Universitatea Dunarea de JosGalati Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor

PROIECT LA GEOGRAFIA ECONOMICA MONDIALA

TARA: POLONIA

PROFESOR: SORCARU IULIAN

STUDENT: BROSTIC VALENTIN GRUPA:D3 ANUL:I

1

CUPRINS

Pag. I.Repere geografice generale..3 II.Incadrarea in tipologia statala.4 III.Resurse..6 IV.Agricultura.8 V.Industria..8 VI.Transport...10 VII.Zone turistice...10 VIII.Concluzii-analiza swot12 IX.Bibliografie13

CAP.I REPERE GEOGRAFICE GENERALE

Polonia(polonez Polska), oficial Republica Polon(polonez Rzeczpospolita Polska[1]), este o ar din Europa Central, care se nvecineaz cu Germania la vest, Cehia i Slovacia la sud, Ucraina i Belarus la est, i Lituania, Rusia i Marea Balticla nord. Are de asemenea o frontier maritim cu Danemarca i Suedia. ntreaga suprafa a Poloniei este de 312.683 km, sitund acest stat pe poziia 69 n lume din punct de vedere al suprafeei. Polonia are o populaie de 38,1 milioane de locuitori, concentrai principal n orae i municipii mai mari, precum capitala istoric Cracovia, i cea actual Varovia. Pozitie geografica: intre latitudinea nordica 49 si 54 52" respective longitudinea estica 14 7" si 24 15".Numele tarii de la inceputul secolului al XIlea , vine de la un trib stravechi slav 'Polanie', ce insemna locuitori ai campiei. Polonia a aderat la Uniunea Europeana in anul 2004. Aceasta este membr a NATO,ONU,OECD i a Organiza iei Mondiale a Comer ului.n 2007 Polonia a intrat n spaiul Schengen.
Moneda nationala: zloty (1 zloty = 100groszy). 1USD=3,50 zl.

CAP.2 INCADRAREA IN TIPOLOGIA STATALA

Relief : majoritara zona de cmpie;munti - sub 1.500m naltime-n sud. Dei Polonia pare a fi o cmpie nentrerupta, relieful este foarte complex. Elevaia medie este de 175m, dar ajunge la 2499m n vrful muntelui Rysy din munii Tatra n sud iar n delta Vistulei ajunge la 2m sub nivelul marii. Polonia este mprit ntr-un numr de regiuni paralele care vin de la est la vest. Zona de nord ce ocupa doua treimi din teritoriu este o regiune a cmpiilor si a dealurilor joase, mprit n cmpia central poloneza, nlimile Baltice si cmpia litoral. Teritoriul de-o treime din sudul Poloniei este format din relief nalt variat (dealuri, podiuri si muni). O centur ngust de muni ocup extremul sud si sud-vest. Munii Carpai localizai la frontiera sud-estica include grupele Tatra si Beskizi.Munii Sudei, o alt grup important de muni sunt localizai la grania de sud-vest. n nordul lor exista o zona de dealuri joase numita cmpia Sileziei si podiurile poloneze joase. Clima este temperata, cu ierni friguroase, ceoase si cu precipitaii frecvente; veri blnde cu ploi frecvente si furtuni cu descrcri electrice, un amestec ntre climatul maritim n vest si climatul continental n est. n ianuarie, temperatura la Varovia este in medie de -3C, iar n luna iulie la 18,6C. Padurile acopera aproape un sfert din Polonia si sunt in general paduri de pin si conifere. Cateva paduri din nord-est contin specii vechi si rare precum mesteacanul pitic, ce nu se mai gaseste in alta zona a Europei. Din cauza faptului ca majoritatea padurilor din Polonia sunt de conifere, specii ce sunt foarte vulnerabile la ploi acide si alte forme de poluare a aerului, ele sunt in marea lor majoritate afectate.Principalele produse ale industriei lemnului sunt: hartia, cheresteua, in ultimii ani dezvoltandu-se si industria mobilei.Combinatia de factori face ca padurile poloneze sa fie dintre cele mai vulnerabile din Europa. Fauna nu este foarte variata. Desi cele mai multe specii traiesc si in alte tari Polonia este gazda a unui numar de specii ce in alte locurisunt absente sau rare. Aproape toate apele Poloniei se varsa in Marea Baltica prin cele doua mari fluvii Vistula si Odra si afluentii lor dintre care numim Bugulsi Warta. Lacurile Poloniei, care sunt aproape 9300 sunt concentrate in inaltimile Baltice. Polonia are aproape 120 de lacuri artificiale situate mai ales in inatimile Baltice si in muntii din sud. Produs intern brut (PIB): 85.485 milioane USD. Conform Constituiei Republicii Poloneze din anul 1997, Polonia este o republic parlamentar bazat pe principiul separrii puterilor n stat.

