat pe pagina de internet a Ministerului Finantelor Publice cu catva timp in urma, ceea ce demostreaza ca nu au fost studiate in mod serios Cartea Verde a Comisiei Europene si nici Ghidul UE privitor la parteneriatul public-privat. Potrivit celor dou documente ale Uniunii Europene pe care le-am mentionat, parteneriatul public-privat se refer la forme de cooperare intre autoritati publice i sectorul de afaceri cu scopul de a asigura fondurile pentru constructia, renovarea, managementul sau mentenanta unei infrastructuri sau pentru furnizarea unui serviciu. Prin urmare, sunt doua domenii de utilizare a PPP: infrastructura si serviciile. Parteneriatul public-privat trebuie sa furnizeze capital aditional fondurilor publice, un management alternativ si valoare adaugata consumatorilor, printr-o utilizare optima a resurselor si o impartire a riscurilor,acestea fiind tintele economice ale sistemului. Totodata, parteneriatul public-privat se stabileste prin competitie de oferte in baza legislatiei de achizitii publice si de concesiune. Asadar, parteneriatul public-privat nu se asimileaza cu concesiunea sau cu un contract de constructii. In baza PPP se pot face nu numai lucrari de drumuri, dar, in acelasi timp, se pot furniza servicii sociale, ori se pot lansa in fabricatie noi produse ca rezultat al cooperarii intre companii publice si cele private. Daca parteneriatul publicprivat se reduce la o concesiune de lucrari in infrastructura, multe oportunitai de investitii dispar, iar cetateanul are de pierdut. Partile implicate intr-un parteneriat public privat sunt: Sectorul public: -Administratia publica centrala sau locala; 2

-O agentie guvernamentala specializata sau asociatii ale acestora; Sectorul privat: -O companie, un consortiu de firme, asociatii profesionale, ONG-uri; Interesul partilor implicate intr-un astfel de parteneriat sunt, pe de o parte, cele ale sectorului public care se concretizeaza in realizarea unor investitii de infrastructura la cheie, externalizarea unor competente manageriale (administrative) sau multiplicarea si diversificarea locurilor de munca , iar pe de alta parte sunt interesele sectorului privat care se traduc in obtinerea de comenzi, finantarea cu profit, a realizarii proiectelor si dezvoltarea afacerilor intr-un cadru de siguranta mai mare. Insa pentru a putea duce la bun sfrsit un proiect de parteneriat public-privat de succes trebuiesc indeplinite niste conditii de baza cum ar fi: abordarea catre rezultat, elasticitate in initiative si angajamente dar si interese comune conjugate. Principiile care stau la baza incheierii contractelor de parteneriate public-privat sunt: -transparenta, tratament egal(nediscriminatoriu), proportionalitatea, libera concurenta; Autoritatile romane au incheiat un astfel de contract impreuna cu presedintele grupului francez Vinci din Franta si un reprezentant al companiei elene Aktor din Grecia, pentru constructia autostrazii Comarnic-Brasov. Proiectul este primul contract din Romania de constructie prin concesiune a unui tronson de autostrada. Pretul de construire, de 21 de milioane de euro pe kilometru, fara TVA, nu este mare, spune Dana Galben. Potrivit acesteia, pentru proiecte similare s-au platit intre 20 i 35 de milioane de euro in Austria, intre 27 i 34 de milioane de euro in Slovacia, in jur de 30 de milioane de euro in Anglia. Totusi,spre exemplu, in zona deluros-muntoasa a Ciprului, Vinci construieste 31 de kilometri de autostrada, incluzand noua viaducte si trei tunele, la un pret de 275 de milioane de euro, adica la o medie de 8,9 milioane de euro pe kilometru. Incluzand toate costurile, Vinci construieste in Cipru la un pret de 15 milioane de euro pe kilometru. Nu trebuie uitat insa ca relieful Vaii Prahovei este mai dificil, iar o treime din autostrada va fi prin tunele. Traseul acesteia va incepe la Comarnic, paralel cu DN1, pana la Predeal, de unde se va indrepta spre Rasnov prin zona Paraul Rece. Dupa Rasnov autostrada va face jonctiunea cu centura Brasov, apoi cu autostrada Transilvania. Viteza permisa pe autostrada va fi de 120 de kilometri la ora pe intreaga sa lungime. Pe lng suma menionata, Vinci-Aktor va colecta si taxa de autostrada. Nivelul maxim al acesteia, cel putin in primul an dupa deschidere, va