Polonia este un stat democratic.eful statului (Preedinte) este Aleksander Kwasniewski. Polonia a fost un stat cu partid unic de guvernmnt, cu o ideologie comunist, dependent de Uniunea Sovietic. Polonia estebazat pe principiul separrii puterilor n stat.Puterea legislativa: Parlamentul este mprit n dou camere Seim(camera inferioar) cu 460 de membri, i Senatul (camera superioar) cu 100 de membri. Este ales prin vot universal, direct, egal, secret i proporional pentru o perioad de 4 ani.Puterea executiva este reprezentat n Polonia prin Preedinte (Prezydent Rzeczypospolitej Polskiej) i Consiliul Minitrilor (Rada Ministrw). Preedintele este ales prin vot universal pentru un mandat de 5 de ani. Organele puterii judectoreti n Polonia sunt: Curtea Suprem de Justiie (Sd Najwyszy), judectoriile locale, regionale, oreneti i curile de apel, precum i tribunalele (militare i administrative tribunale administrative regionale i Curtea Suprem Administrativ). mpreun cu Tribunalul de Stat(Trybuna Stanu) i Tribunalul Constituional (Trybuna Konstytucyjny) acestea formeaz puterea judectoreasc independent de celelalte puteri n stat. Polonia este un stat contemporan unitar.Indiciul de dezvoltare umana este 0,0.880 (loc 41). PIB - RATA REAL DE CRETERE: 3.8% (estimare 2010) si 1.7% (estimare 2009). PIB PE CAP DE LOCUITOR: 18,800 dolari (estimare 2010) si 18,200 dolari (estimare 2009) PIB - PONDEREA SECTOARELOR DE ACTIVITATE-agricultura: 3.9% -industrie: 31.8% -servicii: 63% (estimare 2010) FORA DE MUNC (NOMINAL): 17 milioane (estimare 2010) FORA DE MUNC PE SECTOARE ECONOMICE:-agricultura: 17.4 -industrie: 29.2% -servicii: 53.4% (2005) RATA INFLAIEI: 2.6% (estimare 2010)si 3.5% (estimare 2009),ocupand locul 76 in lume.

RATA OMAJULUI: 11.8% (estimare 2010) si 11% (estimare 2009) ocupand locul 126in lume.

CAP.3 RESURSE

Resurse naturale ce se gasesc in Polonia sunt carbune, sulf, cupru, gaze naturale, argint, sare etc. Structura pe varste: :: 0-14 ani: 14,7% (2,910,324 biei / 2,748,546 fetie) :: 15-64 ani: 71,6% (13,698,363 brbai / 13,834,779 femei) :: 65 de ani si peste: 13,7% (2,004,550 brbai / 3,245,026 femei) (estimare 2011) Varsta medie: :: Total: 38,5 ani :: Barbati: 36,8 ani :: Femei: 40,3 ani (estimare 2011) Rata de crestere demografica: -0.062% (estimare 2011) :: Locul in lume: 202 Limba oficiala: poloneza.Alte patru limbi sunt limbi auxiliare i pot fi folosite n cincizeci i una de comune: bielorusa, caubiana, germanai lituaniana.Se studiaz cteva limbi strine n Polonia. Cea mai popular este limba englez.Polonezii, care reprezint 95,63% din populaia Poloniei, sunt un popor slav i vorbesc limba polonez, o limb slav din subgrupul occidental. Conform datelor Recensmntului Naional din 2002, n Polonia triesc 36.658.166 de polonezi. Alte na ionalit i i grupuri etnice erau:
silezieni: 173.200 de persoane (0,45%) germani: 152.900 de persoane (0,40%) bielorui: 48.700 de persoane (0,13%) ucrainieni: 31.000 de persoane (0,08%) romi: 12.900 de persoane (0,03%) 6

rui: 6.100 de persoane (0,01%) lemci: 5.900 de persoane (0,01%) lituanieni: 5.800 de persoane (0.01%)

Religie:romano-catolici 95%, ortodoxi, protestanti, alte minoritati religioase 5%.Conform publicaiei anuale de statistic, cea mai mare comunitate confesional este Biserica Romano-Catolic, care are aproximativ 34,21 milioane de credincioi. n forma romano-catolic sunt botezai 34.158.305 dintre cetenii Poloniei, reprezentnd aproximativ 89% din ntreaga populaie a statului. Biserica Greco-Catolic are ca membri 53.000 dintre locuitori, Biserica Armean 5.000, Biserica Neounit 195, Biserica Catolic Veche derivat din Biserica Romano-Catolic are 45.000 de credincioi. Biserica Ortodox, cea de-a dou dup mrime, este format din 507.000 de persoane.Religiile protestante au aproape 150.000 de credincioi. Biserica Luteran este cea mai mare i are 77.500 de credincioi. Alte comuniti i ateii formeaz 5-10% de populaie (depinde de surse). Structura teritoriala:avem o populatie urbana de 61% din totalul populaiei (2010).Rata urbanizarii: -0,1% rata anual de cretere (estimare pe tronsonul 2010 2015),iar populatia rurala este de 38,7%. Rata natalitatii: 10,01 nateri / 1,000 locuitori (estimare 2011)si ocupa locul 193 in lume. Rata mortalitatii este de 10,17 decese / 1,000 locuitori (estimare 2011)si ocupa locul 52 in lume. Rata emigratiei este de -0,47 emigrani / 1,000 locuitori (estimare 2011) ocupand locul 135 in lume. Rata mortalitatii infantile-poulatia totala: 6.54 mori / 1,000 nou nscui -Locul in lume: 171 -Barbati: 7,5 mori / 1,000 nou nscui -Femei: 5.79 mori / 1,000 nou nscui (estimare 2011) Speranta de viata la nastere:-populatia totala: 76,05 ani -locul in lume: 77 -barbati: 72,1 ani -femei: 80,25 ani (estimare 2011) Rata fertilitatii: 1.3 copii nscui / femeie (estimare 2011) ocupand locul 209 in lume.

CAP.4 AGRICULTURA

Impartirea suprafetei tarii este urmatoarea: 49% terenarabil, 13% pasune. 30% din populatie lucreaza in domeniul agriculturii. Cresterea animalelor se bazeaza pe cresterea bovinelor si a ovinelor - in zonele de munte, precum si a porcinelor( Polonia ocupand locul 3 in Europa printer crescatorii de porcine). Solul este putin favorabil agriculturii, cultivandu-se secara, cartofi si ovaz,utilizate ca aliment si ca plante furajere.In regiunile sudice, cu loess, se cultiva grau si orz. Fructe si legume se cultiva in apropierea marilor orase.Conform datelor din 2009, producia agricol global s-a mrit cu 2,8%, n principal datorit creterii produciei de vegetale cu 4,7% i a creterii uoare a produciei animaliere cu0,2%,iar 75% din cstiguri provin din fermele particulare, restul de 25% provin de la fermele de stat. Productivitatea ramne scazuta n comparatie cu standardele europene. Lider european n productia de secara, rapita si cartofi.Productiile agricole in Polonia sunt: cartofi, fructe, legume, gru; psri domestice, ou, produse din carne de porc, lactate.