fi de 1,75 euro pe fiecare axa a vehiculului si suta de kilometri parcursa. Pentru un automobil, considerat cu doua axe, se va plati suma de 2 euro. Valoarea de constructie a celor 55 de kilometri de autostrada intre Comarnic si Brasov este de 1,2 miliarde euro. Costul proiectarii si al lucrarilor de preconstructie este de 150 milioane euro. Management al proiectului,asigurari si organizare a proiectului,inginerul independent350 milioane euro. Costurile echipamentelor-200 milioane euro. Toate aceste sume includ TVA. Concesionarul se va imprumuta pe piata bancara internationala, cu costurile financiare aferente,cuantumul dobanzilor ajungand chiar sa dubleze suma initiala necesara pentru constructie si proiectare. Costurile legate de operare si intretinerea autostrazii pe 26 de ani,taxe, impozite si alte costuri financiare, precum si inflatia-circa un miliard de euro. 3

 Insumand aceste costuri se ajunge la suma de aproape 4.8 miliarde euro. Avantajele proiectului: -plata de la bugetul de stat numai dupa finalizarea si darea in folosinta a autostrazii; -esalonarea platilor pe perioade indelungate; -obligatia concesionarului de a mentine autostrada la un nivel calificativ foarte inalt pe durata concesiunii; -orice deficiente rezultand din proiectarea si constructia autostrazii vor fi remediate de catre concesionar,pe cheltuiala sa; -din sumele incasate din concesiune (taxele de autostrada,chirii,etc) o parte va reveni statului, ceea ce va conduce la scaderea platilor efectuate de la bugetul de stat. In concluzie Parteneriatul public-privat este o solutie la care va trebui sa se recurga mai des in Romania, dat fiind ca fondurile structurale nu sunt accesate decat in proportie de 10% din sumele alocate Romaniei in perioada 2007-2013, iar statul nu are destule venituri pentru a finanta investitiile necesare pentru relansarea economiei. Pentru ca firmele sa vina in Romania si sa se angajeze in parteneriate public private (PPP), este necesar ca serviciile prestate de firme catre stat sa fie platite la timp si corect, conform contractului. Parteneriatul public-privat are o serie de avantaje pentru Romania, printre care faptul ca poate transfera in mod rezonabil riscurile asupra partenerului privat. Alte avantaje constau in posibilitatea obtinerii unor costuri mai reduse pe termen lung pentru stat, dar si in ceea ce priveste faptul ca acesta nu va mai trebui sa faca nici o plata pana ce nu a fost prestat serviciul, conform contractului. 88% dintre contractele de PPP din Marea Britanie se incheie inainte de termen, iar depasirea costurilor in 21% dintre cazuri poate cadea in sarcina firmei private, daca ele nu au cauze absolut obiective. In cadrul unui PPP, statul detine controlul asupra standardelor la care trebuie realizata lucrarea, dar el trebuie sa asigure punerea la dispozitie a terenurilor necesare realizarii obiectivelor si faptul ca legea PPP nu intra in contradictie cu prevederi din alte legi. Exista si o serie de dezavantaje, printre care necesitatea de a scolariza personalul de stat, care deruleaza parteneriate public-private, dar este calea cea mai buna pentru a asigura o cheltuire profitabila a banilor publici, in folosul contribuabilului. Romania ar trebui sa apeleze la PPP pentru politicile din domeniul pensiilor, al impozitelor si taxelor si al pietei de capital,din cauza imbatranirii populatiei, Romania are cheltuieli mari cu pensiile, urmand ca, in 2060, cheltuielile cu pensiile sa se situeze pe locul al doilea in UE, dupa Slovenia, cu o pondere a bugetului de pensii in PIB de 27,7%. In prezent, Romania cheltuie 13,6% din PIB pentru pensii, iar in 2020, aceste cheltuieli vor urca la 15,2%, in urma Sloveniei (17,3%) si a Maltei (15,6%). Ar trebui ca companiile romanesti sa se listeze la Bursa si sa priveasca spre cele britanice ca spre un partener firesc de afaceri, dar se constata ca mediul de afaceri trebuie imbunatatit, Romania situandu-se pe locul 55, iar Marea Britanie pe 5, intr-un top alcatuit dupa acest indicator. In ceea ce priveste coruptia, un alt domeniu care se cere a fi imbunatatit in Romania pentru ca mai multe firme britanice sa doreasca sa activeze aici, tara noastra se situeaza intre Grecia si Brazilia, pe locul 71, care nu este un loc de invidiat.