CAP.5 INDUSTRIA

Datorita bogatiilor subsolului, Polonia a devenit o tara industrial importanta. Ramurile de baza ale industriei sunt industria otelului si a utilajelor. Nici industria navala si electronica nu raman in urma.Centrele industriei de otel sunt: Szczecin, Varsovia, Katowice. Industria chimica prospera se sprijina pe sulful si carbunele din Tarnobrzeg. Industria de textile are dj traditii ca ramura de export.Turistii care viziteaza Carpatii contribuie la randul lor la dezvoltarea economiei nationale. Polonia are importante rezerve de carbuni (Silezia), sare, sulf.Sunt dezvoltate indutriile prelucratoare carbuni si minereuri - ,industriile constructoare de masini cu santiere navale la Gdansk si Gdynia, prelucrarea petrolului(importat din Federatia Rusa), industria energiei electrice si atomoenergia. Importante centre industrial sunt la Katowice, Varsovia, Lodz,
8

Wroclaw, Poznan.Ramurile industriale intalnite in Polonia sunt constructoare de masini si a prelucrarii metalelor, extractiva, chimica, constructii navale, sticlei si ceramicii, alimentara (important exportator de produse din porc), textila, prelucrarii lemnului.

RATA DE CRETERE A PRODUCIEI INDUSTRIALE: 6.5% (estimare 2010),ocupand locul 51 in lume. ELECTRICITATEA - PRODUCIE: 149.1 miliarde KWh (estimare 2007) ELECTRICITATEA - CONSUM: 129.3 miliarde KWh (estimare 2007) PETROL - PRODUCIE: 34.140 barili / zi (estimare 2009) PETROL - CONSUM: 545.400 barili / zi (estimare 2009) PETROL - EXPORTURI: 65.280 barili / zi (estimare 2008) PETROL - IMPORTURI: 553.900 barili / zi (estimare 2008) PETROL - REZERVE DOVEDITE: 96.38 milioane barili (estimare 1 ianuarie 2010) GAZE NATURALE - PRODUCIE: 5.842 miliarde m3 (estimare 2009) GAZE NATURALE - CONSUM: 16.33 miliarde m3 (estimare 2009) GAZE NATURALE - EXPORTURI: 40 milioane m3 (estimare 2009) GAZE NATURALE - IMPORTURI: 9.954 miliarde m3 (estimare 2009)

CAP.6 TRANSPORT .
Polonia are o infrastructur slab dezvoltat a drumurilor i autostrzilor dup standarde vest-europene. Exist doar cteva autostrzi i drumuri rapide (asemntoare cu autovas n Spania), i o reea extensiv a drumurilor, din care majoritatea au doar cte un sens, care leag oraele principale. Companiile poloneze de transport aerian sunt: PLL LOT, Centralwings, EuroLOT, Prima Charter, White Eagle Aviation i Direct Fly (acum cu zborurile anulate). Cele mai importante aeroporturi sunt: Warszawa Okcie, Bydgoszcz, Gdask, Katowice Pyrzowice, Krakw Balice, Pozna awica, etc. Reeaua legturilor aeriene n Polonia nu este dezvoltat i majoritatea zborurilor sunt fcute prin aeroportul Okcie. n Polonia, tipurile principale de transport urban sunt autobuzele i tramvaiele. Exist i o linie de metrou n Varovia, nc nefinalizat. Suplimentul pentru transportul urban, tramvaiul rapid, funcioneaz n Pozna. Troleibuzele funcioneaz n prezent n Gdynia, Lublin, Sopot i Tychy. Porturile din Polonia sunt Gdansk, Gdynia, Swinoujscie si Szczecin.

CAP.7 ZONE TURISTICE

Polonia este o destinatie turistica foarte apreciata in Uniunea Europeana. MALOPOLSKA este cea mai importanta zona turistica din Polonia, avand numeroase obiective interesentate : monumente istorice, biserici etc. Principala destinatie este Cracovia, care in 2000 a fost Orasul European al Culturii. La Cracovia veti gasi numeroase biserici si cladiri impresionante. Frumusetea Poloniei poate fi admirata atat in orasele vechi, cat si in peisajul salbatic din parcurile nationale si rezervatiile naturale. Regiunile tarii sunt, in mare, impartite pe orizontala - coasta Baltica si regiunea lacurilor post-glaciare.Centrul Poloniei este impartit intre terenurile joase din nord si cele inalte din sud, ce includ zona calcaroasa Krakow-Wielum, grote si castele medievale. In sud se afla Muntii Carpati si Tatra, care va fera facilitati pentru diverse sporturi si traditie folclorica. Polonia este o
10

natiune care se mandreste cu patrimoniul sau cultural, teatrele si companiile de muzica si opera regasindu-se din abundenta. In fostul oras de textile Lodz se afla o scoala de film, alma mater a regizorilor Roman Polanski si Krzysztof Kieslowski. Obiective turistice: 1. Muzeul de Istorie al Varoviei Palatul Regal, admirabil reconstruit dup planurile originale. Adpostete adesea expoziii si galerii de arta. 3. Palatul Culturii i tiinei, construit dup modelul arhitectural al Universitii din Lomonosov din Moscova, situat chiar n centrul oraului, ofer o panoram superb asupra Varoviei celor care urc pe terasa cldirii. 4. Muzeul Rscoalei din Varovia, unul dintre cele mai frumoase muzee din ar, ofer vizitatorului informaii asupra celui mai tragic episod din istoria oraului. 5. Parcul azienski i Palatul, ofer o incursiune interesant pe terenurile imperiale ale Poloniei de altdat. Plimbarea pe aleile parcului prilejuiete frecvente ntlniri cu veverie, foarte prietenoase cu turitii. 6. Piaa orasului vechi, strjuit de statuia Sirenei, simbolul Varoviei. Aici gsiti cele mai multe magazine si tarabe de suveniruri, sau putei opta pentru o plimbare cu o crua tras de cai. Palatul Wilanow 7. Gradina Zoologica 8. Castelul Wewel initial gotic a fost transformat intr-o reedin regal impuntoare n stilul Renaterii. 9. Catedrala fortificat Wawelska a fost locul de ncoronare al regilor Poloniei. 2.

11

CAP.8 CONCLUZII ANALIZA SWOT

Puncte tari:
Membra e Uniunii Europene

Stat democratic

Cresterea PIB-ului

Polonia este o zona turistica foarte apreciata Puncte slabe:

Polonia are o infrastructur slab dezvoltat a drumurilor i autostrzilor dup standarde vest-europene. Polonia are o infrastructur slab dezvoltat a drumurilor i autostrzilor dup standarde vest-europene.

Oportunitati: Cresterea economiei Scaderea inflatiei Cresterea natalitatii Amenintari: Scaderea economiei Cresterea inflatiei Cresterea ratei somajului
12

 Cresterea mortalitatii

BIBLIOGRAFIE

Manual de geografie clasa a-XII-a,editura Corint http://www.scientia.ro/scientia-geographica/109-cia-the-world-factbook-in-limbaromana/1779-polonia-world-factbook-harta-geografie-populatie-guvernare-economietelecomunicatii-transporturi-sistem-aparare-nationala.html http://ro.wikipedia.org/wiki/Transport_n_Polonia http://www.e-referate.ro/referate/Proiect_turistic_in_republica_polonia2005-03-18.html http://www.rejournal.eu/Portals/0/Arhiva/JE%2024/JE%2024%20Dragoi %20Paraschiv.pdf

13

14